Sunteți pe pagina 1din 250

RECUPERAREA IN BOLI

CHIRURGICALE
REABILITARE=capacitatea psiho-somatica a
organismului de a se readapta noii situatii
de existenta.
DEFICIENT=persoana diminuata fizic
(senzorial si
motor),psihic(intelectual,caracterial),social
si profesional.
INFIRM=deficient permanent.
INVALID=deficient incapabil de a presta o
munca remunerata.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

MEDICINA CLASICA=stiinta care se ocupa de


prevenirea bolilor si restabilirea
sanatatii,studiul anatomiei si fiziologiei
corpului omenesc,al cauzelor si mecanismelor
de producere,al simptomelor,diagnosticului si
tratarii bolilor.
TRATAMENTUL=ingrijire medicala,de la sfaturi
igienice pana la cele mai complexe actiuni cu
caracter medical (radioterapie,interventii
chirurgicale).
RECUPERARE=actiune de reabilitare prin
dieta,medicamente,interventii
chirurgicale,mijloace fizice.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
MIJLOACE FIZICE=balneoclimatologie,fiziotera
pie,masaj,gimnastica
medicala,terapie ocupationala,ergoterapie.
RECOMANDAREA pentru folosirea
mijloacelor fizice se face de
specialistul internist,neuropsihiatru,reumatolog,cardiolog,pneumol

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

TERAPIA PRIN MISCARE apartine medicinei si


reabilitarii.
CENTRU DE REABILITARE=centru care isi
propune aplicarea programului de reabilitare
medicala,de a obtine capacitate maxima
morfo-functionala psiho-fizice in raport cu
gravitatea deficientei.
STRESSUL - dat de invaliditatea temporara sau
definitiva,mijloacele de tratament,spitalizarea
prelungita,contactul cu oamenii sanatosiatrage
tulburari de personalitate si de coordonare.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
PAVLOV a demonstrat,ca un animal,care este
imobilizat o perioada mare de timp,la inceput
se zbate,apoi devine din ce in ce mai adinamic
refuza alimentatia si moare =REFLEXUL DE
LIBERTATE.La fel se intampla cu un pacient
infirm.
DEZECHILIBRATII PSIHIC au si tulburari
biochimice electrolitice si ale metabolismului
apei,ce antreneaza si probleme fizice de reabilitare.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
CALITATEA SI RITMUL procesului de reabilitare
depind de posibilitatile si dorinta de colaborare
a deficientului.
PLASTICITATEA SISTEMULUI NERVOS (capacitatea de a da o alta functie unui tesut transplantat ) pretinde o conlucrare a terapeutului cu
bolnavul.
REABILITAREA este un proces complex psihomotor( de remodelare psiho-sociala si kinetica)
pre- si post-operatorie.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

LOCOMOTIA=interactiune intre fortele


interne ale corpului (impulsuri
nervoase,parghii osteoarticulare,contractii musculare) si fortele
externe ale mediului (gravitatie,presiune
atmosferica,inertie,rezistente,fortele de
reactie la sprijin,fortele de frecare).
PERFECTIONAREA=realizarea miscarilor cu
maxima eficienta folosind la minim fortele
interne si la maxim fortele externe-ca o
forma superioara de adaptare a
organismului la mediu.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

KINETOTERAPIA=MISCAREA este cea mai


eficienta metoda de readaptare.
TREBUIE sa evitam compartimentarea
ingrijirii
bolnavului (de exemplu,un accidentat este
operat la chirurgie,pregatirea protezarii si-o
face singur,proteza este confectionata la
atelier,revine pentru retus la chirurg,reeducarea se face ambulator,fara prezenta
specialistului,durata de invaliditate este stabilita de
comisie independenta ).

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
REINCADRAREA pacientului se face
cu pauze,
cu tendinta de auto-izolare,cu
complex de inferioritate si stari
nevrotice.
ETAPELE de readaptare nu trebuie sa
fie intrerupte ci trebuie sa aiba
coeziune terapeutica si o finalitate sociala.
CA URMARE,apare procesul de

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

FIECARE INDIVID NORMAL ESTE UN INVALID


POTENTIAL.
DECI SOCIETATEA TREBUIE SA ASIGURE
SANSE EGALE DE VIETUIRE.
Reabilitarea devine,dintr-o datorie
medicala,o obligatie sociala.
Mijloacele de actiune ale reabilitarii
urmaresc
obtinerea unor valori optimale pentru cei 4
parametri vitali ai individului:morfofunctionali,
psihici,profesionali si sociali.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Cei patru parametri enuntati anterior
trebuie dobinditi concomitent,intr-un
plan comun de actiune,si nu
seriat,asa cum se intampla in
medicina conventionala.
Recuperarea medicala urmareste
doua obiective:-accelerarea
proceselor de regenera-re tisulara;
-cicatrizarea functionala a
leziunilor.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Accelerarea regenerarii tisulare se
obtine prin
mijloace:
-farmaco-dinamice;
-kinetoterapice,cu dozarea progresiva
a reluarii functiilor;
-psihoterapice.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Vindecarea functionala a leziunilor,include si


prevenirea instalarii unor deficiente reziduale
(cicatrici retractile,edeme cronice,calusuri
vicioase).Mijloacele folosite in acest scop
sunt:
-imobilizare ortopedica sau chirurgicala;
-interventii chirurgicale
preventive,corectoare sau compensatorii;
-kinetoterapie;
-terapie ocupationala;
-psihoterapie.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Laboratoarelor uzuale trebuie sa li se adauge
laboratoare de investigatie a capacitatii functionale a deficientilor.
Reabilitarea copiilor nu trebuie sa rupa din
timpul de scolarizare (centrul de reabilitare are
si o scoala).
Recuperarea adultilor se poate face spre recastigarea calificarii profesionale anterioare sau
spre schimbarea profilului de munca (prin ergoterapie).

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Reabilitarea incepe cu examinarea
completa a
deficientului:
-somatica;
-functionala;
-psihica;
-psiho-tehnica;
-a nivelului intelectual;
-a conditiilor de viata.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Reabilitarea sociala implica readaptarea
familiei la conditiile deficientului si a reeducarii
sale,si a acestuia la familia sa,a readaptarii
conditiilor (arhitectonice si functionale) de
recreere si distractie.Nevoile financiare pentru
acest scop sunt mari,greu suportabile pentru
tarile sarace,unde mana de lucru sanatoasa
este in exces.
Ar fi o greseala sa se renunte la oamenii calificati decat sa fie reabilitati.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Sectia chirurgicala nu se poate rezuma la un


profil strict chirurgical.Actul operator nu este
suficient pentru a reabilita un individ.
Sectia chirurgicala ar trebui sa cuprinda:ambulator,saloane de pacienti de pre- si postoperator,bloc operator,nucleu de reabilitare,punct
de ortezare si protezare.
Nucleul de reabilitare trebuie sa dispuna de
sali
de:gimnastica,masaj,fizioterapie,scripetoterapie,hidro-kinetoterapie si dusuri.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Aparatura minima necesara:
-scari fixe,lada,cal cu manere,prajini,franghii,
bare paralele reglabile in inaltime pentru recuperarea mersului,banchete de masaj,scripeti
pentru exercitiile de rezistenta,saltele,cuptor de
parafina,aparate de produs ultraviolete,diadinamice,ionizari,bazin de hidro-kinetoterapie cu
bara longitudinala,mingi,scripeti,planse si plute.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Punctul de orteze si proteze cuprinde compartimente de bandajerie,cizmarie,ghipserie,montaj (cu cuptor pentru prelucrarea materialelor
plastice) si depozit de materiale.
Se pot confectiona:ghete ortopedice dupa mulaj,sustinatoare plantare dupa mulaj,aparate corectoare pentru deformitati ale degetelor mainii
bandaje elastice,genunchiere,coliere,corsete,proteze provizorii de gamba,coapsa,cu sau fara
articulatie s.a.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
KINETOTERAPIA se aplica pana la vindecarea
completa.
Kinetoterapia deficientelor nechirurgicale(encefalopati,imobilizati in ap.ghipsat,apareiati ortopedic)
Kinetoterapia preoperatorie (asuplizarea artculatiilor ce urmeaza a fi operate,troficizarea si
tonifierea musculara,intretinerea calitatilor
fizice)

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Kinetoterapia postoperatorie locala si
generala
Scopurile kinetoterapiei:
-ameliorarea capacitatii de miscare si a
functiilor generale;
-ameliorarea anatomiei si functiei
segmentului;
-prevenirea deprinderilor defectuoase
postop.;
-stimularea starii psihice.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Ameliorarea capacitatii generale a
organismului se face prin gimnastica generala si
respiratorie.
Ameliorarea functionala segmentara
se obtine prin aplicarea programelor
de gimnastica selectiva,mers,prehensiune,ergoterapie

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Compensarea pierderii unui membru se
face prin hiperfunctia celorlalte parti
active.
Compensarea pierderii unui organ duce la
hipertrofierea perechii sale (rinichi,plaman).
Conditia pentru compensare este ca
sistemul
nervos sa fie normal (plasticitatea sa),iar
semnalizarea pierderii sa fie precoce.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Actul rezectiei implica si sacrificarea senzorilor
extero- si proprio-ceptori.Stimularea precoce a
ariei operate,permite recrearea stereotipiei dinamice.
Compensarea este un proces in etape,de la
simplu la complex,fara a pasi peste etape,continuu antrenat.
Recuperarea postop.dureaza cateva
saptamani
apoi se mentine nivelul toata viata.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

O boala intercurenta poate reduce sau


anula
nivelul de readaptare castigat,necesitand
reinceperea reeducarii.
Forme de aplicare a kinetoterapiei:
-imitatii si jocuri;
-gimnastica generala si respiratorie;
-gimnastica selectiva;
-reeducarea
mersului,prehensiunii,hidroterapia,
sport,dans,terapia ocupationala,ergoterapia.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Jocuri (la copii):lupta cu mustele,rostogolire,
spalatul rufelor,prinde pisica de coada,
cursa cu obstacole,calarie,culesul cartofilor,
umflarea balonului,rostogolirea mingii medicinale,cantatul la fluier,rotari de trunchi,
cucul,genuflexiuni,respiratie libera,transmiterea mingii pe deasupra capului,indoiri,rotari de
trunchi.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Gimnastica generala si respiratorie:


-respiratie libera (6 ori);
-ducere alternativa a bratelor sus(4x4);
-ducerea simultana a bratelor sus cu inspir si
revenire cu expir (3x4,cu 10 sec. pauze);
-inspir profund apoi expir cu flexia capului si
gatului (4x1);
-idem cu usoara flexie a trunchiului;
-contractii izometrice ale cvadricepsului
(3x10);
-flexia alternativa a coapselor pe bazin (4x3);

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
-departarea si apropierea membrelor inf. (4x4);
-ridicarea alternativa a membrelor inf.cu genunchii intinsi (3x3);
-ridicare si coborare bazin (stand pe coate)(3x1);
-miscari de glezna (rotari,flexii,extensii)(4x4);
-sezand:flexia si extensia gambelor si a coapselor
ducerea bratelor lateral cu arcuire si inspir,revenire cu expir (2x4),cu bratele lateral-indoirea trunchiului cu atingerea varfului picioarelor(4x8),miscarile umerilor(2x2 fiecare),departarea/apropierea
membrelor inferioare(3x2),ridicari in picioare(4x1).

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
-in picioare:ridicarea bratelor prin lateral cu ridicare pe varfuri,cu inspir;revenire cu expir(3x1);
-rotarea bratelor(3x8);
-cu bratele sus:inclinari,aplecari,indoiri de
trunchi cu arcuiri(4x8);
-extensia trunchiului cu inclestarea mainilor la
spate,cu inspir;revenire cu expir(2x4);
-extensia capului,gatului si trunchiului,cu inspir;
revenire cu expir(5x1).

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Gimnastica medicala selectiva necesita cooperarea pacientului si sunt precedate de masaj sau
fizioterapie;contine:
-miscari imaginare mentin tonusul muscular;
-contractii izometrice,mai ales imediat postop.
(3 sec.da,3 nu;5min/ora);
-posturile alternante(schimbarea alternativa a
pozitiei,din ce in ce mai des-in prima zi postop.
la 6 ore,apoi la 4,la 2 ore);
-miscari active;
-miscari pasive.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

In articulatia cotului,miscarile pasive se fac


dupa inceperea celor active.
In articulatia genunchiului,miscarile active si
pasive se fac concomitent.
In articulatiile degetelor,miscarile pasive preced
pe cel active,mobilizand ligamentele.
Miscarile pasive ale gleznei,impiedica instalarea
flebotrombozelor(care,la randul lor,dau edeme,
redori si hipotrofii musculare).Baciu a imaginat
chiar un plan inclinat care este miscat de un
motor pt.a face flexia/extensia piciorului).

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Miscarile active cu rezistenta se incep numai


dupa ce s-a obtinut un tonus muscular
suficient.
Reeducarea mersului se face prin antrenarea
unor lanturi cinematice complexe,macar
pt.realizarea unor miscari compensatorii,daca
nu poate fi reluat mersul normal.
Etapele reeducarii mersului:ridicarea in ortostatism,mersul intre bare paralele,mersul cu
carje axilare,cu carje canadiene,cu
baston,mers fara sprijin,mers pe teren
accidentat.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Reeducarea prehensiunii antreneaza membrul
superior,centura scapulara si trunchiul.
Mana este un tentacul al creieruluice
executa miscari complexe,fine,de precizie si
este si un organ senzorial.O treime din centrii
motori ai scoartei cerebrale sunt pentru mana.
Exercitiile pt.reeducarea
mainii:abductia/adductiametacarpo-falangiana
I-IV,flexia/extensia degetelor pe marginea
mesei,prinderea de obiecte,ex.cu aparatura.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Hidro-kinetoterapia,conform
principiului Arhimede-care spune ca
un corp scufundat in apa,pierde
greutatea volumului de apa
deslocuit-usureaza miscarile +/scripeti,macarale,plutitoare.
Indicatii mari ale hidro-k.sunt
pt.atitudini vicioase ale coloanei
vertebrale,mers,incarcare progresiva
prin scaderea nivelului apei.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Sportul curativ
Competitia ambitioneaza fizic si psihic
pe cei decazuti moral.Se organizeaza
competitii pe categorii de deficienti si
chiar olimpiade.
Kinetoterapeutul nu este omul
orchestra,
bun si pentru reeducarea cardiacilor si
a
pulmonarilor,a reumaticilor,a

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Kinetoterapeutul trebuie sa se
specializeze
anumitor programe specifice locului
unde
lucreaza.
Organizarea programelor de
kinetoterapie se
face pe baza unor parametri:
-generali;

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

PARAMETRI GENERALI:
-tipul si specificul deficientei;
-varsta pacientului;
-capacitatea fizica generala;
-profesiunea de reincadrare.
Dupa masurarea capacitatii maximala
prezente,
se incepe programul cu 30-50% din
capacitate.
Programul poate varia intre 2 si 6 ore (la cei
puternici-6,la mijocii-4,la cei slabi-2 ore zilnic).

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Programul celor slabi contine 30 min. de
gimnastica respiratorie,40-50 min. de gimnastica selectiva si 30 min.ergoterapie,zilnic.
La bolnavii mijlocii si puternici,se adauga
sedinte de sport si dans.
PARAMETRII LOCALI pt.stabilirea programelor de
Kinetoterapie:scopul reeducarii(partiale sau nu),
caracteristici morfo-functionale ale segmentului
afectat,perceptia bolnavului,tipul interv. chir.,

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Scopul reeducarii-ridicarea precoce din pat,


(clino-statismul determina staza venoasa generala in sistemul cav,edeme,tulburari trofice),
mersul(in lipsa lui se simte acut acceleratia
gravitationala in ortostatismul prelungit,mai
ales in trenul inferior al corpului) ce activeaza
circulatia de intoarcere.In clinostatism,presiunea venoasa scade de la 15 cm apa la
periferie- la 5 in vena cava sup. (in respiratia
profunda 22).
In ortostatism ,presiunea periferica este 90 cm
apa si 22 in mers).

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Scopuri secundare ale kinetoterapiei:
-combaterea edemului (pozitie ridicata a membrului,contractii);
-combaterea hipotrofiei musculare (prin contractii izometrice de lunga durata);
-combaterea redorii articulare (prin imobilizari
in pozitie functionala si apoi mobilizari precoce).

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Program postoperator:
-in primele 24 de ore,bolnavul este
imobilizat la
pat,nu se fac miscari;
-dupa 24 de ore,se face gimnastica
respiratorie,
si generala,contractii
izometrice,posturi alternante;

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Durata unei sedinte de kinetoterapie este de
40-45 min.:
-10 min.-incalzirea;
-20-25 min.-partea fundamentala;
-10 min.-incheierea.
Programele au caracter individual conform
antecedentelor pacientului,a tipului de boala,
de tratament,starii generale si
locale,evolutiei
si scopului urmarit.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Programele sunt presarate cu exercitii
respiratorii ce antreneaza intreg corpul,expiratia
facandu-se cu forta si zgomot (repaus activ).
Un kinetoterapeut nu poate lucra cu mai mult
de 10-12 bolnavi pe zi.
Rezultatele se testeaza saptamanal:functional
habitual( pe un traseu fix,contra cronometru),
goniometric,ergometric,dinamometric).

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
PRINCIPII DE APLICARE A
KINETOTERAPIEI:
-Primum non nocere(in primul rand
sa nu faci rau) prin colaborarea
chirurg-kinetoterapeut;
se dozeaza intensitatea tratamentului
in functie de capacitatea si evolutia
bolnavului,de intelegerea sa,de
gradul de complianta la
metoda.Aparitia durerii implica

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
PRINCIPII DE APLICARE A
KINETOTERAPIEI:
-se incepe cat mai precoce pt.a
preveni instalarea unor gesturi
vicioase compensatorii;
-se gradeaza efortul pacientului,fara
depasirea nivelului functional
actual,ce poate duce chiar la
reintoarcerea din program;
-se continua pana la recuperarea

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
PRINCIPII DE APLICARE A
KINETOTERAPIEI:
-se individualizeaza tratamentul,in
functie de
statusul general si local,gradul de
antrenament
fizic,evolutie,intelect,varsta,boala,op
eratie,localizarea deficitului(oase,articulatii,parti

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
METODE DE APLICARE
A KINETOTERAPIEI:

-exercitii cu scaderea rezistentei pt.musculatura


prea slaba(in prima parte a tratamentului,
prin ajutarea invingerii rezistentei greutatii
membrului pana la reluarea miscarilor active):
-miscari pasive(flexia/extensia cotului,a
soldului,a genunchiului,a umarului)cu alt
membru sau de catre kinetoterapeut;nu
dezvolta forta musculara ci pt.mobilitate
articulara);

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
-miscari combinate:pasive+active,pe
masura ce se dezvolta forta(etapa este
intermediara si obligatorie);
-exercitii cu folosirea inertiei segmentului
spre exercitii active complet;
-exerctii cu coarda elastica,pt.usurarea
sau ingreunarea rezistentei;
-exercitii cu scripeti,greutati,parghii sau
din pozitii favorabile,in apa,cu viteza etc.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
-exercitii cu rezistenta-maresc progresiv lucrul mecanic,pana la solicitari maximale:
-care folosesc gravitatia(poz.oblica,
deplasarea centrului de gravitatie,tractiuni in
brate,genuflexiuni),
-opozitia unei forte externe(autorezistenta,in perechi,cu aparate,scripeti,mingi,
corzi etc).

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Exercitii statice-izometric-cresterea tensiunii
fibrelor musculare ca urmare a excitatiei nervoase(exercitii concentrice-cand distanta dintre
doua puncte ale muschiului se micsoreaza-pt.
forta ;exercitii excentrice-invers,pt.mobilitate si
suplete.
In viata de toate zilele predomina contractiile
dinamice,izotonice.
Intr-o contractie izometrica maximala participa
de patru ori mai multe fibre musculare fata de
contractia izotonica .

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Exercitiile izometrice blocheaza toracele si
abdomenul in apnee si duc la staza circulatorie
si chiar hiperpresiune in sistemul vascular,cu
edem cerebral,scade aportul de substante
energetice,stanjeneste procesele metabolice si
de eliminarea toxinelor;de aceea se prefera
exercitii izometrice (max.10)pe segmente mici,
de 10 sec.cu pauza de 20 sec.,cu 1/2,3/4 sau
maxim de potential al fortei.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Coloana vertebrala lombo-sacrata
are 40 de
grade din amplitudinea de 160
pt.flexie,30din
145 pt.extensie si 35 din 165
pt.inclinatie lat. a
intregii coloane.
Static,la un individ de 80 kg,asupra
discului L5-S1 actioneaza o forta de 25 kg in

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
In dinamica,in flexia coloanei la 90 de grade,
asupra nucleului pulpos L5-S1,actioneaza forta
de 158 kg(175 cu mainile intinse).
Exercitii pt.refacerea spatelui:
-respiratie libera,respiratie cu miscari de brate,
respiratie dirijata,miscari de cap/gat,contractii
izometrice de cvadriceps,fesieri,abdominali,
miscari ale gleznei,umeri,brate,antebrate,pumni.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
In decubit ventral:
-exercitii de respiratie libera,miscari de
cap/gat
(inclinari si rasuciri stanga si dreapta2x4);
-miscari din articulatia gleznei
(flexii,extensii,circumductii);
-contratii izometrice ale muschilor
fesieri.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Culcat pe spate (decubit dorsal):
-ridicare in sezand(cu centura lombostat),cu
trunchiul aplecat inainte,cuprinzand genunchii
in cocos de pusca,apoi trecere pe
stanga si pe dreapta,pastrand pozitia ghemuit
(2x4);
-trecerea in sezand la marginea patului (cu ajutorul kineto-terapeutului)(2x4),revenire.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Sezand la marginea patului:


-inclinarea capului la stanga si la drepta,circumductie,rasucirea capului la stanga si la dreapta;
-ridicarea si coborarea umerilor,circumductia
umerilor(2x4);
-ducerea bratelor,prin lateral,in sus,cu inspir;revenire cu expir (2x4);
-intinderea si indoirea genunchilor,alternativ si
simultan;
-ridicare pe varfuri (2x5);
-ridicare in picioare (2x4),revenire;
-rotarea bratelor cu coatele indoite (2x4)

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Stand in picioare:

-trecerea greutatii corpului de pe un picior pe


celalalt cu genunchii usor indoiti (mers pe loc)
(2x10);
-inspir profund si trecerea in sezand cu expir(de 5
ori);
-cu sprijinul mainilor pe spalier,la nivelul umerilor,ridicarea a cate unui picior pe a doua sipca
(2x4);
-semigenuflexiuni cu segmentul lobo-sacrat blocat
(2x4);
-mers cu pas mic,cu bratele pe langa corp,apoi cu
mainile pe solduri,cu semigenuflexiuni la al 2-lea
pas.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
Culcat pe spate cu exercitii de
respiratie abdominala +/-ingreuieri
cu saculeti sau palma
kinetoterapeutului in inspir si
revenire cu expir abdominal
(diafragmatic).
Culcat pe spate cu ridicarea
genunchilor alter
nativ la piept,cu inspir la intinderea
genunchi-

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Culcat pe spate:ridicarea membrelor inf.la


90%,alternativ(2x4);bicicleta(5x8);incrucisa
rea bratelor la piept(2x4);ridicarea umerilor
cu inspir si coborare cu
expir(2x4);inclinarea trunchiului pe stg.si
spre dr.(2x4);
Sezand pe marginea patului:indoirea
genunchilor la piept,alternativ(2x4),apoi
simultan;inclinarea laterala usoara a
trunchiu- lui ;cu miinile pe solduri ,inclinari
laterale,apoi ducerea bratelor in
lateral;ducerea umerilor inainte si
inapoi;rotarea umerilor;

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Stand in picioare:ridicarea si coborarea


umerilor,cu mainile pe solduri;ducerea umerilor inainte si inapoi;rotirea coatelor in ambele
sensuri;indoirea genunchilor la piept,alternativ;departarea si apropierea bratelor;inclinari ale trunchiului,alternativ;aplecari ale trunchiului;rasuciri ale trunchiului;mers cu mainile
pe solduri,cu ridicarea alternativa a genunchilor spre piept,apoi cu aplecari ale trunchiului,
apoi cu genuflexiuni,apoi mers cu aplecarea
trunchiului succesiv cu aducerea genunchilor la
piept;

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
In ultima parte de recuperare functionala
progresiva,se fac miscari asemanatoare celor
din viata de zi cu zi(si de la serviciu):
-culcat pe spate:10 respiratii libere,apoi cu miscari ale bratelor;respiratie abdominala;
inclinari ale capului inainte,spre dr.si stg.,contractii izometrice ale cvadricepsului;ducerea
bratelor sus;indoirea genunchilor spre piept;
ridicarea capului,gatului,trunchiului cu indoirea
genunchilor spre piept;

RECUPERAREA IN BOLI
-sezand:ducereaCHIRURGICALE
bratelor in lateral,cu inspir si
revenire cu expir;ducerea bastonului in sus,
prin inainte;aplecari ale trunchiului;indoirea
genunchilor la piept,alternativ apoi simultan;
ridicarea unei mingi medicinale de jos;
-stand in picioare:inclinari ale trunchiului in fata
si lateral cu mainile in solduri;ridicarea bratelor
lateral;aplecari ale trunchiului;indoiri ale cate
unui genunchi spre piept;indoirea trunchiului cu
cea a genunchiului;coborarea mainilor din sipca in
sipca la spalier si revenire;ridicari ale piciorului pe
sipca a 4a si revenire;indoirea si intinderea genunchilor cu amplitudine mica;

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
-mers: cu mainile pe solduri;cu ridicari ale picioarelor intinse;cu ducerea picioarelor lateral;
cu mainile pe solduri cu inclinari laterale la fiecare pas;exercitii libere de respiratie.
Dupa reintegrarea socio-profesionala,pacientul continua un program minim de gimnastica,
adopta anumite pozitii,evita diferite tipuri de
miscari,poarta un lombostat si nu poarta toc.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Pacientul face toata viata un program de intretinere:


-respiratii libere;
-ridicari/coborari,proiectii inainte/inapoi de umeri;
-flexia/extensia capului si gatului;
-ridicarea bratelor cu inspir;
-aplecarea si inclinarea trunchiului cu mainile pe
solduri;
-ridicarea genunchilor la piept;
-mers cu mainile pe solduri,cu inclinari ale
trunchiului si
ridicari ale genunchilor la piept,mersul piticului;

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
-culcat pe spate:respiratii costale si abdominale;
indoirea trunchiului si a genunchilor,a picioarelor;
-bicicleta;
-flexii ale coatelor cu mingea
medicinala tinuta deasupra capului;
-departarea si apropierea
genunchilor cu rezistenta cu palmele;
-ducerea mingii medicinale
lateral;

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
-sezand:ducerea bratelor prin inainte cu
inspir;
-inclinarea trunchiului;
-ridicarea mingii medicinale;
-ridicare in picioare si revenire;
-ridicarea genunchilor la piept;
-inclinari ale trunchiului;
-rasuciri ale trunchiului cu mainile
pe sold

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
-stand in picioare:-ridicarea bratelor;
-aplecari,inclinari,rasuciri ale
trunchiului;
-ghemuiri;
-ridicarea piciorului pe
scara;
-semigenuflexiuni;
-genuflexiuni;
-ghemuiri cu mainile pe sol;

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE
-mers:-cu exercitii libere de respiratie;
-cu indoirea genunchilor;
-mersul piticului;
-cu mingea la piept;
-cu fandare;
-cu genuflexiuni la al 4 lea pas;
-cu ridicarea mainilor la al 2 lea pas;
-cu ridicarea bratelor timp de 5 pasi,cu
inspir,
revenire pe alti 5 pasi,cu expir.

RECUPERAREA IN BOLI
CHIRURGICALE

Pozitionari:
-culcat pe spate cu genunchii indoiti sau pe o
parte cu un genunchi indoit;
-este interzisa pozitia culcat pe burta;
-sezand,picior peste picior,cu coloana usor flectata;
-la condus masina,se trage scaunul spre bord,
genunchii indoiti,coloana inainte,coatele indoite
(interzis invers);
-a nu se ridica de jos greutati mai mari de 5 kg si atunci
cu genunchii indoiti
(se contraindica ridicarea valizei deasupra in tren);
-se interzice extensia coloanei vertebrale;
-durerea arata ca am procedat incorect.

Torticolisul
Este o deviatie a coloanei vertebrale,cu
inclinarea capului pe o parte,cu usoara rotatie
(barbia este intoarsa de partea opusa leziunii);
Exista o asimetrie faciala,santul median al
cefei este inclinat fata de linia verticala,linia
biauriculara nu mai este orizontala;
Linia orizontala a ochilor este mentinuta prin
ridicarea umarului de partea leziunii,ce duce la
deformari compensatorii ale coloanei
(scolioza).

Torticolisul
Exercitii preoperatorii in torticolis,pt.asuplizare:
-redresare activa a capului si gatului in fata oglinzii;
-respiratii libere;
-sezand pe scaun:-rotarea,flexia,inclinarea,extensia capului si gatului cu amplitudine progresiva;
-ridicare,coborare,proiectie
inainte/inapoi,rotarea umerilor;
-ducerea bratelor inainte,in
sus,in lateral a bratelor,rotiri de coate;

Exercitii preoperatorii in torticolis


-stand in picioare-rotiri mici cu bratele jos,diagonal jos,sus;
-culcat pe burta-extensia trunchiului,capului si
gatului prin impingere in palme,apoi cu mainile
la ceafa;
-stand pe genunchi-impingerea mingii cu capul;
extensia capului si gatului cu rezistenta pe
occiput;rularea capului pe sol cu sprijin pe sol;

Exercitii preoperatorii in torticolis


-sezand-inclinarea capului si gatului spre partea
opusa torticolisului,cu rezistenta;
-elongatii manuale cap/gat cu priza pe occiput si
sub barbie;
-culcat pe burta pe banca,cu capul in afara ei:
mentinerea capului in extensie,apoi cu rezistenta;flexia /extensia,inclinari,rasuciri ale capului si
gatului;

Exercitii preoperatorii in torticolis

-culcat pe partea torticolisului-inclinarea capului


si gatului spre in sus;
-extensii ale trunchiului,a capului si gatului, cu pasi
mici,cu mainile prinse de spalier;
-mers cu mingea sau un sac de nisip pe frunte.
Postoperator,recuperarea in torticolis se face
in trei etape:
I.respiratii si miscari ale membrelor in
timpul cat bolnavul este imobilizat in minerva;
II.inclinari laterale spre partea sanatoasa cand este
scoasa jumatatea de minerva de aceasta parte;
III.miscari simetrice ale capului dupa scoaterea
completa a minervei.

Exercitii postoperatorii in torticolis


-in etapa I:-respiratii libere;
-ducerea bratelor in lateral,in sus;
-ridicarea genunchilor spre piept;
-departarea/apropierea picioarelor;
-bicicleta;
-in etapa a II a:-rotarea bratelor;
-ducerea bratelor prin lateral in sus;
-ridicarea /proiectia umerilor;
-incrucisarea bratelor;
-rotarea bratelor;
-masajul partilor eliberate din corset;
-inclinarea si rasucirea capului si
gatului
spre partea eliberata din corset;

Exercitii postoperatorii in torticolis


-in etapa a III a:-sezand-masajul gatului;
-cu mainile pe solduri,ridicarea/rotarea
umerilor;
-flexia/extensia inclinarea capului si gatului;
-pe genunchi,cu sprijin pe palme,alunecarea palmelor
inainte, apoi lateral ,simultan cu extensia capului si trunchiului;
-culcat pe spate-extensia capului,cu apasarea crestetului
pe plan;
-culcat pe burta pe banca-mentinerea capului in
extensie ;
-culcat pe spate ,apoi pe o latura,pe banca-inclinarea si
rotarea capului;
-sezand,cu mainile la occiput-ducerea coatelor in spate,cu
rezistenta;extensia capului cu o minge medicinala pe
cap;flexia/extensia /rasucirea capului cu rezistenta manuala;
-stand in picioare-ducerea bratelor in lateral/inainte,cu
inspiratie;
-mers -in echilibru pe banca,cu bratele lateral;
-cu minge sus in maini,cu trunchiul in extensie;

RECUPERAREA membrului superior


Interventiile chirurgicale la membru superior
impun imobilizare segmentara,bolnavul pastrandu-si
independenta de deplasare. Deficientele sunt mai
evidente in cazul operatiilor umarului, cand trebuie
imobilizat si toracele. Apar atonia si atrofia
musculara,precum si reducerea mobilitatii.
Recuperarea dupa imobilizari la membrul
superior, consta in:
-rotari,balansari inainte/inapoi,simultan/alternativ,
ducerea in sus a bratelor;
-ducerea mainilor la umeri prin fata si prin lateral;

RECUPERAREA membrului
superior
-genuflexiuni la spalier;
-deplasarea mainilor din sipca in sipca;
-culcat pe spate cu gantere in maini,ducerea
bratelor in
sus,simultan si alternativ;
-stand cu coatele indoite la 90 grade,cu hantela
de 1kg,
flexii/extensii de cot,pronatii/supinatii;
-mers pe genunchi si pe coate.

RECUPERAREA umarului si toracelui


in etapa de imobilizare a umarului si toracelui,
se fac miscarile:
-de respiratie;
-sezand-rotiri de cap;inchiderea/deschiderea
mainilor;rotarea bratului sanatos,ducerea lui
sus;pronatie/supinatie;
-genuflexiuni;
-ridicarea mainii pe spalier,din treapta in
treapta

RECUPERAREA cotului
Dupa imobilizari ale cotului,se fac exercitiile:
-culcat pe spate,sezand sau stand in picioare:
-respiratii,ducerea bratelor inainte,lateral,in sus,rotare,supinatie/pronatie;
-ducerea mainii la
frunte,nas,barbie,ceafa,solduri,spalarea pe fata;
-flexii/extensii ale cotului;
-inchiderea si deschiderea pumnului;
apoi cu rezistente.

RECUPERAREA antebratului si
pumnului
Miscarile de reeducare la nivelul antebratului,
pumnului si mainii,dupa imobilizare,sunt:
-sezand-indoirea si intinderea degetelor;
-rotarea umerilor;
-inclinarea/rotarea capului;
-ducerea inainte si lateral,rotari de
brate;
-indoirea/intinderea cotului;
-inchiderea/deschiderea,rotarea
pumnilor;
apoi cu rezistente.

RECUPERAREA mainii
Reeducarea prehensiunii:
-globale cilindrice(digito-palmara):
-intre police si index,abductoare si adductoare;
-de opozitie;
-de agatare;
-in ciocan,in care policele se afla pe axul
obiectului ,
depinde de tipul afectiunii,este mai mult calitativa,
incepe cu flexii/extensii,abductii/adductii ale
articulatiilor
metacarpo-falangiene,pt.asuplizarea ligamentelor
colaterale ale acestor articulatii.

RECUPERAREA mainii
Preoperator:
-sezand-inchiderea si deschiderea mainii,departarea si apropierea degetelor,rotarea pumnului,
pronatia/supinatia cu rezistenta;
-sezand cu antebratele pe o masa,cu mainile in
afara-flexia/extensia,rotarea pumnului,apoi cu
rezistente(hantele de 1 kg in maini,apoi manuala);mers pe palme si genunchi;
-atarnand la spalier,coborare si ridicare din
treapta
in treapta.

Tehnici si manevre fundamentale in masaj


Regiunea spatelui (regiuni: dorsal, lombar,
sacrat)
1. Efleurajul iniial - forma longitudinal - simultan
(variante tras/mpins)
- alternativ
- forma transversal - simultan
- alternativ
- n romb pe regiunea lombar
- pe grupe musculare (mn dup mn): marele
dorsal, trapez inferior, trapez mijlociu
2. Presiuni - NU se execut pe regiunea lombar
- simultane n ritmul respiraiei (la sfritul expirului), cu
precdere la baza regiunii dorsale;
- alunecate, pe coloan cu o palm n prelungirea
coloanei, iar
cealalt perpendicular pe ea;

Tehnici si manevre fundamentale in masaj


3. frmntat - longitudinal cu o singura mn pe o parte
- pe ambele pri
- transversal - n cut
- n contratimp (n val)
- geluire
- palpare rulata
4. friciune cu degetele, policele, podul palmei, rdcina minii
(eminena
tenara/hipotenara), marginea cubital, despictura minii,
pumn, nodoziti
5. vibraii - alunecri vibrate n lungul regiunii
- vibraii statice pe locul dureros
6. tapotament NU se execut pe regiunea lombar protejnd lojile
renale
- tocat cu marginea cubital
- cu degetele semiflectate (nuiele)
- bttorit cu palmele n ventuz (cu)
- cu pumnul seminchis
7. efleurajul final
8. mobilizari analitice ale articulatiilor invecinate

Tehnici si manevre fundamentale in masaj


Membre inferioare partea posterioara
Zona protejat: fosa poplitee
1. efleurajul iniial - forma longitudinal - simultan
- alternativ
- forma transversal - simultan
- alternativ
- pe grupe musculare (mn dup mn)
2. presiuni compresiuni n brar
3. frmntat - longitudinal cu o mana pe
lateral/medial
- pe ambele pri
- transversal - n cut
- n contratimp (n val)
- geluire
- mngluire - cernut/rulat

Tehnici si manevre fundamentale in masaj


4. friciune cu degetele/marginea cubitala - pe
tendonul achilian
- cu rdcina minii/marginea cubitala - gamba
- cu degetele pe laturile genunchiului
- cu pumnul/nodozitile/rdcina minii - coaps
5. vibraii - alunecri vibrate n lungul membrului
inferior
- vibraii statice pe locul dureros
6. tapotament percutat tendonul achilian
- tocat cu marginea cubital
- cu degetele semiflectate (nuiele)
- bttorit cu palmele n ventuz (cu)
- cu pumnul seminchis
7. efleurajul final
8. mobilizri analitice ale articulaiilor nvecinate

Tehnici si manevre funda


Membre inferioare partea anterioara
mentale
in masaj
Zona protejat: triunghiul Scarpa
Zona nelucrat: faa antero-mediala (intern) a gambelor=tibia
1. efleurajul iniial - forma longitudinal - simultan
- alternativ
- forma transversal - simultan
- alternativ
- pe grupe musculare (mn dup mn)
2. presiuni compresiuni n brar
3. frmntat - longitudinal cu o mn pe lateral (gambcoaps)/
medial (coaps)
- pe ambele pri (doar coaps)
- transversal - n cut
- n contratimp (n val) (doar coapsa)
- geluire
- mngluire = cernut (doar coapsa)/rulat

Tehnici si manevre funda


mentale
4. friciune cu degetele/policele
articulaia
in
masaj
gleznei
- cu rdcina minii/marginea cubitala gamba
antero-lateral
- cu degetele/policele genunchi
- cu pumnul/nodozitile/rdcina mainii - coapsa
5. vibratii - alunecari vibrate in lungul membrului
inferior
- vibratii statice pe locul dureros
6. tapotament - tocat - cu marginea cubitala/cu
degetele semiflectatenuiele - batatorit-cu palmele
in ventuza/cu pumnul semiinchis(coapsa)
7. efleurajul final
8. mobilizari analitice ale articulatiilor invecinate

Tehnici si manevre funda


in -masaj
mentale
Membre superioare
antebrat-brat-umar
Zona protejata: fata interna a cotului si axila
1. efleurajul initial - forma longitudinala(in bratara)simultan
- alternativ
- forma transversala - simultan
- alternativ
- pe grupe musculare (mana dupa mana)
2. presiuni compresiuni in bratara
3. framantat - longitudinal cu o mana pe
lateral/medial
- pe ambele parti
- transversal - in cuta
- in contratimp(in val) numai pe brat
- geluire

Tehnici si manevre fundamentale


in masaj

4. frictiune cu degetele/policele articulatia


pumnului
- cu radacina mainii/degete - antebrat
- cu degetele cot
- cu radacina mainii/degete - brat
- cu marginea cubitala/radacina mainii - deltoid
5. vibratii - alunecari vibrate in lungul membrului
superior
- vibratii statice pe locul dureros
6. tapotament - tocat cu marginea cubitala
- cu degetele semiflectate(nuiele)
- batatorit - cu pumnul semiinchis
- cu palmele in ventuza(caus) - brat
7. efleurajul final
8. mobilizari analitice ale articulatiilor invecinate

Tehnici si manevre funda


mentale
in masaj
Torace partea anterioara

(regiunile: sterno-pectorala, mamara/precordiala, costala


inferioara)
Zona protejata: regiunea mamara F/areola mamara B si
aria precordiala
1. efleurajul initial - forma longitudinala - simultan
- alternativ
- forma transversala - simultan
- alternativ
- pe grupe musculare (mana dupa mana)-pe dintati
si pe marginea superioara a pectoralului
2. presiuni alunecate pe regiunile costala inferioara si
sterno-pectorala
(nu sunt obligatorii)
3. framantat - transversal - in cuta/in contratimp(daca
este cazul=tesut
adipos bogat reprezentat)

Tehnici si manevre funda


mentale
in masaj
4. frictiune cu degetele liniar in spatiile intercostale
inferioare
- cu degetele /marginea cubitala pe marginea superioara
a
pectoralului
- radacina mainii umar la limita intre pectoral si deltoid
5. vibratii - alunecari vibrate in lungul toracelui
- vibratii statice pe locul dureros
6. tapotament - batatorit cu palmele in ventuza(caus) pe
regiunea costala
inferioara numai la barbati
- tocat cu marginea cubitala/cu degetele semiflectate pe
marginea superioara a pectoralului
7. efleurajul final
8. mobilizari analitice ale articulatiilor invecinate

Tehnici si manevre funda


mentale
in masaj
Masajul peretelui abdominal

Zona sensibila fara suport osos intre rebordurile costale si pubis


hipocondrul drept
epigastru
hipocondru stang
flanc drept regiune ombilicala flanc stang
regiune inghinala dreapta
hipogastru regiune inghinala stanga
1. efleurajul initial in sensul de evacuare al colonului(sensul
acelor de
ceasornic) cu o mana/cu ambele maini
2. presiuni alunecate, cu o mana in sensul de evacuare al
colonului
3. framantat - transversal - in cuta/in contratimp(daca este
cazul=tesut adipos bogat reprezentat)
- in cuta intre marginile cubitale ale palmelor
- serpuit, cu degetele

Tehnici si manevre funda


mentale
in
masaj
4. ciupiri usoare cu degetele in sensul de
evacuare al colonului
5. frictiune - cu toate elementele
componente ale palmei, urmand un traseu
spiralat in sensul de evacuare al colonului
6. vibratii - alunecari vibrate in sensul de
evacuare al colonului
- vibratii statice pe locul dureros
7. tapotament percutat/tangential in
sensul de evacuare al colonului
8. efleurajul final

Tehnici si manevre funda


mentale
in masaj
Masajul mainii
Se lucreaza cu o mana, cealalta sustine mana
pacientului
A. Fata palmara
1. efleurajul initial sens ascendent de la degete spre
palma
2. framantat sub forma de ciupire cu degetele pe
eminenta tenara si
hipotenara
3. frictiune cu marginea cubitala pe degete
- cu radacina mainii si cu osul pisiform in palma
4. vibratii - alunecari vibrate
5. tapotament - tocat - cu degetele semiflectatenuiele
7. efleurajul final

Tehnici si manevre funda


mentale
in
masaj
B. Fata dorsala
1. efleurajul initial sens ascendent de la degete
spre palma
2. presiuni cu degetele in spatiile
intermetacarpiene
3. framantat sub forma scuturat al degetelor si al
spatiilor
intermetacarpiene
4. frictiune cu marginea cubitala pe degete
- liniar cu degetele in spatiile intermetecarpiene
5. vibratii - alunecari vibrate
6. efleurajul final
Masajul mainii se incheie cu mobilizari analitice ale
articulatiilor invecinate.

Tehnici si manevre funda


mentale in masaj

Masajul articulatiei
pumnului/cotului/gleznei/genunchiulu
i
Efleuraj longitudinal, transversal, in
jurul capetelor osoase/maleolelor
Frictiuni - transversal pe directia
formatiunilor ligamentoase de la
acest nivel
Vibratii
Efleuraj

Tehnici si manevre funda


mentale
Masajul picioruluiin masaj
1. efleurajul initial forma longitudinala - de la degete
spre calcai simultan
o mana pe fata dorsala si alta pe cea plantara
- forma transversala simultan/alternativ pe fata dorsala
2. framantat sub forma de ciupire cu degetele pe fata
plantara
- sub forma de scuturat al degetelor si al spatiilor
intermetatarsiene
3. frictiune cu pumnul/nodozitatile/radacina mainii pe
fata plantara
- liniar cu degetele in spatiile intermetatarsiene
4. vibratii - alunecari vibrate pe ambele fete
5. tapotament - tocat - cu degetele semiflectate(nuiele)
7. efleurajul final
Masajul piciorului se incheie cu mobilizari analitice ale

Tehnici si manevre funda


mentale
in masaj
Masajul capului
1. efleuraj cu degetele rasfirate de la linia
mediana spre frunte, lateral spre
urechi, spre occiput
2. geluire dupa aceleasi directii ca mai sus
3. frictiuni executate temeinic pe toata
suprafata pielii paroase a capului
4. vibratii cu degetele rasfirate dupa
aceleasi directii
5. percutat capicaturi de ploaie
6. efleuraj final
7. mobilizari analitice ale articulatiilor
invecinate

Beneficiile terapiei prin masaj


Cunoasterea efectelor fiziologice ale masajului face
posibila o mai buna intelegere a beneficiilor asupra
sanatatii si starii de bine a corpului.
Ceea ce se produce in timpul unui masaj sub miinile
terapeutului are o importanta profunda
pentru cei interesati de sanatate, de armonia propriului
corp.
Masajul poate ajuta in orice sport sau forma de exercitiu.
Ajutind reducerea oboselii fiziologice si recuperarea dupa
extenuarea antrenamentului sau jocului,
masajul faciliteaza un antrenament calitativ superior,
favorizind astfel o mai buna performanta si inlaturind
pericolele de accidente.
Popoarele antice mediteraneene cunoasteau aceste
lucruri.
Dupa imbaiere si exercitii, ei includeau si un masaj
corporal complet.
Anticii au inteles ca educatia implica dezvoltarea mintii si

Beneficiile terapiei prin masaj

Interesul publicului modern de conditia fizica,


sanatatea holistica, starea de bine si potentialul
uman reprezinta o incercare de a readuce la viata
o filozofie onorata vreme indelungata.
Pentru cei mai multi oameni care pornesc un
program de antrenament, adeseori spiritul vrea,
dar trupul nu.
Cind ei incep exercitiile fizice regulate aproape
fiecare parte a corpului se schimba.
Foarte interesant pentru maseuri este modul in
care vasele de singe devin mai complexe pentru
a face fata cerintelor marite de oxigen ale
corpului, pentru a furniza mai multi nutrienti,
pentru a permite o eliminare mai buna. Aceasta
cere timp.
In timp ce muschii se formeaza, ei nu reusesc sa

Beneficiile terapiei prin masaj


Din pacate, multe programe de exercitii privesc
durerile si suferintele ca un pret inevitabil.
Acest lucru pur si simplu nu este adevarat, deoarece
masajul poate fi folosit intocmai precum era folosit si
de greci si romani: pentru a mari rezistenta, a
controla oboseala si a se simti mai bine, ca parte
integranta dintr-un program de sanatate.
Masajul actioneaza pentru a dispersa efectele
secundare ale actiunii muschilor, efecte ce irita
muschii si terminatiile nervoase.
Acizii lactic si carbonic se acumuleaza in muschi la
scurt timp dupa inceperea unui program de exercitii.
Acesti acizi sint deseuri ce determina durerea si
crampele ocazionale.
Ei se formeaza cind glicogenul din ficat si muschi
este ars pentru a produce energia din timpul
exercitiului.

Beneficiile terapiei prin masaj


In cele din urma, acizii trebuie sa fie reconvertiti
in glicogen si restocati sau eliminati prin limfa si
sistemul circulator.
Durerile si oboseala persista pina ce procesul
acesta de reconvertire sau excretie este incheiat.
Masajul poate ajuta eliminarea iritatiei cauzate de
aceste deseuri, marind astfel rata refacerii
musculare.
Cind masajul a fost inlocuit de odihna s-a
inregistrat o refacere musculara de la 20-75 la %
pina la 100 la %
De exemplu, acesta este motivul pentru care
boxeurii sint masati si nu odihniti intre runde.
Articulatiile au un rol extrem de important in
exercitii, pentru ca ele sint activate de muschi
pentru a genera miscare.

Beneficiile terapiei prin masaj


Toate articulatiile au o structura complexa si, nefiind
folosite, intepenesc.
O senzatie de amorteala, de lentoare in articulatii
descurajeaza exercitiile.
Un maseur contracareaza aceasta prin folosirea loviturilor
de masaj si miscarilor pasive, pentru a elibera tensiunea
musculara si tesutul conector din jurul incheiturilor.
De asemenea, masajul ajuta refacerea in cazurile de
traumatisme
ale tesuturilor moi, precum intinderile si entorsele. Acest
lucru este posibil intrucit cresterea si repararea tesutului
sint accelerate printr-o circulatie eficienta in zonele
afectate si stimularea adecvata a tesuturilor in curs de
vindecare.
Multe leziuni ale tesuturilor moi nu sint intr-atit de
serioase incit sa determine o vizita la medic, dar totusi pot
cauza disconfort si disabilitate.

Beneficiile terapiei prin masaj


Masajul terapeutic poate ajuta la grabirea si
imbunatatirea refacerii si reducerea disconfortului.
In acest mod, masajul ajuta, fiind asemenea unei
punti intre neglijenta obisnuita ce rezulta in leziuni
usoare si o interventie medicala majora.
O constientizare marita a nevoii de sanatate aduce cu
sine si o constientizare a nutritiei.
Dieta cea mai atent planificata este partial ineficienta
daca vasele de singe nu sint dezvoltate si deschise
astfel incit nutritia sa poata ajunge la celule.
Masajul poate ajuta si acest proces prin imbunatatirea
circulatiei.
Relatia dintre stres si boala este un punct de interes
pentru toti cei preocupati de mentinerea sanatatii.
Stresul determina eliberarea de hormoni ce creeaza
vasoconstrictie si diminuarea circulatiei.

Beneficiile terapiei prin masaj


Afectata de stres, inima lucreaza mai din greu, respiratia
devine mai rapida si superficiala, iar digestia se incetineste.
Aproape toate procesele corporale degenereaza. Studiile
prihosomatice arata modul in care factorii de stres pot
cauza migrene, hipertensiune, depresie, unele ulcere
peptice etc.
Cercetatorii au estimat ca 80 la suta din boli sint legate de
stres. Teparia calmanta si relaxanta prin masaj poate ajuta
contracarind toate aceste efecte.
Masajul are un efect psihologic clar. Intrucit masajul
trezeste simtul tactil, simtul primar al corpului, el aduce
oamenii aici si acum si ii indeparteaza de tensiunea
generata de preocuparea constanta a mintii cuprobleme.
De asemenea, detensionarea musculara poate conduce la
eliberarea de emotii reprimate.
Durerile de cap, insomnia, tulburarile digetive inclusiv
constipatia, artrita, astmul, sinuzita, precum si dureri
minore sint citeva din problemele care se amelioreaza in
urma terapiei prin masaj.

Beneficiile terapiei prin masaj


Efectele fiziologice ale masajului pentru sanatate si
conditie fizica
Efectul terapeutic al masajului este definit de Hipocrat,
parintele medicinei, printr-o afirmatie foarte concisa:
vis medicatrix naturae, adica forta vitala, fortele naturale
de recuperare ale organismului.
Terapia prin masaj promoveaza sanatatea sustinind
propriile procese ale organismului.
Terapia prin masaj actioneaza benefic asupra corpului in
intregime.
Masajul imbunatateste circulatia singelui si limfei. Pentru
ca intregul corp sa fie sanatos, toate
celulele sale trebuie sa fie sanatoase. Celulele individuale
ale corpului depind de o alimentare
din abundenta cu singe si cu limfa, deoarece aceste fluide
aduc nutrienti si oxigen si indeparteaza
deseurile si toxinele. Astfel, este usor de inteles
importanta bunei circulatii pentru sanatate si

Beneficiile terapiei prin masaj


De asemenea, s-a constatat ca masajul:
- determina modificari in structura singelui.
Imbogatindu-l cu oxigen cu 10-15 la suta mai mult.
- poate ajuta detensionarea muschilor contractati
si ii poate stimula pe cei slabiti, flasci.
Acest echilibru muscular poate ajuta postura si
promova eficienta in miscari.
Masajul nu mareste in mod direct forta musculara,
insa poate grabi recuperarea dupa oboseala ce
survine in urma exercitiilor. In acest fel, este posibil
sa se realizeze mai multe exercitii si
antrenament, ceea ce in timp fortifica muschii si
imbunatateste conditia fizica. De asemenea,
masajul
intinde usor muschii si tesuturile, sustinind
mentinerea elasticitatii lor.

Beneficiile terapiei prin masaj


- mareste secretiile si excretiile corpului. S-a demonstrat
ca masajul mareste producerea sucurilor gastrice,
salivei si urinei. De asemenea, are loc o excretie marita de
nitrogen, fosfor anorganic si
clorura de sodium (sare), ceea ce mareste rata metabolica
(utilizarea materialului absorbit de catre celulele corpului).
- echilibreaza sistemul nervos calmindu-l sau stimulindu-l,
in functie de ce efect are nevoie individul in acel moment.
- imbunatateste starea pielii. Masajul actioneaza in mod
direct asupra functiei glandelor sebacee (uleioase)
si glandelor sudoripare, care mentin pielea lubrefiata,
curata si racoroasa.
O piele dura, lipsita de elasticitate, poate deveni moale si
supla.
- influenteaza organele interne.
Prin stimularea directa sau indirecta a nervilor ce
alimenteaza organele interne,
vasele de singe ale acestor organe se dilata si permit o

Ce este masajul?
Masajul este un procedeu de actiune mecanica a terapeutului
asupra
tesuturilor corpului pacientului cu ajutorul miinilor sau unor
aparate speciale.
Scopul masajului
I. PROFILACTIC - reprezinta o metoda eficienta pentru prevenirea
bolilor, prelungirea vietii si incetinirea proceselor de imbatrinire.
Se aplica:
1. intregului corp
2. anumitor parti ale corpului, incluzind masajul facial (cosmetic)
II. TERAPEUTIC - reprezinta o metoda de tratament al diferitelor
afectiuni.
Tipuri de masaj
1. clasic
2. reflexogen
3. neuromuscular
4. shiatsu
5. acupresura
6. polar
7. sportiv
8. sexual

Perceperea durerii
Se realizeaz iniial la nivelul talamusului.
Durerea talamic:
-Este neprecis,
-Prelungit i intens,
-nsoit de o alert general a organismului,
-Cu agitaie i manifestri vegetative,tahicardie,
midriaz.
La nivelul scoarei cerebrale are loc perceperea
contient a durerii:
-Cu localizarea agresiunii,
-Discernerea naturii acesteia,
-Cu nelegerea atitudinii difereniate necesare
pentru a se apra sau a scpa de factorul nociv.
Totodat elementul algic determin i o participare
afectiv particular.

Pragurile durerii
Comport dou aspecte eseniale i distincte
perceperea i reacia la durere:
-Perceperea: este un fenomen neurologic.
-Reacia la durere este un ansamblu de
fenomene: somatice, vegetative i psihice.
Fiecare din aceste aspecte are un prag propriu.
a. Pragul perceperii durerii: reprezint cea mai
slab intensitate a unui stimul care este
recunoscut ca durere.
n condiii similare, acest prag este constant la
aceeai persoan.
El poate fi modificat prin zgomot puternic,
strngerea unui obiect n mn sau a
maxilarelor, diferite senzaii,presiune, nclzire.

b. Pragul reaciei la durere: reprezint


intensitatea senzaiei dureroase care
declaneaz:
1. fenomene somatice: contracia unor
muchi facial, pleoape.
2. fenomene vegetative: modificri
vasomotorii de puls, tensiune, de
respiraie, transpiraie, hiperglicemie.
3. fenomene psihice: anxietate, tensiune
psihic, agitaie, diminuarea ateniei, a
puterii de concentrare, a voinei.
Acest prag are valori care se ntind pe o
scar larg, la diferite persoane.
Este nalt la persoanele cu temperament
flegmatic, i sczut la nevrotici.

Cauzele durerii
1. Presiune excesiv sau traciune exercitat
asupra terminaiilor nervoase
- contracturi musculare,
- vasoconstricie,
- vasodilataie,
- distensii ale organelor cavitare,
- tumori.
2. Traumatisme: prin loviri, tieturi, nepturi etc.
3. Iritarea terminaiilor nervoase prin substane
chimice exogene sau endogene.
Exemplu: n inflamaii modificare de pH,
concentraiei electroliilor.
4. Hipoxie -anoxie: cu diminuarea oxigenului i
substanelor nutritive i acumularea de metabolii
iritani, datorit ischemiei prin vasoconstricie
prelungit, tromboza, embolie.
5. Temperaturi extreme.

Importana durerii.
Durerea reprezint un sistem de alarm
important n protecia organismului.
Declaneaz reacii de aprare n vederea
ndeprtrii agentului nociv. Ofer
informaii utile pentru stabilirea
diagnosticului.
Durerea acut determin:
- Creterea frecvenei cardiace,
- Crete debitul cardiac,
- Crete tensiunea arterial,
- Midriaz,
- Transpiraii,
- Hiperventilaie,
- Pe plan psihic agitaie.

Durerea cronic determin:


- Tulburri ale somnului,
- Apetitului,
- Constipaie,
- Scderea toleranei pentru durere,
- Pe plan psihic: comportament
modificat fa de boal, tulburri
psihomotorii, depresie.
Durerile prelungite pot duce:
- La atrofii musculare,
- Tulburri articulare sau nervoase,
- La agravarea evoluiei unor boli.

Metode kinetice folosite in procesul de r


ecuperare
METODA KABAT
,,Flosirea unor stimului proprioceptivi variai,
care se adaug la eforturile voluntare ale
bolnavului, are ca urmare facilitarea funciei i
o contracie muscular mai puternic dect
cea care poate fi provocat numai prin efort
voluntar.
Facilitarea maxim se obine prin exerciiu
intens, cu maximul de efort i rezisten.
Autorul subliniaz c micarea pasiv nu
realizeaz nimic n mod direct n ceea ce
privete ameliorarea funciei muchilor
paralizai, ntruct nici-un fel de activitate
voluntar nu este provocat n grupurile

Mijloace terapeutice procedeele de facilitare


folosite n procesul de reeducare sunt:
1. Rezistena maxim - se opune micrii active a
pacientului pn la anularea ei, oblignd muchiul
respectiv s se contracte izometric.
2. ntinderea (Elongarea muchiului) Autorul
consider c un muchi paralizat poate deveni
activ prin ntinderea lui, dac i se aplic o
rezisten
3. Schemele globale ale micrii Kabat pe
diagonal i pe spiral sunt de obicei mai eficace,
n ceea ce privete facilitarea, dect schemele de
micare pe linie dreapt.
Schemele de exerciii globale prezint avantajul c
implic n micare un numr mare de grupe
musculare, tratamentul adresndu-se mai multor
muchi interesai, obinndu-se astfel rezultate

4. Alternarea antagonitilor reprezint o


tehnic de mbuntire a metodei Kabat,
care aparine asistentei sale, Brisker:
,,Tehnica alternrii antagonitilor constituie o
surs puternic de facilitare.
Ea se bazeaz pe legea de inducie
succesiv a lui Sherrington: el a constatat c
la vertebrate, imediat dup provocarea
reflexului de flexie, excitabilitatea reflexului
de extensie este mult mrit.
Aceleai fenomene se observ i n micarea
voluntar.
Aceast tehnic const n a excita contracia
unui muchi i a facilita contracia lui, prin
contractarea n efort a antagonistului su.

EXERCIII PENTRU TRUNCHI


Exerciiile pentru trunchi respect
aceleai principii specifice metodei, ele
se fac sub rezisten maxim, pe
diagonale i asociate cu micri de
rotaie.
- Pacientul n decubit dorsal cu minile
deasupra capului, braele sau trunchiul
ndeplinesc o micare de flexie n partea
opus, ca n activitatea de spart lemne.
- Decubit lateral, kinetoterapeutul
aezat la spatele pacientului, cu o mn
pe frunte i alta pe genunchi, se opune
flexiei totale a trunchiului (ghemuirii).

- Pacientul n eznd, kinetoterapeutul


n faa lui, se opune cu ambele mini
aezate pe umeri, aplecrii nainte a
trunchiului.
Micarea aceasta se execut i cu
rotaia trunchiului.
Mna dreapt a kinetoterapeutului se
opune n acest caz proieciei anterioare
a umrului stng n timp ce mna
stng oprete umrul drept s fie tras
napoi.
Micarea pentru trunchi se execut din
poziiile decubit dorsal, decubit
lateral, eznd.

Programul Williams pt.centura


musculara a trunchiului
Exercitiul 1:din decubit dorsal,cu genunchii indoiti,se
face flexia trunchiului pe coapse la 90 grade,fara
indreptarea genunchilor;
Exercitiul 2:pt.dezvoltarea muschilor
gluteali,bolnavul proiecteaza bazinul in sus fara a
ridica coloana;
Exercitiul 3:intinderea pasiva a erectorilor spinali
prin flexia fortata a coapselor pe abdomen,cu
genunchii indoiti,cu mainile pe genunchi,genunchii
pot ajunge la axile;
Exercitiul4:flexia trunchiului dela 90 de grade spre in
fata,in sezand,tinzand cu mainile spre picioare;

Programul Williams
Exercitiul 5:relaxarea tensorului
fasciei lata prin fandari alternative
ale membrelor inferioare,cu flexia
genunchiului de sprijin,plecand din
pozitia ghemuit;
Exercitiul 6 :flexia genunchilor la
maxim,pornind din stand in
picioare,cu mainile pana spre sol
intre picioare.
(vezi si diapozitivul urmator)

Exercitiiile Armstrong pt.dezvoltarea


centurii trunchiului
Exercitiul 1:din decubit dorsal,cu bratele
deasupra capului,se ridica picioarele cu
genunchii intinsi,la 30 cm de sol si le mentine
2-3 secunde (progresiv,se pot pune greutati pe
picioare-pana la 5 kg) si se revine lent;
Exercitiul 2:din decubit ventral,se face
hiperextensie brusca a capului,coloanei si
membrele inferioare,ca si cum am vrea sa
atingem capul cu calcaiele,corpul ramanand
pe abdomen (se sta asa 6 secunde) si se
revine lent.

Exercitii pentru tratarea piciorului plat


(previn instalarea herniei de disc)
Masaj al talpii (10 minute);
Gimnastica,dimineata,cu geamul deschis,cu
picioarele goale,pentru supinatie si flexia
metacarpienelor (10-15 minute):
-exercitiul 1-din stand in picioare,ridicare pe
marginea externa a plantelor,cu flexia
degetelor si a antepicioarelor,cu inspir cu
bratele lateral,revenire cu expir;
-exercitiul 2-tot asa,cu ridicare pe partea
anterioara a marginii ext.a plantei;

Exercitii pt.picior plat


-exercitiul 3-stand in picioare la marginea
bancii,pe calcaie,flexii de genunchi cu bratele
inainte,cu flexia degetelor si ale antepicioarelor;
-exercitiul 4-mers alternativ de 5-10 pasi pe
varfuri cu calcaiele in afara si apoi pe calcaie,cu
flexii la al treilea pas ale trunchiului spre lateral
cu tendinta de a atinge cu mana pamantul,cu
genunchii intinsi;
-exercitiul 5-intr-un picior,se rasuceste trunchiul si
piciorul pe latura externa a sa (de 2-3
ori,fiecare);

Exercitii pt.picior plat


-exercitiul 6-din decubit dorsal,flexia
trunchiului spre genunchi,cu piciorul
sprijinit pe marginea laterala,cu
antepicioarele flectate;
-exercitiul 7-mers 2-3 min.pe
varfuri,calcaie,marginea externa,mersul omizii(se tarasc
plantele
picioarelor,castigand spatiu prin flexia
degetelor apoi prin avansarea

Exercitii pt.picior plat


-exercitiul 8-se fac diverse jocuri:
-sezand,se prind cu degetele picioarelor
obiecte (creioane) si se arunca departe;
-se prinde o minge intre picioare si se
arunca departe (din sezut);
-din stand in picioare,se prind obiecte
(creioane) cu degetele de la picioare si se pun pe
un scaun;
-mototolirea unui cearsaf cu degetele
picioarelor (apoi si cu punerea unei greutati pe
cearsaf);

Exercitii pt.picior plat


-exercitiul 9-saritul la coarda,pe varfuri,2-3 min;
-exercitiul 10-din stand in picioare,ridicarea pe
varfuri,cu inspir cu bratele lateral, apoi
rasucirea calcaielor spre exterior cu coborarea
bratelor cu expir,ridicare iar pe varfuri cu inspir
si ridicarea bratelor si revenire
- Exercitiul 11-din ortostatism,cu calcaiele
apropiate si varfurile departate,pe varfuri si pe
partea laterala a plantelor-flexia lenta a
degetelor si antepicioarelor.(vezi diapozitivele
urmatoare)

DIAGONALELE KABAT DE FLEXIE I EXTENSIE


PENTRU MEMBRELE INFERIOARE
- Diagonala I Micarea de jos n sus.
Pacientul este n decubit dorsal, cu membrul inferior
extins, n abducie, cu uoar rotaie intern a oldului,
piciorul se afl extins n pronaie.
Konetoterapeutul st de partea membrului inferior
respectiv mna omoloag cuprinde piciorul peste faa
sa dorsal, astfel nct cele patru degete se aeaz
peste marginea intern a piciorului, cealalt mn se
aeaz pe fata intern a coapsei.
Exerciiul se execut cu genunchiul n extensie i are
loc gradat: extensia degetelor piciorului, flexia dorsal
a piciorului i supinaia sa, adducia, flexia i rotaia
extern a coapsei.
ntreg ansamblul de micri se execut sub rezisten.
Micarea de sus n jos.
Din poziia de la sfritul micrii de jos n sus se fac:
flexia degetelor, extensia piciorului, extensia, abducia
i rotaia intern a coapsei.

- Diagonala a II-a Pacientul este n decubit


dorsal, cu membrul inferior addus, dincolo de
linia median, uor rotat n afar, piciorul n
extensie i supinaie, degetele flectate.
Kinetoterapeutul st pe partea membrului
inferior respectiv.
Mna omoloag cuprinde piciorul peste faa sa
dorsal, astfel nct cele patru degete se aeaz
peste marginea intern a piciorului, cealalt
mn se aeaz pe faa extern a coapsei.
Micarea: se efectueaz extensia degetelor,
flexia dorsal i pronaia piciorului, flexia coapsei
cu abducie i rotaia intern a piciorului.
Micarea are loc n amplitudinea sa maxim.
Variante pentru micrile genunchiului se pot
realiza n ambele diagonale.

- La sfritul micrii de sus n josa diagonalei,


se continu extensia oldului cu flexia
genunchiului (n afara mesei de tratament).
n micarea invers se execut mai nti
extensia genunchiului, apoi flexia coapsei cu
rotaia intern din momentul n care se ridic de
la planul mesei.
- Se execut flexia genunchiului din partea
final a celei de a II-a diagonale.
- Din prima diagonal, flexia coapsei este
asociat cu flexa genunchiului, astfel nct se
atinge cu clciul (piciorul n flexie) genunchiul
opus.
n micarea contrbatarie se ncepe cu extensia
genunchiului i se continu cu extensia coapsei.

METODA BOBATH
Metoda Bobath se adreseaz tratamentului aaziselor ,,paralizii spastice. Mijloacele terapeutice se
bazeaz pe dou principii:
- Inhibiia sau suprimarea activitii tonice reflexe, cu
rezultatul reduceri i reglrii tonusului muscular.
- Facilitarea integrrii reaciilor superioare de ridicare
i echilibru n secvena dezvoltrii lor adecvate,
urmat de un progres n activitile elementare.
Este esenial ca n tmpul tratamentului s dm
pacientului ct mai multe senzaii posibile asupra
tonusului, posturii i micrii.
Trebuie s-l ajutm cu minile noastre s
experimenteze senzaia mai multor posturi i micri
normale diferite.
Poziiile reflex-inhibitori sunt total sau parial opuse
posturii iniiale anormale a pacientului.

Aezarea pacientului ntr-o poziie reflexinhibitorie nu reduce spasticitatea.


La nceput pacientul rezist i sp
asticitatea poate fi mai mare dect nainte.
Ajustarea pacientului la noua sa poziie, este cea
care d rezultatul dorit.
Odat cu descreterea spasticitii prin
meninerea poziiei reflex-inhibitorii, rezistena
cedeaz.
Kinetoterapeutul poate s reduc n acest
moment asistena sa pasiv.
La sfrit va fi posibil s ia minile de pe pacient,
lsndu-l s-i controleze singur noua poziie.
n acest mod pacientul i ctig treptat
controlul asupra posturii sale spastice i nva
s ias din aceast postur.

Poziiile reflex-inhibitorii sun variabile n


funcie de pacient, de forma spasticitii
lui i de vrst.
La fiecare pacient va trebui cutat calea
adecva de inhibiie, poziia cea mai
avantajoas pentru libertatea micrilor.
Pentru o mai autentic nelegere, oferim
un citat de Bobath: ,,Secretul
tratamentului const n alegerea cu grij
i gradarea poziiilor reflex-inhibitorii,
avnd n vedere c pacientul va trebui s
le adopte singur, fr dificultate.
Perioada iniial de rezisten este urmat
de o perioad de linite i ajustare.

METODA KENNY
Concepia lui Eleonor Kenny se caracterizeaz prin:
- Spasmul muscular
- Disocierea neuro-muscular ce apare n
antagonistul muchiului n spasm, care este
considerat paralizat.
Prin nefuncionare, acest muchi paralizat ,,se
terge din contiina pacientului devine ,,nstrinat
sau divorat de centrul su cortical motor.
- Incoordonarea
- Paralizia muscular
Mijloace terapetice se pune un accent deosebit pe
confortul bolnavilor: aezare, imoblizare,
temperatur ambiant, zgomot, socotind c cele
mai mici abateri de la aceste prescripii, sunt
condiii care agraveaz spasmul muscular.

Relaxarea pacientului este foarte


important n tmpul procesului de
stimulare.
Procesul de reeducare neuromotorie
ncepe de ndat ce spasmul muscular a
cedat mult din intensitate.
n concluzie, metoda vine cu trei noiuni
de folos practic:
- Participarea scoarei cerebrale n
efectuarea micrii.
- Necesitatea mpiedicrii procesului de
incoordonare.
- Lungimea de contracie util a muchilor.

Recuperarea dupa operatiile pe membrele


inferioare se face in conditiile imobilizarii prelungi,a
necesitatii reluarii mersului fara sprijin pe membrul operat (cu carje axilare,apoi canadiene,
cadru de mers,bastoane).
Asimetria in mers duce la asimetria bazinului,
a coloanei vertebrale,cu lombalgii,sciatalgii greu
de recuperat.
Exercitiile se fac in pozitie culcat pe spate sau
pe o latura,in sezut sau stand pe piciorul sanatos.
Se doreste mentinerea la membrul afectat a
fortei si mobilitatii,precum si pregatirea
reintegrarii
sale in ansamblul miscarilor obisnuite (mers).

Carjele axilare se confectioneaza astfel incat


presiunea sa fie uniforma in axile si pe maini
(altfel se pot compresa nervii axilari).
Pregatirea mersului se face prin exersarea
ridicarii din culcat in sezut,si apoi in picioare
(atentie la lipotimiile de schimbare brusca a pozitiei).
Mersul in carje axilare se poate face in 2,3 sau 4
timpi.Urmeaza o perioada de tranzitie cu carje canadiene.
Ultima etapa este de folosire a bastonului(in mana opusa leziunii,altfel trunchiul se inclina de
partea bolnava)(bastonul are inaltimea de la
pamant pana la mana,cu cotul usor flexat).

Sporturile complementare pentru reeducare


a membrului inf. sunt inotul si ciclismul (se scapa
de greutatea corpului).Se incepe cu
bicicleta fixa,folosind mai multa forta la piciorul
sanatos.
Persoanele in varsta,cu tulburari de echilibru,
pot folosi un cadru cu 4 puncte de sprijin,cu sprijin
pe maini.Cadrul da obisnuinta,si bolnavii renunta
cu greu la el.

Miscari pentru sold,preoperator:


-culcat pe spate:rotarea membrelor inf.,ridicarea
cu genunchiul intins sau cu el la piept;
-culcat pe o parte:rotare,ridicare a membrului
inferior;
-culcat inainte:apropierea mainilor de picioare,
mers pe palme;
-stand pe scara,departarea de scara,cu fata si cu
spatele,genuflexiuni.

Mers :normal,lateral,inapoi;
Stand departat:exercitii de respiratii cu miscari
de brate,inclinarea trunchiului lateral,aplecari,
rasuciri;
Culcat pe spate:ridicarea genunchiului spre piept
cu rezistenta manuala sau cu minge medicinala;
Culcat inainte:ridicarea piciorului intins inapoi
cu rezistenta,ridicarea picioarelor inapoi cu o
minge medicinala intre genunchi,forfecarea picioarelor intinse.
Pe genunchi si palme:ridicarea piciorului bolnav
intins inapoi.
Culcat pe spate pe lada de gimnastica:ridicarea
piciorului intins la verticala,coborarea piciorului
lateral.
Genuflexiuni la scara fixa.

Stand cu latura sanatoasa la scara fixa,cu


bratul intins lateral,ridicarea piciorului intins
lateral,impingand o minge medicinala;descrierea unui cerc,cu genunchiul intins,cu o minge
medicinala legata de picior.
Stand cu spatele la scara scara fixa,cu bratele
intinse,apucat inapoi,bicicleta cu o greutate
legata de picior.
Pedalare pe bicicleta ergonomica.

Miscari pentru sold,postoperator:


-gimnastica respiratorie cu exercitii de brate,
tractiuni la trapez,mobilizarea gleznelor,ridicarea genunchiului spre piept,ridicarea bazinului din atarnat,contractii izometrice ale cvadricepsului,ridicarea piciorului intins la verticala,
bicicleta,contractia izometrica la cvadricepsul
operat,ale muschiului fesier,ducerea piciorului
lateral cu ajutor,ridicand in sezut cu ajutor,apoi
in
picioare(la 2 sapt.),rotatie interne si externa a
gleznei,ridicarea genunchiului spre piept
-sezand pe marginea patului-intinderea si indoirea
genunchilor;mers cu carje.

Culcat pe spate:ridicarea trunchiului


pe palme ,
ridicarea picioarelor intinse cu o
minge de 1 kg,
ridicarea genunchilor spre piept cu
mingea intre
glezne.

Program preoperator pentru genunchi:


-mers si alergare(si cu genunchii la piept);
-culcat pe spate-ducerea genunchiului spre
piept
si revenire fara a atinge cu calcaiul solul;
-ridicarea piciorului intins(si cu rezistenta);
-culcat inainte cu ridicarea piciorului intins;
-sezand-indreptarea genunchilor cu rezistenta
manuala;
-exercitii izometrice;
-cu fata spre scara fixa-genuflexiuni,sarituri
pe loc cu
ambele picioare,cu coarda,pe un picior.

Program pentru genunchi postoperator:


-repaus la pat pe atela ghipsata,
-contractii izometrice ale cvadricepsului membrului sanatos(5 min/ora) si ale membrului
operat(2 min/repaus1 min),
-miscarile gleznei si piciorului,
-ridicarea genunchiului spre piept,
-din culcat inainte-ridicarea piciorului operat pe
verticala,
-forfecarea picioarelor,
-sezand flexia/extensia genunchilor,
-rotari ale membrului intins,
-bicicleta,
-ridicari de trunchi cu piciorul sub scara,
-ridicari pe varfuri,
-genuflexiuni,
-mers,

Recuperarea gambei operate:


-repaus la pat pe atela Braun;
-culcat pe spate-gimnastica respiratorie cu brate
ridicarea genunchiului spre piept,ridicarea
piciorului intins la verticala,bicicleta,rotarea
piciorului,contractii izometrice ale cvadricepsului,ducerea piciorului lateral;
-mers cu doua carje fara sprijin pe piciorul operat;
-cizma ghipsata;
-la marginea patului-flexia/extensia genunchiului;
-cizma ghipsata de mers;
-scoaterea ghipsului;
-flexia/extensia degetelor ,a gleznei,rotarea piciorului
operat;
-ridicari pe varf,calcaie,joc de glezne,genuflexiuni,
urcari/coborari pe scara fixa,mers pe varfuri/pe calcaie
/pe marginea laterala /interna a piciorului/pe palme si
varfuri,

Recuperarea gleznei operate:


-repaus pe atela Braun cu atela ghipsata;
-cizma ghipsata;
-exercitii ale piciorului sanatos (ridicare,lateral,
rotari,bicicleta) si bolnav (izometrie cvadriceps,genunchi la piept,lateral,bicicleta,flexia/
extensia genunchiului din culcat pe burta;
-scoaterea ghipsului;
-mers cu carje cu sprijin progresiv,
-ridicari pe varfuri la scara,apoi cu trecerea greutatii
corpului pe calcaie,joc de glezne,genuflexiuni;
-mers cu baston,
-flexia/extensia-degetelor,labei,gleznei,rotari ale piciorului,
rularea talpii,rularea unui prosop sub picior cu degetele,
genuflexiuni,mers pe calcaie,varfuri,pe margini,joc de
glezne,
mers fandat,mers pe teren accidentat,pedalare pe bicicleta
ergonomica.

Recuperarea piciorului operat:


-imobilizare in aparat ghipsat,
-genunchiul la piept,
-piciorul la verticala,
-picioarele lateral,departat,
-bicicleta,
-flexia/extensia genunchilor,
-ridicare in stand pe piciorul sanatos,
-mers cu carje fara sprijin,
-cizma ghipsata de mers,
-mers cu carje cu sprijin progresiv,
-mers cu baston,
-genunchii la piept,
-bicicleta,
-scoaterea ghipsului,
-flexia/extensia degetelor,bicicleta,genunchi la piept,
ridicarea degetelor de pe sol,a calcaiului,rularea
talpii,rularea talpii pe minge medicinala,ridicari pe
varfuri,calcaie,pe marginile piciorului,pedalare pe

Recuperarea dupa amputatii:


-amputatia ramane ultima resursa terapeutica;
-indicatii de amputatie de membre:boli vasculare(30% cu diabet),degeraturi,neoplazii,traumatisme,
infectii(gangrena gazoasa),deficiente congenitale (focomelia),diformitati (date de infectii,arsuri,boli
neurologice-ulcere);
-bolnavul trebuie sa dea acordul informat;
-se prefera nivelul standard de amputatie(functional) pentru a fi protezat(ex:pt.antebrat-la 20 cm de
olecran,pt.brat la 20 cm de acromion,pt.coapsa la 25-30 cm de trohanter,pt.gamba la 14 cm de genunchi);
-la diabetici si la degete se amputeaza economic;

-suturi fara tensiuni,bine vascularizate-poate fi


folosita
si sutura secundara,mioplastia subcutanata a
bontului
osos,osteoplastia cu periost,sectiunea nervilor mai
sus
de bont;
-protezare imediata a bontului cu atele ghipsate(ce
pot
reduce timpul de asteptare pana la protezarea definitiva la 3 luni),pernute gonflabile,proteze de aluminiu
cu pernute gonflabile;
-repaus pe burta intermitent dupa amputatia de
coapsa
pt.a evita contractura coapsei in flexie;

-se poate face retus de bont;


-protezele pot fi din metal,lemn,modulare,reajustabile,cu genunchi liber,hidraulice,cu glezne,
cu grade de libertate,cu articulatii de umar,cot,
pronatie,prehensie,cosmetice,miscate dinauntru sau extern,cu sisteme de blocare,mioelectrice,cu mana artificiala cu silicon,cu carlig,
pedriatice.

Ortezele:
-previn miscarile nedorite;
-corecteaza diformitatile;
-redistribuie fortele;
-sustin din greutatea corpului;
-asista miscarile;
-ajuta muschii slabi

Recuperarea in arteriopatiile obliterante (AO):


-AO este o boala generala;
-se urmareste cresterea circulatiei sanguine
periferice,impiedicarea continuarii obstructiei,
dezvoltarea de colaterale,ameliorarea dezechilibrului dintre necesitatile de oxigen si aport;
-datorita durerii,bolnavul se misca mai putin;
-repausul la pat si abstinenta de la fumat amelioreaza;
-trebuie sa alterneze perioadele de repaus cu cele
de exercitii fizice(8 ore repaus de somn noaptea,
2 ore la pranz);

Recuperarea in arteriopatiile obliterante (AO):


-plimbarile-alterneaza cu repaus,se fac pe teren
plat,pana a apare durerea ischemica(claudicatia
intermitenta),nu in frig,ploaie sau caldura mare,
cu durata progresiva,dupa repausul de la pranz;
-antrenamentul vascular-pt.imbunatatirea
circulatiei capilare,posturi,pedalare,mers,ridicari pe varfuri,ridicarea/coborarea membrelor
(gimnastica vasculara);
-repaus 10-12 ore pe pat cu capul mai sus cu 20-30 cm sau pe pat oscilant cu diferenta de 60 gr.
-masaj arterial cu manseta pneumatica asincron
cu pulsul bolnavului(20-30 min,de 3 ori/sapt,3 luni);
-vasotreon-membrul cu AO este supus la sub-si
supra-presiuni,intr-un cilindru,15 min/zi,15 zile;

Recuperarea in arteriopatiile obliterante (AO):


-mentinerea constanta a temperaturii camerei
la 28 gr.(temp.>32 duc la ischemie);
-incaltamintea trebuie sa fie larga,moale,cu talpa groasa,elastica,iarna cu blana,ce impiedica
transpiratia piciorului;
-piciorul se spala cu apa calduta,cu sapun
neutru,fara alcooluri;
-nu se poarta jartiere;
-unghiile se taie drept ,dupa baie calduta;
-se trateaza micozele ungheale(bai cu
permangat
1/10 000,de 2-3 ori/zi);

Recuperarea in arteriopatiile
obliterante (AO):
-balneo-fizioterapie pregatitoare a gimnasticii
vasculare;
-masaj-superficial spre extremitati,se incepe in
zonele reflexogene lombare,in caz de gangrena
se face de la leziune spre zonele sanatoase;
-oxigenoterapie-efectul dureaza 60 min prin
injectii intraarteriale (40-50 ml in 15 min,de
3 ori/sapt);hiperbara(in camere cu oxigen la
3 atmosfere,15 min de 3 ori/zi);

Recuperarea in arteriopatiile
obliterante (AO):
hidroterapia-cu apa calda care anuleaza spasmul
arterial sau aplicata pe abdomen si membrul
sanatos incalzeste membrul bolnav;bai segmentare ascendente cu cresterea progresiva a temperaturii
(cu un grad pe min de la 36 pana la 41 grade cand
se tine 15 min);
-impachetari cu parafina sau namol in zonele lom
bare sau chiar pe membre;

Recuperarea in arteriopatiile
obliterante (AO):

-electroterapie-de inalta frecventa,galvanica,


faradic,de frecventa joasa cu impulsuri;
-undele scurte se aplica pe zonele
lombare(duc la incalzirea in profunzime ce dureaza 3 zile),nu se
aplica in tromboflebite;
-galvanic imbunatateste troficitatea tesuturilor prin modificarea mediului ionic,
introducind chiar ioni in organism(iontoforeza
cu KI,histamina,heparina;
-curentii de impuls cu frecventa
joasa duc la virarea mediului intern din acid in
neutru,avand actiune analgetica,irigatia de repaus creste cu 50%-se aplica pe ganglionul stelat,
para vertebral si longitudinal;

Recuperarea in arteriopatiile
obliterante (AO):
-infrarosiile si ultravioletele se
aplica la plagile sterile,pt.cicatrizare,in
tendinite
nevrite,hipodermite,vasospasme;
-ultrasunetele produc
vasodilatatie
cutanata si profunda la doze mici(cele
mari dau
vasoconstrictie);nu se dau in
inflamatii;

Recuperarea in arteriopatiile
obliterante (AO):
-balneoterapia in AO actioneaza termic,mecanic si chimic(prin CO2, iod,sulf);
-apele carbogazoase-bai locale si gen.-Buzias,Borsec,Vatra Dornei,Tusnad,Covasna o data
pe an;
-apele sulfuroase au efect in arteriopatiile
diabetice,reumatism,boli renale,gastrointestinale-Herculane,Calimanesti,Olanesti,Pucioasa-sunt
contraindicate in gangrene;
-apele iodate nu se aplica in gangrene,in boli
tiroidiene-Olanesti,Bazna,Govora;
-CO 2 actioneaza ca un masaj fin,este calmant,
creste hiperemia locala cutanata,fara cea musculara.

SEMIOLOGIE
Flexia activa a genunchiului=135 grade (pasiva
150).
-hipermobilitate in:poliomielita,paralizii,posttraumatic;
-hipomobilitate in:redori(partiala) sau ankiloze
(totala);
-ruptura anterioara de menisc=flexia se face pe
15-120 grade;
-ruptura post.de menisc=flexia este intre 0-120;

SEMIOLOGIE genunchi
-flexia activa nu depinde numai de articulatii(ca
la flexia pasiva) ci si de muschi;
-forta de contractie depinde de numarul fibrelor
musculare (de sectiunea transversala-1 cm
patrat dezvolta o forta de 5 kg-ex.:tricepsul
sural are 82 cm patrati si forta de 420 kg);
-sectiunea muschiului nu este uniforma;
-forta depinde si de lungimea muschiului;
-inaltimea la care se poate ridica o greutate
este
proportionala cu lungimea muschiului;

SEMIOLOGIE muschi
-muschii se pot contracta sub lungimea de
repaus (abdominali,trapez,deltoid,biceps,fesier)
sau la lungimea de repaus (extensorii capului,
pielosul,pectoralul mare,dorsalul,muschii santurilor vertebrale,adductorii coapsei);
-sunt muschi cu o singura origine si o singura
insertie (ex.brahial anterior);
-cu origini separate si insertii diferite (ex.sternocleido-mastoidian);
-cu origine dubla si insertie dubla (ex.cvadriceps);
-muschi stabilizatori ai miscarii (ex.dorsalul,tensorul
fasciei lata);

SEMIOLOGIE miscare
-miscarea se face in lant,in secventa,in mecanism
reflex:de ex.aplecarea capului se
face prin aplecarea barbiei de muschiul pielos
apoi de aplecare capului de muschiul sternocleido-mastoidian;cand ne asezam pe scaun
muschii spatelui indoaie corpul inainte,muschii
intercostali blocheaza toracele,muschii abdominali
trag toracele spre bazin,psoasul flecteaza coapsa;
-tulburarile sistemului nervos afecteaza contractia,
ca si oboseala sau obisnuinta;

SEMIOLOGIE
-goniometria si dinamometria pot
aduce date privind capacitatea
functionala a muschiului;

SEMIOLOGIE
Electrodiagnostic:
-zero-lipsa contractilitatii-degenerescenta
totala;
-unu-degenerescenta partiala;
-doi-degenerescenta partiala cu contractilitate
slaba;
-trei-patru-degenerescenta partiala cu
contractilitate favorabila;
-cinci-muschi normal.

SEMIOLOGIE
Electromiografia-pune in evidenta biocurentii
generati de muschi (pune in evidenta si starea
neuronului motor din cornul anterior al maduvei).
Examenul clinic este cel mai important dg.
Scara Pol le Coeur:
-zero-fara forta;
-unu-forta decelabila dar inutila functiei;
-doi-forta utila dar ineficienta;
-trei-forta suficienta pt.o functie uzuala;
-patru-forta normala care se epuizeaza usor;
-cinci-forta normala.

SEMIOLOGIE
Scara Fundatiei Nationale pt.Paralizie Infantila:
-zero-fara contractie;
-unu-contractie modesta fara executarea miscarii;
-doi-miscare posibila numai prin eliminarea
gravitatiei;
-trei-miscare posibila contra gravitatiei,fara
opunere de rezistenta;
-patru-miscara posibila contra gravitatiei plus o
rezistenta medie;
-cinci-miscare posibila contra gravitatiei plus o
rezistenta puternica.

Scara mixta clinico-electrica


Iordanescu-Baciu:

SEMIOLOGIE
Pozitia bipeda este rezultatul unui ansamblu
de reflexe proprioceptive,ale urechii interne
si vazului,care,impreuna,instiinteaza tot
timpul creierul de pozitia corpului.
Inchiderea ochilor poate accentua deficitul
de
echilibru a urechii interne(semnul Romberg).
Reflexele miotatice (greutatii corpului i se
opune forta activa a muschilor si cea
pasiva a ligamentelor) sunt indispensabile
realizarii pozitiei bipede.

SEMIOLOGIE

Ortostatismul
Cand contractilitatea muschilor este deficitara,
este ajutata de cea pasiva a ligamentelor(in poliomielita).Genunchiul sta in hiperextensie prin
prin punerea in tensiune a ligamentelor post.si
prin inextensibilitatea capsulei.Cand muschii
membrului inf.si soldului sunt deficitari,pentru
mentinerea pozitiei verticale,centrul de greutate
trece post.de sold si anterior de genunchi(normal
invers).Tricepsul sural impiedica flectarea gleznei
sub greutatea corpului.
Muschii abdominali si ai spatelui sunt si ei
absolut necesari pentru mentinerea
ortostatismului.

SEMIOLOGIE

SEMIOLOGIE
In pozitia normala ortostatica,firul de plumb trece
prin protuberanta occipitala externaproeminenta cervicalei 7-santul interfesier,iar
din profil prin tragus-mijlocul fetei externe a
trohanterului.
Se noteaza cu creionul dermatograf reperele
osoase(apofize spinoase,trohanter,spinele iliace
etc).
In traumatisme apar edeme,echimoze;in
cervicartroze si coaste cervicaleapar
pernele supraclaviculare.

Congenitale si ereditare

Traumatice

Infectioase

Reumatice

Endocrine

Carentiale

Distrofice

Scolioza poate fi compensata sau


decompensata (firul de plumb nu mai
trece prin pliul interfesier),poate fi cu o
curbura mica sau mare,sau chiar cu
mai multe curburi,benigne (reductibile)
sau nu (nu se reduce cu apasare).
La suspendarea cu capastru Glisson,dupa
Friedland,scolioza poate fi de gradul:
-unu-reductibila la atarnare;
-doi-fixata,care se poate corecta;
-trei-fixata osos.(Putem face noi
intinderea coloanei bolnavului prin
tractiuni sau flexii,in lipsa capastrului.)

SEMIOLOGIE scolioza
Scolioza simptomatica din hernia de disc
se instaleaza brusc,dupa efort de
ridicare,este
unica,necompensata,ireductibila,este
antalgica,incercand sa indeparteze
radacina comprimata si inflamata de
protruzia discala.
Scolioza din hernia de disc poate fi directa
sau incrucisata,in functie de pozitia
nucleului pulpos (intern sau extern de
radacina nervului spinal).

LORDOZA
Este de obicei lombara,dar poate fi cervicala sau
generala(miopatii);
Poate fi doar o atitudine lordotica,de compensare in
ortostatism,care dispare in clinostatism (vezi la
femeile care poarta tocuri inalte);
Lordozele din dezechilibrul dinamic
(rahitism,obezitate,sarcina,tumori abdominale) se
datoreaza unui compromis intre extensorii si flexorii
trunchiului;
Poate fi si o disparitie a lordozei lombare
fiziologice(spatele drept Malmros in hernia de disc).

Compensatie
statica

Neurologice

Dezechilibru
dinamic

osoase (fixe)

SEMIOLOGIE
Ceafa este rigida in fracturi ale coloanei
cervicale,in morbul Pott (tuberculoza osoasa a
coloanei vertebrale);
Gatul este scurtat in fracturile-luxatie cervicale
(semnul Fauquel);
Capul este infundat in umeri in lipsa unor
vertebre;
In nevralgia cervico-brahiala din artroze sau
hernii de disc,membrul superior are atitudine
caracteristica-umar ridicat,bratul in
abductie,antebratul flectat sprijinit de mana
sanatoasa si capul inclinat spre partea
dureroasa;

SEMIOLOGIE
In fractura vertebrei C 7,antebratul este
flectat,bratul in abductie iar adductia este
imposibila (semnul Jolly);
In spondilita ankilopoietica,coloana
vertebrala nu mai are curburi (semnul
Strumpel);
Privit de sus,linia biacromiala trebuie sa se
suprapuna peste cea bitrohanteriana;
Coastele cervicale,calusurile vicioase pot da
compresiuni vasculo-nervoase in defileul
toracic superior,aparand edeme,paloare sau
cianoza la membrul superior;

Semiologie
In plegii,pielea este umeda,palida si
cianotica,apar atrofii musculare;
Deviatiile coloanei vertebrale se pot
observa prin fotografieri in spatele unui
cadru cu fire metalice paralele si
echidistante (tehnica Ludu) in diferite
pozitii si la timpuri diferite (reperele osoase
sunt marcate cu creion dermatograf);
Reperele osoase sunt:apofizele spinoase
vertebrale,varful si spinele
omoplatilor,spinele iliace,crestele iliace si
unghiurile costale;

SEMIOLOGIE
Spinoasele C 7,D 10,11 sunt mai proieminente
primele patru lombare se palpeaza bine;
Linia prin varfurile omoplatului trece prin
varful spinoasei D 9;
In morbul Pott,vertebrele sunt mai proieminente in dreptul leziunii (semnul treptelor de
scara Menard);
In spina bifida,se poate intra cu degetul intr-o
depresiune in loc de apofiza spinoasa;
Semnul sonetei-in sciatica-hernie discala-durere
paravertebrala la apasare,cu iradiere pe traseul
radacinii nervoase;

SEMIOLOGIE
Punctele Valleix dureroase la palpare, in sciatica:
-paraspinos;
-lombar;
-sacroiliac;
-fesier;
-trohanterian;
-la mijlocul crestei iliace;
-la treimea sup. si inf.a coapsei;
-rotulian(pe fata post.-ext.a genunchiului);
-peronial (marginea post a capului peroneului);
-maleolar extern;
-ahilean;
-calcanean;
-medio-plantar.

SEMIOLOGIE
Semnul Borelini-durere la apasarea pe artera
iliaca (pozitiva la 80% din herniile discale);
Manevra Meaghi-durere la compresiunea
latero-laterala a toracelui,in spondilita
ankilopoietica(inflamatii ale articulatiilor
costo-vertebrale);
Manevra Menard-se palpeaza cu palma in
sus sub apofizele vertebrelor bolnavului
asezat in pat-la locul bolii,vertebra este
dureroasa si imobila (semnul Huc);

SEMIOLOGIE
In poliomielita,musculatura paravertebrala este
atona;
Abcesele reci(tbc) se palpeaza paravertebral
anterior-cervical sup.,inf.,fosele
iliace,inghinal,coapsa intern;
Abolirea reflexelor cutanate indica intreruperea
arcului reflex cortico
medular(sectiunea maduvei
spinarii,polio,mielite,polinevrite);
Reflexul achilean poate fi abolit in hernia discala
L5-S1;

SEMIOLOGIE coloana vertebrala


normala
segmentul

flexia

extensia

inclinarea

rotatia

cervical

70%

60%

30%

75%

toracal

50%

55%

100%

40%

lombar

40%

30%

35%

5%

general

160%

145%

165%

120%

SEMIOLOGIE
Semnul Radulescu-disparitia hiperextensiei pasive
vertebrale cand se ridica corpul in atarnat de picioare
(datorita durerii,coloana vertebrale nu se
lordozeaza);
Semnul Soto-Hall-durere la flexia coloanei,bolnavul
stand in decubit dorsal;
Semnul Neri-flexia genunchiului la flexia coloanei
bolnavului in sezut (datorita durerii);
Manevra Kernig-flexia genunchiului la flexia capului si
trunchiului pe bazinul bolnavului in decubit dorsal
(datorita durerii date de elongatia sacului dural si a
radacinilor nervilor rahidieni;

SEMIOLOGIE
Semnul Lasegue-durerea coloanei la flexia
membrului inferior (cu genunchiul intins )pe
coapsa;
Semnul Sicard-durerea coloanei la dorsiflexia
piciorului pe gamba;
Manevra Bechterew-durerea coloanei la
ridicarea de pe planul patului a membrului
inferior sanatos (in herniile discale mediane);
Manevra Bonet-durerea coloanei la tripla flexie
exagerata picior-gamba-coapsa-bazin-abdomen;

SEMIOLOGIE
Semnul Anghelescu-este imposibila
pozitionarea pe cap si calcaie;
Semnul Amoss-bolnavul cu afectiune
vertebrala ,cand se ridica din pat,se
sprijina cu palmele inapoia sezutului;
Semnul Dejerine-semnul stranutuluidurere la stranut,tuse,prin cresterea
presiunii lichidului cefalo-rahidian si
deci cresterea presiunii sacului dural;

SEMIOLOGIE
Semnul Demianoff-bolnavul cu
lumbago nu poate ridica membrele
inferioare intinse cu mai mult de 10
grade de planul patului;
Semnul Allajouanine-Thourel-bolnavul
nu poate merge pe calcaie in hernia
discala L4-L5 prin paralizia muschilor
extensori piciorului;
Semnul Chiray-Roger-bolnavul cu
hernie discala L5-S1 nu poate sta pe

Regula celor trei planuri-J.Piollet:liniile prin:spina iliaca ant-sup.,spina


iliaca post.sup. si ombilic- sunt echidistante;linia prin spinele iliace
ant.si post.de aceeasi parte face cu orizontal un unghi de 12grade:

SEMIOLOGIE bazin
Semnul Roux-regiunea trohanteriana este
aplatizata prin fractura cavitatii cotiloide si
infundarea trohanterului;
Semnul Destot-echimoze perineale in
fracturile cavitatii cotiloide;
Semnul Ingelbrans-aparenta scurtare a
membrului inferior in sacro-coxalgie;
In spondilolistezis,lordoza este foarte
accentuata si regiunile fesiere sunt
aplatizate;

SEMIOLOGIE bazin
Hipertonia musculaturii paravertebrale sacroiliace apare in tuberculoza sacro-iliaca ;
Hipotonia musculaturii fesiere apare in
afectiunile traumatice,inflamatorii,tumorale
sau paralizii ale centurii pelvine;
Repere osoase la bazin:spinele iliace ant.si
post.,crestele iliace,spinoasa L5,coccis(varful
pliului interfesier),trohanterii,tuberozitatile
ischiatice si simfiza pubiana;

Paralelogramu
l NeugebauerRibemont este
format din
orizontala care
uneste
punctele cele
mai inalte ale
crestei iliace
cu orizontala
prin varfurile

SEMIOLOGIE bazin
Rombul lui Michaelis este delimitat de apofiza
spinoasa L5-varful sacrului spinele iliace
posterosuperioare;este f.evident la femei;la
barbati este sub forma unui triunghi cu varful
in sus;normal,cele doua triunghiuri,drept si
stang,din care este format rombul Michaelis,ar
trebui sa fie egale;diagonalele rombului sunt
in jur de 10 cm;
In scolioza, triunghiul din romb dinspre
convexitate este mai mic;
In lordoza,unghiul superior din romb devine
obtuz prin coborarea varfului L5;

SEMIOLOGIE bazin
Semnul Hertz-durere la articulatia sacroiliaca prin extensia coapsei pe bazin;
Semnul Nachles-durerea la articulatia
sacro-iliaca apare la tractiunea coapsei
in jos cu bolnavul in decubit ventral cu
coapsa atarnand;
Semnul Erichsen-durere in articulatiile
sacroiliace la comprimarea laterolaterala a bazinului;

SEMIOLOGIE-bazin
Fluctuenta-la palpare se pot simti pungi cu
lichid (abcese calde sau reci),putand apare si
cresterea temperaturii cutanate locale (se ia
cu dosul mainii);
Se pot decela si formatiuni tumorale,se pot
face si tuseul rectal si vaginal pentru a palpa
tumori,abcese sau fracturi ale oaselor si
articulatiilor bazinului;
Semnul Gosselin-in fracturile de bazin,abductia
membrului inferior este dureroasa;

SEMIOLOGIE-bazin
Semnul Nove-Rendu-in sacralizare,este
imposibila flexia genunchilor peste 90
grade,la bolnavul in decubit lateral;
Semnul Larrey-durere in artic.sacro-iliaca la
apasarea bolnavului pe umar (pozitionat in
sezut) in sacro-coxalgie sau ridicarea
bolnavului de pe scaun si lasarea lui la loc
brusca;
Semnul Campbell-la flexia coloanei,bazinul
ramane fix datorita durerii in sacro-coxalgie;

SEMIOLOGIE-bazin
Mersul in sacro-coxalgie este pe varful
piciorului bolnav,cu flexie usoara a gambei si
coapsei (ca artic.sa fie cat mai putin
mobilizata);
Semnul Mennel-dureri de sacro-coxalgie la
rasucirea trunchiului;
Manevra Duvernay-in sacro-coxalgie,bolnavul
stand pe membrul sanatos,nu poate face
flexia coapsei bolnave decat daca se sprijina
cu mana de ceva din jur;

SEMIOLOGIE-sold
In luxatia congenitala de sold sunt semnele:
-Ombredanne-o scandura asezata pe genunchii
flectati,se inclina spre partea bolnava;
-Peter-Bade-plicile de pe fata interna a coapsei
bolnave sunt mai sus decat pe partea
sanatoasa;
-Lance-fanta vulvara este indreptata spre partea
bolnava;
Afectiunile soldului creaza fenomene compensatorii ale celorlalte segmente,deaceea pozitia de
examinare este foarte importanta;

SEMIOLOGIE-sold
Flexia coapsei poate fi semnul unei psoite;
Flexia+abductia+rotatia externa a coapsei
poate fi intalnita in artrita de sold;
Scurtarea coapsei se gaseste in luxatia de sold;
In afectiunile coapsei apare atrofia musculaturii fesiere si a coapsei,aparand evident marele
trohanter;
In artritele acute apare contractura reflexa a
adductorilor;

SEMIOLOGIE-sold
Tumefactia apare in tumori,infiltrarea
tesuturilor
moi,abcese,higrome(bursite);
In abcese acute,pielea este rosie si
calda, in abcesele reci,pielea este
intinsa si alba,iar in tumori pielea are
o culoare galbena,cu reteaua
venoasa bine dezvoltata;
Fistulele se datoreaza unui proces
inflamator sau micoza;

SEMIOLOGIE-sold
Luxatiile de sold:
-iliaca=adductie+rotatie int.+scurtare a
coapsei;
-obturatorie=abductie+flexie+rotatie ext.;
-pubiana=extensie+abductie+rot.ext.;
-ischiatica=flexie+adductie+rot.int.
In fracturile superioare ale femurului:
-medio-cervicale=rotatie ext. usoara;
-cervico-trohanteriene=rotatie ext.maremarginea ext.a labei piciorului sta pe planul
patului.

SEMIOLOGIE-sold
Plagile din zonele patrulaterului Delorme si a
triunghiului Langenbeck pot fi intraarticulare.
Patrulaterul Delorme este format din linia
intertrohanteriana ant.unita prin 2 linii cu 1/3
mijl.a arcadei femurale.
Triunghiul Langenbeck este format dintr-o
linie spino-ischiatica,o linie spino-trohanteriana tangenta la marele trohanter si o linie
paralela cu ischionul.