" DRUNVALO MELCHIZEDEK SPATIGL SACRE ail 100500 O calatorie cdtre Marele Mister din inima noastraDedicatie pentru iubita mea sotie, Claudette fn momentul in care am intalnit-o pe sotia mea, am stiut ca ea pastra o traditie a cunoasterii inimii, veche de peste patru mii de ani. Profesoarele ei, Catherine Shainberg si Kolette din Terusalim, au invatat-o sa vada Imaginile din Inima. Descendenta lui Kolette se trage din primul popor de pe Paméant care a scris despre Mer-Ka-Ba (Merkavah in ebrai- ca). Insa barbatii din tribul care ofereau intelepciunea Mer-Ka- Ba, au considerat cé neamul lor nu era pregatit pentru expe- rienta interdimensionala directa si erau extrem de tulburati pe plan emotional, in momentul in care interactionau direct cu alte lumi. Pentru a putea rezolva aceasta problema, femeile tribului au creat un sistem de cunoastere prin care sa pregateasca nea- mul lor pentru intalnirea cu alte lumi, folosind misterul femi- nin al Imaginilor din Inima. in clipa in care sotia mea mi-a aratat, pentru prima oara, aceste imagini, nu puteam gasi nimic in interiorul meu pentru a explica ce anume erau ele, sau felul in care lucrau asupra sufle- tului uman. Tot ceea ce stiam era ca au avut efect. Cei peste opt ani in care am studiat activitatea lui Clau- dette m-au condus, intr-un final, in directia cercetarii pe care 0 prezint in aceasta carte. Sunt convins ca, fara influenta ei, inca as fi cdutat raspunsurile in interiorul mintii. Prin urmare, ii raman indatorat, deoarece Imaginile din Inima m-au condus, in cele din urma, spre aceasta experienta pe care o voi impartasi cu voi. Claudette, te iubese si iti multumesc din strafundul inimii mele. ~Draavato.SPATIUL SACRU AL INIMIL Prefata : inca din anul 1971, am studiat intens meditatia si cor- pul de lumina uman numit Mer-Ka-Ba, iar fiinta mea a fost absorbita in aceasta traditie straveche, pe parcursul intregii mele vieti de adult. Mi s-a parut intotdeauna atotcuprinza- toare, ca si cum ar fi oferit raspunsul la nenumaratele mele intrebari cu privire la viaté. Calauzirea mea interioara m-a invatat geometria sacra care a condus la descoperirea corpu- lui de lumina, iar geometria sacra insasi parea sa fie comple- ta, detinand toata cunoasterea si misterele universului. Era cu adevarat uimitor. Cu toate acestea, dupa multi ani de experienta in ca- drul acestor campuri de lumina, am realizat ca exista mai mult, insa, pentru o lunga perioada de timp, nu mi-am dat seama ce anume. Ca de obicei, Dumnezeu se reveleaza pe Si- ne Insasi/Insusi in moduri neobisnuite si, adeseori, ascunse. Undeva in cadrul lumilor interioare ale spatiilor mele, o biju- terie ezotericé de o valoare spirituala imensa, ce depaseste Mer-Ka-Ba, si-a creat, treptat, drum in viata mea. Si, din ce motiv? Pot presupune doar ca a aparut in viata mea pentru a fi folosita. Asadar, aceste cuvinte reprezinta darul meu pentru voi, deoarece chiar stiu cine sunteti si va iubesc asa cum Pa- méntul iubeste Soarele. Cred in voi si stiu ca veti folosi cu in- telepciunea aceasta cunoastere. Totodata, nu sunt ingrijorat ca ati intrebuinta gresit aceasta informatie, intrucat ea nu poate fi utilizata in mod necorespunzator. Drawuale Meledpeme woDrunvalo MeIchizedek _ Daca cineva ti-ar spune, ,In orasul fortificat al nemuririt - corpul nostril ~ se afla un lotus, iar in acest lotus, un mic spatiu: gare ce cuprinde el, incat cineva ar dori sd-l cunoasca?” Tu trebuie sd-i rdspunzi: La fel de imens precum este acest spatiu din exterior, este si micul spatiu din interiorul inimii tale. Cerul si Paméntul se gasesc in el, focul si aerul, soarele si luna, fulgerul si constelatiile, orice iti apartine aici, jos, si tot ce nu este al tau, toate sunt adunate in acel mic spatiu din interiorul inimii tale.” Upantsade, Chandagya 8.1.23 Verset ce mi-a fost oferit de Ron LaPlace, la o zi dupa ce am terminat de scris aceasta carte. — Drunualo.SPATIUL SACRU AL INIMU Introducere : Cu mult timp in urma, noi, oamenii, eram altfel. Pu- team comunica si experimenta in moduri in care doar unele persoane din lumea moderna de acum incep sa inteleaga. Puteam folosi o forma de comunicare si de simtire care nu implica deloc creierul - ci, mai degraba venea dintr-un Spa- tiu Sacru din inima umana. in Australia, aborigenii ined mai sunt conectati lao retea straveche a vietii, pe care ei o numesc impul de vis. In acest vis colectiv, sau stare de constiinta, ei continua sa existe in cadrul inimilor lor si sa traiascd si sa respire intr-o lume care a disparut aproape complet din mintea occidentala de astazi. In apropiere, in Noua Zeelanda, maorii pot vedea in /meditatiile” lor, peste intinderea spatiului, pana in Statele Unite. In aceasta maniera, ei iau legadtura cu indienii Hopi, pentru a stabili intdlniri in care sa faca schimb de profetii. Aranjamentele sunt facute fara nici un fel de comunicare »tehnologica”. In Hawaii, triburile Kahuna comunica cu Ma- ma Pamant pentru a intreba unde este locul in care inoata pestii, ca sa-si poata hrani poporul. Norii albi de pe cerul albastru iau forma unei maini omenesti care arata spre locul unde pot gasi pesti: Pe un platou inalt din muntii Sierra Nevada din Columbia, America de Sud, traieste un trib de indigeni care cunosc limba fara cuvinte. Aceasta limba pro- vine dintr-un Spatiu Sacru, situat in interiorul inimii lor. O, daca ne-am putea aminti! Inainte de Babilon, in Biblie se spune c& omenirea fusese binecuvantata cu o sin- gura limba pe care toate popoarele’de pe Pamant 0 cunos- teau. Insa, dupa aceea, ne-am impartit in sute de limbi vor-Drunvalo Me/chizedek bite care au creat bariere intre noi, tinandu-ne separati unul de celalalt, fiecare in propria sa lume introvertita si ingusta. Destinul nostru involuntar a fost neincrederea nascu- ta din intelegerea gresita a cuvintelor; in acest fel, am fost sortiti sa ne urdm intre noi. Nu puteam vorbi unii cu altii. A fost o separare care a imbracat cea mai rece forma. Chiar da- ca s-au nascut din aceeasi Sursa Cosmica, fratii si surorile nu si-au putut exprima gandurile si sentimentele, iar in scurt timp, au devenit dusmani. Pe masura ce secolele au trecut, vechea metoda de a patrunde in inima - pentru a experi- menta visul comun - s-a pierdut in izolarea mintii umane. Aceasta este o carte a reamintirii. Ati avut intotdeau- na acest Joc in interiorul inimii voastre si el inca se gaseste acolo, acum. Acest spatiu a existat chiar dinaintea creatiei si va exista si dupa ce ultima stea isi va trimite lumina straluci- toare in univers. In timpul noptii, atunci cand patrundeti in vis, va parasiti mintea si intrati in Spatiul Sacru din interi- orul inimii. Va aduceti aminte - sau va reamintiti doar visul? De ce va povestesc despre acest ,ceva” care se sterge din amintirile noastre? La ce bun sa ne descoperim din nou acest loc, intr-o lume in care cea mai mare religie este stiinta si logica mintii? Nu stiu oare ca aceasta este o lume in care emotiile si sentimentele sunt cetateni de categoria a doua? Da, stiu acest lucru. fnsa invatatorii mei m-au rugat 5a va reamintesc cine sunteti voi cu adevarat, Voi sunteti mai mult decat o simpla fiinté umana - mult mai mult - intrucat $n interiorul inimii voastre se afla un loc, un loc sacru in care lumea poate fi refAcuta, la propriu, prin co-creare constienta, Daca va doriti cu adevarat pacea spiritului si, daca vreti $4 va reintoarceti acasa, va invit sa vizitati frumusetea propriei voastre inimi. Cu acordul vostru, va voi arata ceea ce mi-a fost ara- tat si mie. Va voi oferi indrumarile exacte catre calea ce duce in inima voastra, acolo unde voi si Dumnezeu sunteti, in mod intim, Una.SPATIUL SACRU AL INIMIT Este alegerea voastra. Insa trebuie sa va avertizez: in cadrul acestei experiente se gaseste o mare responsabilitate. Viata stie atunci cand un spirit s-a nascut din lumile supe- rioare si viata va va folosi in felul in care i-a folosit pe toti marii maestrii care au trait vreodata. Daca ci ti aceasta carte, faceti meditatia si apoi nu va asteptati sa se intample ceva in viata voastra, asta inseamna ca inca mai trageti un pui de somn spiritual. * Odata ce ati intrat in ,, Lumina Marelui intuneric’, viata voastra se va schimba - intr-un final, va veti reaminti cine sunteti cu adevarat. Cu timpul, viata voastra va deveni o viata de serviciu pus in slujba omenirii. In ultimele doua capitole va asteapta o surpriza si o scanteie de mare speranta Corpul de lumina uman ce inconjoara trupul si care atinge 15-19 metri in diametru - Mer-Ka-Ba* (despre care am scris in primele mele doua carti, Stravechiul Secret al Florii Vietii, volumele 1 si 2), detine un secret in mod inerent co- nectat cu acest Spatiu Sacru din inima. Daca practicati medi- tatia Mer-Ka-Ba, consider ca informatia din aceasta carte va fi foarte importanta pentru calatoria voastra de inaltare in lu- mile superioare de lumina. Daca sunteti interesati doar de Spatiul Sacru din inimé, fie ca aceste cuvinte sa reprezinte o binecuvantare in viata voastra si sa va ajute s4 va amintiti adevarata voastra natura. inca un ultim comentariu. Aceasta carte este scrisA cu cea mai redusa cantitate de cuvinte posibil, pentru a trans- mite semnificatia si pentru a pastra integritatea esentei aces- tei experiente, Imaginile sunt, in mod voit, foarte simple. Ea este scris din inim4, nu din minte. La pag. 137 puteti gasi detalii despre acest subject... N.T.Deunvalo Melchizedck Capitolul unu we nie ever Purificarea aerului cu ajutorul tehnologiei Purificarea aerului cu ajutorul corpului de lumina uman Intalnirea cu spatiul din interiorul inimii 18SPATIUL SACRU AL INIMIL proape la nimereala, mi-am ales un punct ar- bitrar in viata pentru a-mi incepe povestea: nu atunci cand ma aflam in meditatia lumilor superioare ale geometriei sacre, sau Mer-Ka-Ba, ci o scena simpla, de fie- care zi, in care am luat decizia de a ajuta Paméantul in vin- decarea mediului inconjurator, prin utilizarea tehnologiei mintii. Consider ca toti avem aceasta responsabilitate si, daca doresc sa vorbesc despre ea - aga cum 0 fac in unele dintre conferintele mele publice - trebuie neaparat sa o si traiesc, Prin urmare, m-am deschis tuturor posibilitatilor care ar fi putut sa-mi iasa in cale si care ar fi putut sd-mi arate modalitatea de a ajuta personal la vindecarea condi- tiilor in care se afla mediul inconjurator de pe iubitul nos- tru Pamant. Dar ca sa ma fac inteles - nu subiectul purificarii mediului este motivul pentru care va spun aceasta po- veste. Cele intamplate atunci si felul in care mi s-a schim- bat viata in timp ce faceam experiente cu un aparat ecolo- gic, numit R-2, mi-au_deschis spiritul catre o maniera noua si diferité de a-mi trai viata. La acea vreme, nu stiam ca aceste experimente teh- nologice ma vor conduce undeva dincolo de minte, spre parti neexplorate ale constiintei si adanc in interior, intr-un loc secret din inima mea. Purificarea aerului cu ajutorul tehnologiei Povestea incepe in luna mai a anului 1996, atunci cand un vechi prieten de-al meu m-a sunat sa ma intrebe daca m-ar interesa sa particip la un proiect de purificare a poluarii atmosferice, la care lucra el in Denver, Colorado. Nu-i voi mentiona numele, gntrucat cred ca nu si-ar dori asta; ii voi spune Jon. Fl este un om de stiinta noncomformist, care studi- az toate aspectele vietii si ale lumii fizice, intr-un labora-Drunvalo Melchizedek tor de mici dimensiuni, dar foarte sofisticat, aflat la el acasa. Ma indoiesc de faptul ca IQ-ul sau poate fi masu- rat, intrucat este, in mod evident, un geniu. El a creat o noua cale de a ,,vedea” realitatea, prin utilizarea emisiilor de microunde, ceea ce i-a oferit un avantaj extraordinar in cautarea raspunsurilor in lumea in care trim, Chiar si gu- vernul nostru, afland de activitatea sa, nu a reusit sa-i co- pieze tehnicile, pana de curand, Jon spune ca el si asociatii sai, unul dintre ei fiind Slim Spurling (cu cercetarea sa incredibila legata de bobi- “ ne), au aflat ceva in legatura cu natura care ar putea vin- deca problemele de mediu ale planetei si doreau ca eu sd aflu mai multe despre cercetarile facute de ei. Jon mi-a Spus ca, in Denver, au reusit sa curete poluarea din atmos- fera gi c& aerul de acolo este, in prezent, foarte curat. M-a rugat sa vin si sa vad cu ochii mei. Am fost uluit, intrucat am locuit in Boulder, Colo- rado, la doar cativa kilometri de Denver, care la acea vre- me - la sfarsitul anilor saptezeci - era orasul cu cel mai po- luat aer din America, chiar mai poluat decat Los Angeles. De fapt, acesta a fost unul dintre motivele pentru care am plecat din Boulder. La inceput, am crezut ca Jon exage- reaza, insé cunoscandu-i geniul si intelectul, am conside- rat ca orice poate fi posibil. Prin urmare, m-am hotarat sa metrg intr-acolo. Imi propusesem deja sa ,,evadez” putin, iar aceasta aventura prea sa fie cel putin interesanta. M-am decis sa fiu receptiv, lipsit de Pprejudecati si sa nu am asteptari. Chiar daca cele spuse de el n-ar fi fost adevarate, aceasta calatorie ma purta pe varfurile inzape- zite ale muntilor Stancosi, ceea ce ma facea intotdeauna sa _ simt ca prind viata. vu" O saéptamana mai tarziu, ma aflam in avionul catre Denver, intr-o atmosfera mai curatd decat vazusem eu 12SPATIUL SACRU AL INIMI vreodata. Era ca sicum nu exista atmosfera deloc. Puteam vedea copacii de pe muntii aflati la mare distanta (la 32 de kilometri distanta). Priveam ca un turist ce vede pentru prima oara un taram exotic, uimit de limpezimea aerului pe eare n-o va- zusem cat timp am locuit in acele locuri. A spune ca cele vazute mi-au trezit interesul, ar fi prea putin - eram uluit! Sa fi fost cu adevarat opera lui Jon? La aeroport, un taxi s-a apropiat de mine, iar sofe- rul parea sa emane o stare relaxata si linistita. M-a indem- nat s& mA asez pe scaunul din fata, ca si cum am fi fost buni si vechi prieteni, iar in scurt timp, ne indreptam catre casa si laboratorul de cercetare ale lui Slim Spurling, un loc pe care nu-l vazusem niciodata, dar despre care auzisem multe lucruri. imi amintese c4 m-am uitat in ochii taximetristului si acesta parea sa fie complet eliberat de stres, 0 calitate destul de neobisnuita pentru un sofer de taxi. L-am intre- bat ce parerea are despre slujba sa. Privind in fata, mi-a zis ca-i place mult ceea ce face. Langa el, oamenii se deschi- deau si isi povesteau experientele avute in calatoriile facu- te peste tot in lume. Cu aceasta ocazie, m-a intrebat de ce am venit in Denver. Lam spus ca am venit in cautarea unui raspuns la problemele pe care le are lumea in privinta poluarii. S-a uitat la mine, de aceasta data cu o inocenta ca de copil si mi-a spus: ,, Aici nu mai avem aceasta problema. Priveste, aerul nu este poluat!” Iam raspuns ca pot vedea cat de curat este aerul. ,,Este mai mult decat atat”, spuse el. ,Yoata lumea de aici se simte extraordinar de bine! Stii cumva ce s-a intamplat?” Nu am spus nimic, intrucat nu stiam raspunsul la aceasta intrebare. Intr-un final, a oprit masina in fata unor cladiri vechi cu doua etaje, pe 0 strada lunga ce duce la Scoala de Mineri din Golden, Colorado. In acest loc, tre- pi]Drunvalo Melchizedek buia sa mé intalnesc cu Slim Spurling, unul dintre cerceta- torii care compila informatia experimentala despre un nou instrument de reducere a poluarii, numit R-2. Era o inventie minunata, care captura intr-un fel forma de unda a norului incarcat cu ploaie, chiar in clipa in care fulgera, si o trimitea pe o suprafata de 56 de kilo- metri, spargand hidrocarburile in molecule inofensive, oxigen si vapori de apa. Era adevarat? Asa parea din res- pirarea aerului curat de pe strada lui Slim. Am batut la usa si lam auzit pe Slim zicandu-mi sa intru, ceea ce am si facut. Casa lui era, intr-adevar, un adevarat laborator si nu un loc unde sa locuiesti, sa ma- nanci si sa dormi. Am realizat insa ca locul unde traia el se afla la etaj, separat de lumea sa de cercetare. Bobine de cupru de diverse marimi se aflau peste tot pe podea si erau si alte obiecte a caror intrebuintare doar Dumnezeu si Slim o cunosteau. Pentru acest om, ca- re parea 0 combinatie intre Merlin cu barba sa lunga si alba si un cowboy, aceste ,,bobine vechi” faceau ceva care ajuta la purificarea poluarii din aerul Denverului. Jon nu a venit in prima zi; erau doar Slim si alti doi cercetatori care testau echipamentul de acolo. Dupa pleca- rea celor doi, am avut ocazia sa raman doar cu Slim si sa-i observ genialitatea. Am ramas alaturi de el pentru cateva zile, incercand sa aflu atat cat era pe intelesul meu. Iata cum functioneaza un R-2 - de fapt, lucrurile sunt cu mult mai complexe, dar nu pot decat sa aproxi- mez: forma de unda pe care o emite un nor de ploaie, chiar in clipa in care este pe cale s descarce un fulger, este duplicata intr-un aparat special (nu este vorba de R-2). Apoi, este conectata la un cip de computer din R-2, a ca- rui sistem de transmisie (speaker si raportor) o trimite in atmosfera printr-o bobina incastrata, numita armonizator. Forma-unda creste apoi si se extinde intr-o forma de camp toroidal (ca 0 gogoasa), afecténd undele de gravitatie,SPATIUL SACRU AL INIMII pentru a curata poluarea, de la distanta. R-2 are patru bu- toane atasate la capatul tijelor de metal filetate, ce formea- za un tetraedru. Butoanele pot fi folosite pentru a regla campul toroidal, astfel incAt acesta sA »prinda viata’. Inima aparatului R-2, doua dintre bobinele lui slim Spurling. Armonizatorul (stanga) si Acu-Vac (drepta) Atat Jon, cat si Slim considerau ca acest camp ener- getic toroidal este ,,viu” (si la fel am crezut si eu dupa ce am vazut felul in care interactioneaza cu natura). Eram cat se poate de receptiv, intrucat toate aceste reprezentau, la acea vreme, lucruri noi pentru mine. La inceput, am invatat cum sa reglez un R-2 prin senzatia pe care o aveam in cel de-al treilea ochi cand ro- team cele patru butoane ale unitatii, Era simplu; avand multa experienta in domeniul extrasenzorial, pentru mine acest lucru era absolut firesc. (Mai tarziu, am aflat cd doar ‘cativa oameni putea face acest lucru, dar si ca oricine, avand instruirea adecvata, putea obtine rezultate.) Am continuat sa exersez pana in ziua in care Slim si Jon au considerat ca eram pregatit sa-mi testez aptitu- dinile. Trebuia sa reglez un R-2, in aer liber, si sa readuc in echilibru 0 mica zona din Denver, care se »dereglase”. (Daca un R-2 se deregleaza, regiunea in care lucreaza se va intoarce foarte repede la stadiul initial de poluare, de obicei in doar doua sapta mani.) Aproape ca nu-mi venea 15Drunvalo Melchizedek sa cred ca vreo regiune a orasului Denver putea fi poluata, insa amandoi mi-au garantat ca era adevarat. Am mers cu masina cam 30 de kilometri, in partea de sud-est a Denverului, 0 zona pe care nu o cunosteam, iar apoi ne-am indreptat spre periferia orasului. Am par- cat masina pe sosea si am urcat pe un deal, in varful caruia se afla o padurice. Nu voi uita niciodata ce am vazut atunci cand am ajuns in varful dealului si am privit in valea de pe cealalta parte. Intreaga vale era acoperita de un nor de poluare, rosu-maroniu, care se intindea pe mai multi kilometri. De- desubtul unui copacel, ascunsa de privirea trecatorilor, se afla o unitate R-2 care-si canta incet melodia unui nor de ploaie. Problema era ca se dezacordase. Jon si Slim mi-au spus sa ma asez in fata aparatu- lui si sa testam daca imi invadtasem bine lectiile. Cu un ma- re interes si 0 curiozitate ca de copil, m-am asezat in fata unitatii, cu picioarele incrucisate, si mi-am inchis ochii, in- cepand sa meditez si incercand sa identific ce anume de- reglase unitatea. Exact in clipa in care am inceput sa rotesc butoane- le, Jon m-a oprit si mi-a spus: ,,tine ochii deschisi si uita-te la norul de poluare”. Nu asa fusesem instruit, insa lam ascultat si am privit norul, incepand inca o data sa reglez butoanele. Jon m-a oprit din nou si mi-a zis: nAsculta si pasarile in acelasi timp”. M-am intors spre el si |-am intre- bat: ,,Poftim?” Nimeni nu pomenise nimic de pasari, in timpul antrenamentului. A repetat: ,, Asculta pasarile. Vei intelege de ce”. | Nu intelegeam la ce se referea, dar am continuat. In timp ce am intors primul buton, am simtit cum regiunea incepea sa se schimbe in jur, dar in lumea vizibila nu se in- tampla nimic. Cu toate acestea, cand am reglat si al pa- trulea buton, totul s-a intamplat simultan ~ ceea ce m-a surprins foarte mult. 16SPATIUL SACRU AL INIMIT Brusc, norul rosu-maroniu de poluare a disparut, facdnd loc unei atmosfere curate si senine. Era ca un mira- col. In aceeasi clipa in care norul a disparut, in jur de 0 su- ta de pasdri au inceput sa ciripeasca si sa cAnte peste tot in jurul meu. Pana atunci nici nu realizasem ca sunt acolo! Cele doua intamplari au avut un efect straniu asupra mea, la nivel psihic. Vazusem si simtisem puterea aparatului R-2, iar in acel moment, am constientizat ca aceasta noua stiinta era reala si ca trebuia sa invat mai multe despre ea, prin experienta directa. f acea perioada - in mod special in anii 1995 si 1996 - aerul din Denver devenise foarte curat, insa Agen- tia pentru Protectia Mediului a orasului, si-a arogat toate meritele pentru acest fenomen. Agentia sustinea ca masu- rile luate de ea au facut ca aerul sa devina atat de curat. Cu toate acestea, eu vazusem cum unitatea R-2 purifica, in doar cAteva secunde, zone intinse de cer si am inteles ca APM-ul din Denver isi asuma meritele pentru ceva ce nu era facut de agentie. Apoi, Jon si Slim au testat aparatul int-un labora- tor independent din Fort Collins, Colorado, ceea ce a do- vedit faptul cd R-2 facea exact ceea ce am vazut ca face. Cei care au testat-o, au lasat unitatea sa mearga o perioada de timp, iar apoi au oprit-o. Au consemnat stiintific ca ni- velul poluarii a sc&zut cat timp unitatea a functionat - iar apoi, cand a fost oprita, a crescut. Au repetat acest test timp de trei luni. Totodata, cei de la Fortele Aeriene SUA de la baza Fortelor Aeriene Kirkland, monitorizau atat acest experiment, cat si cel initiat de mine in Pheonix - despre care voi discuta imediat - si ne-au intrebat daca suntem de acord sa fim testati de catre echipa lor stiinti- fica. Am acceptat, iar acele teste au demonstrat definitiv ca R-2 purifica, realmente, poluarea atmosferica. Cénd ne-am intors in laborator, Jon si Slim mi-au oferit propria unitate R-2, pentru a face experimente si la 7Drunvalo Melchizedek mine acasa, in Arizona. Trebuie sA recunose cé ma sim- team exact ca un copil care tocmai primise mult-dorita ju- carie. Am asteptat nerabdator sa ajung acasa, pentru a tes- ta mai departe acest aparat incredibil. vy vy Cand am ajuns acasa, pe data de 30 mai 1996, zia- rele din Arizona descriau problema poluarii atmosferice care, in orasul Phoenix, crescuse la cote alarmante. Guver- natorul Arizonei, Fife Symington, spunea ca poluarea din Phoenix era atat de ingrijoratoare, incat orasul era pe cale 8a fie clasificat in categoria ,,grava”. Situatia se inrautatea in fiecare zi. Guvernatorul Symington a infiintat 0 Strategie de conservare a sitatului de ozon, condusa de avocatul. Ro- ger Ferland. in legatura cu problema poluarii, domnul Ferland a spus: ,,Vom incerca orice. Nu exista nici o me- toda pe care sa nu o luam in considerare, indiferent cat de radicala, bizara, dificil sau scumpa ar fi. Vom incerca orice”. El spunea ca este absolut necesar ca orasul Phoenix sa fie curatat; poluarea atmosferica avea sa distruga turis- mui si sa afecteze sanatatea tuturor cetatenilor. Astfel ca i-am scris o scrisoare domnului Ferland, cerandu-i ajutor pentru amplasarea unei unitati R-2 in orasul Phoenix. Intrucat aveam dovezi stiintifice ca acest aparat dadea rezultate - atestate atat intr-un laborator sti- intific independent, cat si de catre Fortele Aeriene SUA - si dat fiind ca nu ceream sprijin financiar, am presupus ca ne vor asculta. Cat de mult m-am inselat! In scrisoarea pe care am. trimis-o, nu am facut decat sa cer primariei orasului Phoe- nix si ne ofere o sansa de a le demonstra ca purificarea aerului este posibila. Ne ofeream sa platim toate costurile, iar tot ce tre- buiau ei sa facd era sa ne recunoasca prezenta si sd ne 18SPATIUL SACRU AL INIMIT monitorizeze realizarile. Am primit un telefon din partea primariei, de la un barbat pe nume Joe Gibbs, care mi-a spus cA nu sunt inte- resati de unitatea noastra R-2 si ca nu ne vor oferi nici un ajutor. Va imaginati cat am fost de uimit. De abia atunci am inceput sa inteleg ca articolul din ziar fusese scris doar in scop publicitar si politic si cA nu aveau nici o intentie de a eracica poluarea din oragul Phoenix. M-au refuzat in toate privintele. g Din fericire, nimeni nu ma putea impiedica sa fac experimente, intrucat R-2 functioneaza cu o baterie de noua volti si utilizeaza milivolti pentru a opera, iar legea federala spune ca orice aparat care foloseste mai putin de un watt, nu este supus controlului legal. Prin urmare, pe data de 4 iunie 1996, pe cont pro- priu, am activat primul R-2 in Cave Creek, la marginea de sud a orasului Scottsdale. Aerul era atat de murdar si us- cat in acea zi, incat era greu de respirat. Nu plouase de lu- ni de zile si pana si unii cactusi mureau. In primele trei zi- le nu s-a intamplat nimic. Apoi, in cea de-a patra zi, dea- supra casei mele a aparut un nor negru de ploaie. Nu exista nici un nor in toata Arizona, cu exceptia acestuia de deasupra casei mele si a micutei unitati R-2. Apoi, norul a inceput sa se extinda si sa creasca in dimensiune. In cea de-a zecea zi, norul crescuse pana la 25 de kilometri in diametru si, pentru prima data dupa mult timp, a inceput sa ploua, cu fulgere. Si ce fulgere! Nu mai vazusem asa ceva decat de doua sau de trei ori in viata mea. Furtuna a continuat ore in sir, iar fulgere uriase braz- dau cerul. Aerul avea mirosul placut al ozonului. Apoi, cerul s-a deschis pentru o revarsare de apa. Incepand de atunci, a plouat aproape in fiecare zi, curatand aerul de poluare si umpland raurile si lacurile cu apa proaspata. Pe data de 1 septembrie 1996, forma de unda creata de R-2 era stabilita si, incepand cu acea zi, nu au mai exis- 19Drunvalo Melchizedek tat alerte ingrijoratoare - nici una, pana cand Fortele Aeri- ene ne-au cerut sa inchidem unitatea, pentru a vedea ce se intampla. Am demontat unitatea pe data de 12 mai 1998 si, la sfarsitul lunii, poluarea atmosferica s-a reinstalat si orasul a primit prima alerta pe anul 1996. In timpul acestui test (de fapt, instalasem o a doua unitate R-2 chiar in orasul Phoenix, in luna martie 1997, motiv pentru care incepu- sera sa se vada rezultate), nivelul de hidrocarburi din ora- sul Phoenix nu a variat aproape deloc. Uneori, in mijlocul orasului, nivelul indica cifra zero. Din nefericire, R-2 nua inlaturat si nitratii, care sunt cauza poluarii ozonului, dar chiar a dat rezultate in cazul hidrocarburilor. Totul este inregistrat in actele oficiale. La finalul acestui experiment, stiam cu siguranta ca R-2 era un succes, insa Fortele Aeriene SUA, care imi monitorizasera actiunile, mi-au cerut sa inchid activitatea. Vroiau sa vada ce se intampla si, in acelasi timp, m-au in- format ca APM SUA nu va permite niciodata ca acest sis- tem sa se dezvolte. Mi-au sugerat sa plec din Statele Unite si sd incerc in alta parte. Astfel, avand aprobarea Fortelor Aeriene SUA, am inceput sa-mi conduc cercetarea pe pa- méanturi straine. Din luna iunie 1996, pana in mai 1998, am lucrat cu R-2 si am obtinut rezultate uimitoare, care, din nefericire, nu au fost recunoscute de primaria Phoenix. * {ntr-un final, am mai trimis o scrisoare: 7 mai 1998 Primaria Phoenix fn atentia Primarului Skip Rimsza 200 W. Washington Phoenix, Arizona 85003 Stimate domnule Primar, Rimsza, In luna mai a anului 19%, a fost scris un articol de catre Statul Arizona, in care se descria nivelul extrem de tidicat al poludtii din orasul Phoenix si cum viitoral aces- 20SPATIUL SACRU AL INIMIT tuia era pus in pericol din cauza acestet ‘probleme. fn arti- col se spunea ca guvernatorul Fife Symington a initiat 0 Strategie de conservare a stratului de ozon, condusa de avocatul Roger Ferland. Am anexat acest articol la finalul scrisorii. Domnul Ferland a spus, legat de problemia po- Judrit:,, Vom incerca orice. Nu este nimici o metodé | pe ca- te sa nu o ludm in considerare, indiferent cat de ra dicala, bizara, dificilé sau scumpa ar fi. Vom incerca orice”. Atunci am vorbit cu domnul Joe Gibbs, care se afla in echipa strategiei de conservare a stratului de ozon, despre sistemul de purificare a aerului pe care I-am utili- zat in Denver, Colorado, in anul 1995. In perioada de timp in care am folosit acest sistem, orasul Denver a inre- gistrat anul cu atmostera cea mai curata din istoria sa. DI. Gibbs ne-a spus ca nu este interesat de sistemul nostru, dar, intrucét consuma mat (putin de un watt, nu exista vreo lege care sa ne interzica sa facem experimen- te, daca dorim. Fam comunicat domnului Gibbs cé vom suporta toate cheltuielile testului pe care il vom efectua. Raspunsul lui a fost, si de aceasta data, negativ. L-am in- trebat daca cel putin va monitoriza experimentul - sia re- fuzat. Consider cé nu a vrut sa ne ajute deloc. Am per- ceput atitudinea domnului Gibbs ca fiind foarte diferita de ceea ce a comunicat domnul Ferland in articolul men- fionat mai sus. Dupa cdteva luni, atunci cand am incercat sa-i transmitem datele experimentului stiintific indepen- dent efectuat in Fort Collins, Colorado, care demonstra ca echipamentul nostru functiona, era prea ocupat pen- tru a ff contactat. Chiar si atunci cand cei de Ia Fortele Aeriene, cu care colaborém, au luat Jegatura cu domnul Gibbs, tot nu a fost interesat de sistemul nostru. Pe data de 4 iunie 1996, am instalat un sistem mini- imal in Cave Creek, care are o raza de aproximativ 55 de kilometri. Sistemul are nevoie de trei zile pentru a se acti- va si de trei luni pentru a se stabiliza. Pe data de 1 sep- 2122 Drunvalo Melchizedek tembrie 1996, functiona complet. intr-un oras ca Phoenix ar trebui sa functioneze cel putin zece astfel de unitati, in- sa nu ne-am putut permite acest Jucru. Activarea unei sin- gure unitati era prea putin, dar era mai bine decét ninuc. Inainte de data de 1 septembrie 1996, orasul Phoenix inregistra multe zile cu niveluri de poluare alarmanta sf era pe cale sa fie trecut, in evaluarea APM-ului, in catego- via oraselor foarte poluate. Dar dupa 1 septembrie 1996, nu s-a inai inregistrat nici o zi cu niveluri de poluare in- gtyoratoare, iar poluarea a scézut considerabil. In Juna nai 1997, am mai instalat o unitate in apropierea aeropor- tului, Aceasia a facut ca sistemul sa devina mat puternic sia dat mai multe rezultate. Baza Fortelor Aeriene Kirkland din New Mexico a prezentat interes pentru activitatea noastra. Au efectuat teste pe o parte din echipamentul nostru si, dacd sunteti interesat de parerea formatd, fl putefi suna pe Jocotenen- tul colonel Pam Burr, la numéarul de telefon: 505 —-/—- Motivul pentru care scriem aceasta scrisoare este cel de a va informa cé vom demonta sistemul, incepaénd cu data de 12 mai 1998. Ain Iasat ca sistemul sa se deregleze inca de acum trei saptamani. In decursul urmatoarelor 90, pand la 120 de zile, poluarea atmosferica se poate in- toarce la nivelul la care se gasea inainte de Iuna iunte 1996. Judecdnd dupa felul in care priméaria Phoenix a ras- puns pana acum acestei stiinte, nu ne asteptam sa fim contactati. Cu toate acestea, daca veti considera ca va pu- tem fi de folos in incercarea dumneavoastra de a indepar- ta poluarea din orasul nostru, va rugam sa ne contactafi, Cu respect pentru planeta Pamant, Drunvalo Melchizedek, Director General Ce: Lt. Col. Pam Burr, Statul Arizona Guvernatorul Jane Hull vvyvSPATIUL SACRU AL INIMI In timpul acestei perioade de testari, am inceput sa inteleg treptat ceea ce se intémpla in realitate si felul in care constiinta umana interactiona cu campul R-2. Am descoperit ca, din punct de vedre fizic, unitatea R-2 era creaté dupa asemanarea corpului de lumina - Mer-Ka-Ba. Prin urmare, ar trebui sa fie posibil ca o persoana care cunoaste meditatia Mer-Ka-Ba si, totodata, cunoaste vibra- tia ,norului de ploaie”, sa poata uni aceste doua compo- nente, iar apoi sa imite actiunea unui R-2, utilizand doar constiinta pura, fara ajutorul unui aparat. Ore intregi am meditat asupra acestei posibilitati. Apoi, intr-o zi, cand predam o lectie despre Mer-Ka-Ba, in Australia, unul dintre studenti mi-a spus: ,,Pai, dac& R-2 poate modifica atmosfera dintr-o regiune, de ce nu poate face acelasi lucru sio Ppersoana care cunoaste Mer-Ka-Ba?” Rostise exact ceea ce gandeam eu ... Purificarea aerului is prin intermediul corpului de lumina uman in Ppartea nordica a Coastei de Est a Australiei, fu- sese O seceta cumplita. Nu-mi amintesc data exacta, dar trebuie sa fi fost in 1997, sau in 1998. Peste tot izbucneau incendii, fara s& existe semne cA seceta se va opri, iar aerul era greu de respirat. Era incredibil de uscat! Impreuna cu acest student si cu alte trei persoane care erau de fata, am inceput meditatia Mer-Ka-Ba si am trimis vibratia unei forme de unda a norilor de ploaie, prin corpul meu de lumina, in afara, in atmosfera din jur. in acea dupa-amiaza nu s-a intamplat nimic, insd a doua zi dimineata, am fost treziti de sunetul picaturilor de ploaie care cadeau pe acoperisul de metal al casutei noas- tte, iar cerul era acoperit de ceata sinori. Am sarit la geam pentru a ma uita la revarsarea de apa de afara. Entuzias- mul din inima mea m-a facut s4 ma simt ca un copil. 23Drunvalo Melchizedek Stiam ca functionase, dar in acelasi timp, eram con- stient ca se intéamplase o singura data - iar o singura data poate fi o coincidenta. Ploaia a tinut trei zile si nu se oprise nici atunci cand am plecat spre America. Mai tarziu, pe cand ma aflam acasa, am primit un telefon de la prietenul meu din Australia, care mi-a spus ca, dupa doua sapta- mani, inca ploua puternic. M-a informat ca toate incen- diile forestiere s-au stins, iar guvernul a declarat cA seceta se incheiase. Devenisem curios. Sa fi fost adevarat? Putea unom obisnuit sa schimbe vremea, prin intermediul meditatiei? Apoi, dupa doua luni, in timp ce lucram cu un grup de oameni in Mexico City, le-am spus povestea despre ploa- ia din Australia. Cineva din grup a spus: ,,Ei bine, daca ai facut asta in Australia, poti repeta acelasi lucru si aici, in Mexico City? Aerul de aici este atat de poluat, incat de abia putem respira”. Trebuie sA recunosc ca am fost peste tot in lume, dar nicdieri nu era atéta poluare ca in acest oras. Nu pu- team vedea mai departe de doua blocuri, caci restul era estompat. De fapt, nici nu puteam vedea cerul in miezul zilei, Arata de parca traiam cu totii intr-o cupola cenusie, iar de fiecare data cand inhalam, aveam senzatia cA ma aflu in spatele unui camion. Era un loc care mi-ar fi testat, cu adevarat, capacitatile. Insotiti de peste patruzeci de martori, am mers in mijlocul orasului, la o piramida straveche, localizata langa cateva sosele. Am urcat in varf, de unde puteam vedea orasul in toate directiile, dar numai la 0 distanta mica, din cauza poluarii. Ne-am asezat intr-un cerc, pe o suprafata mare, pla- ta si acoperita de iarba, aflata in varful piramidei. Cu totii stiam ce voi face in continuare: aveam sa incep o medita- tie, utilizéndu-mi cémpul meu Mer-Ka-Ba natural, pe post de antend, pentru a emite vibratia formei de unda a unui 4SPATIUL SACRU AL INIMII nor de ploaie, exact ca in clipa in care se pregatea un fulger sa taie cerul. Mi-am fixat ceasul si am inceput sa meditez, La cincisprezece minute de la inceperea meditatiei, direct deasupra capului meu s-a deschis in cer 0 gaura de culoare albastra. Toata lumea se uita in sus si arSta cu de- getul. Gaura a inceput sa se mareasca - tot mai mult! Du- pa inca cincisprezece minute, crescuse, avand aproxima- tiv patru kilometri in diametru. fn aerul poluat de deasu- pra orasului, se crease o gaura rotunda, care arata ca si cum cineva folosise o forma de taiat fursecuri, Piramida din Mexico City in jurul nostru, in toate directiile, ramasese un »zid” de nori cenusii, insa deasupra locului in care ne aflam, in mijloc, aerul era curat si limpede. Mirosea a tran- dafiri, iar pe cerul de deasupra noastra s-a format un nor frumos de culoare roz. Era impresionant, Timp de trei ore si cincisprezece minute, zidul nu s-a clintit. Guvernul a trimis elicoptere pentru a vedea de ce se formase acea gaura, dar nu am auzit niciodaté sa mentioneze ceva despre ea. La finalul meditatiei, le-am spus celor din grup ca 25Drunvalo Melchizedek ma voi opri pentru a m uita sa vad ce s-a intamplat. Ime- diat ce am intrerupt meditatia, zidul de poluare a inceput 8a se indrepte spre noi. in doar cincisprezece minute, si-a preluat locul initial, invaluindu-ne inca o data in mirosul greu al orasului. Ne aflam din nou intr-un dom de polu- are, care ascundea orasul de privirea noastra. Imi aduc aminte cum ma simteam in inima mea, in timp ce ma aflam in avion, indreptandu-ma inapoi in Sta- tele Unite. Eram convins ca raspunsul la toate problemele noastre era constiinfa umana. Mi-am stapanit cu greu bu- curia in timpul acelui lung drum spre casa. Dupa aceasta intamplare, am repetat aceeasi actiune de doua ori in An- glia si de doua ori in Olanda. A functionat perfect de fie- care data - si in fata a cel putin cincizeci de oameni. A do- ua experienta pe care am avut-o in Anglia, mi-a schimbat viata in totalitate. intalnirea cu Spatiul din interiorul inimii Nu-mi mai amintesc unde anume eram in Anglia, dar ne aflam la o mlastina unde soarele nu se aratase de peste sase luni de zile. Intregul peisaj era afundat intr-o ceata groasa, care facea ca totul sa fie umed. Predam unui grup de aproximativ cincizeci de oameni despre Mer-Ka- Ba si, in a patra si ultima zi a atelierului de lucru, am su- gerat sa incercém sa purificam poluarea din aer prin aceasta meditatie ~ insa aici nu era poluare atmosferica, ci ” doar ceata. Calauzirea mea interioara mi-a spus: ,,Nu te ingri- jora. Fa meditatia si vezi ce se intampla”. : N-a fost usor sa conving acest grup de englezi sa iasa in ceata si ploaie si sa ne asezam in cerc, pe un camp umed si alunecos - dar, intr-un final, au acceptat. Cred ca au crezut cd sunt putin nebun, dar totusi m-au crezut. Cu totii si-au adus umbrele si saci negri de plastic 26SPATIUL SACRU AL INIMH pe care sa se aseze, Ne-am asezat in cerc, in ceata si ploaie, tinand fn méini umbrele pentru a ne apara de forta ele- mentelor, aratand ca niste caraghiosi. O miastina in ticere, am inceput meditatia, asteptandu-ma sa se intample ceva, insa fara s4 stiu ce anume, Dupa cinci- sprezece minute, deasupra capetelor noastre s-a format 0 pata albastra, care a inceput sa se extinda exact ca cea din Mexico City. Numai ca, de aceasta data, s-a extins mult mai repede, ajungand sa masoare cam 13 kilometri in dia- metru. Ne aflam acum sub uncer senin si albastru, soarele aparand de dupa zidul de ceata care ne inconjura ca un gard inalt de 13 kilometri. Si, dintr-o data, s-a intamplat. Cu totii am fost coplesiti de un sentiment special si am simtit prezenta lui Dumnezeu. Mi se furnicase pielea pe maini, Ne-am uitat la cer si am vazut luna plind, stralu- cind puternic deasupra noastra. Numai ca ceva era dife- rit. Cerul era atat de senin, incat parea cA nu exista deloc atmosfera, In jurul lunii era ceva despre care auzisem, dar nu vazusem niciodata: stele ... stele in jurul lunii, in mie- zul zilei! Era fascinant! Dintr-o data, atentia mi s-a indreptat cdtre pamant 27Drunvalo Melchizedek si am remarcat ca pe langa noi erau tot felul de animalute - veverite, rozdtoare, caini ~ care ne priveau. Multe pasari se adunasera in copacii din jur, cantand usor. M-am uitat la oamenii din cerc si era evident ca se gaseau intr-o stare modificata de constiinté. Am zambit, gandindu-ma la Sfantul Francisc si am privit cum animalele incercau sa se apropie cat mai mult de noi. {mi amintesc ca doar mi-a trecut prin minte gan- - dul: ,Mi-as dori sa ne scdldam in razele soarelui. Este pu- tin racoare”. Imediat, intregul cere s-a aprins. Am cautat sursa de lumina si am fost martorul unui mic miracol ce se desfasura chiar sub ochii nostri. Zidul de ceata ascunsese soarele, insa in clipa in ca- rea aparut dorinta mea de aavea caldura, s-a creat o gaura in acel val de abut, exact unde se afla discul solar, lasand sa treacd 0 raza de lumina calda. Timp de 0 ora si jumata- te, gaura a tinut pasul cu soarele si grupul nostru a fost im- baiat in aceasta lumina stralucitoare, in timp ce ne rugam. fntr-un final, am hotarat cA vazusem suficient, iar soarele avea sf apuna in cam douazeci de minute. Astfel cA am spus tuturor ca voi incheia meditatia, iar cand am. facut-o, cercul de ceata densa s-a intors in spatiul in care ne gaseam. in doar cAteva minute, am fost cuprinsi din nou de negura si ploaie. Atunci cand ne-am ridicat in picioare, s-a produs un adevarat miracol. La acest atelier venise, insotit de so- tia lui, un barbat care era tintuit, de zece ani, intr-un scaun. cu rotile. Nu putea sta in picioare decat pentru cateva se- cunde, timp in care isi schimba pozitia, sau se muta in alt - scaun, iar sotia era mereu alaturi de el. In clipa in care cer- cul a inceput sa se destrame, acest parbat s-a ridicat de unul singur si a inceput si mearga, lasand scaunul cu ro- tile in urma sa! Mergea! Era incredibil! Se clatina putin, insa mergea! ~ Sotia lui a ramas fara cuvinte, insa mi-a spus mai 28SPATIUL SACRU AL INIMII tarziu ca nu numai ca a inceput sa mearga, dar si coloana ise‘indreptase si cAstigase 15 centimetri in indltime. Inimi- le ne-au fost inundate de bucurie, aducand si mai multa forta in. cémpul din jurul nostru. In calitate de vindecator, vazusem multe vindecari miraculoase in viata mea, insa, de obicei, boala revenea a doua zi. Totusi, a doua zi dimineata, barbatul a pasit in sa- la de mese, insotit de sotia sa care stralucea de fericire. Cunosteam 0 doamna care le era prietena si, in fiecare an, ma suna pentru a-mi spune vesti despre acel barbat. Dupa cinci ani de zile, el era sanatos si mergea normal. Jata cazul unui om care a vazut adevarata natura a realitatii, ca rezultat al experientei din campul energetic creat de noi. Sunt de parere cd el a realizat ca totul este lu- mina si cé lumea este creata din interiorul sufletului u- man. Stia, fara indoiala, ca-si putea vindeca boala prin in- termediul propriei sale constiinte - ceea ce a $i facut! Tas Aceasta experienta din Anglia mi-a schimbat viata si mi-a oferit inca o revelatie. M-a facut sa inteleg ca, in interiorul sufletului uman, se afla un ,ceva” mult mai ma- ret decat isi puteau imagina stiinta sau mintea rationala. Lumea din exterior este creata de o lume interioara si stiam, in mod intuitiv, ca aceasta se afla in intima umana — de acest lucru eram sigur. Stiam ca acest ,,ceva” se gasea in interiorul inimii, deoarece, in timp: ce stateam in cAmpul meu Mer-Ka-Ba, emitand vibratia unui nor de ploaie, puteam simti locatia in care se afla sursa vibratiei - inima mea. Acest lucru fusese realizat prin si de catre iubirea pe care o simteam pentru Mama Pamant. Treptat, simteam cum eram pregatit pentru o noua intelegere a relatiei pe care 0 aveam cu viata. 29Drunvalo Melchizedek Capitolul doi © femeie oarba poate vedea Copiii clarvazatori ai Chinei Inge Bardor - A vedea cu mainile si cu picioarele Copiii cu capacitati extrasenzoriale deosebite din China Academia Internationala de Dezvoltare Umana de langa Moscova Jimmy Twyman si copii speciali din Bulgaria 30SPATIUL SACRU AL INIMIT O femeie oarba poate vedea C. cativa ani in urma, eram bun prieten cu Pete ‘arroll care, in acea vreme, era antrenorul prin- cipal al New York Jets*, imi tot spunea ca trebuia neaparat sa cunosc o femeie absolut neobisnuita, intrucat el era de parere ca ma va interesa foarte mult ceea ce avea ea de im- partasit. Eram atat de ocupat, incat |-am tot amanat timp de cateva luni. Apoi, intr-o zi, m-a intrebat daca poate s3-i dea numarul meu de telefon si daca putea sa ma sune. Am. fost de acord si astfel am intdlnit-o pe Mary Ann Schin- field, 0 femeie foarte speciala. (Am mentionat-o pe scurt in primul meu volum, Stravechiul Secret al Florii Viefi) _ Mary Ann era complet oarba - mai exact, nu avea ochi si nu putea vedea absolut nimic. Cu toate acestea, reu- sea sa se ocupe de treburile zilnice - putea chiar citi o carte si se putea uita la televizor, fara vreun ajutor din exterior. Cercetatorii de la NASA au realizat teste extensive pentru a descoperi felul in care reusea ea sa ,vada”. Au intrebat-o ce vedea in interiorul capului ei in timp ce se afla intr-o camera, iar ea - asa cum mi-a povestit mai tar- ziu — le-a spus ca se misca prin spatiul cosmic si urmarea in permanentéa ce se intampla in sistemul solar. Si mai in- teresant a fost faptul ca le-a spus ca era inchisa in acest sis- tem solar si nu putea pleca. Desigur, NASA nu a crezut ca ea ,,se misca prin spatiu” - prin urmare, au creat un test,pentru a vedea da- ca spune adevarul. Au rugat-o sa se deplaseze pe langa satelitii lor si s citeascé ceva - un numar de inregistrare, sau ceva de genul acesta. Nu stiu exact ce anume a citit, insa a facut-o cu cea mai mare precizie - iar, din acel moment, Mary Anna de- venit proprietatea NASA. *Una dintre cele mai faimoase echipe de fotbal american, N.T. 31Drunvalo Melchizedek Nu i-au mai dat drumul si continua sa se foloseas- ca de aptitudinile ei, in scopuri personale. Eu nu cred ca as fi facut acest joc cu ei ~ insa ea l-a facut. Intr-o zi, m-a sunat si am inceput sa conversam in fiecare saptamana, timp de aproximativ patru luni. Eram foarte impresionat de felul in care aborda natura realitatii in care traim, pe care ea 0 percepea ca pe o serie de ima- gini ce-si au originea in propria minte. Ea nu a considerat vreodata ca aceasta realitate este ,,reala”, in sensul dat de noi acestui termen. Vorbeam la telefon in fiecare week- end, abordand orice subiect posibil, mereu din perspecti- va ,imaginilor” ei. Intr-o zi, dupa aproximativ doua luni, Mary Ann mea intrebat daca mi-as dori sa ,,vad” prin ochii ei. N-am ezitat si am intrebat imediat ce trebuie sa fac. Ea mi-a spus: ,Pur si simplu, intinde-te pe pat si fa ca in camera 58 fie cat mai intunecat posibil”. Sotia mea, Claudette, ascultase conversatia noastra, asa ca a tras draperiile si a stins lumina din camera. Se facuse tarziu, iar afara era luna noua, asa ca era foarte in- tuneric. In momentul in care Claudette a stins si ultima veioza, nu am mai putut vedea absolut nimic. Apoi, Mary Ann mi-a zis sa-mi iau o perna sisa fi- xez receptorul telefonului, in asa fel incat s4 am mainile li- bere. Am facut exact asa cum mi-a spus. Ma aflam acum intr-un spatiu total intunecat, tineam ochii inchisi si astep- tam sa se intample ceva. imi amintesc cd ma simteam foar- te. nerabdator, intrucat stiam ca voi experimenta ceva nou. Dupa aproximativ un minut, m-a intrebat daca ve- deam ceva. Din nefericire, nu percepeam nimic — totul era intunecat, asa cum e, de obicei, atunci cand inchid ochii. Dupa alte cinci minute, m-a intrebat din nou, dar tot nu putem vedea nimic. insa, dupa putin timp, am putut ve- dea cu ochii interiori o imagine neasteptata, ca si cum as fi aprins lumina. Vedeam un ecran de televizor - si era atat 32SPATIUL SACRU. AL INIMIT de real, incat imi venea greu sa cred ce se intémpla. __ Ochii mej launtrici au inceput sa analizeze acest te- levizor interior, intrucat nu mai vazusem asa ceva nicio- data. Mary Ann a stiut cd ma conectasem la viziunea ei si mira Zis: ,, Acum poti vedea, nu-i asa?” N-am putut spune decat: ,,Da, dar ce este asta?” ,,Este doar o alta forma dea vedea. Poti sa vezi ecranele mai mici din jurul celui mare?” n centru, am vazut un ecran Inare, care parea sa fie la o distanta de 35 cm de ochii mei. Mai multe ecrane mici erau aliniate de-a lungul perimetrului sau - cam sap- te ecrane sus si jos si sase pe laterale. Pe ele vedeam ima- gini care se miscau foarte rapid, fiecare oferind informatii despre ecranul central. Mary Ann mi-a cerut s4 ma uit la ecranul din par- tea dreapta-sus si sd ma concentrez doar asupra lui. J-am urmat instructiunile. Acest ecran arata imagini cu fiinte Vii si cu forme geometrice. Cu alte cuvinte, vedeam, sa zi- cem, un caine, care era urmat de un copac si un cub, iar apoi un cdine sio floare, iar apoi un octaedru sau o imagi- ne geometricd de orice fel. Imaginile au continuat sa curga astfel, la o viteza atat de mare, incat mintea mea de abia putea sa distinga formele. Mary Ann mi-a spus ca acest ecran mai mic fi arata ce anume se afla in apropierea corpului ei fizic - ti permi- tea sa ,, vada”, desi era oarba. Uimitor! Apoi, m-a invitat sa ma uit la ecranul mai mic din stanga-jos. Din nou am vazut imagini care se miscau foar- te rapid, dar aratau oarecum ciudat. Infatisau oameni care nu pdreau sa fie umani - iar uneori, isi faceau aparitia si delfini. Mary Ann mi-a spus cd acesta era sistemul su de comunicare cu ,fratii si surorile” ei din spatiul cosmic si din alte dimensiuni. Se referea, bineinteles, la extraterestri! Inainte sé ma pot gandi la cele vazute, mi-a spus sa ma uit la ecranul central si sa-i spun ce anume vad. Am vazut 0 fereastra - era perfect reala, nu parea deloc ca ma 33Drunvalo Melchizedek uitam la un monitor ~ si am vazut spatiul cosmic si mii de stele, peste tot. Nu vazusem niciodata stelele astfel si pu- team ,,simti” in corpul meu profunzimea extrema a spa- tiului. Era emotionant, captivant! In acea vreme, Mary Ann lucra cu savantii de la NASA care i-au cerut sa gaseasca cele douazeci si una de fragmente ale cometei Shoemaker-Levy 9, care aveau sa se loveasca de Jupiter. Asta se intampla in anul 1994. in acel moment, fragmentele cometei inaintau in spatele Soa- relui si aveau sa-si atinga destinatia, intrand in coliziune cu suprafata planetei Jupiter. Ecranul interior Mary Ann mi-a spus: ,,Drunvalo, ne vom intoarce spre partea dreapta. Vei simti totul in corpul tau, dar nu te ingrijora”. Dintr-o data, am inceput sa simt ca si cum imi intorceam corpul, dar, desigur, ined ma aflam intins pe pat. Imaginea de pe ecran a inceput sa se schimbe, ca si cum mas fi gasit intr-o capsula spatiala care se rotea in sensul acelor de ceasornic. 34SPATIUL SACRU AL INIMIT Acolo, exact in fata mea, am vazut unul dintre fragmentele cometei pe care restul lumii o privea de la de- partare. Cred ca ne aflam la 12 metri distanta de aceasta sfera strélucitoare de praf si gheata. Era extrem de lumi- noasa si parea sa stea nemiscata. Priveam-fix aceasta chestie”, de parca m-as fi uitat la un film. intr-un final, Mary Ann a inceput sa vorbeasca: /Lucrez cu NASA, acum. Vor sa le raspund la u- nele intrebari despre aceste fragmente de cometa, dar am dorit sa vezi si tu ceea ce pot vedea eu. Ce parere ai?” Imediat, atentia mea s-a concentrat asupra altui ni- vel de experienta. Mi-am dat seama ca eu si Mary Ann ve- deam in aceeasi maniera ca si ceilalti oameni: priveam ina- inte, dar nu puteam vedea ce se afla in spatele nostru, daca nu ne intorceam. Din experientele pe care le-am avut in trecut, cu alte forme de viata, stiam ca, uneori, extrateres- trii puteau vedea sferic - in toate directiile, in acelasi timp. Mary Ann, ce se afla in spatele tau? Nu in realita- tea fizica, ci in cea subtila”. Ea nu stia. , Nu m-am uitat nici- odata. Nu m-am gandit niciodata sa ma uit”. Am intrebat daca as putea sa ma uit si a fost de acord. Mi-a dat permi- siunea si, astfel, i-am spus sa stea pe loc, in timp ce eu ma uitam in spate. M-am intors sa vad ce se afla in spatele ei, iar ceea ce am vazut m-a frapat atat de tare, incat pana si acum, dupa tot acest timp, am o senzatie stranie, pe masura ce imi amintesc aceasta experienta. Mary Ann avea o consti- int& care nu era umana; in spatele ei se gasea cea de-a pa- tra dimensiune, iar in fata era cea de-a treia. Avea 0 con- stiinta care interactiona cu ambele dimensiuni. Pana in acel moment, nu am stiut cA acest lucru este posibil. Pentru aceia care n-au experimentat cea de-a patra dimensiune, aceasta experienta este aproape imposibil de descris. Tot ce pot spune este ca partea din spate a consti- intei ei era complet unica. Era o persoana neobisnuita, nu 35Drunvalo Melchizedek doar prin faptul ca, fiind oarba, poate ,,vedea”. in mod cert, nu era de pe Pamént - macar atat imi era limpede. Eram convins ca, daca cineva i-ar fi analizat ADN-ul, ar fi descoperit anomalii care ar indica faptul ca isi are originea undeva in afara istoriei biologice a Pamantului. Am continuat s4 comunicam timp de doua luni. Dupa ce am vazut acele ecrane, ea mi-a cerut sa vorbim nu- mai in imagini si simboluri, pe care m-a rugat sa le notez. Exact ca in ecranul din dreapta-sus, ceea ce comunica ea erau imagini ale unor fiinte vii, alaturi de forme geometri- ce. Intr-un fel, stiam intotdeauna ce-mi spunea, chiar daca mintea.mea constienta intéampina dificultati in a intelege. Apoi, intr-o zi, am inteles ca relatia noastra s-a in- cheiat si fiecare si-a urmat drumul personal. imi amintesc ca, la acea vreme, aceasta experienta nu semana cu nimic din ceea ce cunosteam, motiv pentru care am indosariat-o in ceea ce numesc ,,dosarele bizare” din viata mea, astep- and ca mai multe informatii s4-i permita cunoasterii nou- dobandite sa se conecteze cu alte date relevante. Insa, in realitate, nu aveam nici o asteptare. Pur si simplu, am ada- ugat aceasta traire la toate celelalte din ciudatul meu do- sar — si am mers mai departe. Copiii clarvazatori ai Chinei Am discutat acest subiect si in cartile mele anteri- oare, dar consider ca este important sa-l relatez, inca 0 da- ta, pentru cei care nu au citit aceste informatii. In ianuarie 1985, am citit un articol din revista Omi, care vorbea des- pre copiii paranormal din China, copii cu capacitati extra- ordinare. Avand in vedere ca articolul se gasea in revista Omni, i-am oferit atentia cuvenita. Se pare ca guvernul chinez le ceruse unor reporteri de la Omnis vind si sa-i studieze pe acesti copii deosebiti. Li s-a apus ca micutii puteau vedea cu diferite parti ale 36SPATIUL SACRU AL INIMII corpului, in timp ce ochii le sunt acoperiti, pentru a nu permite sa intre lumina. Li s-a spus ca pot vedea cu ure- chile, cu varful nasului, cu gura si, uneori, chiar si cu lim- ba, parul, axilele, mdinile si picioarele. anul 1974, in China a fost descoperit primul ba- ietel care putea ,,vedea” cu urechile. Chiar daca ochii lui erau bine acoperiti, putea ,,vedea” in continuare, intorcan- du-si urechile spre orice dorea sa vada. Apoi, treptat, au fost gasiti si alti copii, majoritatea cu varste sub paispre- zece ani, care puteau vedea cu diverse parti ale corpului. Acest lucru i-a intrigat pe reporterii revistei, iar in anul 1984, au trimis in China o echipa de cercetare, pentru a studia acest fenomen. Guvernul chinez le-a oferit ocazia de a testa un grup de copii. Articolul din Omnia subliniat faptul ca testele au fost facute cu mare grija, pentru a inla- tura orice urma de indoiala. Unul dintre teste consta in alegerea, la nimereala, a unei carti dintr-un teanc mai mare. Apoi, tot la nimereala, cineva rupea o pagina si o mototolea imediat, inainte ca cineva sa aiba ocazia si vada ce cuprinde. Hartia mototo- lita era pusa sub axila unuia dintre copii, de asemenea, ales la nimereala. De fiecare data, copiii chinezi au reusit sa citeasca toate cuvintele de pe pagina, fara nici o gresea- la! Cum era posibil asa ceva? Grupul de cercetatori nu stiau cum sa raspunda. Tot ce au putut spune dupa testa- rea copiilor in multe privinte, a fost c&, in mod cert, feno- menul era real, si nu scamatorie. Inge Bardor - A vedea cu mainile si cu picioarele fn al doilea volum al cartii Stravechiul Secret al Florii Viefii, am descris felul in care Inge Bardor si-a de- monstrat capacitatea de a vedea cu miinile si picioarele, in cadrul unei conferinte deschise pe care am tinut-o in Denver, Colorado, in anul 1999, SfDrunvalo Melchizedek M-am intalnit cu Inge in timpul unui curs despre ieditatia Mer-Ka-Ba, pe care il predam in Mexic, Era un atelier de lucru de patru zile, iar in cea de-a treia zi am vorbit despre copiii clarvazatori din China, care puteau vedea cu diferite parti ale corpului. Deodata, 0 tanara de vreo optsprezece ani s-a ridi- cat si a spus: ,, Drunvalo, si eu pot face asta. Pot vedea cu mAinile si cu picioarele, cu ochii complet acoperiti. Ai vrea 3a-ti demonstrez?” M-a luat total pe neasteptate, insa, bineinteles ca imi doream sa ne facé 0 demonstratie in fata unui grup de aproximativ o suta de oameni, Asadar, Inge, o fata foarte frumoasa si imbracata complet in alb, a venit in fata noastra. A intrebat daca exis- ta sceptici in acea inc&pere, care nu credeau ca este posi- bil ca cineva s& poata vedea cu ochii acoperiti. S-au ridicat doi tineri. Inge i-a rugat sa vina pe scené si le-a spus sa impa- tureasca doua batiste si sA si le puna pe ochi, intr-un fel anume. Apoi ea le-a legat ochii cu doua egarfe lungi pen- tru anu lasa sa intre deloc lumina, iar amandoi au confir- mat cA nti mai puteau vedea nimic - era complet intune- ric, Cei doi tineri si-au scos esarfele, apoi Inge a facut ace- lagi lucru - si-a acoperit ochii - gi i-a rugat sa verifice si $8 se asigure ca nu triseaza cu nimic. Dupa ce s-au facut toate verificarile, Inge a continuat. Ea s-a asezat pe un scaun cu spatar drept, cu talpile lipite pe podea si a intrebat dacd avea cineva 0 fotografie pe care sa 0 poata folosi. O femeie a scos 0 poza din geanta si i-a dat-o lui Inge. Inge a intors imediat fotografia cu fata in sus. Var- furile degetelor ei s-au plimbat pe suprafata pozei timp de irei secunde si apoi a inceput s& o descrie in fata grupului, ca sicumar fi,,vazut” cum arata, Era o fotografie cu 0 su- fragerie, in care patru persoane stateau asezate pe o cana~ pea. Pe peretele din spatele canapelei era agtat un tablou 38SPATIUL SACRU AL INIMIT mare si, in rest, nu mai erau multe detalii. Era o fotografie obisnuita, normala. Inge a intrebat: ,, Vreti sa va spun cate ceva despre oamenii din poza, sau despre casa?” Acest lucru ne-a luat prin surprindere. Femeia care i-a dat fotografia a pus ca- teva intrebari referitoare la oamenii din imagine, iar Inge le-a spus numele si, daca imi amintesc eu bine, a spus si ce varsta avea fiecare. Femeia a fost uimita cd Inge putea cu- noaste aceste lucruri, iar apoi a intrebat-o daca poate sA spuna ce mai este in casa. »Merg acum pe hol, iar prima camera pe stanga este dormitorul tau”. Inge ,,a intrat” in dormitor si a des- cris camera exact asa cum era; i-a spus femeii chiar si ce avea pe noptiera. Apoi, ,,a mers” din nou pe hol, spre baie si a descris, si de aceasta data, tot ce se afla acolo. Femeia era uluita sia confirmat ca tot ce a spus era corect. In acel moment, unul dintre sceptici a sarit de pe Jocul lui si a inceput sa strige ca totul era o farsa si ca va demonstra acest lucru. Si-a scos din portofel carnetul de conducere, i l-a dat lui Inge cu fata in jos si a intrebat-o: bine, zi-mi ce este”. Fara sa ezite, Inge l-a intors cu fata in sus si i-a spus: ,,Este carnetul tau de conducere, ce doresti sa sti?” Citeste-mi seria.” Inge a citit numarul, adresa si alte in- formatii de pe permis, dar el tot nu era convins. ,Spune-mi un lucru pe care il stiu doar eu si apoi te voi crede.” Zambind usor, Inge fi raspunde: ,,Ai venit aici cu prietena ta, dar acasa ai alta prietena pe nume ... (Inge i-a spus numele) si ai tinut acest lucru secret, astfel incat ele sA nu stie de existenta celeilalte”. Tanarul i-a smuls carnetul din mana si s-a intors catre prietena lui, care se vedlea clar ca era suparata. N-a mai scos un cuvant. Inge a continuat sa-si demonstreze capacitatile, pa- na cand a devenit evident sa abilitatile sale depaseau cu mult vederea obisnuitéa. Ea nu numai ca putea percepe 39.Drunvalo Melchizedek exact, dar stia si numele persoanelor din fotografi si ceea ce gdndeau in momentul in care au pozat. Cu totii eram fascinati ce cele vazute. Era real - ins cum de era posibil? Ce se intampla? (Prin intermediul lui Inge, am descoperit ca existau doua scoli langa Mexico City, care fi invatau pe copii cum sa ,,vada” cu diverse parti ale corpului, cat si cum sa-si trezeasca alte capacitati paranormale. Inge stia de existen- taacel putin o mie de copii mexicani care puteau percepe informatii in acest mod special.) Me Inge si mama ei, Emma, m-au vizitat pentru cate- va zile acasa, in Arizona. Am decis sa facem unele teste pentru a explora potentialul uman intr-un mod mai di- rect. Impreuna cu cele doué fiice ale mele, Mia si Marlee - care aveau sapte si respectiv opt ani la acea vreme ~ eram martorul unei realitati pe care multi oameni ar fi numit-o fantezie. . Mia a observat-o in tacere pe Inge, timp de cateva ore. Intr-un final, nu s-a mai putut abtine sia spus: , Vreau sa fac ce faci si tu”. Inge s-a intors catre ea, i s-a uitat in ochi si i-a spus: ,,Mia, oricine poate face asta. Ti-ai dori sa vezi ce fac eu?” Mia a inceput sa topaie entuziasmata: ,,Da, da, da Deci Inge si-a scos esarfa si a legat-o la ochi, A intrebat-o daca mai vede ceva si a potrivit esarfa, in asa fel incat sa fie complet intuneric. Apoi Inge a cautat pana a gasit o revista cu o foto- grafie a unui rinocer care traversa un rau albastru, ce pa- rea a fi facuta in Africa. I-a pus revista in brate gi i-a agezat méinile pe marginea fotografiei, pentru a-i indica locul unde se afla imaginea. Apoi i-a spus Miei sd se uite, pur $i simplu, in intuneric. Dupa cateva minute, Inge a intrebat-o ce vede, iar 40SPATIUL SACRU AL INIMII Mia a spus: ,,Nu pot vedea nimic. Totul e negru”. Inge i-a sugerat sa se uite in continuare. Dupa inca cinci minute, s-a apropiat de Mia si si-a pus degetele pe umarul ei. Brusc, Mia a exclamat: ,,Inge, pot sa vad! Este o poza cu un rino- ter care traverseaza un rau mare si albastru!” Mia nu a pronuntat corect, insa stiam cu totii ce vroia sa spuna. Era limpede ca Mia nu putea vedea ca Inge. Am in- trebat-o pe Inge daca atinsese umarul Miei, intr-un loc anume. A confirmat si mi-a spus ca este de parere ca de- venise un fel de antena pentru Mia, astfel incat sa poata vedea”, La scoala unde invatase sa facd acest lucru, fuse- se ajutata, Ja inceput, in aceeasi maniera. _ Tn alta zi, in timpul unei discutii, am intrebat-o cum fi apareau imaginile in minte, atunci cand ,,vedea”. Dintr-un motiv anume, ea a ezitat, insa am insistat pana cand mi-a explicat: ,,Bine, dar este putin ciudat si de aia nu-mi place sa vorbesc despre asta. Vad ceva care seama- na cu un ecran de televizor, cu alte ecrane mai mici in ju- rul celui din centru. Ecranele mai mici imi ofera informatii despre ceea ce se gaseste in ecranul central”. Nu mA asteptam s&-mi spunaa aga ceva. Bram sux- prins si toate acestea m-au-facut sa-mi amintesc de Mary Ann. Stiam perfect la ce se refera Inge, insa nu facusem pana acum legatura intre ecranul interior al lui Mary Ann si copiii cu capacitati extrasenzoriale. Pentru cAteva minu- te, nu am putut rosti nici un cuvant. Asta insemna ca trebuia sa reanalizez tot ce cre- deam ca stiu despre acesti copii. Era adevarat? Inseamna ca tofi copiii clarvazatori vad ecranul de televizor din interior? Potrivit celor spuse de Inge, cel putin cei o mie de copii din Mexic il puteau vedea. 41Drunvalo Melchizedek Copiii cu capacitati extrasenzoriale deosebite din China In perioada in care am lucrat cu Inge Bardor, am aflat de cercetarea facuta de Paul Dong si Thomas E. Rafill, cei care au scris cartea Copiii cu capacitati extrasen- Zoriale deosebite ai Chinei. Potrivit lor, guvernul chinez a testat peste o suta de mii de copii cu capacitati extrasen- zoriale, care puteau ,,vedea” fara a-si folosi ochii. Guvernul chinez infiintase scoli care fi instruiau pe acesti copii. In realitate, fi invatau si fi studiau in acelasi timp, pentru a intelege acest mare mister care se desfasura chiar in fata ochilor lor. Paul Dong relateaza felul in care acesti copii realizau acte incredibile, in timp ce cercetatorii studiau si controlau fiecare experiment, pentru a se asigu- ra ca totul este corect. Tata un exemplu de experiment facut acolo: se pla- sa 0 masa goala, intr-o zona deschisa. Totul era monitori- zat prin camere video, de catre oameni de stiinta care stu- diau fiecare miscare. Unul dintre cercetatori punea in cen- trul mesei o sticluté nedeschisa cu pilule - vitamine, de exemplu ~ iar pe margine, o monedé, 0 pietricica, sau orice altceva de dimensiuni mici. Apoi, lasau ca de masa sa se apropie un copil, insa nu foarte aproape, pentru a nu pu- tea atinge ceva. Folosindu-si capacitatile extrasenzoriale, copilul putea face ca pilulele sa treaca prin sticla flaconului sisa le aduca la marginea mesei, iar moneda sau pietricica, pluteau deasupra mesei, intrand in sticla goala, dar inca si- gilata. Se pare ca nu era un act prea dificil, avand in vede- re ca peste cinci mii de copii chinezi au reusit sa facd acest experiment, sub examinarea minutioasa a guvernului. O fetité de sase ani a facut o demonstratie neobis- nuita a capacitatilor sale, in fata unui public de mii de per- soane, Inainte de a intra in sala, fiecare persoana primea un boboc de trandafir. in clipa in care fetita intra pe scena, 42SPATIUL SACRU AL INIMIT isi flutura méinile si toti bobocii din incdpere se deschi- deau si deveneau, in doar céteva minute, trandafiri inflo- riti, Daca asta a fost o scamatorie, inseamna ca este una foarte buna. Au fost multe alte demonstratii de acest fel care aratau capacitatile extrasenzoriale ale acestor copii, insa ideea de baza era destul de usor de inteles: in China si in Mexic se intampla ceva extraordinar. Acum trebuia sa aflu daca era vorba de un fenomen ce avea loc la scara pla- netara, sau daca totul se limita doar la aceste doua tari. vvy intrucat atét Mary Ann, cat si Inge foloseau acelasi ecran launtric pentru a vedea, trebuia sa-l intreb pe Paul, care i-a studiat mult timp pe acesti copii, cAteva lucruri le- gate de copiii cu capacitati extrasenzoriale din China. (incepand cu anul 1985, s-au facut multe studii in China, pe baza constiintei superioare si a fenomenelor pa- ranormale la copii, care au ajuns sa fie publicate in presti- gioase reviste stiintifice, precum Nature Jurnalsi multe al- tele. Sunt fenomene care au fost documentate si cercetate foarte minutios.) L-am sunat pe Paul in California, acolo unde locu- ia. Am vorbit cam dou ore, iar spre finalul conversatiei, i-am pus intrebarea la care doream atét de mult sa aflu raspuns: ,,Paul, ce vad copii acestia, atunci cand isi tin ochii inchisi? Adica, ce vad ei in mintea lor?” Paul a inceput sa se comporte ca Inge, atunci cand iam pus aceeasi intrebare, spundnd ca este ceva bizar si schimband subiectul. Dupa vreo zece minute de insisten- ta, Paul s-a hotarat sa-mi spuna: ,Drunvalo, n-am vazut niciodata ceea ce vad ei, insa copii imi spun c4 percep un fel de ecran de televizor interior, unde vad imaginile de care.au nevoie”. L-am intrebat imediat daca in jurul ecra- nului vedeau si niste ecrane mai mici. Paul mi-a spus ca 43Drunvalo Melchizedek nu stia asta; copiii nu-i spusesera niciodat de aga ceva. Prin urmare, acum stiam ca si copiii chinezi vedeau un fel de ecran, dar nu eram sigur daca era acelasi. Da, era foarte emotionant! Simteam ca descoperisem un fenomen universal, iar acum eram si mai hotarat sa aflu adevarul. Academia Internationala de Dezvoltare Umana de langé Moscova Unul dintre jurnalistii rusi ai revistei electronice de spiritualitate, Spiritul lui Ma‘at, Kostya Kovalenko, citise unul dintre articolele mele despre copii clarvazatori si ecranul interior si mi-a spus ca, langa Moscova, exista o scoala speciala, unde copii erau invatati sA vada ecranul launtric. Scoala facea niste afirmatii foarte indraznete, ca- re, daca erau adevarate, aveau sa schimbe lumea pentru totdeauna. Nu numai ca acesti copii puteau percepe ecranul launtric si puteau vedea fara sa se foloseasca de ochi, dar puteau si sa citeascA o carte intreaga, in doar cAteva mi- nute, doar prin atingerea ei ~ intreaga carte le aparea pe ecranul din interior. Odata introdusa, copiii puteau par- curge paginile ca pe un computer si puteau citi si vedea tot textul si imaginile aflate in carte. Mai mult decat atat, copii aflau imediat continutul intregii carti. Omul care a infiintat aceasta scoala - numita Aca- demia Internationala de Dezvoltare Umani - si care si o conduce, este Viacheslav Bronnikov. Faima si realizarile scolii au ajuns pana la urechile celor din Washington D.C, intrucat Hilary Clinton, in timpul administratiei sotului ei, a calatorit la Moscova pentru a vedea scoala in mod di- rect. A aflat ceva? Poate ca in felul acesta a ajuns senatoare a New York-ului. Kostya mi-a mai spus de inca alte doua scoli din 44SPATIUL SACRU AL INIMII Rusia care fi invatau pe copii idei asemanatoare, dar care foloseau metode de predare diferite. Atunci am inceput sa inteleg ca descoperisem ceva cu mult mai amplu decat imi imaginasem la inceput. In anul 1999, am mers eu insumi in Moscova si am fost invitat la Kremlin sa vorbese la Academia de Stiinte, despre corpul de lumina uman - Mer-Ka-Ba. Aflandu-ma acolo, am intrebat despre copii clarvazatori, iar membrii academiei au confirmat ca existau mii de astfel de copii in Rusia si cA multi dintre ei aveau, in prezent, in jur de trei- zeci de ani, Guvernul rusesc stia de existenta copiilor cu capacitati extrasenzoriale, cam din aceeasi perioada ca si guvernul chinez - inca din anii 1970. Ce trezire! Iar mie mi se spusese, initial, ca Mary Ann era 0 raritate. Jimmy Twyman si copiii speciali din Bulgaria Multa lume il cunoaste pe James Twyman, cel care este numit adeseori ,,Trubadurul pacii”. El a calatorit in toata lumea, cantand cantece de pace. S-a intémplat de multe ori ca atunci cand Jimmy isi canta cantecele dedicate pacii, sa fie initiate miscari majore pentru pace intre guver- ne. L-am intalnit pe James Twyman atunci cand mi-a facut 0 vizita acasa, impreuna cu Gregg Braden, un vechi prie- ten. Am vorbit despre copiii cu capacitati extrasenzoriale deosebite, insa, la acea vreme, Jimmy nu cunostea nimic despre ei si nici nu intrase in contact cu acesti copii. Apoi, intr-o zi, Jimmy a fost atras in vietile copiilor paranormali, in timp ce tinea o prelegere in fata unui mic grup de oameni, intr-o casa particulara. Initial, au fost prezenti doar adulti, dar nu dupa mult timp de la inceperea discursului, a aparut in’camera un baietel de doisprezece ani si s-a asezat in fata lui Jimmy, in timp ce acesta vorbea. Baiatul i-a atras atentia si, in scurt timp, a realizat 45Drunvalo Melchizedek ca tinea prelegerea doar pentru acel copil. Cei doi au ince- put sa converseze, timp in care Marco ~ bajatul i-a facut ceva lui Jimmy, iar acesta a vazut ecranul launtric. Jimmy nu mai vazuse asa ceva inainte, dar si-a amintit de ce i-am povestit eu si m-a sunat in acea seara, pentru a discuta des- pre aceasta intémplare extraordinara. Acesta a fost inceputul unei aventuri extraordina- te, pe care o descrie in cartea sa intitulatd Emisarit tubirit*. El scrie despre cuma ajuns in Bulgaria, tara din care pro- venea baiatul si cum, intr-un final, a descoperit o manas- tire undeva departe, in munti, unde caélugarii instruiau co- pii sa vada ecranul interior si s& vada cu diferite par corpului. In prezent, Jimmy comunica telepatic cu acesti co- pii din Bulgaria, despre cum se poate aduce pacea in lume. Mesajul lor principal este c& pacea traieste in interiorul fie- caruia dintre noi si cé suntem, in realita te, emisari ai iubi- rii, Din aceasta perspectiva, ei doresc sd ne puna o singura intrebare: ,,Daca ne privim pe noi insine ca fiind emisari ai iubirii, atunci, cunoseand acest adevar, cum ne vom trai vietile?” Tar ei ne spun, de asemenea: ,Ancepeti acum!” Imi devenea tot mai limpede ci vederea in intune- ric era 0 realitate, cu toate ca incd nu inielegeam pe deplin cum functioneaza. Aflasem ca putem vedea cu ajutorul lu- minii, utilizandu-ne oct si mintea, sau putem vedea cu o alta parte a noastra, folosind intunericul, Aflasem ci pu- tem vedea si cunoaste cu mult mai mult decat doar supra- fata lucrurilor. Nu stiam incotro ma conduc aceste infoma- ti, dar am avut dintotdeauna incredere in Marele Spirit si stiam ca totul e intreg, complet si perfect exact asa cum este. Stiam ca trebuie doar sa astept si sd-mi pastrez con- stienta treaza, pentru ca adevarul sa se reveleze de la sine. *Publicata la EDITURA FOR YOU, impeeuna cu cartea Emisarié iuminii, N.T. 46SPATIUL SACRU AL INIMIE Capitolul trei A try af ao 2 eee ceca ean Bags ae tripurile indigenes B a) BatrAnii aborigieni isi impartasesc din cunostinte Puterea unei rugaciuni maori, rostita din inima Experienta Kogi Femeia columbiana A deveni una cu Caii Invitarea altei persoane in Spatiul Sacru personal 47Prunvalo Melchizedek i timp ce am avut parte de toate aceste experien- fe cu copiii clarvazatori, un alt fir a inceput sa-si feasé calea in studiul meu legat de vederea in intuneric. Pe parcurs, s-a dovedit a fi ceva foarte important pentru ex- perienta spre care ma conduceau toate — Locul Sacru si as- cuns din inima, ce dadea nastere acestor imagini incredi- bile pe care le vedeau copii si care le ofereau cunoasterea. Treptat, triburile indigene din toata lumea mi-au o. ferit cate o piesa din marele mister, impingandu-ma si-mi amintesc de laturile stravechi ale spiritului meu. Membrii ai multor triburi mi-au Spus ca sperau ca, prin intermediul meu, 8a se produca schimbari in lumea tehnologica, care sa duca, intr-un final, Ia Pace mondial si echilibru in mediu! inconjurator. Batranii aborigeni isi impartasesc din cunostinte Pe la mijlocul anilor 1990, mi s-a cerut sa tin o pre- legere la Conferinta Dolphin & Whale din Australia. in ™momentul in care am ajuns in Qeensland, am fost fascinat de frumusetea acestui taram, cu Marele sau Recif de Co- rali care depaseste, ca lungime, 1500 de kilometri. Ce loc minunat! Sute de oameni din toat& Jumea se aflau acolo pen- tru a discuta despre delfini si balene, abordand insa si alte subiecte, cum ar fi problemele mediului inconjurator. (Su- biectul central era cA delfinii, balenele - si viata, in general ~ hu Vor supravietui, daca noi, oamenii, nu ne schimbam modul in care ne ducem exis tenta.) inacea petioada faceam experimente cu R-2 si des- coperisem, in sfarsit, ci 0 singura persoana, conectata la Mama Pamént, poate schimba mediul inconjurator, prin folosirea propriului corp de lumina - sau Mer-Ka-Ba. Eram foarte entuziasmat in legatura cu acest con- cept, iar atunci cénd mi-a venit randul sa ma urc pe scena, 48SPATIUL SACRU AL INIMIT stiind interesele publicului, am vorbit dintr-un punct de vedere extrem de personal. Am subliniat faptul ca gandu- tile si emotiile noastre creeaza lumea din jur si, daca rama- nem conectati cu Mama Paméant in inima noastra, totul devenea posibil - pana si purificarea mediuluii inconjura- tor ~ numai prin corpul de lumina uman. : La finalul prelegerii mele, am coborat de pe scena, am mers in spatele incaperii, pregatindu-ma sa ascult ur- matorul discurs, insA am fost abordat de un grup de sase batrani aborigeni. Mi-au propus s& ma alatur cercului lor, lucru pe care 1-am facut imediat. Acesti barbati m-au luat in mijlocul lor si mi-au spus ca eram primul om alb pe care I-au auzit vreodata prezentand adevarul asa cum il cunosteau ei. Mi-au po- vestit cum Mama Paméant le oferea tot ceea ce aveau ne- voie, fara ca ei sa depuna efort, ca lumea este doar lumina, iar constiinta umana era mai mult decat intelegeau, in ge- neral, oamenii albi. (Ei ne considerau a fi o mutatie a con- stiintei lor, mici copii care invata inca sa perceapa lumea exterioara.) Mi-au spus ca ma vor sprijini pe parcursul se- derii mele in Australia, daca sunt de acord sa le accept ajuto-rul. Nu intelegeamy prea bine la ce se refereau cand spuneau ,,sprijin”, dar, bineinteles ca am acceptat ~ la urma urmei, acestia erau, cu adevarat, inteleptii lumii noastre. Dupa acea intalnire, am mai tinut conferinte si in alte orase ale Australiei, cum ar fi Brisbane, Melbourne si Sydney. De fiecare data cand imi incepeam discursul, pri- ‘yveam in public si ii vedeam mereu pe acesti batrani, stand asezati intr-un cerc, in spatele incaperii, incantand cu voce joasa. Uneori, aveam in fata mea peste o mie de oameni, insa energia emanata de acesti batrani era atdt de puter- nica, incAt o puteam simti cum pulseaza in sala. Nu stiam cum ma gaseau, sau cum reuseau Sa calatoreasca distante atat de mari, intrucét nu aveau masini - dar erau intot- deauna prezenti la prelegerile mele. 49Drunvalo Melchizedek inainte de parasi cercul lor, la Conferinta Dolphin & Whale mi-au mai spus un lucru: ,,Atunci cand creezi, adu-ti aminte de intuneric si de inima”. La acea vreme, aceste cuvinte nu-mi spuneau nimic. Puterea unei rugaciuni maori, rostite din inima La scurt timp dupa ce m-am intors din Australia, liderul spiritual al tribului Waitaha Maori, din Noua Zeelanda, mi-a cerut permisiunea de a veni la mine acasa, in America, pentru a-mi comunica ceva. Macki Ruka mi-a facut aceasta .propunere prin Mary Thunder, 0 amerindiana, care m-a contactat imediat si La adus la mine acasa. Mi se parea interesant, intrucat nu avusesem nici un contact pana acum cu acesti oameni siam acceptat bucuros, chiar daca nu stiam despre ce anu- me dorea sa-mi vorbeasca. Mary Thunder |-a adus pe Macki Ruka, impreuna cu alti cativa asistenti de-ai lui. Ea este o femeie minunata, din tribul Cheyenne, cu care am ramas prieten pana in prezent. Macki Ruka era un barbat impresionant, care can- tarea aproximativ 160 de kilograme. Venise insotit de alti cativa tineri din tribul sau, care |-au ajutat sa aduca toate obiectele sacre de ceremonie de care avea nevoie in aceas- tA vizita, Unele dintre aceste obiecte cantareau peste 50 de kilograme! Nu-mi mai amintesc exact cum aratau, dar tin minte ca erau foarte grele si, uneori, era nevoie de doi oa- meni pentru a le muta. Aceste obiecte rituale au fost ase- zate in jurul nostru, pe masura ce noi vorbeam. Conversatia noastra a alunecat rapid spre o discu- tie despre sansele de supravietuire ale lumii si despre fe- lul in care noi, membrii civilizatiei moderne, trebuia sd ne aducem aminte de vechea intelepciune, pentru a prospe- ra. El mi-a spus ca exist forme de comunicare care, daca ar fi amintite, ar schimba totul in lumea in care traim. 50SPATIUL SACRU AL INIMIL Mi-a devenit limpede ca acesta era mesajul sau principal. Am discutat timp de patru ore, abordand si alte subiecte. Inainte de a pleca, mi-a spus ca va trimite pe cine- va din tribul lui, o persoana pe care trebuia sa o intalnesc. Nici de aceasta data nu am inteles de ce facea acest lucru, dar am acceptat. vvy : CAtiva ani mai tarziu, locuiam impreuna cu fami- lia in Arizona si intentionam sa ne mutam din Sedona, in Cave Creek, Inchiriasem o masina mai mare, in care ma straduiam sa incare cutii dupa cutii de obiecte. (Nici nu va vine sa credeti cat de multe lucruri am adunat, odata ce ne-am casatorit. Cand ne-am intalnit, Claudette avea, ca si mine, 0 casa plina cu tot felul de lucruri.) in timp ce scoteam lucrurile din casa pentru a le pu- ne in masina, s-a apropiat de mine un tanar pe care nu-l mai vazusem niciodata. ,, Buna”, m-a salutat. , Ainevoie de ajutor la cdrat?” Avea in jur de douazeci si opt de ani si vorbea cu un accent californian perfect. Purta pantaloni din blue-jeans, un tricou alb si avea un zambet larg si gene- ros. De fapt, putea fi unul dintre vecinii mei din vremea in care locuisem in California. Nu, ma descurc”, i-am spus. /Nu mai am multe lucruri de carat”. fn realitate, chiar aveam nevoie de ajuto- rul lui, insa nu voiam sa profit de amabilitatea sa. M-a pri- vit direct in ochi si a insistat cu blandete: ,,Serios, n-am ni- mic de f&cut si mi-ar face mare placere sa dau o mana de ajutor”. Cum as fi putut refuza? _ Asadar, ne-am pus pe lucru. Nu prea vorbea si pa- rea ca doar se concentreaza pe ceea ce avea de facut. Prin urmare, am lucrat impreuna, in tacere. Cand am terminat de incarcat, i-am multumit si lam intrebat daca ii pot fide folos in vreun fel. Mi-a raspuns: ,,Nu, dar as dori foarte mult sa te 51Drunvalo Melchizedek ajut sa descarci lucrurile la noua casa. Pot sa te ajut?” Eram uimit de atata generozitate. ,,Nu, ar fi prea mult s8-ti cer asta, dar iti multumesc pentru tot ce-ai facut.” S-a uitat iar in ochii mei si a zis: ,Te rog, lasa-ma sa te ajut. Ai nevoie de cineva si eu chiar nu am nimic de facut. Serios, e in regula”. Simteam ca-I cunosc de undeva. fn inima mea, il simteam ca pe un frate, asa ca am capitulat in fata ruga- minti lui. ,OK, sari inauntru, dar nu esti intreg la minte!” Nici nu iesisem din Sedona, cand |-am intrebat de unde vine. Ma asteptam s4 spuna ca vine din California, dar ela raspuns: , Din Noua Zeelanda”. Fara nici o alta ex- plicatie. L-am privit, uimit. ,Credeam ca esti din Califor- nia. Ai trait acolo o perioada?” Fara sa se uite la mine, mi- a spus: ,,Nu, asta e prima oara cand vin in America. Am ajuns acum doua saptamani”. : M-am intors spre el si lam qntrebat: ,, Atunci, unde ai invatat sA vorbesti o englezé cu accent californian per- fect?” Raspunsul lui m-a uluit complet. ,A, am invatat-o acum trei séptaméni. Tribul meu m-a invatat.” Curiozi- tatea mea s-a transformat in atentie totala. ,,Poftim?! Ai in- vAtat si vorbesti perfect limba engleza in mai putin de o luna?” ,Da, e simplu.” Apoi, inainte sé-mi pot reveni dupa afirmatia lui incredibila, mi-a spus: , Tiel amintesti pe Macki Ruka? El m-a trimis la tine”. Aproape ca uitasem de promisiunea facuta de Macki Ruka, astfel incat am fost luat complet prin sur- prindere; nici n-am putut spune miacar: ,Glumesti!”, ceea ce, in orice caz, ar fi fost ridicol. Nimeni nu ar fi putut spune c& a fost trimis de Macki Ruka, daca nu ar fi fost adevarat. Nimeni, in afara de mine, nu stia ce mi-a spus. Dintr-o data, am realizat ca ma aflam in mijlocul unei profunde experiente spirituale; energia din corpul meu sa schimbat. M-am intors catre el si l-am intrebat: Cum m-ai gasit?” Raspunsul lui era atat de previzibil:SPATIUL SACRU AL INIMIT /Simplu, mi-am urmat inima’”. Dupa 0 mica pauza, a continuat: De fapt, mai intai a trebuit sa merg la tribul Hopi. Mis-a spus ca tribul meu si tribul Hopi trebuiau sa impartageasca profetiile, iar eu am fost cel ales sa merg la ei. Dupa aceea, mi s-a spus sa te gasesc pe tine. M-am dus direct la indienii Hopi. Pot sa-ti povestesc ce s-a intamplat acolo?” De parca las fi oprit! Mi-a spus o poveste incredibila, dar credeti-ma, va repro- duc cuvintele lui exacte: S-a asezat mai confortabil in scaunul masinii sis-a intors spre mine. ,,Am ajuns la a Treia Mes, seara tarziu. Insa ei [tribul Hopi] stiau ca voi veni si pregatisera un loc unde sa stau. A doua zi m-au dus intr-una din kivele* lor si m-au finut acolo timp de trei zile. Ne aflam in intuneric complet. Am vorbit in limba spaniola, dar in general am. comunicat in viziuni si imagini, in timp ce-mi dezvaluiau profetiile lor. in schimb, le-am aratat si eu adevarurile noastre despre viitor. Apoi, in cea de-a treia noapte, mi-au inmanat o veche cupa de lut si m-au intrebat ce simt. Sincer, la in- ceput nu am simtit nimic, insa dupa ce am tinut-o in maini timp de cAtva ore, am fost invadat de un val de cunoastere, urmat de o viziune zguduitoare. Am putut vedea cum, cu sute de ani in urméa, am fost un indian Hopi si ca fusesem persoana care facuse acea cupa. Mi-am amintit si cd puse- sem in interiorul ei o imagine pe care s4 mi-o amintesc in viitor, dupa sute de ani. In acea viziune, mi-am amintit toate detaliile des- pre mine si viata traita in tribul Hopi. Era atat de placut si uimitor sa-mi amintesc totul. Totodata, mi-am amintit si cum sa vorbesc in limba Hopi. Din acea clipa am comuni- cat doar in limba lor. Asta s-a intamplat acum trei zile” * Kiva - incdpere subterand sau partial-subterana, cu 0 gaura deasu- pra pentru a permite intrarea luminii, utilizaté de barbatii unei comunitati Pueblo pentru intalniri ceremoniale sau formale. N.T. 53Drunvalo Melchizedek Am ramas fara cuvinte. Dupa o mica pauza, am in-trebat: ,,Imi poti spune despre ce erau acele profetii?” M-a privit ca si cum si-ar fi dorit s4-mi spuna, insa a raspuns: ,,lmi pare rau, dar nu-mi este permis sa vorbesc cu nimeni despre profetii’”. Pana la urméa, conversatia a alunecat spre subiectul experientelor avute de cAnd a venit in State. El considera ca traim intr-o lume ciudata, in care suntem prea deconec- tati de natura si de realitate, petrecand prea mult timp in fata televizorului, pe care il considera un fel de ,mastur- bare a mintii”. Am ajuns la destinatie si am oprit masina la intra- rea noii case. Am vorbit putin si am lucrat pana cand am descarcat totul. Cand am terminat, m-a intrebat daca poa- te oficia o ceremonie pentru noul pamant, inainte de a ne intoarce la Sedona. Pana la urmé, aceastA ceremonie m-a invatat multe despre puterea pe care o are rugaciunea - mai ales atunci cand aceasta rugaciune vine din inima. Pamantul pe care il cumparasem avea o forma pentagonala, aproape perfecta. Prietenul meu maori m-a intrebat daca se poate ruga la fiecare dintre cele cinci var- furi - si bineinteles cd am fost de acord. Am mers impre- una in acele puncte si ne-am rugat cu profunda reverenta: Creator preaiubit, te rog, asculta rugaciunea pentru prie- tenul meu, Drunvalo”. A continuat prin a cere ca toate animalele sa gaseasca adapost pe acest paméant, ca toti cei care vor trai aici sa fie sanatosi, fericiti si sA nu se raneasca niciodata ~ si ca nimeni s4 nu-mi rapeasca acest taram, A spus mai multe, insa aceasta a fost esenta. La putin timp dupa, ne-am intors la Sedona, unde m-a imbratisat puternic, s-a uitat in ochii mei pentru ulti- ma oara si a plecat. Nu l-am mai vazut niciodata. Cand ne-am mutat in noua casa, eu si sotia mea am remarcat ca pe intreaga suprafata a terenului nostru dor- meau tot felul de animale. Aveam doar un acru de pa- 54SPATIUL SACRU AL INIMIT mant si cam jumatate era ingradit pentru casa. ins, oricat de putin spatiu ar fi fost, animale care in mod normal nu S-ar apropia unele de altele, cum ar fi caprioara, mistretii si coiotii, dormeau in apropiere. De fapt, coiotii obisnuiesc sa doarma sub paméant, dar nu $i aici - aici dormeau doar la cativa metri unii de ceilalti. Deseori radeam de aceasta Tugaciune maori care ne-a adus atatea tipuri de animale si, chiar daca era plin de Scorpioni, serpi cu clopotei si sopar- le, nimeni nu a fost vreodata muscat. Dupa aproximativ trei ani si jumatate, ne-am hota- Tat sa ne mutam in alt casa. Casa in care locuiam era pla- sata intr-o zona foarte buna, iar agentul de vanzari era convins ca se va vinde in doar doua saptamani, maxim treizeci de zile. Dar dupa aproape un an de zile si sute de potentiali cumparatori, inca nu reusisem si ne vindem frumoasa locuinta. Nu stiam ce sa facem. tntr-o noapte, Claudette s-a trezit dintr-un vis si mi-a zis: , Drunvalo, iti amintesti ce a zis acel tanar - ca ni- meni nu ne va rapi proprietatea? Trebuie si desfacem aceasta rugaciune, caci altfel nu ne vom mai vinde casa”. A doua zi, am mers impreuna la fiecare colt al terenului si ne-am rugat pentru a schimba cele spuse de tanarul mao- ri; peste cinci zile, casa noastra s-a vandut. Experienta Kogi Alaturi de tribul Kogi, experientele mele cu popoa- rele indigene au inceput sa-mi dezvaluie mai mult decat simple lectii de spiritualitate si potential uman. Ceea ce ei m-au invatat si mi-au aratat, m-au facut sa inteleg felul in care se putea vedea in intuneric. Fara ajutorul lor n-as fi descoperit spatiul secret din interiorul inimii. Le voi fi intot- deauna indatorat pentru ajutorul pe care mi ]-au acordat. Tocmai incheiasem un atelier de lucru despre Pa- méant/ Cer, in Maryland, SUA, cand m-a abordat un tanar. Ero)Drunvalo Melchizedek Acesta mi-a spus cd a fost trimis de Maya din Guatemala pentru a-mi transmite un mesaj din partea tribului Kogi din Muntii Sierra Nevada (Columbia, America de Sud). L-am ascultat, desi nu auzisem niciodata despre tribul Kogi. Mi-a explicat ca acesta era unul dintre putinele tri- buri care au scapat de inchizitia spaniol4, in secolul al sai- sprezecelea, ascunzdndu-se la altitudini foarte inalte, in Sierra Nevada de Santa Marta. Acolo nu se putea ajunge usor si astfel au reusit si-si pastreze o parte din cultura si credintele lor religioase. Chiar si in prezent trdiesc la fel ca acum 0 mie de ani. Sat Kogi In cadrul tribului lor exista un grup numit maimasi, despre care Kogi cred ca nu sunt cu adevarat umani, ci fac parte din constiinta Pamantului ce mentine echilibrul in sistemul ecologic al lumii Ei considera ca, fara mamasi, Pamantul ar muri. Acesti mamasi sunt si liderii religiosi ai tribului Kogi si sunt la fel de respectati precum este lisus printre crestini, sau Mahomed printre musulmani. Conform celor spuse de tanar, mamasii pot vedea fn fntuneric total si ve- 56SPATIUL SACRU AL INIMIT gheaza asupra lumii, prin intermediul vederii lor interioa- re sia leg&turii puternice cu Mama Pamant, pe care o nu- mesc Aluna. Foarte interesant este ca, atunci cand unul dintre noii nascuti care sunt sau vor deveni un mama, este des- coperit, acesta este dus intr-un loc neobisnuit pentru a fi crescut si instruit intr-un mod mai special. in trecut, acest loc era 0 pestera complet intunecata - insa, in prezent, co- pilul este dus intr-o cladire speciala, construita din mate- riale naturale, unde nu poate intra deloc lumina. {ntr-un intuneric aproape total, copilul va fi hranit numai cu ali- mente de culoare alba si i se va oferi suficienta lumina pen- tru anu orbi. Totodata, copilul primeste si o pregatire spi- rituala neobisnuita. Timp de noua ani, acest copil ramane in intuneric si invataé sa vada fara a-si folosi ochii - exact ca si copii clarvazatori care apar peste tot in lume. La vars- ta de noua ani, copilul este scos la lumina pentru a invata sa vada si prin intermediul ochilor. Ce experienta! Va puteti imagina cum este sa vezi pentru prima oara aceasta planetd magnifica, fara a-ti fo- losi de ochi? Tanarul care mi-a povestit despre tribul Kogi si mamasi a inceput sé-mi spuna alta poveste - motivul pen- tru care a fost trimis la mine. Mi-a spus ca mamasii Kogi nu numai ca puteau vedea oriunde in lume, dar puteau sa vada si in viitor, exact ca si tribul Hopi, Maori si alte tri- buri indigene din intreaga lume. Mi-a mai spus ca mama- sii Kogi nu s-au inselat niciodata in privinta vreunei pre- dictii legate de vitor. Potrivit mamasilor, pana la ultima eclipsa solara din secolul al douazecilea, pe data de 11 august 1999, toate popoarele culturii tehnologice ale lumii ar trebui sa plece in alta dimensiune a constiintei Pamdntului, lasand plane- ta fizica in grija popoarelor indigene ale lumii. (In Biblie se spune ca ,,cei blajini vor mosteni pamantul”, iar aceasta 57- Drunvalo Melchizedek predictie seamana foarte mult si cu ceea ce a spus Edgar Cayce, ,,profetul adormit” — si anume, ca pana in iarna 1998 va exista o schimbare in polii Pamantului si se vor produce modificari uriase. Multi adepti New Age au pre- supus ca asta inseamna ca cea mai mare parte a constiintei colective va trece in cea de-a patra dimensiune.) Tanarul s-a apropiat si mai mult de mine, si-a cobo- rat vocea si mi-a soptit: ,, Pe data de 12 august 1999, mama- sii Kogi au vazut ca noi, cultura tehnologica, vom fi inca pe Pamant. Au intrat in meditatie profunda pentru a vedea care este motivul, intrucat aceasta a fost prima oara, din lunga lor istorie, cand una dintre predictii nu s-a adeverit”. Kogi Potrivit celor spuse de el, mamasii au putut vedea, in marele intuneric, multe lumini ce straluceau pe toata suprafata planetei - lumini care nu existau inainte. Analizand aceste lumini, Mamasii au descoperit ca erau luminile oamenilor care isi activasera corpul lor de lumina - cel care, in trecut, era numit Mer-Ka-Ba. Mamasii considera ca lumina acestor oameni a fost cea care a schimbat cursul istoriei. In calitate de profesor al stiintei despre Mer-Ka-Ba, 58SPATIUL SACRU AL INIMIT stiu ca, odata ce ne amintim de corpul nostru de lumina, putem modifica lumea exterioara, prin anumite tehnici ce folosese gandurile si sentimentele noastre. Conform ma- masilor, unii dintre noi am modificat intr-atat lumea din exterior, inct s-a creat o noud realitate. Acest lucru nu a putut fi vazut de catre mamasii Kogi, deoarece s-a nascut in viitor, si nu in trecut. Desigur, daca acest lucru este ade- varat, ne dezvaluie un nivel si mai profund al naturii po- tentialului uman, (Mamasii nu credeau ca noi stim sa fo- losim aceasta capacitate din interiorul nostru.) lata cAteva informatii interesante: Fortele Aeriene ale Statelor Unite m-au contactat in perioada in care lu- cram la purificarea poluarii atmosferice — mai intai cu aju- torul aparatului R-2, iar apoi prin utilizarea Mer-Ka-Ba - iar dupa cateva discutii, mi-au destainuit ceva foarte in- teresant. Multi dintre studentii mei care invaté despre campul Mer-Ka-Ba mi-au spus - si eu insumi am remar- cat acelagi lueru - c&, in momentul in care si-au activat cor- pul de lumina pentru prima oara, au simtit ca sunt incon- Jurati de elicoptere negre. Adeseori, elicopterele fi urma- reau si ramaneau alaturi de ei timp de saptamani, sau “chiar luni de zile, O doamna maior din Fortele Aeriene mi-a spus ca, pe masura ce discul Mer-Ka-Ba se extinde, Ppersoana care isi activeazé cémpul corpului de lumina emana cam ace- easi energie (puls magnetic) ca un oras cu aproximativ cincisprezece mii de oameni. Ea mi-a spus ca satelitii lor pot vedea corpul de lumina al unei persoane, iar aceasta imagine aparea pe monitoarele Fortelor Aeriene. Timp de mai multi ani, acest fenomen a constituit 0 mare ingrijo- fare pentru armata SUA, dar, de curand, au inteles ca acest proces face parte din noua constiinta care se dezvol- ia in prezent pe Paméant. Prin urmare, daca Fortele Aeri- ene SUA pot ,,vedea” campul Mer-Ka-Ba, de ce nu l-ar fi putut percepe si mamasii Kogi?SPATIUL SACRU AL INIMII stiu ca, odata ce ne amintim de corpul nostru de lumina, putem modifica lumea exterioara, prin anumite tehnici ce folosesc gandurile si sentimentele noastre. Conform ma- masilor, unii dintre noi am modificat intr-atat lumea din exterior, incat s-a creat o noua realitate. Acest lucru nu a putut fi vazut de c&tre mamasii Kogi, deoarece s-a nascut in viitor, si nu in trecut, Desigur, daca acest lucru este ade- varat, ne dezvaluie un nivel si mai profund al naturii po- tentialului uman. (Mamasii nu credeau ca noi stim sa fo- losim aceasta capacitate din interiorul nostru.) Tata cteva informatii interesante: Fortele Aeriene ale Statelor Unite m-au contactat in perioada in care lu- cram la purificarea poluarii atmosferice - mai intdi cu aju- torul aparatului R-2, iar apoi prin utilizarea Mer-Ka-Ba - iar dupa cateva discutii, mi-au destainuit ceva foarte in- teresant. Multi dintre studentii mei care invata despre campul Mer-Ka-Ba mi-au spus - si eu insumi am remar- cat acelasi lucru - ca, in momentul in care si-au activat cor- pul de lumina pentru prima card, au simtit cd sunt incon- jurati de elicoptere negre. Adeseori, elicopterele ti urma- reau gi ramaneau alaturi de ei timp de saptamani, sau “chiar luni de zile. O doamna maior din Fortele Aeriene mi-a spus ca, pe masura ce discul Mer-Ka-Ba se extinde, persoana care isi activeaza cémpul corpului de lumina emana cam ace- easi energie (puls magnetic) ca un oras cu aproximativ cincisprezece mii de oameni. Ea mi-a spus ca satelitii lor pot vedea corpul de lumina al unei persoane, iar aceasta imagine aparea pe monitoarele Fortelor Aeriene. Timp de mai multi ani, acest fenomen a constituit 0 mare ingrijo- rare pentru armata SUA, dar, de curdnd, au inteles ca acest proces face parte din noua constiinta care se dezvol- ta in prezent pe Paméant. Prin urmare, daca Fortele Aeri- ene SUA pot ,,vedea” campul Mer-Ka-Ba, de ce nu I-ar fi putut percepe si mamasii Kogi? a 3Drunvalo Melchizedek Tanarul m-a privit cu naturalete si mi-a spus: ,,Ma- masii doresc sa-ti multumeasca pentru ca ii inveti pe oa- meni despre Mer-Ka-Ba si ca, prin aceasta activitate, ajuti la schimbarea lumii”. Apoi mi-a dat un pachetel cu tutun, impaturit intr-o panza de un rosu aprins - un cadou din partea mamasilor. Nu eram pregatit pentru aceast cere- monie neasteptata, aga cd am privit in jur si i-am oferit dintr-un aranjament floral, un trandafir rosu, pentru a-l da mamasilor. Dupa plecarea lui, m-am tot gandit la acea expe- rien{a, dar, in timp, am uitat de tribul Kogi, intrucat gan- durile mele s-au intors la lumea obisnuita in care traiam. N-am crezut ca voi mai auzi de ei vreodata. Dupa cateva luni, tot in cadrul unei intalniri de lu- cru, a venit acelasi barbat, ca sA-mi transmita inca un mesaj _din partea mamasilor Kogi. Mi-a spus ca acestia doreau sa ne intalnim si sa ma invete ,,limbajul fara cuvinte”. Mi-a mai spus ca pentru ei ar fi foarte neobisnuit sa vina in Sta- tele Unite, intrucat doar trei dintre ei au parasit vreodata Columbia, dar daca ar fi nevoie, ar gasi o modalitate sa vina. Dorinta lor era insa ca eu sa merg in Sierra Nevada de Santa Marta si sa ne intalnim acolo. M-am gandit la acest mesaj si am intrat in medita- tie profunda pentru a cere celor doi ingeri ai mei permi- siunea de a incepe aceasta noua aventura. Amandoi au fost de acord sa urmez aceasta experienta, oricum s-ar fi dovedit a fi ea. Mi-am deschis ochii si am spus: ,,Da, voi permite ca acest lucru sa se intample”. Aveam de ales intre a merge in muntii Columbiei sau a-i lasa pe mamasi sa ma gaseasca. Stiind ca progra- mul meu era foarte aglomerat, avand deja planuri stabilite pe durata unui an de zile, am intrebat daca ar putea ca ei sa vina la mine. Fara sa ezite, barbatul mi-a raspuns: ,,Le voi transmite mesajul” — si pleca fara sa mai spuna nimic. 60SPATIUL SACRU AL INIMIL In dram spre casa, aflandu-ma in avion, am gasit in sfarsit timpul pentru a ma gandi la cele intamplate. Cu toate ca nu stiam cum aveau sa ma gaseasca acesti mamasi Kogi, eram convins ca vor ajunge la mine. Vazusem deja metodele prin care bastinasii interactionau cu restul lumii, in moduri in care majoritatea oamenilor nici nu si le-ar pu- tea inchipui. Iata un exemplu: Cei din tribul Taos Pueblo, din New Mexico, m-au invitat sa particip la o ceremonie de vindecare a durerii create, de-a lungul timpului, intre omul alb si omul rosu. Ceremonia urma sa fie realizata de discipolii cultului pe- yote* - biserica amerindienilor - din tribul Taos Pueblo si trebuia sa inceapa la rasaritul soarelui, intr-o anumita zi din viitor. Acea zi a sosit, iar soarele tocmai se arata la ori- zont, cand trei samani huichol*™ au aparut in cercul nos- tru de ceremonie si au cerut permisiunea de a participa. Ei erau imbracati in haine rituale, cu pene in par, avand fete- le si corpurile pictate. ; Jimmy Reyna, un nativ al Taos Pueblo care con- ducea ceremonia, i-a intrebat cum au aflat de ceremonie, intrucat cei implicati au fost rugati sé nu spuna nimanui despre ea. Ei au spus ca, in timp ce se aflau in Mexic, in cadrul unui ritual peyote, au avut o viziune despre cere- monia de aici. Liderii lor le-au dat permisiunea de a pleca, astfel in-cAt s-au imbracat corespunzator si au mers pe jos pana la Taos Pueblo. Destul de impresionant, avand in vedere ca traiau 1a 500 de km distanta de granita SUA, iar, dupa ce au tra- * Peyotism - miscare religioasa a nativilor nord-americani, ce utili- zeaza in ritualurile sale planta halucinogena peyote. Adeseori, ea imbina credinta traditionala despre spirite, cu elementele din religia crestina. N.T. * Comunitate de indieni ce traieste in zonale muntoase din nordul Mexicului, descendenti ai aztecilor si inruditi cu indienii Hopi din Arizona, SUA, cu care impartasesc aceeasi limba; reprezentanti ai traditiei samanice pre-columbiene. N.T.Drunvalo Melchizedek versat-o, mai aveau de mers inca 500 de km pentru a ajun- ge in Taos Pueblo ~ in total 1000 de km! Au traversat Rio Grande, au mers pe sosele, au sarit peste garduri ghim- pate si au ajuns cu doar cinci minute inaintea inceperii ceremoniei ~ si au facut toate acestea fiind imbracati in tinuta de ceremonie. Viata si potentialul uman sunt cu mult mai marete decat accepta majoritatea oamenilor. Si astfel, am asteptat ca mamasii Kogi s4 ma con- tacteze, cu toate cé nu-mi puteam imagina cum de vor reusi s4 ma gaseasca. Femeia columbiana Dupa alte trei luni, am plecat in Cuernavaca, Mexic, nu departe de Mexico City, pentru a sustine inca un atelier ‘de lucru pe tema Pamant/Cer. Au venit injur.de o suta de oameni, iar douazeci dintre ei erau din Columbia. Unul dintre acesti columbieni, 0 femeie de vreo pa- truzeci de ani, imi atragea atentia ori de cate ori grupul realiza o ceremonie, dansa sau incanta ceva ,real”, adica ceva care fi facea pe gameni sa devina constienti de pre- zenta lui Dumnezeu. in acele momente, personalitatea ei se schimba complet. Devenea lipsita de inhibitii, aproape primitiva; dansa cu miscarile, abandonarea si intensitatea cuiva care s-a dedicat total incantatiei sau muzicii din in- capere - ceva la care nu te-ai fi asteptat din partea unei fe- mei moderne. Mie mise parea extraordinar, insa ceilalti columbi- eni erau jenati de actiunile ei. Pe masura ce femeia a con- tinuat cu comportamentul ei »meobisnuit”, cei din grup au inceput sa-si piarda rabdarea. n cea de-a treia zi a atelierului, grupul trebuia sa se tind de mini si sa intoneze anumite sunete, cu 0 cons- tienta amplificata. in stilul ei natural, aceasta femeie a rupt 62Prunvalo Melchizedek versat-o, mai aveau de mers inca 500 de km pentru a ajun- ge in Taos Pueblo - in total 1000 de km! Au traversat Rio Grande, au mers pe sosele, au sarit peste garduri ghim- pate si au ajuns cu doar cinci minute inaintea inceperii ceremoniei ~ si au facut toate acestea fiind imbracati in tinuta de ceremonie. Viata si potentialul uman sunt cu mult mai marete decat accepta Majoritatea oamenilor. Si astfel, am asteptat ca mamasii Kogi sa ma con- tacteze, cu toate cA nu-mi puteam imagina cum de vor reusi sa ma gaseasca. Femeia columbiana Dupaalte trei luni, am plecat in Cuernavaca, Mexic, nu departe de Mexico City, pentru a sustine inca un atelier de lucru pe tema Pamant/Cer. Au venit in jur.de o suta de oameni, iar douazeci dintre ei erau din Columbia. Unul dintre acesti columbieni, 0 femeie de vreo pa- truzeci de ani, imi atragea atentia ori de cate ori grupul realiza o ceremonie, dansa sau incanta ceva ,,real”, adicd ceva care fi facea pe oameni sa devina constienti de pre- zenta lui Dumnezeu. fn acele momente, personalitatea ei se schimba complet. Devenea lipsita de inhibitii, aproape primitiva; dansa cu miscarile, abandonarea si intensitatea cuiva care s-a dedicat total incantatiei sau muzicii din in- capere ~ ceva la care nu te-ai fi asteptat din partea unei fe- mei moderne. Mie mise parea extraordinar, insa ceilalti columbi- eni erau jenati de actiunile ei. Pe masurA ce femeia a con- tinuat cu comportamentul ei »neobisnuit”, cei din grup au inceput sa-si piarda rabdarea. In cea de-a treia zi a atelierului, grupul trebuia sa se tind de mini si sA intoneze anumite sunete, cu 0 cons- tienta amplificata. fn stilul ei natural, aceasta femeie a rupt 62SPATIUL SACRU AL INIMIT cercul si a mers in centru, dansand salbatic pe ritmul in- cantat. Dupa vreo cincisprezece minute, columbienii n-au Mai rezistat si mi-au facut semn sA © opresc. Nu mi-as fi dorit s& fac asta, intrucat miscarile ei mi se pareau exrem de frumoase, insa, din respect pentru ceilalti, am intrat in centrul cercului, pentru a o duce inapoi in grup. 2 M-am apropiat, iar ea era cu Spatele la mine. Am atins-o usor pe umar si s-a intors. S-a uitat prin ochii mei, in sufletul meu, iar corpul ei a emis un sunet straniu, care Parea sa-mi inconjoare trupul. Brusc, nu ma mai aflam in incdperea din Cuernavaca. Ma aflam intr-un loc strain, cu iarba verde, colibe si oameni care stateau in jurul meu, im- bracati in haine albe, prtivindu-ma. Era la fel de palpabil precum realitatea. Chiar si un caine alerga in jurul nostru. Nu ma mai aflam in corpul meu, ci inir-un trup de femeie care se uita la cele din jur. O senzatie ciudata sine- cunoscuta parea sa clocoteascA in mine si parea sa fie de natura sexuala, dar mult mai subtila. SA zicem ca mA sim- team foarte, foarte bine. Dar, exact cand am inceput sa-mi accept noua realitate, m-am trezit dintr-o data inapoi in in- caperea din Cuernavaca, privind in ochii acestei femei bi- zare. Nu mai avusesem 0 astfel de experienta pana atunci ~ si doar avusesem parte de experiente destul de neobis- nuite, pana la acea vreme. mn acel moment nu stiam decat cd-mi doream sa simt din nou acea senzatie. Astfel incdt, renuntand com- plet la postura mea de lider al grupului si aflandu-ma in mijlocul incantatiei, am luat-o pe acea femeie de man si ne-am indreptat intr-un colt al salii. Ne-am asezat, m-am uitat in ochii ei mari si caprui si i-am zis: ,,Te rog, repeta ceea ce ai facut”. Ea mi-a zdmbit, a repetat sunetul si, din nou, am parasit spatiul din Cuernavaca, Mexic, siam ajuns in Co- lumbia. Timp de doua ore, dupa cele spuse de cei din grup, care se oprisera din incantat pentru a vedea ce se 63% ~_ Druivalo Melchizedek intampla, m-am aflat intr-o stare modificata de constiinta. in timpul scurt pe care l-am petrecut ‘alaturi de ea, am aflat si inteles ce se intampla in realitate. imi devenise atat de limpede. De fapt, doi batrani mama Kogi mi-au explicat totul, in timp ce ma aflam in acest corp de femeie, in Columbia. Ei mi-au spus: ,,Am coborat de pe munte, intr-un alt trib, pentru a ne intalni cu o femeie care are apti- tudini deosebite. Am intrebat-o daca ne poate ajuta sa ajungem la tine, iar ea a fost de acord”. Se pare ca femeia, a carei nume era Ema, s-a asezat pe un pat facut din iarba groasa, intr-o coliba rotunda, construita tot din iarba. Spi- ritul ei i-a parasit corpul si a calatorit pana la poalele mun- telui, acolo unde traia o femeie columbiana, intr-o veche casa spaniola. Ema a intrat in corpul acestei femei - nu stiu daca avea sau nu permisitinea de a 0 face ~ si ira insuflat _ideea dea merge la atelierul meu din Mexic, astfel incat ea, Ema, sa ma poata invata /Aimbajul fara cuvinte”. Ceea ce era si, mai interesant, e ca aceasta femei co- lumbiana nu avea bani, pasaport sau viza, certificat de nastere sau orice alt mijloc de a-si demonstra identitatea - si nici bilet de avion. Cu toate acestea, ea a reusit sa ajunga in Mexic, la atelierul meu de lucru. Cineva i-a cumparat um bilet de avion si, inainte ca eu sa plec din SUA, ingerii mi-au spus sa-i ofer un loc liber Ja atelierul meu. Si totusi, cum a reusit ea sa treaca de toate formalitatile, fara sa aiba vreun act de identitate? Cum a reusit sa calatoreasca din Columbia in Mexic, cu avionul, fara sa intimpine dificul- +ati? Presupun ca, pur si simplu, nu a fost ,vazuta”. Dar am aflat mai multe lucruri de la Ema, pe langa felul in care mamasii Kogi au realizat aceasta transforma- re spatiala. Prin intermediul capacitatilor nou-dobandite, am reusit s4 pasesc in adevarata lume din taramul Kogi intr-un trup de femeie, inconjurat de samani Mama. A inteles ca ei stiu cA sunt eu in acel corp - si, unul cate unul, se apropiau de fata mea si scoteau sunete neobisnuite. 64SPATIUL SACRU AL INIMIE De fiecare data cand se emitea un sunet, dispaream brusc intr-o alta realitate, unde ma invatau despre istoria, cultura si credintele lor spirituale. In clipa in care aceasta experienta s-a incheiat, stiam tot ce se putea sti despre aceasta femeie careia ii foloseam corpul. fi cunosteam pe sotul si cei trei copii ai ei, de parca ar fi fost ai mei. De-a lungul intregii experiente, langa mine au stat doi batrani mamasi pe care am ajuns sa-i cunosc ca si cum as fi facut parte din familia lor. Pe unul dintre ei il chema Mamos Bernardo si, pe parcursul lunilor care au urmat, a devenit ghidul meu. Ma simteam de parca mz-as fi rendscut intr-o lume noua si in- credibila, unde se renuntase la toate regulile vechi. Lumea veche si obisnuita din care veneam parea mai mult un vis decat realitate, in timp ce aceasta noua lume era cea real. Sedinta mea cu Ema s-a incheiat la fel de brusc cum a ince- put, iar eu m-am intors in corpul meu, in Mexic, oferind niste lectii pe o tema care, la aceea vreme, consideram ca nu are nici o legatura cu ceea ce tocmai experimentasem. Incet, pe parcursul saptéménilor care au urmat, am inceput sa inteleg cele intamplate si sa accept modalitatea prin care mamasii Kogi ma invatau. Am aflat cA sunetele nu veneau din minte ~ prin gandire si cuvinte - ci veneau din inima, dint-un Spatiu Sacru din interiorul inimii si erau directionate prin visare, sentimente si emotii. (Atat mintea, cat si inima, produc imagini in corp, dar numai inima creeaza imagini care par complet reale.) Descoperisem un mijloc de comunicare care depa- sea orice competenta a mintii. Tocmai experimentasem vlimbajul fara cuvinte”, care m-a schimbat pentru totdea- una. Eram extrem de entuziasmat de posibilitatile oferite. Limbajul fara cuvinte putea fi folosit si in comunicarea cu alte vietuitoare - nu doar intre oameni. Mamasii Kogi mi- au spus sa incere sA comunic in aceasta maniera sicu ani- malele, ca sa pot testa eu insumi adevarul impartasit.SPATIUL SACRU AL INIMIT De fiecare data cand se emitea un sunet, dispaream bruse intr-o alta realitate, unde ma invatau despre istoria, cultura si credintele lor Spirituale. In clipa in care aceasta experienta s-a incheiat, stiam tot ce Se putea sti despre aceasta femeie careia ti foloseam corpul. fi cunosteam pe credibila, unde se tenuntase la toate regulile vechi, Lumea veche si obisnuita din care veneam parea mai mult un vis decat realitate, in timp ce aceasté noua lume era cea reali. Sedinta mea cu Ema $-a incheiat la fel de brusc cum a ince- put, iar eu m-am intors in corpul meu, in Mexic, oferind niste lectii Pe o tema care, la aceea vreme, consideram ca nu are nici o legatura cu ceea ce tocmai experimentasem, din inima, dintram Spatiu Sacru din interiorul inimii si erau directionate prin visare, sentimente si emotii. (Atat mintea, cat si inima, produc imagini in corp, dar numai inima creeaza imagini care par complet reale.) Descoperisem un mijloc de comunicare care depa- sea orice competenta a mintii. Tocmai experimentasem vlimbajul fara cuvinte”, care m-a schimbat pentru totdea- una. Eram extrem de entuziasmat de posibilitatile oferite. au spus sa incere sA comunic in aceasta manierd si cu ani- malele, ca sa pot testa eu insumi adevarul impartasit, 65Drunvalo Melchizedek A deveni una cu caii _ Claudette avea trei cai ce traiau pe un imens camp deschis. Dupa ce m-am intors din Mexic, am luat-o de ma- na si am mers afara pentru a-i vedea. fi povestisem deja despre experienta avuta alaturi de Ema si amandoi ne do- ream sa vedem ce se va intampla. Am ajuns pe camp si am gasit cdlutii pascdnd pe langa garduri, la vreo 50 de metri departare unul de altul, ignorandu-se reciproc. Eu am mers in mijlocul campului, in timp ce Claudette se pregatea sa-i hraneasca. Toti trei pareau sé doarma sub soarele fierbinte si uscat al Arizonei. incet, mi-am deplasat atentia din minte, in inima mea, exact asa cum am fost invatat, iar din corpul meu a iesit un sunet inalt. Nu |-am intonat eu - pur si simplu a iesit afara, iar in interior mi-a aparut imaginea unui manz. Dintr-o data, toti trei caii au intors capul si si-au atintit ochii asupra mea. Apoi, ca si cum li s-ar fi dat un semn, au inceput sa alerge, cat puteau de rapid, in directia in care ma gaseam eu. Cand au ajuns langa mine, pe rand, si-ai lipit capul de fata mea. In doar cAteva secunde, m-au inconjurat si aveam senzatia ca as fi pasit intr-o lumea a cailor. Pe neasteptate, cu totii si-au plecat capetele, iar eu am imitat miscarile facute de ei. Timp de treizeci de minute am devenit un cal. Sco- team sunete scurte si nechezam incet unii la altii. Fiinta mea a fost invadata de imagini cu cai si herghelii, iar ace- lasi sentiment cu caracter ,,sexual” pe care il traisem cu Ema, mi-a inundat trupul. Nu pot explica tot ce s-a intam- plat, insa a fost unul dintre cele mai satisfacatoare mo- mente din viata mea, fiind coplesit de bucuria de a vorbi cu acesti cai. : Apoi, la fel de repede cum a inceput, am iesit din acea stare. Insa eram schimbat pentru totdeauna, iar caii pareau sa impartaseasca acelasi sentiment. Din acea clipa, 66SPATIUL SACRU AL INIMIT relatia mea cu ei nu mai era una de tip om-cal - era o rela- tie de la membru de familie, la membru de familie. Ce dar minunat! In acel moment stiam, cu certitudine, ca experi- enta mea din Mexic a fost reala. Viata devenea din ce ince mai interesanta! Aceia dintre voi care cunoasteti Biblia crestina, va aduceti aminte de pilda Babilonului? Conform Bibliei, inainte de Babilon, in intreaga lume se vorbea 0 unica lim- ba, prin intermediul careia oamenii puteau comunica si cu animalele. Dupa Babilon, Dumnezeu ne-a separat in po- poare cu limbi diferite, ceea ce ne-a indepartat unii de alti, intrucat nu am inteles intotdeauna ce vrem sA spunem. Cu toate acestea, arheologii nu au descoperit niciodata vreo urmé a acestei limbi unice, nicaieri in lume. De ce? Eu cred ca nu au gasit-o, deoarece aceasta unica limba nu este in limbaj scris sau vorbit, ci este mai degra- ba creat prin sunete venite din inima. Doar atunci cand inima omului se va deschide din nou, ne vom putea amin- ti acest mijloc de comunicare si vom fi, din nou, uniti - nu numai cu animalele, ci si cu intreaga viata de pretutindeni. Invitarea altei persoane in Spatiul Sacru personal Dupa doua saptaméni de la experienta cu caii lui Claudette, am plecat pe coasta de est pentru a tine un alt atelier de lucru despre Pamant/Cer. Cele invatate de la mamasii Kogi, inca imi persistau in minte. Cea care ma ajuta sa organizez atelierul, a ascultat cu atentie ce am po- vestit despre Spatiul Sacru al inimii si, nerabdatoare, m-a intrebat: ,,Ai putea sa-mi arati si mie?” La inceput am ezitat, pentru c& oamenii au prea multe probleme emotionale nerezolvate si retineri, ceea ce face ca parasirea mintii sa fie un lucru infricosator. Dar ea a insistat si, intr-un final, am fost de acord sa incerc, fara sd ma astept sd se intample ceva. 67Drunvalo Melchizedek i Ne-am asezat jos, unul in fata celuilalt, cu picioa- rele incrucigate si am inceput printr-o meditatie simpla de observare a respiratiei, mai mult pentru a ne relaxa. Apoi, asa cum mi-au aratat mamasii Kogi, spiritul meu a pardsit la propriu spatiul mintii si a intrat in inimé, iar aproape imediat, din corpul meu au iesit sunete stranii si mi-a apa- rut o viziune interioara. Am ajuns in peisajul verde al raului Amazon, iar in dreapta mea era un copac masiv. Arborele avea o ramura enorméa, care crescuse paralel cu pamantul si se intindea la sase metri de trunchi. Ridicandu-mi spiritul la doi metri de pamant, am observat ca, sub mine, se afla un urias mascul puma, care mergea rapid si hotarat. Animalul a sarit pe acea creanga enorma sia mers pana la capatul ei. De acolo, a sarit cu agilitate pe pamant si si-a continuat drumul de-a lungul raului. ‘ Dintr-o dataé, m-am intors in incdperea de unde plecasem. Am deschis ochii, iar organizatoarea si i-a des- chis pe ai ei, in acelasi timp. M-am uitat la ea pentru a ve- dea ce a experimentat, dar nu ma asteptam la nimic. Spre marea mea surprindere, ea a descris experienta avuta de mine, pana la cel mai mic detaliu. Nu-mi venea sa cred. Functionase! Fara sa-mi dea timp sa ma gandesc la cele intam- plate, ea m-a rugat, entuziasmata, sa mai incercdam o data. Imi reamintise de felul in care m-am simtit si eu atunci cand Ema imi transmisese, pentru prima oara, acele su- nete. Prin urmare, ne-am inchis ochii si, din nou, din tru- pul meu a iesit un sunet. Am fost transportat imediat langa tavanul uneia dintre camerele din casa femeii columbiene, si am privit in jos, in timp ce aceasta dormea in patul sau. Se facuse dimineata, iar casa ei veche, facuta din chirpici, se scalda intr-o lumina pala. Spiritul Emei a iesit din trupul femeii si s-a inaltat pentru a mi se alatura. Spiritele noastre s-au unit si, impre- 68Drunvalo Melchizedek 5 Ne-am asezat jos, unul in fata celuilalt, cu picioa- rele incrucisate si am inceput printr-o meditatie simpla de observare a respiratiei, mai mult pentru a ne relaxa. Apoi, asa cum mi-au aratat mamasii Kogi, spiritul meu a parasit la Propriu spatiul mintii si a intrat tn inima, iar aproape imediat, din corpul meu au iesit sunete stranii si mi-a apa- tut 0 viziune interioara. Am ajuns in peisajul verde al raului Amazon, iar in dreapta mea era un Copac masiv. Arborele avea o ramura enorma, care crescuse Paralel cu pamantul si se intindea la sase metri de trunchi. Ridicandu-mi spiritul la doi metri de paméant, am observat ca, sub mine, se afla un urias mascul puma, care mergea rapid si hotarat. Animalul a sarit pe acea creanga enormé si a mers pana la capatul ei. De acolo, a sarit cu agilitate pe pamant $i si-a continuat drumul de-a lungul raului. Dintr-o data, m-am intors in incdperea de unde plecasem. Am deschis ochii, iar organizatoarea si i-a des- chis pe ai ei, in acelasi timp. M-am uitat la ea pentru a ve- dea cea experimentat, dar nu ma asteptam la nimic. Spre marea mea surprindere, ea a descris experienta avutaé de mine, pana la cel mai mic detaliu. Nu-mi venea sa cred. Functionase! Fara sa-mi dea timp si ma gandesc la cele intam- plate, ea m-a rugat, entuziasmata, sd mai incercam o data. Imi reamintise de felul in care m-am simtit si eu atunci cand Ema imi transmisese, pentru prima oara, acele su- nete. Prin urmare, ne-am inchis ochii si, din nou, din tru- pul meu aiesit un sunet. Am fost transportat imediat langa tavanul uneia dintre camerele din casa femeii columbiene, si am privit in jos, in timp ce aceasta dormea in patul sau. Se facuse dimineata, iar casa ei veche, facuta din chirpici, se scalda intr-o lumina pala. Spiritul Emei a iesit din trupul femeii si s-a inaltat pentru a mi se alatura. Spiritele noastre s-au unit si, impre- 68SPATIUL SACRU. AL INIMIT una, am iesit prin perete, afari, Ne-am ridicat mult in aer, de unde puteam vedea jungla si muntii. Apoi, ca un avion cu reactie, am zburat peste varfurile copacilor si ne-am santii muntilor, pana cand am coborat intr-o vale muntoa- 8a, unde se gasea un sat de colibe rotunde, din paie. Am zburat drept la una dintre colibe si am trecut dar in cazul Emei, au fost ingrijorati sa-i lase corpul ¢ntr-un hamac, pe o perioada indelungaté, in lipsa constiintei ei.) Am intrat impreuna in corpul Emei, iar cand aceas- ta s-a trezit, era inconjurata de intreaga familie, Copiii ei au alergat spre ea bucurosi, pentru ao imbratisa. Cel mai mic dintre ei, care avea putin peste un an, a mers direct la sanul ei sia inceput sa suga. Sotul ei si alti doi mamasi ba- tréni erau in apropiere. M-am uitat la ei, iar acestia mi-au fecunoscut prezenta. Apoi totul s-a incheiat. : Ma aflam din nou in incaperea de pe coasta de est a Statelor Unite, alaturi de organizatoarea mea. Din nou, ne-am deschis ochii in acelasi timp. Fara s& rostesc vreun cuvant, ea a inceput sa descrie experienta, in mod ama- nuntit - cu o singura exceptie, pe care nu o inteleg nici in ziua de astazi. In timp ce spiritul Emei a iesit din corpul femeii columbiene, ea I-a vazut ca avand forma de gan- dac. Cine stie? Poate ca avea legatura cu propriul sistem de credinte. Cu exceptia acelui detaliu, ea avut exact aceeasi experienta ca si mine. Aproape nici nu pot descrie in cuvinte ceea ce am simtit. Nu mai aveam nici 0 indoiala despre validitatea unui loc special in interiorul inimii, Aceasta experienta in- dica un potential uman enor, care ne-ar putea schimba cu adevarat cursul istoriei, 69Drunvalo Melchizedek Mamasii Kogi isi doreau ca eu sa predau sau sa transmit acest dar si altor oameni. De ce? Deoarece, in calitate de ocrotitori ai echili- brului din lume, mamasii Kogi sunt de parere ca, daca noi ne-am reaminti ce si cine se afla in inimile noastre, nu vom mai putea ucide Pamantul prin intermediul tehnologiei noastre iresponsabile. Consider ca au dreptate. vvy fn saptamanile care au urmat, mamasii Kogi au aparut in visele mele, in fiecare noapte, in interactiuni ce se desfasurau pe toata durata somnului. Au continuat sé ma invete si sa-mi dezvaluie unele aspecte despre ei insisi, pe care considerau ca tre- buie sa le stiu. Din aceste vise, reiesea foarte limpede ca ei voiau ca eu sa prezint aceasta informatie culturilor teh- nologice ale lumii. intr-un final, am avut si o intalnire personala cu acesti Kogi, ins deja invatasem tot ce trebuia sa stiu. To- tusi, au mai facut unele sugestii pe care le folosesc pentru a preda cele invatate, insa unele dintre sfaturile lor nu le pot folosi. : De exemplu, mamasii Kogi spuneau ca daca fi pun pe studenti sa stea in picioare, intr-o incdpere intunecata, fara somn sau méncare, timp de noua zile, ei vor putea intra in Spatiul Sacru al inimii. Poate ca este adevarat, dar nu ar functiona in lumea moderna. Folosind drept ghid experienta personala, am des- coperit, pana da urma, doua metode care sa inlocuiasca aceasta tehnica, metode pe care le voi prezenta la finalul acestei carti. 70Drunvalo Melchizedek Mamasii Kogi isi doreau ca eu sa predau sau sa transmit acest dar si altor oameni. De ce? Deoarece, in calitate de ocrotitori ai echili- brului din lume, mamasii Kogi sunt de parere cA, daca noi ne-am reaminti ce si cine se afla in inimile noastre, nu vom mai putea ucide Pamantul prin intermediul tehnologiei noastre iresponsabile, Consider ca au dreptate. vv In saptamanile care au urmat, mamasii Kogi au aparut in visele mele, in fiecare noapte, in interactiuni ce se desfasurau pe toaté durata somnului. Au continuat sa ma invete si sa-mi dezvaluie unele aspecte despre ei ingisi, pe care considerau ca tre- buie sa le stiu. Din aceste vise, reiesea foarte limpede ca ei voiau ca eu sa prezint aceasta informatie culturilor teh- nologice ale lumii. intr-un final, am avut si 0 intalnire personala cu acesti Kogi, insa deja invatasem tot ce trebuia s@ stiu. To- tusi, au mai facut unele sugestii pe care le folosesc pentru a preda cele invatate, §nsa unele dintre sfaturile lor nu le pot folosi. : De exemplu, mamasii Kogi spuneau a daca ii pun pe studenti sa stea in picioare, ntr-o incapere intunecata, fara somn sau méancare, timp de noua zile, ei vor putea intra in Spatiul Sacru al inimii. Poate ca este adevarat, dar nu ar functiona in lumea moderna. Folosind drept ghid experienta personala, am des- coperit, pana da urma, dou& metode care sa inlocuiasca aceasta tehnicd, metode pe care le voi prezenta la finalul acestei carti. 70SPATIUL SACRU AL INIMIT Capitolul patru Studierea si predarea modului de accesare a Spatiului Sacru Vibratia inimii - calea simpla de intoarcere Experienta mea personald legata de Spatiului Sacru al inimii A merge Acasa Ce este timpul? Spatiile Sacre ale altora - cateva exemple Ce va poate impiedica sa aveti aceasta experienta a1:Drunvalo Metchizedek Gpatiel Sacra al inimii ~ numit uneori si camera t. ecreta a inimii ~ este 0 dimensiune atemporala a constiintei, I care toate lucrurile sunt posibile, aici si acum, In scrierile stravechi si in traditiile transmise pecale orala exista referiri la un loc secret si special din interiorul ininii. Versetul din Upanisada Chandogya oferit la ince- putul acestei carti, este unul dintre exemple. Alt exemplu este cartea asociata cu Tora, numita Camera secreté a inimii, Stiinta incepe acum sa se apropie de aceasta cu- noastere. Un grup de cercetare ~ Institutul HeartMath din Boulder Creek, California, asociat cu Universitatea Stanford - a descoperit unele informatii foarte interesante. Aceste informatii va pot fi de folos pentru a intelege mo- dul in care functioneaza inima. Nu e simplu, insa atunci cand mintea coopereaza, inima raspunde, A existat dintotdeauna acest paradox: atunci cand este conceput un copil, inima umana incepe sa bata inain- te ca creierul sa fie format. Aceasta i-a facut pe doctori s& se intrebe de unde incepe inteligenta si de unde apare ba- taia regulata a inimii. Spre surprinderea lumii medicale, cercetatorii de la HeartMath au descoperit ca inima are un creier propriu - da, un creier adevarat, cu neuroni reali. Este foarte mic, are doar in jur de patruzeci de mii de ce- lule, dar este un creier si, in mod evident, e tot ce are ne- voie inima pentru a functiona. Aceasta a fost o descope- rire uriasa si fi valideaza pe aceia care, timp de secole, au vorbit sau au scris despre inteligenta inimii. Cercetatorii de la HeartMath au facut ins& o desco- perire si mai mare in ceea ce priveste inima. Ei au demon- strat ca inima umana genereaza un c4mp energetic cu mult mai mare si mai puternic decat al oricarui alt organ din corp - inclusiv al creierului din craniu. Ei au descope- rit cd acest camp electromagnetic are un diametru de doi- trei metri, avand axa centrata in inima. 72SPATIUL SACRU AL INIMIT Forma sa seamana cu cea a unei gogosi dintr-un tor®, care este considerata a fi cea mai originala, dar si principala forma a universului. Cei care au studiat ambele volume ale cartii Strave- chiul Secret al Florii Vietii, vor descoperi ceva foarte cu- noscut la campul toroidal al inimii. in Cubul lui Metatron veti vedea ca cele cinci corpuri platonice sunt asezate unul in interiorul celuilalt, fiecare cuprinzand, in cadrul lui, o copie mai mica a formei originale - un cub in interiorul unui cub, un octaedru intr-un octaedru .., si tot asa. Aici, din Spatiul Sacru al inimii, se naste un camp electromagnetic toroidal ce contine in interior un camp to- roidal mai mic, ambele fiind centrate pe aceeasi axa, exact ca cele cinci corpuri platonice din Cubul lui Metatron, Campul toroidal al inimii (graficd 3D oferita de David Samita) * Corp geometric care rezulta din rotirea unui cere in jurul unei axe situate in planul cercului, dar care nu trece prin centrul cercului. N.T. aDrunvalo Melchizedek Am descoperit doua aspecte foarte importante ale acestui camp toroidal. in primul rand, poate fi folosit pe post de Portal pentru a patrunde in camera secreta a ini- mi. Mai tarziu, in carte, voi oferi instructiuni despre felul in care putem accesa, prin utilizarea acestui vortex, locul secret din interior. Al doilea aspect are legatura cu torul launtric, cel de dimensiuni mai mici. Nu voi explica aici cAt este important acest tor interior, dar voi reveni asupra subiectului, atunci cand voi vorbi despre felul in care pu- tem crea din inima. Spatiul Sacru al inimii este creat in aceeasi maniera gn care se formeaza torul in interiorul torului. Exista Spa- tiul Sacru propriu-zis, insa, dupa cum veti vedea, in inte- riorul acestui Spatiu Sacru este un altul, mult mai mic, dar foarte special, cu calitati diferite si aplicafii unice. Chirurgii cardiologi au aflat ceva ce poate avea le- gatura cu acest fenomen, insa nu sunt foarte sigur de cat este de relevant. Ei au descoperit ca in inima exista un loc foarte mic, ce nu trebuie atins niciodata - altfel persoana ar muri imediat, fara nici o sansa de a mai fi resuscitata. Oricare ar fi semnificatia acestui loc, in mod sigur este cru- cial pentru viata. : Sunt convins cA acest camp electromagnetic torol- dal trece exact prin punctul respectiv sicd este generat din Spatiul Sacru al inimii, dar inca nu cunosc prea multe date despre ,creierul inimii” si ,locul ce nu trebuie atins” Daca descoperiti ceva, sau puteti da vreun indiciu, va rog sa ma contactati. Studierea si predarea modului de accesare a Spatiului Sacru fnca din 1999, am studiat si oferit ateliere de lucru despre Spafiul Sacru. Pana in prezent, am cercetat acest proces alaturi de patru mii de oameni. Am invatat foarte 4SPATIUL SACRU AL INIMII multe lucruri de la ei - si continuu sa invat, Sunt convins cd la aceasta carte se vor mai adauga capitole in vitor, intrucat de abia incepem sa intelegem imaginile create de inima. Incontinuare, voi prezenta unele lucruri pe care le- am aflat, dar mai intai mi-as dori sa fac o specificare. Ceea ce am ajuns s& cunose pana in aceasta clipa, am invatat din experienta directa si din experientele unora dintre stu- dentii mei - dar uneori nu intelegem ce se petrece cu ade- varat, pentru o lunga perioada de timp. Va voi spune ceea ce consider eu ca este adevarat, desi e posibil sA ma raz- gandesc in privinta acestor informatii. Trebuie sa va ur- mati inima si sa fiti sinceri cu voi insiva. Daca unele con- cepte din aceasta carte nu vi se potrivese, pur si simplu nu le luati in considerare. Sunt convins ca pentru fiecare din- tre noi exist a cale pentru a ne gasi Spatiul Sacru al inimii. In primii doi ani tn care am oferit atelierele de lu- cru Spatiul Sacru al inimii, puteam comunica doar cu ju- miéatate din participanti; jumatate dintre oamenii din fieca- re grup ,se prindeau” imediat, in timp ce cealalta jumata- te considerau cA informatiile fi depageau. Incepusem deja sa mentionez, la inceputul fiecdrui atelier, c cele prezen- tate s-ar putea sd se intample, ca in jur de jumatate dintre articipanti vor ajunge in Spatiul Sacru al inimii si cd vor i transformati pentru totdeauna de aceasta experienta, in timp ce ceflalti vor pleca, fara sa fi experimentat nimic. De ce se intémpla astfel?, ma intrebam in sinea mea. Am petrecut multe ore contempland aceasta intre- bare. Pe baza raspunsurilor a sute de oameni care n-au putut descoperi Spatiul Sacru, s-a dovedit ¢4 unul dintre motive se afla in corpurile lor emotionale, Cei care au avut traume emotionale la un moment dat in viata lor, simt acea durere din nou, atunci cand patrund in Spatiul Sacru al inimii = si vor sa plece imediat. Asta inseammna ca tre- buie sa va eliberati de otraya emotionala, inainte de a ince- pe acest proces. Cei care gasesc 0 cale de a se elibera deSPATIUL SACRU AL INIMII multe lucruri de la ei - si continuu sa invat, Sunt convins cd la aceasta carte se vor mai adauga capitole in vitor, intrucat de abia incepem sa intelegem imaginile create de inima. Incontinuare, voi prezenta unele lucruri pe care le- am aflat, dar mai intai mi-as dori sa fac o specificare. Ceea ce am ajuns s& cunose pana in aceasta clipa, am invatat din experienta directa si din experientele unora dintre stu- dentii mei - dar uneori nu intelegem ce se petrece cu ade- varat, pentru o lunga perioada de timp. Va voi spune ceea ce consider eu ca este adevarat, desi e posibil sA ma raz- gandesc in privinta acestor informatii. Trebuie sa va ur- mati inima si sa fiti sinceri cu voi insiva. Daca unele con- cepte din aceasta carte nu vi se potrivese, pur si simplu nu le luati in considerare. Sunt convins ca pentru fiecare din- tre noi exist a cale pentru a ne gasi Spatiul Sacru al inimii. In primii doi ani tn care am oferit atelierele de lu- cru Spatiul Sacru al inimii, puteam comunica doar cu ju- miéatate din participanti; jumatate dintre oamenii din fieca- re grup ,se prindeau” imediat, in timp ce cealalta jumata- te considerau cA informatiile fi depageau. Incepusem deja sa mentionez, la inceputul fiecdrui atelier, c cele prezen- tate s-ar putea sd se intample, ca in jur de jumatate dintre articipanti vor ajunge in Spatiul Sacru al inimii si cd vor i transformati pentru totdeauna de aceasta experienta, in timp ce ceflalti vor pleca, fara sa fi experimentat nimic. De ce se intémpla astfel?, ma intrebam in sinea mea. Am petrecut multe ore contempland aceasta intre- bare. Pe baza raspunsurilor a sute de oameni care n-au putut descoperi Spatiul Sacru, s-a dovedit ¢4 unul dintre motive se afla in corpurile lor emotionale, Cei care au avut traume emotionale la un moment dat in viata lor, simt acea durere din nou, atunci cand patrund in Spatiul Sacru al inimii = si vor sa plece imediat. Asta inseammna ca tre- buie sa va eliberati de otraya emotionala, inainte de a ince- pe acest proces. Cei care gasesc 0 cale de a se elibera deSPATIUL SACRU AL INIMI multe lucruri de la ei - si continuu sd invat. Sunt convins ca la aceasta carte se vor mai adauga capitole in viitor, intrucat de abia incepem sa intelegem imaginile create-de inima, In continuare, voi prezenta unele lucruri pe care le- am aflat, dar mai intai mi-as dori sa faco specificare. Ceea ce am ajuns sa cunose pana in aceasta clipa, am invatat din experienta directa si din experientele unora dintre stu- dentii mei - dar uneori nu intelegem ce se petrece cu ade- varat, pentru o lunga perioada de timp. Va voi spune ceea ce consider eu c& este adevarat, desi e posibil sa ma raz- gandesc in privinta acestor informatii. Trebuie sa va ur- mati inima si sa fiti sinceri cu voi insiva. Daca unele con- cepte din aceasta carte nu vi se potrivesc, pur si simplu nu le luati in considerare. Sunt convins ca pentru fiecare din- tre noi exista o cale pentru a ne gasi Spatiul Sacru al inimii, primii doi ani in care am oferit atelierele de lu- cru Spatiul Sacru al inimii, puteam comunica doar cu ju- miatate din participanti; jumatate dintre oamenii din fieca- re grup se prindeau” imediat, in timp ce cealalta jumata- te considerau ca informatiile ii depaseau, Incepusem deja sa mentionez, la inceputul fiecdrui atelier, cA cele prezen- -tate s-ar putea s4 se intémple, ca in jur de jumatate dintre participanti vor ajunge in Spatiul Sacru al inimii si ca vor fi transformati pentru totdeauna de aceasta experienta, in timp ce ceilalti vor pleca, fara sa fi experimentat nimic, De ce se intampla astfel?, ma intrebam in sinea mea. Am petrecut multe ore contempland aceasta intre- bare. Pe baza raspunsurilor a sute de oameni care n-au putut descoperi Spatiul Sacru, s-a dovedit ca unul dintre motive se afla in corpurile lor emotionale, Cei care au avut traume emotionale la un moment dat in viata lor, simt acea durere din nou, atunci end patrund in Spatiul Sacru al inimii - si yor sa plece imediat. Asta inseamna ca tre- buie sa va eliberati de otrava emotionala, inainte de a ince- pe acest proces. Cei care gasese o cale de a se elibera deDrunvalo Melchizedek energia negativa, indiferent cum o fac, reusesc sa intre in inima fara nici 0 urma de disconfort. Odata aflati in in- teriorul inimii - chiar si daca numai pentru cincisprezece minute ~ tot ceea ce v-a impiedicat initial sé patrundeti aici, se dizolva si nu veti mai intampina probleme la rein- toarcerea in acest Spatiu Sacru. O alta problema pe care am intalnit-o este felul di- ferit in care ,,vad” oamenii. Unii vad prin utilizarea vede- rii interne, in forma de vise si viziuni; altii folosesc sune- tul si auzul, pentru a percepe lumile interioare; iar altii fo- losesc simturi precum. mirosul, gustul si senzatiile corpo- rale. Ca rezultat, asteptarile cu privire la felul in care aceasta experienta ,,ar trebui” sa aiba loc, pot frana proce- sul. Voi clarifica, printr-o scurta poveste. La finalul uneia dintre intalniri, un cuplu a plecat spre casa, dupa ce unul dintre parteneri experimentase Spatiul Sacru din iniméa, iar celalalt ramasese cu senti- mentul ca nu a reusit. (Chiar daca fi pregatesc pe oameni pentru aceasta posibilitate, atunci cand ti se intampla per- sonal, poti sa te simti descurajat.) Sotul, care considera ca nu reusise s4 patrunda in interiorul inimii, ii spuse sotiei lui: ,Ma simt prost ca nu s-a intamplat nimic atunci cand am intrat in meditatie. N-am vazut nimic. Dar trebuie sa recunose ca CD-ul pus de Drunvalo, cu delfinii si bale- nele, a fost fantastic. Muzica era atat de frumoasa, incat aproape puteam simti cum curge apa pe corpul meu”. Uimita, sotia lui i-a spus cd nu pusesem nici un CD. De fapt, nu fusese nici un fel de muzica. Nu j-a venit sa crea- da, astfel incAt a mai intrebat pe cineva care fusese la ate- lier si care i-a confirmat ca nu fusese muzica - nici un fel de sunet de delfini sau balene. Om era muzician, iar aces- ta este felul in care ,vede” el. Se astepta sa aiba o viziune, jnsa, in schimb, a vazut cu urechile. Descoperim acum ca multi dintre cei care au crezut ca nu au avut o experienta, in realitate au patruns fn inte- 76Drunvalo Melchizedek uc anlerent cum o fac, reusesc sa intre in x ira nic irma de disconfort. Odata aflati in in- teriorul inimii - chiar si dacd numai pentru cincisprezece munute - tot ceea ce v-a impiedicat initial sa patrundeti aici, se dizolva si nu veti mai intémpina probleme la rein- toarcerea in acest Spatiu Sacru. __ Oalta problema pe care am intalnit-o este felul di- ferit in care , vad” oamenii. Unii vad prin utilizarea vede- rii interne, in forma de vise si viziuni; altii folosesc sune- tul si auzul, pentru a percepe lumile interioare; iar alti fo- losesc simturi precum mirosul, gustul si senzatiile corpo- rale. Ca rezultat, asteptarile cu privire la felul in care aceasta experienta ,,ar trebui” sa aiba loc, pot frana proce- sul. Voi clarifica, printr-o scurta poveste. La finalul uneia dintre intalniri, un cuplu a plecat spre casa, dupa ce unul dintre parteneri experimentase Spatiul Sacru din inima, iar celalalt ramasese cu senti- mentul ca nu a reusit. (Chiar daca ii pregatesc pe oameni pentru aceasta posibilitate, atunci cand ti se intampla per- sonal, poti sa te simti descurajat.) Sotul, care considera ca nu reusise sé patrunda in interiorul inimii, ii spuse sotiei lui: ,,Ma simt prost ca nu s-a intamplat nimic atunci cand am intrat in meditatie. N-am vazut nimic. Dar trebuie sa recunosc c4 CD-ul pus de Drunvalo, cu delfinii si bale- nele, a fost fantastic. Muzica era atat de frumoasa, incat aproape puteam simti cum curge apa pe corpul meu”. Uimita, sotia lui i-a spus ca nu pusesem nici un CD. De fapt, nu fusese nici un fel de muzica. Nu i-a venit sa crea- da, astfel incat a mai intrebat pe cineva care fusese la ate- lier si care i-a confirmat c& nu fusese muzica - nici un fel de sunet de delfini sau balene. Om era muzician, iar aces- ta este felul in care ,,vede” el. Se astepta sa aiba o viziune, insa, in schimb, a vazut cu urechile. Descoperim acum ca multi dintre cei care au crezut cA nu au avut o experienta, in realitate au patruns in inte- 76SPATIUL SACRU AL INIMIT riorul inimii, insa, pentru cd nua Corespuns cu asteptarile lor, au negat intreaga traire de a fi spatiul inimii. Vibratia inimii - calea simpla de intoarcere Unul dintre primele lucruri pe care le-am remar- cat, atunci cand am intrat in Spatiul Sacru al inimii, a fost vibratia care parea sa vind de pretutindeni. Era clar ca vi- bratia nu era pulsul Ppropriu-zis al inimii, dat fiind ca su- netul era continuu - precum sunetul Om, dar diferit. (De fiecare data cand am fost in Camera Regelui din Marea Piramida din Egipt, am simtit o vibratie care parea sa vind de peste tot din piramida, chiar si din pietrele pe care le atingeam. Am ‘vorbit cu multi altii care au experimentat aceeasi vibratie in acel loc si sunt de parere ca este exact vibratia produsa de inima umana.) Atunci cand intrati in Spatiul Sacru al inimii, unul dintre primele lucruri pe care mi-as dori s4-1 faceti de in- data ce auziti vibratia, este sa imitati acest sunet interior cu vocea voastra fizicd. Nu trebuie sa fie perfect, ci doar sa re- dati acel sunet, cat de bine puteti. Acest lucru face legatura > dintre lumea interioar a inimii silumea exterioara a mintii. Sofia mea a studiat, alaturi de doamna Kolette din Terusalim, stravechile invataturi ebraice despre inima, ca- re mentioneaza ca acest lucru este intotdeauna important ~ si sunt de acord, dupa ce am vazut atat de multi oameni pasind in Spatiul Sacru, intrucat impamanteaza in lumea fizica trairea murmurului interior al inimii, care dezvaluie apoi si un alt motiv pentru a o face: ofera o cale de rein- toarcere. Odata ce ati experimentat Spatiul Sacru al inimii si doriti s4 va intoarceti, puteti acorda vibratia inimii, prin intonarea sunetului si, bineinteles, prin parasirea spatiu- lui minfii, pentru a patrunde in cel al inimii. Vibratia va duce direct in Spatiul Sacru, iar calea de intoarcere devine 77Drunvalo Melchizedek din ce ince mai simplu de accesat. intr-un final, veti putea realiza aceasta trecere de la minte la inima, in doar doua sau trei secunde. Experienta mea personala a Spatiufui Sacru al inimii {nainte de a incepe, va rog sa intelegeti ca experien- ta mea poate diferi complet de a voastra, fara sa aiba ni- mic in comun. Desi exista multe corelatii intre doi oameni, sa nu aveti asteptari. Daca pasiti in interiorul vostru ca un copil, cu ochii si simturile deschise, experienta va fi mai simpla si mai directa. Va voi relata unele experiente ale altor oameni, doar pentru a le putea folosi ca referinta, si nu ca ,regula”. Pe la mijlocul anilor 1980, in timp ce faceam o me- ditatie in interiorul Mer-Ka-Ba, corpul de lumina uman, am fost purtat, pe neasteptate, intr-o pestera cioplita in piatra, care mie imi aparea foarte reala. Unul dintre capetele pesterii era rotunjit, ca un dom, in care nu era nimic, cu exceptia unei suprafete cir- culare cu diametrul de 2 metri, avand o margine de piatra jnaltd de 30 de centimetri , ca un recipient, plin cu nisip de silicon alb. De-a lungul peretelui din stanga al pesterii se gaseau in jur de douazeci de fotografi cu portretele unor oameni, care pareau sa fie fixate in peretele de piatra dura. Nu am recunoscut nici o persoana din acele ima- gini si nici nu intelegeam de ce se aflau acolo. in peretele opus vedeam o deschidere nefinisata, de aproximativ 4 metri latime si 5 metri inaltime. Un zid de lumina alba bloca vederea spre ceea ce se afla dincolo de acea deschizatura. Stiam instinctiv ca orice s-ar fi aflat dincolo de acest zid, era ceva ce fusese ascuns de mine insumi. Stiam ca eu am creat acest zid de lumina, insa nu intelegeam de ce. 78Drunvalo Melchizedek din ce ince mai simplu de accesat. intr-un final, veti putea realiza aceasta trecere de la minte la inima, in doar doua sau trei secunde. Experienta mea personala a Spatiufui Sacru al inimii fnainte de a incepe, va rog sa intelegeti ca experien- ta mea poate diferi complet de a voastra, fara sa aiba ni- mic in comun, Desi exista multe corelatii intre doi oameni, sa nu aveti asteptari. Daca pasiti in interiorul vostru ca un copil, cu ochii si simturile deschise, experienta va fi mai simpla si mai directa. Va voi relata unele experiente ale altor oameni, doar pentru a le putea folosi ca referinta, si nu ca ,regula”. Pe la mijlocul anilor 1980, in timp ce faceam o me- ditatie in interiorul Mer-Ka-Ba, corpul de lumina uman, am fost purtat, pe neasteptate, intr-o pestera cioplita in piatra, care mie imi aparea foarte reala. Unul dintre capetele pesterii era rotunjit, ca un dom, in care nu era nimic, cu exceptia unei suprafete cir- culare cu diametrul de 2 metri, avand o margine de piatra gnalta de 30 de centimetri , ca un recipient, plin cu nisip de silicon alb, De-a lungul peretelui din stanga al pesterii se gaseau in jur de douazeci de fotografi cu portretele unor dameni, care pareau sa fie fixate in peretele de piatra dura. Nu am recunoscut nici o persoana din acele ima- gini si nici nu intelegeam de ce se aflau acolo. in peretele opus vedeam 0 deschidere nefinisata, de aproximativ 4 metri latime si 5 metri jnaltime. Un zid de lumina alba bloca vederea spre ceea ce se afla dincolo de acea deschizatura. Stiam instinctiv ca orice s-ar fi aflat dincolo de acest zid, era ceva ce fusese ascuns de mine insumi. Stiam ca eu am creat acest zid de lumina, insd nu intelegeam de ce. 73Drunvalo Melchizedek din ce ince mai simplu de accesat. intr-un final, veti putea realiza aceasta trecere de la minte la inima, in doar doua sau trei secunde. Experienta mea personala a Spatiufui Sacru al inimii {nainte de a incepe, va rog sa intelegeti ca experien- ta mea poate diferi complet de a voastra, fara sa aiba ni- mic in comun. Desi exista multe corelatii intre doi oameni, sa nu aveti asteptari. Daca pasiti in interiorul vostru ca un copil, cu ochii si simturile deschise, experienta va fi mai simpla si mai directa. Va voi relata unele experiente ale altor oameni, doar pentru a le putea folosi ca referinta, si nu ca ,regula”. Pe la mijlocul anilor 1980, in timp ce faceam o me- ditatie in interiorul Mer-Ka-Ba, corpul de lumina uman, am fost purtat, pe neasteptate, intr-o pestera cioplita in piatra, care mie imi aparea foarte reala. Unul dintre capetele pesterii era rotunjit, ca un dom, in care nu era nimic, cu exceptia unei suprafete cir- culare cu diametrul de 2 metri, avand o margine de piatra jnaltd de 30 de centimetri , ca un recipient, plin cu nisip de silicon alb. De-a lungul peretelui din stanga al pesterii se gaseau in jur de douazeci de fotografi cu portretele unor oameni, care pareau sa fie fixate in peretele de piatra dura. Nu am recunoscut nici o persoana din acele ima- gini si nici nu intelegeam de ce se aflau acolo. in peretele opus vedeam o deschidere nefinisata, de aproximativ 4 metri latime si 5 metri inaltime. Un zid de lumina alba bloca vederea spre ceea ce se afla dincolo de acea deschizatura. Stiam instinctiv ca orice s-ar fi aflat dincolo de acest zid, era ceva ce fusese ascuns de mine insumi. Stiam ca eu am creat acest zid de lumina, insa nu intelegeam de ce. 78SPATIUL SACRU AL INIMIT Pestera mea Pe masura ce m-am »plimbat” prin aceasta Ppestera, totul mi se Pparea cunoscut - si totusi, stiam ca ma gaseam acolo pentru prima oar, La capatul mai departat al Ppeste- tii, era cioplita 0 scara din Piatra, care se rasucea in jos, la un alt nivel. Acolo puteam vedea o lumina verde, care nu avea nici o umbra; parea sa vina, pur si simplu, din aer, Am vazut multe camere inchise - erau sute de camere. Ci. -lauzirea mea interioara mi-a dat de inteles cA aceasta parte a pesterii trebuia accesat{ mai tarziu, astfel incat m-am dus din nou in incaperea principala. In meditatiile mele m-am tot intors in pestera, desi nu incercam sa fac acest lucru. Cam la fiecare doua sapta- mani eram purtat in acest Spatiu. Nimic nu era schimbat si nici nu descopeream ceva nou. La un an dupa ce am descoperit pestera, lucrurile s-au schimbat. Stateam cu Picioarele incrucisate pe supra- fata cu nisipul de silicon, cu fata spre peretele de piatra (descoperisem ca, odata intrat in acest spatiu, nu puteam iesi decat atunci cand meditatia se incheia, motiv pentru care ma obisnuisem sa merg in acel cere si si ma asez pe nisip, intrucat era un loc foarte confortabil), cand am de- venit constient de acea vibratie uimitoare care parea sa 7?Drunvalo Melchizedek vina de pretutindeni. Cu toate acestea, cum ieseam din cerc, vibratia scadea ca amplitudine. Cu trecerea timpului, am realizat ca aceasta vibratie era la fel peste tot in peste- ra, cu exceptia zonei cercului cu nisip de silicon. Schimba- rea sunetului a fost prima indicatie ca acea zona era unica in spatiul din meditatia mea, iar eu fusesem dintotdeauna atras spre acel cerc, unde meditam ore intregi. insa va spun drept ca, la acea vreme, nu intelegeam semnificatia. {ntr-o zi, in timp ce meditam stand pe nisip, cu fata indreptata catre peretele de piatra, am observat ca zidul incepea si devina transparent. Spre surprinderea mea, atunci cand am atins peretele in zona transparenta, mana mi-a trecut direct prin piatra. Plin de entuziasm, m-am aplecat inainte si am intins mana cat mai mult posibil. Am intrat cu tot corpul prin perete si m-am gasit in afara pes- terii, pe suprafata unei planete, intr-o crevasa de pe mar- ginea unui munte foarte inalt. 4 Am iesit din crevasa, pentru a vedea ce este in jur. Era noapte si am vazut pe cer aceleasi stele pe care le cu- nosteam. Insa nicdieri nu vedeam vreo forma de viata, ci numai piatra; nu gaseam nici pamant. Dupa cateva mi- nute, m-am urcat din nou in crevasa si am incercat sa ma éntorc in pestera mea, dar la inceput nu am reusit. Ma ga- seam in fata unui perete de piatra dura. Nu stiam ce sa fac. Tin minte ca, pentru o clipa, am simtit ca imi este frica. ‘Am stat in fata peretelui impenetrabil si, dupa un timp, mi-am amintit de vibratia din cercul cu nisip. De in- data ce am intonat sunetul si vibratia a patruns §n corpul meu, peretele de piatra a devenit transparent, dandu-mi posibilitatea sa trec prin el si sa ajung, din nou, in pestera. De fiecare data cand faceam acest lucru, aproape ca nu-mt venea sa cred ca se intéampla cu adevarat, intrucat totul parea foarte real. : Dupa ce am descoperit acest siretlic, timp de unan am tot iesit prin peretele de piatra si faceam lungi plim- 80Drunvalo Melchizedek vind de pretutindeni. Cu toate acestea, cum ieseam din cerc, vibratia scAdea ca amplitudine. Cu trecerea timpului, am realizat cd aceasta vibratie era la fel peste tot in peste- ra, cu exceptia zonei cercului cu nisip de silicon. Schimba- rea sunetului a fost prima indicatie ca acea zona era unica in spatiul din meditatia mea, iar eu fusesem dintotdeauna atras spre acel cerc, unde meditam ore intregi. insa va spun drept ca, la acea vreme, nu intelegeam semnificatia. intr-o zi, in timp ce meditam stdnd pe nisip, cu fata indreptata catre peretele de piatra, am observat ca zidul incepea si devina transparent. Spre surprinderea mea, atunci cand am atins peretele in zona transparenta, mana mi-a trecut direct prin piatra. Plin de entuziasm, m-am aplecat inainte si am intins mana cat mai mult posibil. Am intrat cu tot corpul prin perete si m-am gasit in afara pes- terii, pe suprafata unei planete, intr-o crevasa de pe mar- ginea unui munte foarte inalt. : Am iesit din crevasa, pentru a vedea ce este in jur. Era noapte si am vazut pe cer aceleasi stele pe care le cu- nosteam. Ins nicaieri nu vedeam vreo forma de viata, ci numai piatra; nu gaseam nici pamant. Dupa cateva mi- nute, m-am urcat din nou in crevasa si am. ncercat sa ma éntorc in pestera mea, dar Jainceput nu am reusit. Ma ga- seam in fata unui perete de piatra dura. Nu stiam ce sa fac. Tin minte cd, pentru o clipa, am simtit ca imi este frica. Am stat in fata peretelui impenetrabil si, dupa un timp, mi-am amintit de vibratia din cercul cu nisip. De in- data ce am intonat sunetul si vibratia a patruns in corpul meu, peretele de piatra a devenit transparent, dandu-mi posibilitatea sa trec prin el si sa ajung, din nou, in pestera. De fiecare data cand faceam acest lucru, aproape ca nu-mi venea sa cred ca se jntampla cu adevarat, intrucat totul parea foarte real. Dupa ce am descoperit acest siretlic, timp de un an am tot iesit prin peretele de piatra si faceam lungi plim- 80SPATIUL SACRU AL INIMIT bari pentru a explora imprejurimile. Era la fel de real ca si ceea ce experimentam pe Paméant - cel putin nu puteam face diferenta dintre cele doua lumi. Simteam cum respir, iar daca atingeam o Piatra, aveam aceeasi senzatie ca siin lumea obisnuita. Totul era exact la fel - cu exceptia acestei vibratii care nu se oprea niciodata si a luminii fara umbra. In acea perioada din viata mea, locuiam cu 0 fami- lie de amerindieni, in campiile din desertul din afara Taos-ului, New Mexico. Casa mea era formata dintr-un vechi autobuz scolar, Chevrolet 1957, si un tipi* alb tradi- tional, cuibarit langa autobuz. Timp de doi ani si jumata- te am locuit in aceasta locuinté modesta. Intr-o noapte intunecoasa, in timpul unei puternice furtuni de iarna, am auzit o bataie in usa autobuzului. Eram uimit ca cineva se afla la usa, pentru ca afara era un viscol violent, iar locuinta mea se gasea la circa doi km de cel mai apropiat drum pavat. La usa statea, degerata de frig, o fata de vreo douazeci de ani, cerandu-mi adapost - bineinteles c& am poftit-o inauntru. Cand si-a dat jos gluga de pe cap si am putut sa-i .vad fata, am avut o senzatie de déja vu, insé nu-mi da- deam seama de unde o cunosteam. Asa cd am inceput sa 0 intreb despre locurile posibile unde ne-am fi putut intal- ni. Apoi, am inteles dintr-o data - ea era persoana din prima fotografie de pe peretele din pestera mea! Cu prima ocazie, am intrat in meditatie, in pestera mea, si am putut vedea ca poza ei se afla pe perete. Fata a stat cu mine timp de un an sia avut o influ- enta puternica in viata mea, impartdsindu-mi din cu- nostintele ei spirituale. * Scris si tepee - un cort conic construit in jurul unor crengi sau poli de lemn lungi, care se intalnesc si se intersecteaza la varf; este facut, de obi- cei, din piele de animal si utilizat pe post de locuinta de catre triburile de amerindieni. N.T. 81Drunvalo Melchizedek De-a lungul anilor, in viata mea au intrat, unul cate unul, oamenii din fotografiile de pe perete, oferindu-mi informatii si experiente care, pentru mine, au fost - siinca sunt - nepretuite. Cu toate acestea, in perioada in care am cunoscut-o pe acea tanara, nu stiam ce semnificatie are pestera, sau de ce ma duceam acolo in timp ce meditam. Tot ce stiam era ca aceasta pestera este, intr-un fel, extrem de importanta pentru motivul venirii mele pe Pamant. A merge Acasa Deschizatura inalta de cinci metri, din care emana lumina, a ramas neschimbata pana in ianuarie 2002. Ma aflam in Germania, tinand un atelier de lucru despre Spa- tiul Sacru al inimii, iar grupul cu care lucram tocmai intra- se, pentru prima oara, in Spatiul Sacru din interior. Am. patruns si eu in Spatiul meu Sacru si, ca de obicei, am fost purtat in interiorul pesterii. Ajunsesem sa inteleg ca aces- ta era spatiul din inima mea, insa, de aceasta data, pe ma- sura ce am inaintat pe lang zidul de lumina, am vazut ca, pentru prima oara, lumina opaca ce ascundea deschiderea devenise usor transparenta. Eram foarte entuziasmat, de- oarece asta nu se mai intamplase inainte si m-am intrebat ce avea sa se intample in continuare. Amiesit cu totii din spatiile sacre si am luat o scurta pauza, de aproape o jumatate de ora. M-am indreptat catre camera mea, cand o femeie m-a abordat si mi-a spus ca are un dar pentru mine. Fa mi-a spus ca, odata, pe cand se plimba pe o pla- ja din Grecia fara sa se gandeasca lanimic altceva decat la frumusetea din jur, a gasit in nisip o piatra foarte neobis- nuita. A ridicat-o si piatra i-a spus: ,Du-ma la Drunvalo”. Astfel cd a impaturit-o intr-o bucata de panza si mi-a ofe- rit-o. Lam multumit si m-am dus in camera mea. Cand am despaturit piatra, am fost uluit. 82