Sunteți pe pagina 1din 1

Leonida Lari - Recunostinta

Pentru ca din orgoliu m-ai ranit,


Pentru ca nu-ti pasa daca ma doare,
Pentru ca intr-o gluma ai iubit
Raman sa-ti fiu doar recunoscatoare.
Si-mi pare bine ca la intalniri
Nu mi-ai adus macar o floare vie,
Creandu-ti loc aparte-n amintiri
Cu ifose de falsa barbatie.
Si-ti multumesc ca m-ai expus usor
Lumii acestea seci cu vorbe grele,
Crezand ca-ti faci un nume rapitor
Din dragostea si lacrimile mele.
Si inca de aceea-ti multumesc
Ca ai mimat cu mreji atat de fine
Starea de dor curat, dumnezeiesc,
Incat sa-mi calc destinul pentru tine.
Sa uit ce sunt, ce-am fost si ce pot fi,
Ca este azi sau ieri sau maine este,
La fel, iubite, am a-ti multumi,
Caci n-am avut inca trairi de-aceste.
Pentru ca m-ai strivit si aruncat
Ca pe un miel in muta suferinta,
Dar m-ai intors la ceea ce mi-e dat,
Calaul meu, iti port recunostinta!

Leonida Lari - Copacii care fug prin


ceata...
Copacii care fug prin ceata
Cu bratele de floare pline,
Lumina care-mi rde-n fata,
Acestea, stiu, vor fi si mine.
Prea draga vntului stihie,
Inelul care-i de la tine
Si negustata-mi poezie,
Acestea, stiu, vor fi si mine.
Doar fruntea ta cea gnditoare
Si ochii tainic dusi n sine,
Si-amara noastra-mbratisare,
Acestea nu vor fi si mine.

Leonida Lari - Nu anii trec, ci sufletul...


Nu anii trec, ci sufletul ncearca
Uitarea pentru a a se tine minte
Si nu ne nastem, nu murim, ci parca
Ne tot zidim fiinta prin cuvinte.
Att de gingas se nclina floarea
Spre-o fulguire-a gndului ce suie,
Tu nu o simti si nu poti sti ca starea
I-a dat nuanta verde-amaruie.
Si orice gnd al nostru n natura
Simtit e si vazut e la culoare
De-aceasta frunza, fluture, faptura,
De-aceste-alcatuiri nevorbitoare.
De-aceea daca este drept poetul
Cu-att i stau mai multe n putere
Si firea s-o preschimbe cu ncetul,
Si sa renasca iarasi tot ce piere.
De-aceea cnd a fost sa i se-ntmple
Vreun rau voit, clipa cazu fatala,
Caci locu-i cu nimica nu se mple
Si veacuri zeci cerut-au socoteala.
Nu anii trec, ci tu de duci din soarta,
Nu tu rami, ci-o parte-a ta mai buna,
O taina ce prin lume te mai poarta
Si scapara ca aurul sub luna.

Leonida Lari - Enigma


O cunosti pe vrajitoarea cea nascuta pentru sine?..
Azi era asa-mbracata,
Si frumoasa, si ciudata,
Si striga prin toata piata:
Vreau o lume fara mine!
O cunosti pe vrajitoarea, ce-alerga-n attea seri
Dupa noi pe strazi ascunse?
Azi n piata ma ajunse
Si mi spuse la ureche:
Vreau o lume fara ieri...
Eu ma duc din casa asta, ca la noapte iara vine
Cica-n rochie albastra
Si-o sa bata la fereastra,
Si-o sa-ntrebe:
Unde-i lumea fara ieri si fara mine?