In ciuda diferentelor existente intre statele membre ale Uniunii, la baza intregii

constructii europene a stat vointa de a lucra impreuna, pe baza unor interese comune.
In acest proces complex integrativ, statele se angajeaza sa se supuna unei vointe
juridice distincte de a lor si sa recunoasca prevalenta normei comunitare in raport cu
norma interna 1
Dreptul Uniunii Europene postuleaza monismul, impunand respectarea acestuia de
catre statele membre. Astfel, dreptul Uniunii Europene se aplica in ordinea juridica
interna asa acum a fost adoptat, fara sa fie necesara asimilarea sau transformarea lui in
drept intern 2.
Prioritatea dreptului comunitar defineste, la nivel de principiu fundamental, raportul
dintre dreptul intern al statelor membre ale Uniunii si dreptul comunitar ca subsistem
al dreptului european.
In relatiile dintre Uniune si statele membre, dreptul Uniunii Europene, fie el originar
sau derivat, este de aplicabilitatea imediata in ordinea juridica interna a statelor
membre, acest fapt avand urmatoarele consecinta:
- dreptul Uniunii Europene este integrat in mod firesc in ordinea juridica interna
a statelor, fara sa fie necesara vreo formula speciala de introducere
- normele juridice ale Uniunii Europene isi ocupa locul in ordinea juridica
interna, ca drept al Uniunii Europene
- Judecatorii nationali sunt obligati sa aplice dreptul U.E.
Vom avea astfel in vedere pe mai departe, punand accent pe situatia concreta a
Romaniei, realizarea unei analize sistematice care sa evidentieze prioritatea
prevederilor existente in dreptul comunitar raportat la dreptul intern al statelor
membre in fuctie de :
1. izvoarele dreptului uniunii europene
2. starea dreptului european dupa Tratatul de la Lisabona
3. prevederile existente in Constitutia Romaniei
4. alte prevederi existente in legea organica a Romaniei
IZVOARELE DREPTULUI UNIUNII EUROPENE
In primul rand vom analiza prioritatea reglementarilor comunitare in functie
de izvoarele dreptului Uniunii Europene.
1. izvorul primar al original il constituie tratatele constitutive (tratatul de la Paris
si tratatele de la Roma) care au pus bazele Uniunii Europene ; tratatele de
modificare a tratatelor constitutive; tratatele de aderare ale statelor membre la
Uniune; diferitele protocoale, convetii, documente anexe la aceste tratate, pe
care Curtea le-a caracterizat ca avand aceeasi forta imperativa. Tratatele
prevaleaza asupra tuturor actelor de drept comunitar derivat. Tratatele
institutive sunt obligatorii pentru toate subiectele de drept comunitar si nu pot
face obiectul unui control contencios, nici unei derogari neautorizate de la ele
Joel Rideau
2. izvorul derivat consta in actele institutiilor U.E. Intre acestea se regasesc:
1 N.Popa Teoria Generala a Dreptului , 2012, pag.63
2 A. Fuerea - Manualul Uniunii Europene pag 178

deciziile si regulamentele deciziile generale si regulamentele au caracter de

generalitate si obligativitate. Intre aceste doua categorii de izvoare exista
deosebirea ca, in timp ce deciziile generale emana numai de la Comisie,
regulamentele pot fi emise fie de Consiliu, fie de Comisie.
- recomandariile si directivele Art. 14 CECO stabileste ca recomandarile
sunt obligatorii pentru atingerea scopurilor pe care le desemneaza, dar lasa
destinatarilor alegerea mijloacelor proprii de atingere a acestor scopuri , iar
art.189 CEE si art.161 CEEA caracterizeaza directivele ca fiind actul ce leaga
toate statele membre destinatare in ceea ce priveste rezultatul de atins lasand,
in acelasi timp, instatelor nationale competenta privitor la forma si mijloace.
- avizele acestea nu obliga nici destinatarul , nici autorul, scapand controlului
jurisdictional. Totusi, avizele motivate ale Comisiei sau avizele conforme ale
Consiliului produc efecte juridice.
- acte atipice cum ar fi : rezolutii ale Consiliului, comunicari ale Comisiei,
decizii ale reprezentantilor statelor membre in cadrul Consiliului, declaratii
comune sub semnatura presedintilor celor 3 institutii Consiliul, Comisia,
Parlamentul
3. Jurisprudenta este, la randul ei, izvor de drept comunitar. Curtea de Justitie
este abilitata sa aplice, sa interpreteze texte normative ale dreptuli Uniunii
Europene si sa umple lacunele unor norme. Curtea asigura astfel o interpretare
cu caracter autentic si unitar.
4. Principiile generale - in ceea ce priveste aceste principii, ca urmare a efectului
direct al dreptului comunitar asupra dreptului national, pentru fiecare proiect
de act normativ elaborat de legiuitorul roman este necesara o motivare care
trebuie sa cuprinda o mentiune expresa cu privire la compatibilitatea acestuia
cu reglementarile comunitare in materie, determinarea exacta a acestora si,
daca este cazul, masurile viitoare de armonizare care se impun
STAREA DREPTULUI EUROPEAN DUPA TRATATUL DE LA LISABONA
Consiliul European din 22 iunie 2007 a stabilit elaborarea unui Tratat de
reforma si de modificare a tratatelor existente in cadrul unei conferinte
interguvernamentale. Tratatul de reforma a fost semnat sub denumirea de Tratatul de
la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeana si a Tratatului de
instituire a Comunitatii Europene. Uniunea Europeana obtine personalitate juridica,
Uniunea Inlocuind Comunitatea Europeana si succedandu-i.
Pentru fiecare domeniu de activitate, Tratatul de la Lisabona precizeaza daca
dreptul de a actiona revine Uniunii sau statelor membre. In acest sens, Tratatul
introduce o clasificare generala a competentelor in 3 categorii:
A. competenta exclusiva
Atunci cand Tratatul de la Lisabona atribuie Uniunii o competenta exclusiva intr-un
domeniu determinat, numai aceasta poate legifera si adopta acte juridice cu caracter
obligatoriu, statele membre nu pot face ele insele acest lucru, decat daca sunt abilitate
de catre Uniune sau pentru puterea in aplicare a actelor adoptate de aceasta. (exemple
de astfel de domenii: uniunea vamala, pescuitul)
B. competenta partajata
Atunci cand Tratatul de la Lisabona atribuie Uniunii o competenta partajata cu statele
membre intr-un domeniu determinat, Uniunea si statele membre au puterea de a
legifera si adopta acte cu caracter obligatoriu juridic in acel domeniu. Statele membre

exercita competenta in masura in care Uniunea nu si-a exercitat-o sau a decis sa

cedeze exercitarea competentei sale. Altfel spus, distribuirea puterii de legiferare intre
Uniunea Europeana si statele mebre se face respectand principiul subsidiaritatii.
(exemple de astfel de domenii: transportul, mediul, energia, etc)
C. actiuni de sprijinire, coordonare sau actiuni complementare
In anumite domenii si in conditiile stabilite prin Tratatul de la Lisabona, Uniunea are
competenta de a actiona pentru sprijinirea, coordonarea si suplimentarea actiunilor
statelor membre (de exemplu, prin intermedil ajutoarelor financiare), fara
suprapunerea competentelor lor in aceste domenii (exemple de astfel de domenii:
cultura, turism, educatie, etc.)
De subiliniat si faptul ca , Uniunea are competenta de a defini si implementa politica
externa si de securitate comuna, inclusiv definirea progresiva a politicii de aparare
comuna. Statele membre trebuie sa sprijine activ si fara rezerve politica externa si de
securitate comuna in spiritul loialitatii si solidaritatii reciproce si trebuie sa se
conformeze actelor adoptate de catre Uniune in acest domeniu.
PREVEDERILE EXISTENTE IN CONSTITUTIA ROMANIEI
Ne vom intrepta atentia catre prevederile cuprinse in art.11 si art.148 din Constitutia
Romaniei.
ART. 11Dreptul international si dreptul intern
(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin
din tratatele
la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
(3) In cazul in care un tratat la care Romania urmeaza sa devina parte cuprinde dispozitii
contrare
Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei.
ART. 148Integrarea in Uniunea Europeana
(1) Aderarea Romaniei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, in scopul transferarii
unor atributii
catre institutiile comunitare, precum si al exercitarii in comun cu celelalte state membre a
competentelor prevazute in aceste tratate, se face prin lege adoptata in sedinta comuna a
Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de doua treimi din numarul deputatilor si
senatorilor.
(2) Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si
celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile
contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
(3) Prevederile alineatelor (1) si (2) se aplica, in mod corespunzator, si pentru aderarea la
actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
(4) Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza
aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile
alineatului (2).
(5) Guvernul transmite celor doua Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter
obligatoriu inainte ca acestea sa fie supuse aprobarii institutiilor Uniunii Europene.

In materia raportului dintre dreptul intern si dreptul international publica,

constitutia Romaniei stabileste regula si unele exceptii. Numarul exceptiilor a sporit
cu prilejul revizuirii Constitutiei din 2003, la cea deja existenta in domeniul
drepturilor omului adaugandu-se acum si cea privitoare la aplicarea dreptului
comunitar
Regula in materia raportului dintre dreptul inter si cel international public
rezulta din prevederile art.11, care precizeaza ca, in general, tratatele ratificate de
Parlament potrivit legii fac parte din dreptul intern, (adica incorporarea le face
interpretabile si aplicablie dupa aceleasi reguli ca si toate celelalte norme care provin
de la puterea de stat)
Prin exceptie de la aceasta regula, art.20 din Constitutie stabileste ca tratatele
internationale care reglemeteaza in materia drepturilor omului trebuie interpretate si
aplicate in dreptul intern in deplina armonie cu prevederile constitutionale si legale,
iar, in caz de contrarietate sau simple neconcordante, prioritate de aplicare vor avea
actele internationale in detrimentul reglementarilor interne.
A doua exceptie, cea care ne intereseaza cu prioritate in analiza de fata, este
consacrata de art.148 alin.2. Din perspectiva Comunitatii Europene prioritatea de
aplicare a dreptului comunitar se justifica pe baza obiectivului unificarii sistemelor
normative nationale prin crearea unei ordini juridice europene.
Aderarea Romniei la Uniunea Europeana a consemnat, la nivel constitutional,
ca prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte
reglementari comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate fata de dispozitiile
contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare
Curtea de Justitie sustine ca instantele nationale sesizate cu un potential
conflict intre norme din dreptul intern si norme din dreptul comunitar au obligatia de a
inlatura de la aplicare pe cele din dreptul intern si de a da sistematic prioritate celor
izvorate din dreptul comunitar.
Ceea ce pare sa sugereze intreaga jurisprudenta a Curtii de Justitie a Comunitatii
Europene este ca aceasta prioritate de aplicare este sistematica si vizeaza ansamblul
sistemelor normative nationale, fara nici o deosebire dupa forta juridica a normei din
dreptul intern fata care ea opereaza.
Art.148 alin.2 din Constitutia Romaniei consacra o varianta originala a regulii
prioritatii dreptului comunitar, anume nu tot dreptul comunitar, ci numai tratatele
constitutive si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu au
prioritate si nu fata de orice dispozitie din dreptul intern care s-ar afla in
neconcordanta cu aceastea, ci doar de dispozitiile contrare lor. Terminologia utilizata
de constituantul derivat trebuie interpretata in sens larg, astfel prevederile tratatelor
constitutive le include si pe cele ale tratatelor modificatoare, facand trimitere de fapt
la izvoarele originare ale dreptului comunitar, iar celelalte reglementari comunitare
cu caracter obligatoriu se refera la izvoarele secundare ale dreptului comunitar, dar
numai la partea sa normativ obligatorie.
Indiferent de nuantele pe care constituantul roman le-a adaugat principiului
prioritatii dreptului comunitar, aplicarea acestuia revine tuturor autoritatilor statului
insarcinate cu aducerea la indeplinire a dispozitiilor din ordinea juridica a Comunitatii
Europene, adica in egala masura si legiuitorului, dar si executivului, si, mai ales,
puterii judecatoresti

ALTE PREVEDERI EXISTENTE IN LEGEA ORGANICA A ROMANIEI

Vom avea in vedere si prevederile art. 5 din noul Cod Civil, care are ca titlu marginal
aplicarea comunitara a dreptului comunitar
ART. 5 Aplicarea prioritara a dreptului comunitar
n materiile reglementate de prezentul cod, normele dreptului comunitar se aplica n mod
prioritar, indiferent de calitatea sau statutul partilor.

Odata in plus, codul civil, preia prevederile constitutionale, statuand faptul ca in

situatia unui conflict ntre dreptul comunitar si cel intern, autoritatile si instantele
statale trebuie sa lase neaplicat dreptul national contrar
De asemenea, in Codul de Procedura Civila :
Art. 4 - Aplicarea prioritara a dreptului Uniunii Europene
n materiile reglementate de prezentul cod, normele obligatorii ale dreptului Uniunii
Europene se aplica n mod prioritar, indiferent de calitatea sau de statutul partilor.

BIBLIOGRAFIE
-

Augustin FUEREA - Manualul Uniunii Europene, editia a V-a, Editua

Universul Juridic, Bucuresti, 2011
Marius PROFIROIU, Alina PROFIROIU, Irina POPESCU - Institutii si
Politici Europene, Editura Economica, Colectia de Administratie Publica,
Bucuresti, 2008
Ioan MURARU, Elena Simina TANASESCU - Constitutia Romaniei
Comentariu pe articole, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008
Flavius-Antoniu BAIAS, Eugen CHELARU, Rodica CONSTANTINOVICI,
Ioan MACOVEI - Noul Cod Civil comentariu pe articole, Editura
C.H.Beck, Bucuresti, 2014

PRIORITATEA
DREPTULUI UNIUNII EUROPENE

CIUC LCMIOARA CORINA

GRUPA 205, SERIA I