Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA DE NORD BAIA-MARE FACULTATEA DE ŞTIINŢE

PATRULATERE INSCRIPTIBILE ŞI CIRCUMSCRIPTIBILE

REFERAT

DIDACTICA MATEMATICII, 2009-2010, SEM I PROF. IONELA POP

1.Definiţii

2.Teoremele de caracterizare a poligoanelor inscriptibile şi a celor circumscriptibile 3.Patrulatere inscriptibile 4.Aplicaţii remarcabile 5.Patrulatere circumscriptibile 6.Patrulatere inscriptibile circumscriptibile 7.Probleme rezolvate

8.Bibliografie

- 2 -

1.Definiţii

Def.1.1.

Un poligon se numeşte înscris într-un cerc dacă vârfurile poligonului aparţin cercului. În acest caz cercul se numeşte circumscris poligonului.

Def.1.2.

Un poligon se numeşte circumscris unui cerc dacă laturile sale sunt tangente la cerc. În acest caz, cercul se numeşte înscris în poligon. Obs. Admitem intuitiv că dacă un poligon este înscris într-un cerc sau este circumscris unui cerc atunci el este convex.

Def.1.3.

Un poligon care poate fi înscris într-un cerc se numeşte poligon inscriptibil.

Def.1.4.

Un poligon care poate fi circumscris unui cer se numeşte poligon circumscriptibil.

2.Teoreme de caracterizare a poligoanelor inscriptibile şi a celor circumscriptibile

Teorema 2.1. Un poligon convex este inscriptibil dacă şi numai dacă mediatoarele laturilor sale sunt concurente (punctul lor de intersecţie reprezintă centrul cercului). Dem:

a)Dacă poligonul A 1 A 2 …A n are vârfurile pe cercul de centru O şi rază r (fig.1) atunci OA 1 =OA 2 =….=OA n =r , deci O se află pe mediatoarele segmentelor (A 1 A 2 ) , (A 2 A 3 ), …(A n A 1 ). b)Dacă presupunem că mediatoarele laturilor poligonului au un punct comun O atunci folosind proprietatea mediatoarei unui segment avem că OA 1 =OA 2 =….=OA n , deci vârfurile aparţin unui

cerc de centru O şi rază r=OA 1 .

Teorema 2.2. Un poligon convex este circumscriptibil dacă şi numai dacă bisectoarele unghiurilor sale sunt concurente (punctul lor de intersecţie reprezintă centrul cercului). Dem:

a)Dacă poligonul A 1 A 2 …A n are laturile tangente cercului de centru O şi rază r atunci d(O, A 1 A 2 )=d(O,A 2 A 3 )=…=d(O,A n A 1 )=r , deci O se află pe bisectoarele unghiurilor poligonului.

Fig.1
Fig.1

- 3 -

Fig.2
Fig.2

b)Fie poligonul A 1 A 2 …A n şi O punctul de

concurenţă al bisectoarelor unghiurilor sale;

folosind proprietatea bisectoarei avem că

d(O,A 1 A 2 )=d(O,A 2 A 3 )=…=d(O,A n A 1 ). Cercul de

centru O şi raza egală cu d(O,A 1 A 2 ) este tangent

fiecărei laturi a poligonului.

Obs.

Pentru patrulaterele convexe pot fi stabilite

condiţii de inscriptibilitate şi circumscriptibilitate

caracteristice.

3.Patrulatere inscriptibile

Procedee pentru a demonstra că un patrulater este inscriptibil.

3.1.Teoremă

Un patrulater este inscriptibil dacă şi numai dacă orice unghi format de o diagonală şi o latură este

congruent cu unghiul determinat de cealaltă diagonală cu latura opusă primeia.

Fig.3
Fig.3

Dem:

a)

ABCD

^

m(DAC

)

patrulater

1

^

m CBD )

(

2

inscriptibil

m DC

(

)

implică

:

b)Fie patrulaterul convex ABCD având unghiurile

ABD şi ACD congruente. Ţnând seama că punctele

B şi C se află în acelaşi semiplan determinat de AD

din proprietatea arcului capabil de unghi dat, rezultă

că punctele B şi C aparţin unui cerc în care AD

trebuie să fie coardă, deci A, B, C, D conciclice.

3.2.Teoremă

Un patrulater este inscriptibil dacă şi numai dacă suma măsurilor a două unghiuri opuse este de

180.

Dem.

a)ABCD patrulater inscriptibil implică :

m

(

^

A

)

^

m C )

(

(

m BCD

)

(

m BAD

)

 

2

360

2

180

3.3.

Un patrulater ABCD este inscriptibil dacă şi numai dacă există un punct în plan , O astfel încât

OA=OB=OC=OD.

- 4 -

3.4.

Patru puncte A, B, C, D determină un patrulater inscriptibil dacă OAOD=OBOC , unde

O=BCAD şi O(BC), O(AD)(fig.4) sau O(BC) şi O(AD)(fig.5).

Fig.4

sau O  (BC) şi O  (AD)(fig.5). F i g . 4 Fig.5 Dem: Pentru
Fig.5
Fig.5

Dem:

Pentru ambele cazuri avem

OA

OB

OC

OD

deci OABOCD.

şi m(AOB)=m(COD) de unde obţinem OABOCD şi

o

Pentru cazul 1 (fig.4) , deoarece OABOCD avem că unghiurile opuse cu vârfurile în A şi C sunt suplementare, deci ABCD inscriptibil

o

Pentru cazul 2 (fig.5), deoarece OABOCD , avem conform procedeului 3.1. că ABDC este un patrulater inscriptibil.

3.5.Teorema reciprocă a teoremei lui Ptolemeu Teorema lui Ptolemeu:

În patrulaterul inscriptibil ABCD are loc relaţia: ABDC+BCAD=ACBD. Dem:

Fie M(BD) astfel încât m(DAM)=m(BAC).(fig.6)

Notăm m(DAM)=m(BAC)=m(CDB)=x şi m(ADB)=m(ACB)=y.

Obţinem că DAMCAB (U.U) de unde:

- 5 -

Fig.6
Fig.6

DM

AD

DM

CB

AD

(1)

CB

AC

AC

ABMACD (U.U) de unde :

MB

AB

MB

AB DC

(2)

DC

AC

AC

Folosind relaţiile (1) şi (2) putem scrie:

BD=MD+MB=

BC AD AB DC de unde AC

avem :

ABDC+BCAD=ACBD.

Reciproca teoremei lui Ptolemeu:

Fie ABCD un patrulater. Dacă ABDC+BCAD=ACBD atunci ABCD este patrulater inscriptibil. Dem:

Presupunem prin reducere la absurd că ABCD nu este inscriptibil , atunci avem relaţia lui Ptolemeu pentru patrulatere neinscriptibile: ACBDABDC+BCAD , dar din ipoteză avem că : ACBD

=ABDC+BCAD de unde rezultă contradicţia!

Exemple

Expl.3.1(fig.7)

Fie un triunghi echilateral ABC de latură a şi punctele M şi Nastfel încât C(AM), N(BC), şi

AMAN=a 2 . Fie P=ANAM. Să se arate că punctele ABCP este patrulater inscriptibil. Dem:

Fig.7
Fig.7

AM

AB

AB

BN

Relaţia din ipoteză se poate scrie

şi

cum MABABN , rezultă că

MABABN şi deci BANAMB.

MABAPB deoarece AMBPAB şi

ABM este comun; de aici avem că

MABAPB şi deci APBACB adică patrulaterul ABCP inscriptibil.

Expl.3.2(fig.8)

Fie un patrulater convex ABCD şi cercurile tangente câte unei laturi şi prelungirilor laturilor vecine.Să se arate că centrele acestor cercuri sunt vârfurile unui patrulater inscriptibil.

- 6 -

Fig.8
Fig.8

Dem:

Fie M, N, P, Q centrele acestor cercuri. Deoarece M şi Q se găsesc pe bisectoarea unghiului A avem că M, A, Q coliuniare; similar M, B, N coliniare, N, C, P coliniare, P, Q, D coliniare.

Se arată că m(QMN)+m(QPN)=180, de unde MNPQ patrulater inscriptibil.

Expl.3.3 (fig.9) Fie un pătrat ABCD şi punctele M, N, P, şi Q aparţinând laturilor AB, BC, CD, DA astfel încât AM=BN=CP=AQ. Să se arate că MNPQ este patrulater inscriptibil. Dem:

Fie O centrul pătratului OAMOAQ şi deci OM=OQ=r

OBMONCOPD , de aici: OM=ON=OP=r. De aici avem că punctele M, N, P, Q se găsesc pe cercul de centru O şi rază r. Expl.3.4 (fig.10) Fie un triunghi ABC şi M mijlocul lui AG. Să se arate că M se află pe cercul lui Euler (vezi 4.3.)

Fig.9
Fig.9
Fig.10
Fig.10

dacă şi numai dacă 2a 2 =b 2 +c 2 .

Dem:

Fie A’, B’, C’ mijlocele laturilor triunghiuluişi N intersecţiua segmentelor AA’ şi B’C’. Avem:NB’=NC’=a/4 , NA’=m a /2, NM=m a /6. Punctele M, B’, A’, C’ sunt conciclice dacă şi numai dacă :

NB’NC’=NMNA’ , relaţie care devine în baza relaţiilor de mai sus:

3a 2 =4m a 2 adică 3a 2 =2(b 2 +c 2 )-a 2 ceea ce are loc

- 7 -

dacă şi numai dacă b 2 +c 2 =2a 2 .

Expl.3.5(fig.11)

Fie un triunghi echilateral ABC şi un punct M în planul său astfel încât MA=MB+MC. Să se arate

că ABCM este un patrulater inscriptibil.

Fig.11
Fig.11

Dem:

Fie a lungimea laturii triughiului echilateral.

Prin înmulţire cu a a relaţiei din enunţ obţinem:

aMA= aMB+ aMC ceea ce poate fi scris:

BCMA= ACMB+ ABMC,

de unde folosind reciproca teoremei lui Ptolemeu avem

că ABMC patrulater inscriptibil.

Exemple de patrulatere inscriptibile: dreptunghiul, pătratul , trapezul isoscel

Exemple de patrulatere neinscriptibile: paralelogramul oarecare, rombul, trapezul neisoscel

4.Aplicaţii remarcabile

4.1.A doua teoremă a lui Ptolemeu

Fie ABCD un patrulater inscriptibil .Atunci are loc relaţia:

AC

AB

AD

CB CD

BD

BA BC

DA DC

.

4.2.Dreapta lui Simson (fig.12)

Fie un triunghi XYZ , cercul circumscris acestuia şi un punct M aparţinând cercului. Fie P ,

Q , R proiecţiile punctului M respectiv pe laturile YZ , XZ şi XY ale triunghiului. Punctele P ,

Q , R sunt coliniare .(dreapta determinată de ele se numeşte „dreapta lui Simson”).

Dem:

Patrulaterul XRMQ este inscriptibil deoarece

suplementare

are

Fig.12
Fig.12

două

^

unghiuri

^

XQR

RMX

este

^

(unghiuri

(2)

opuse

(1)

( R şi Q )

Patrulaterul QMZP

^

inscriptibil deoarece

MQZ

^

PQZ

^

MPZ

^

^

drepte)

PMZ

Patrulaterul

XMZY

este

inscriptibil (din

ipoteză) (3)

^

m(MXY

)

m MZY

(

^

) 180

(din relaţia (3))

- 8 -

^

m(MXY

)

m MAR

(

^

) 180

(adiacente suplementare)

sunt

complementare (ca unghiuri ascuţite ale triunghiului dreptunghic RMX) iar de asemenea

sunt complementare (ca unghiuri ascuţite ale triunghiului dreptunghic MPZ)

Din

cele

două

egalităţi

de

mai

avem : MZY ^

MXR ^

MZY ^ şi ZMP ^

sus

şi

cum

MXR ^ şi RMX ^

avem că

RMX ^

PMZ ^

(4)

Din relaţiile (1) , (2) şi

(4)

avem că : XQR ^

PQZ ^

(au poziţie de unghiuri opuse la vârf) şi A

, Q , C coliniare

P , Q , R coliniare.

4.3.Cercul lui Euler

Fie un triunghi ABC , D,E,F picioarele înălţimilor , A’,B’,C’mijlocacele laturilor , H ortocentrul iar

A 1 ,B 1 ,C 1 mijlocele segmentelor (AH), (BH), (CH). Punctele D,E,F,A’,B’,C’,A 1 ,B 1 ,C 1 sunt

conciclice (cercul determinat de ele se numeşte „cercul lui Euler”)

4.4.Triunghiul ortic

Fie un triunghi ABC şi D, E, F picioarele înălţimilor; să se arate că bisectoarele triunghiului DEF

coincid cu înălţimile triunghiului ABC.

5.Patrulatere circumscriptibile Proprietăţi

5.1. Teorema lui Pithot. (fig.13) Un patrulaterul convex este circumscriptibil, dacă şi numai dacă este adevărată oricare dintre

propoziţiile:

a) bisectoarele unghiurilor patrulaterului sunt concurente; b)suma lungimilor a două laturi opuse

este egală cu suma celorlalte două

Fig.13
Fig.13

Dem:

b)Fie patrulaterul circumscriptibil CDEF unde

punctele de tangenţă cu cercul înscris sunt notate

M, N, P, Q. Folosind proprietatea tangenmtelor

dintr-un punct exterior la cerc putem scrie:

CQ=CM=x, DQ=DP=t, EP=EN=z, FN=FM=y.

Folosind aceste notaţii avem:

CF+DE=x+y+z+t şi EF+CD=x+y+z+t , de

unde:CF+DE=EF+CD.

- 9 -

5.2.Orice deltoid este circumscriptibil. (Deltoidul este patrulaterul având două perechi de laturi alăturate congruente) (demonstraţia este imediată folosind 5.1.b) 5.3.Dacă un trapez isoscel este circumscriptibil atunci :

a)diametrul cercului este medie proporţională între bazele trapezului b)aria trapezului este produsul dintre media aritmetică şi media geometrică a bazelor.

6.Patrulatere inscriptibile circumscriptibile

Într-un cerc construim două coarde perpendiculare. Tangentele la cerc în punctele E, F, G şi H se intersectează două câte două în punctele A, B, C, D. Demonstraţi că patrulaterul circumscriptibil ABCD este şi inscriptibil .

Dem:

În fig. 14 unghiurile AEF şi DFE subîntind acelaşi arc; notăm măsura lor cu x; similar notăm cu y măsura unghiurilor AHG şi BGH. În patrulaterul AEIH avem:

m(A)=360-90-x-y=270-x-y.(1)

În patrulaterul CFIG obţinem similar

m(C)=360-(180-x)-90-(180-y)=x+y-90(2)

Folosind (1)şi (2) avem că a şi C sunt suplementare , deci ABCD este inscriptibil.

Fig.14
Fig.14

7.Probleme rezolvate

Fig.15
Fig.15

7.1.Demonstraţi că în orice trapez cele patru bisectoare formează un patrulater inscriptibil. Sol:

Notăm intersecţiile bisectoarelor unghiurilor ca în fig. 15.Unghiurile A şi D ale trapezului sunt suplementare, la fel B şi C. De aici avem : m(DAF)+m(ADF)=

1 ( m(DAB)+m(ADC))=90; în triunghiul AFD
2

obţinem folosind relaţia anterioară că unghiul F este drept.

=

- 10 -

Similar avem că în triunghiul BHC, unghiul H este drept, prin urmare în patrulaterul GFEH două unghiuri opuse sunt suplementare, deci , cf. 3.2. GFEH este patrulater inscriptibil. 7.2.Demonstraţi că bisectoarele unui patrulater convex formează un patrulater inscriptibil. Sol:

Fig.16
Fig.16

3.2 avem că patrulaterul EFGH este inscriptibil.

Notăm intersecţiile bisectoarelor ca în fig. 16. În triunghiul AFB avem:

m(AFB)=180-

1

2

m(BAD)-

În triunghiul DHC avem:

m(DHG)=180-

1

2

m(ADC)-

1

2

m(ABC)

1

2

m(BCD).

Din acestea obţinem: m(AFB)+ m(DHG)=

180-

1

2

m(BAD) -

1 m(ABC) + 180-
2

1

2

m(BAD)-

1 m(ABC)= 180, de unde cf.
2

7.3.Demonstraţi că un deltoid inscriptibil este dreptunghic. În ce condiţii un deltoid dreptunghic este inscriptibil?

Fig.17
Fig.17

Sol:

Fie deltoidul din fig. 17 în care AB=BC şi AD=DC.Cum ABCD inscriptibil avem că unghiurile A şi C sunt suplementare. Triunghiurile ABC şi ADC sunt isoscele şi cum unghiurile A şi C sunt suplementare avem :

A 1 C 1 şi A 2 C 2 de unde avem că

AC şi cum sunt suplementare obţinem că sunt unghiuri drepte deci, deltoidul ABCD este dreptunghic. Reciproc, un deltoid cu două unghiuri drepte este inscriptibil; un deltoid cu un singur ungi drept nu este inscriptibil.

7.4.În triunghiul ABC avem relaţia:b 2 +c 2 =5a 2 . Să se arate că vârfurile B şi C, centrul de greutate şi picioarele înălţimilor din B şi C sunt conciclice.

- 11 -

Fig.18
Fig.18

Sol:

Fie M mijlocul laturii BC iar B’ şi C’ picioarele înălţimilor (fig.18). MC’ şi MB’ sunt mediane în triunghiurile dreptunghice BCC’ şi BCB’, deci ,

MC’=MB’=MB=MC=

a .

2 2 2 2 1 1 b  c a MG   AM 
2
2
2
2
1
1 b
 c
a
MG
AM
3 3
2
4
2
2
1 5 a
a
a
3 2
2
2

Obţinem deci, MG= MC’=MB’=MB=MC=

a

2

,

de unde avem că punctele B, C, B’, C’, G sunt conciclice , ele aflându-se pe cercul cu centrul în M

şi de rază

a .

2

8.Bibliografie

o

C.Titus Grigorovici, Mariana Grigorovici – „De la cercul lui Thales la moneda lui Ţiţeica”, ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2006

o

M.E. Panaitopol, L.Panaitopol - „Probleme calitative de geometrie plană”- ed. Gil, Zalău, 1996

o

A.Coţa, M.Răduţiu, M.Rado, F.Vornicescu – „Manual pentru clasa a IX-a”- EDP, Bucureşti

1994

o

www.didactic.ro

o

www.fmatem.moldnet.md

- 12 -