Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
iniiativelor
favoarea
crerii
de
noi
ntreprinderi.
Un ntreprinztor reprezint n primul rnd un realizator de
lucruri noi, un creator de activiti n opoziie cu managerul
classic,
care
se
ocup
de
dirijarea
si
funcionarea
diferit, novnd
persoana
devine
ntreprinztor
numai
cnd
realmente
Obiectivele cursului
Prin
parcurgerea
acestui
curs,
studenii
vor
manaeriale,
funciile
ntreprinderii,
organizarea
Competenele conferite
S parcurg etapele nfiinrii unei firme, pentru
care s decid forma juridic de organizare, structura
coninutul
organizrii
acesteia,
fundamenteze
tiinific
Structura cursului
Cursul conine 10 uniti de nvare. Pentru fiecare
unitate de nvare studenii au nevoie de 2 ore pentru
a le parcurge. Pe parcursul cursului sunt formulate 2 teme de
cas, prima tem n unitatea de nvare 4 i a doua n unitatea
de nvare 8. Temele de cas vor fi predate n format tiprit
pn la ceputul sesiunii de examene. Rerultatul evalurii
temelor de cas va fi comunicat studenilor prin e-mail.
Discipline deservite
Pe baza cunotinelor dobndite in cadrul disciplinei
Economia
ntreprinderilor
sunt
elaborate
disciplinele
de
Evaluarea
Nota final la disciplina Economia ntreprinderilor va fi
format din 50% evaluarea temelor de cas i 50% din
rspunsul la examenul final.
Cuprinsul
UI 1. ntreprinztorul i mediul ambiant.
6
1.1.Introducere
6
1.2.Competene
6
1.3.Cadrul legislativ.
6
1.4.Forme juridice de societi comerciale.
8
1.5. Etapele constituirii unei firme.
10
1.6.Exemplu. Descrierea statutului unei firme.
12
1.7. Descrierea general a unei firme
24
1.8.Rezumatul UI.
29
1.9.Test de autoevaluare.
29
UI 2. Factorii mediului nconjurtor al firmelor.
30
2.1. Introducere.
30
2.2. Competene.
31
2.3. Firma ca sistem socioeconomic complex.
31
2.4. Factorii externi i interni ai mediului nconjurtor. 33
2.5. Factorii de influen ai mediului ambiant asupra firmei.
36
2.6. ntreprinztorul i mediul nconjurtor.
48
2.7. Rezumatul UI.
58
2.8. Tem de cas 1.
59
UI 3. Ciclul de via al produselor realizate de firme.
60
3.1. Introducere.
60
3.2. Competenele unitii de nvare.
60
3.3. Ciclul de via al produselor.
61
3.4. Metode de asimilare de noi produse.
69
3.5. Rezumatul UI.
77
3.6. Exerciiu pentru autoevaluare.
77
UI 4. Funciile manageriale ale firmei.
78
4.1. Introducere.
78
4.2. Competene.
78
4.3. Previziunea.
78
4.4. Coordonarea.
88
4
4.5. Antrenarea.
90
4.6. Organizarea.
92
4.7. Controlul i evaluarea.
94
4.8. Rezumatul UI.
101
4.9. Test de autoevaluare.
101
4.10. Tema de cas.
102
UI 5. Sistemul decizional al firmei
103
5.1. Introducere.
103
5.2. Competene.
103
5.3. Etapele procesului decizional.
104
5.4. Metode de fundamentare tiinific a deciziilor. 109
5.5. Optimizarea proceselor decizionale
111
5.6. Rezumatul UI.
114
5.7. Test de autoevaluare.
114
UI 6. Organizarea procesual a firmei pe funcii.
115
6.1. Introducere.
115
6.2. Competene.
115
6.3. Definirea organizrii procesuale a firmei.
116
6.3.1. Funcia de cercetare- dezvoltare.
116
6.3.2. Funcia de producie.
118
6.3.3. Funcia comercial ( de Marketing).
121
6.3.4. Funcia financiar contabil.
131
6.3.5. Funcia de personal.
131
6.4. Dinamica funciilor firmei
133
6.4. Rezumatul UI.
137
6.5. Test de autoevaluare.
137
UI 7. Organizarea structural a firmei.
138
7.1. Introducere.
138
7.2. Competene.
138
7.3. Conceptul de structur organizatoric i tendine
actuale.
139
7.4. Organigrama firmei.
144
7.5. Rezumatul UI.
154
7.6. Test de autoevaluare.
154
Tema de cas final
155
Anexe
156
Statut (Exemplu)
156
Codurile CAEN
159
Bibliografie
156
cuprinde
reglementri
funcionarea,
modificarea
de
i
baz
privind
desfiinarea
constituirea,
societilor
cu
personalitate juridic;
b) a fost modificat prin Legea nr.41/01.06.1991, Legea
nr.44/04.07.1991,
Legea
nr.80/23.12.1991,
Legea
Naional
Registrului
al
Comerului
Registrului
din
Comerului
fiecare
jude,
Oficiilor
nmatricularea
7
comerului
de
efectuare
nregistrrilor,
comanditari
este
limitat
pn
la
concurena
capitalului subscris.
SNC SOCIETATEA N NUME COLECTIV
Este forma de societate la care obligaiile sociale sunt garantate
cu patrimoniul social, iar asociaii rspund nelimitat i solidar
pentru obligaiile sociale.
SCS SOCIETATEA N COMANDIT SIMPL
din
judeul
unde
se
stabilete
sediul
firmei,
persoane
juridice:
statut,
certificat
de
de
cazier
judiciar
pentru
fondatorii,
deschiderea
conturilor
se
prezint
bncii
urmtoarele documente:
11
sediul
acesteia;
obiectul
de
activitate,
cu
1. Asociaii
2. Numrul de asociai
3. Actul de nfiinare
4. Firma
5. Emblema
6. Sediul social
7. Obiectul de activitate
8. Capitalul social
9. Aportul asociailor
10. Conducerea societii
11. Controlul societii
12. Participarea asociailor la beneficii i la pierderi
13. Coninutul actului constitutiv
14. Modificarea actului constitutiv
15. Excluderea retragerea asociailor
16. Fuziunea i divizarea societii
17. Dizolvarea societii
18. Lichidarea societii
1. Asociaii
Se pot asocia i forma o S.R.L.:
a) persoane fizice, ceteni romni sau strini;
b) persoane juridice romne sau strine.
2. Numrul de asociai
13
Regula general:
a) minim 2 asociai;
b) maxim 50 asociai.
Excepie:
a) o singur persoan, fizic sau juridic, n cazul formei
de S.R.L. cu asociat unic, n condiiile ce urmeaz :
b) o persoan fizic sau o persoan juridic nu poate fi
asociat unic dect ntr-o singur S.R.L.;
c) o S.R.L. nu poate avea ca asociat unic o alt S.R.L.
alcatuit dintr-o singur persoan.
3. Actul de infiinare
O societate S.R.L. se constituie prin:
a) contract de societate i statut;
b) numai statut n cazul S.R.L. cu asociat unic;
c) atat n cazul a). ct i n cazul b). se poate ntocmi un
nscris unic denumit ACT CONSTITUTIV.
Semnatarii actului constitutiv, precum i persoanele care
au un rol determinant n constituirea societii sunt considerai
fondatori.
Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt
incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune
frauduloas, abuz de ncredere, fals, uz de fals, nelciune,
delapidare, mrturie mincinoas, dare sau luare de mit,
precum i pentru alte infraciuni prevzute de prezenta lege.
14
4. Firma
a) Orice societate trebuie s aib o firm.
b) Firma este numele sau, dupa caz, denumirea sub care
un comerciant ii exercit comerul i sub care semneaz.
c) Firma trebuie scris n primul rnd n limba romna.
d) Firma unei S.R.L. se compune dintr-o denumire proprie,
la care se poate adauga numele unuia sau mai multora dintre
asociai i va fi nsoit de meniunea scris n ntregime
societate cu rspundere limitat sau S.R.L.
e) Orice firm noua trebuie s se deosebeasc de cele
existente
f) Nici o firm nu va putea cuprinde o denumire
ntrebuinat de comercianii din sectorul public.
5. Emblema
a) Emblema este semnul sau denumirea care deosebete
un comerciant de un altul de acelai gen.
b) Emblema trebuie scris n primul rnd n limba romna.
c)
Orice
emblem
trebuie
se
deosebeasc
de
15
6. Sediul social
a) Societatea trebuie s aiba un sediu principal, care este
locul, spaiul i adresa unde se gasesc organele sale de
conducere i serviciile administrative.
b) Sediul social este un element de identificare a societii
n funcie de care se stabilesc: legea aplicabil, instanele
judectoreti competente, naio- nalitatea societii, locul unde
trebuie ndeplinite formalitile de nmatriculare, publicitate i
autorizare.
c)
Societatea
poate
nfiina
sedii
secundare,
far
8. Capitalul social
a) Capitalul social se formeaz prin aportul asociailor.
b) Capitalul social nu poate fi mai mic de 200 (dousute)
lei i se divide n pri sociale egale, care nu pot fi mai mici de
10 (zece) lei.
c) Prile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri
negociabile.
d) Prile sociale pot fi transmise ntre asociai sau ctre
persoane din afara societii cu aprobarea celorlali asociai.
e) Prile sociale se transmit i prin succesiune dac n
actul cxonstitutiv exist clauze de continuare cu motenitorii.
9. Aportul asociailor
a) Aportul asociailor poate fi n numerar (obligatoriu) i n
natur (opional);
b) Aportul n creane i aportul n munc nu sunt admise
pentru formarea sau majorarea capitalului social;
c) La S.R.L. cu asociat unic valoarea capitalului n natur se
stabilete pe baza unei expertize de specialitate;
d) n schimbul aportului lor, asociailor li se atribuie pri
sociale;
e) Aportul n valut se nscrie n actul constitutiv i n lei la
cursul de schimb oficial de la data vrsrii;
17
asociai
sau
neasociai,
numii
prin
actul
18
19
20
f)-falimentul societii;
g)-incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unor
asociai cnd, datorit acestor cauze numrul asociailor s-a
redus la unul singur. Se excepteaz cazul cnd n actul
constitutiv exist clauza de continuare cu motenitorii sau cnd
asociatul rmas hotrte continuarea existenei societii sub
forma unei S.R.L. cu asociat unic.
h)-pierderea unei jumti din capitalul social sau a
reducerii lui sub minimum legal.
Societatea nu se dizolv dac, n termen de noua luni de la
data constatrii pierderii sau reducerii capitalului social, acesta
este rentregit, este redus la suma rmas ori la minimum legal
sau cnd societatea se transform ntr-o form de societate la
care capitalul social corespunde.
Tribunalul mai poate pronuna dizolvarea la cererea C.C.I.
sau a oricarei persoane interesate n cazurile n care:
i)-societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu
se mai pot ntruni;
j)-societatea nu a depus timp de 3 ani consecutivi bilanul
contabil, sau alte acte, care, portivit legii, se depun la O.R.C.;
k)- societatea i-a ncetat activitatea, nu are sediu
cunoscut, asociaii au disprut sau nu au domiciliu ori reedina
cunoscut.
24
26
27
Fig.2.
Schema de organizare a reelei de SERVICE-URI auto.
1.8. Rezumatul UI
n aceast unitate de nvare studenii fac cunotin cu
profilul ntreprinztorului, etapele parcurse pentru infiinarea
unei firme, respectnd cadrul legislativ existent, i dup
parcurgerea i nsuirea cunotintelor din unitatea de nvare
vor fi capabili sa aleag numele, sigla, sloganul, obiectul de
activitate i s estimeze capitalul social i mprirea acestuia n
pri sociale asociailor.
1.9.
Test de autoevaluare a
cunotinelor
S se aleag numele , sigla i sloganul
se
estimeze
capitalul
social
31
Introducere.
reprezentnd
suportul
material
primar
al
alte
elemente
de
caracterizare
sistemelor
socio-
2.2.
Competene.
complex.
Firma
ca
sistem
socioeconomic
trebuie
multidimensionalitatea
surprind
acestuia,
complexitatea
concomitent
cu
reliefarea
dinamismului su, generat n principal de revoluia tehnicostinific contemporan.Astfel, mediul ambiant include toaye
elementele exogene firmei, de natura economic, tehnic,
politic,
dermografic,
cultural,
juridic,
psiho-sociologica,
stiintific,organizatoric,
educaionali
ecologic
ce
33
ambianr
capabil
ntr-oviziune
surprind
att
dinamic,
evolitiile
cuprinztore
convergente
cat
,
i
mecanismului
de
constituire,
funcionare
resurselor
umane,
material,
financiare
34
anumitor
trebuine (nevoi)
prin
atragerea
necesitailor
economiei
naionale,
societaii
(1)
x= (u),
(2)
(3)
(4)
l - momentul iniial :
l0 momentul final.
Aceasta accentueaz caracterul dynamic i deschis al
sistemului ntreprindere, preum i necesitatea valorificrii
mediului sub diversele sale forme de manifestare.
n al patrulea rnd, evolutiile factorilor de mediu constituie
o importan permis att pentru asigurarea unor subsisteme
35
funcioneaz
corespunztor
subsistemele
intermediul crora se
sensibil acitivtatea de
ansamblu
firmei,
2.4. Factorii
externi
interni
ai
mediului
nconjurtor.
n ultimii ani, o serie de lucrri de specialitate s-au ocupat,
direct sau indirect, de problematica mediului ambiant al firmei,
de impactul pe care acesta l are asupra unitii economicosociale. Un aspect inc insuficient elucidat pe plan teoretic l
constituie definirea mediului ambiant, categorie deosebit de
complex,
date
fiind
multiplele
sale
componente
36
mediu
ambiant
este
societatea.
Mediul
social
interuman.
Prin
mediu
nconjurtor
pentru
om
reprezentnd
suportul
material
primar
al
alte
elemente
de
caracterizare
sistemelor
socio-
mediul
intern
in
care
se
includ
ai
organizaiei
organizaional,
moralului
asimilat
culturii
climatului
din
interiorul
trebuie
multidimensionalitatea
surprind
acestuia,
complexitatea
concomitent
cu
reliefarea
dinamismului su, generat n principal de revoluia tehnicostinific contemporan.Astfel, mediul ambiant include toaye
elementele exogene firmei, de natura economic, tehnic,
politic,
dermografic,
cultural,
juridic,
psiho-sociologica,
stiintific,organizatoric,
educaionali
ecologic
ce
38
ambianr
capabil
ntr-oviziune
surprind
att
dinamic,
evolitiile
cuprinztore
convergente
cat
,
i
mecanismului
de
constituire,
funcionare
39
ce
se
stabilesc
ntre
ei
comunitatea
domeniului influenat.
Fiecare categorie de factori reliefate de figura respectiv ,
datorit naturii i caracteristicilor propii, influeneaz firma i
managementul acesteia ntr-n mod specific.
Prima i cea mai important categorie de factori ai
mediului ambient, cu impact semnificativ asupra firmei , o
reprezinta
factorii
economici
cuprinzand
ansamblu
Intreprinderilor
reprezint
studiul
pieei,
care
de
rsturnare
raportului
tradiional
dintre
Factori
Factori
Factori
Factori
ECONOMICI
ECONOMICI
Factori
Factori
GEOGRAFICI
GEOGRAFICI
MANAGEMENT
MANAGEMENT
Factori
Factori
TEHNICI I
TEHNICI I
TEHNO-LOGICI
TEHNO-LOGICI
FACT
FACT
ORII MEDIULUI
ORII MEDIULUI
AMBIANT
AMBIANT
Factori
Factori
Factori
Factori
DERMOGRAFICI
DERMOGRAFICI
Factori
Factori
SOCOSOCOCULTURAL
CULTURAL
ECOLOGICI
ECOLOGICI
Factori
Factori
Factori
Factori
POLITICI
POLITICI
JURIDICI
JURIDICI
41
permite
conceperea
exercitarea
funciilor
societile
comerciale
regiile
autonome
sunt
i s protejeze
eficient a
liberalizarea utilizrii
componentelor
procesuale
ori
structurale
ale
parte - de la
de intervenia acestor
44
intensitti
diferite.
Comparativ cu sistemul economic socialist, n care planul
naional uni era principalul instrument de conducer, iar
ntreprinderile simili executantii ai sarcinilor de plan transmise
de sus n jos, n etapa actual, dei de tranziie spre economia
45
de
pia,
descentralizarea
managerial
implicit,
au
permis
economici,n profida
transformarea
acestora
In
ageni
a unor eventuale
prinvolumul i structura
artibutiilor, responsabilitilor i
In
calea
descentralizrii
manageriale
impus
de
domeniul mecanismelor
motivaionale
prin
46
parte
nivelul
thenic
al
utilajelor
disponibile
pentru
si
nivelul
licenelor
brevetelor
intregistrate,
capacitatea creative- inovativ a sistemului de cercetareproiectare .a. exercit o influen important asupra firmelor
romaneti i managementului acestora. Cuprinzand ansamlul
elementelor cu caracter ethnic si thenologic , cu impact asupra
intreprinderii, aceast categorie de factori ai mediului ambiant
ii pune amprenta, in principal, pe gradul de inzestrare tehnic
i pe ritmul modernizrii produselor i tehnologiilor. Cele dou
aspecte au un rol decisiv de critic a ecomiei din acest punct de
vedere. Gradul avansat de uzur a fondurilor fixe in principal
din industri i ritmul lent de inoire al produselor si thenologiilor
reclam impulsionarea activitatii de cercetare-proiectare i
conceperea unor produse i tehnologii cu parametii clitativi si
economici superiori, concomitent cu retehnologizarea unor
47
concurniale,
susine
iniiavita
particular,
economiei,
de
management,
sistemul
de
sistemul
planificare
.a.
de
totalitatea
elementelor
demografice
ce
acioneaz
managerilor
specialitilor
din
unitile
selecia,
ncadrarea,
evaluarea,
motivarea
servicii
de
acest
gen,
precum
sistemul
de
numeroase:
de
la
orientarea
colii
romneti
spre
49
(ameliorarea)
structurii
socio-profesionale
studii superioare ,
pirn
de colarizare
sportirea
corespunzatoare
cifrei
socio-culturali
funcionarea
firmei
managementului su.
Factorii politici acioneaz, de asemenea, direct sau
indirect asupra ntreprinderilor, regsindu-se, n principal, n
politica
economic,
social,
politica
stiinei,
politica
asupra
fundamentrii
strategiilor
politicilor
50
fac parte ,
ecologici
unitile
economice
se
multiplic
cunoastera i
private
evoluia
lor
pe
termen
lung
comerciale,
organizatorice
mecanismele
derulate
decizionale
cadtrul
acestora
structural,
precum
se detaeaz
53
multiplicare
iniiativelor
favoarea
crerii
de
noi
ntreprinderi.
ntr-un recent studiu de management comparat referitor la
Japonia si S.U.A, Michael Porter fcea constatarea c economia
si ntreprinderile japoneze sunt conduse de ntreprinztori, spre
deosebire de corespondenele lor
nord-americane dirijate de
care
se
ocup
de
dirijarea
si
funcionarea
diferit, novnd
devine
ntreprinztor
numai
cnd
realmente
55
din
organizaie bazat pe
fore de
competitivitate
redus
veritabile
ntreprinderi,
sociologic
este
treia
component
care
58
financiare
etc.
Aceast
variabil
condiioneaz
existena a ntreprinztorului.
ntre manageri si ntreprinztori exist o serie de diferene
din punct de vedere al naturii activitii pe care o desfsoar i,
mai ales al modului de aciune n cadrul firmei. Managerul tipic
are tendinta ca prin munc s dea raspuns la intrebrile:
Ce resurse trebuie s controlez?
Ce
structur
determin
relatiile
organizaiei
noastre cu piaa?
Cum
pot
minimizez
impactul
celorlalti
se
prezint
urmatoarea
matrice
oportunitaii
manageriale:
Starea
viitoare
dorit
caracterizat
prin
cretere
schimbare.
Pentru mui oameni visul de a deveni patron i de a cstiga
muli bani este sufficient pentru a-i stimula n a deveni
ntreprinztori. Dar lipsa de capital, riscul caracteristic orcarei
59
crea
condiii
favorabile
pentru
ntreprinztori
prin
ntrepriztor
Manager satisfctor
ntrepriztor
Functionar
potential
birocratic
fustrat
60
poate fi
reacia
pieei
la
produs,
activitatea
cifa de afaceri;
preul practicat
62
pentru
ACTIV
Imobilizari n :
cheltuieli de instalare
brevete
PASIV
Capital propiu
63
terenuri
construcii
materiale
mobilier etc.
Stocuri
Trezorerie
Total ACTIV
Datorii financiare
Datorii de exploatare
Total PASIV
acorde.
Dac volumul resurselor este inferior necesitilor trebuie
examinat posibilitatea diferitelor materiale sau apelarea la noi
credite. Dac dezechilbrul se menine se vor revizui obiectivele
stabilite anterior.
Studiul de rentabilitate necesit stabilirea conturilor de
rezultate previzionale referitoare la dou sau trei cicluri de
producie. Un cont de rezultate previzionale este prezentat n
tab.3.
Consumurile unui ciclu de producie cuprind: cumprturi
de
materii
prime,
cheltuieli
cu
personalul,
cheltuieli
cu
DEBIT
Consumul ntr-un ciclu
producie
Profit (dac este pozitiv)
CREDIT
de
Cifr de afaceri
64
2.7.
Rezumatul UI.
2.8.Tem
de cas 1.
rezultatul
obiectului
de
activitate
al
deoarece
influenteaz
determinant
performanele ntreprinderii.
parcurgerea
acestei
uniti
de
nvare
activitile
manageriale
desfurate
produsului,
Caracterizarea
gama
de
tipologiei
produse,emblema,
de
marca.
strategii/politici
de
servicii
clasificri
condus
la
adecvate.
elaborarea
De
de
exemplu,
cercetrile
de
pia.
Astfel
de
grupari,
clasificri
de
via
al
produsului:
concepie,
lansare,
terapiei
de
marketing
(altfel
spus:
repozitionare,
70
unde
inovaia
este
modest,
iar
investiiile
de
marketing
produsului,
analiznd
de
lansa
producie
distribuie
un
cele
mai
importante
complexe
decizii;
pentru
a)
concuren;
b) far marc nu putem avea imaginea firmei-produsului,
adic o reprezentare a produsului/firmei n spiritul accepiunii
consumatorului;
c) far marc,
aproape imposibil;
d) far marc nu este posibil realizarea unui catalog cu
ajutorul
cruia
se
confer
un
drept
de
proprietate
exclusiv)
sau
mai
multor
persoane
(licen
umbrel:
marca
acoper
mai
multe
este
hipersegmentate,
mod
cum
particular
este
cea
indicat
pe
biscuiilor,
pieele
buturilor
rcoritoare;
72
pe
patru
elemente
fundamentale:
parteneriat,
disocierea
comercial
demonstrat
fiecare,
mod
iniial.
Dei
uneori
aceast
atitudine
pare
de
difereniere
const
diferenierea
de
inovaie
caut
un
nou
raspuns
la
evaluarea
mediului
extern
general:
economic,
estimarea
diferitelor
evaluarea
cererii
poteniale:
ale
de
cercetare-dezvoltare
din
existente,
77
modernizare
nomenclatorului
valorificarea
inteligenei
proprii
de
n
produse.
ceea
Const
ce
privete
de
plecare
proiectarea
noilor
produse
cerinele
pe
care
acesta
trebuie
le
noilor
produse
cuprinde
urmtoarele
faze
principale:
a. Elaborarea temei de proiectare i a studiului de
fezabilitate (tehnico-economic).
Tema de proiectare cuprinde:
- denumirea produsului;
- destinaia i condiiile de folosire a acestuia;
- caracteristicile principale sub raport constructiv sau al
reelei de fabricaie;
- principalii indicatori tehnico-economici de exploatare;
- cantitatea care se va fabrica;
- termenele de proiectare pe faze tehnologice.
Studiul tehnico-economic trebuie s prezinte date cu
privire
la
necesitile
interne
din
produsul
respectiv
80
va
face
fixarea
formelor
geometrice,
al
adoptrii
soluiei
constructive
corespunztoare.
c. Elaborarea desenelor de execuie
proiectrii tehnice
elementele
ordin
constructiv,
pentru
fiecare
pies,
de
tipologia
sau
specificul
sistemului
de
elaborarea
tehnologiei
de
fabricaie.
Prin
tehnologia
de
vederea
pregtirii
tehnologice
produciei
sunt
proceselor
care
asigure
cadrul
asigurrii
unor
produse
de
calitate
materializate
documentaia
tehnic
probe,
vederea
constatrii
respectrii
seriei
zero
sau
capului
de
serie
cantiti
materiilor
restrnse
prime,
de
produse
materialelor,
prin
folosirea
utilajelor
a
83
proceselor
tehnologice
stabilite
pentru
fabricaia
acestora.
Omologarea reprezint activitatea de confirmare pe
baz de ncercri i probe, la care este supus prototipul
sau seria zero, a faptului c produsul corespunde cu cel
proiectat
(1.
omologarea
preliminar
(de
prototip);
2.
comisie
de
din
se
poate
care
fac
face
parte
de
ctre
reprezentaii
principalelor
84
- dac
alegerea
materialelor
toleranelor
nivelului
de
performan
produsului
unor
condiii
de
material
organizatoric i anume:
- determinarea necesarului de materii prime, materiale,
semifabricate, combustibil i energie, precum i organizarea
aprovizionrii optime;
- comandarea din timp la furnizori a necesarului de noi
utilaje, maini, echipamente, resurse materiale etc.;
85
tehnico-economic
operativ-calendaristic,
3.5. Rezumatul UI
n aceast unitate de nvare se face cunotin cu ciclul
de via al produselor, etapele pe care acestea le parcurg de la
concepie pn la declin i cu principalele ci de asimilare de
noi produse. Pe baza considerentelor teoretice i analiznd
stadiul n care se gsete o ntreprindere se pot elabora
strategii manageriale ale organizaiei cu scopul de a se asigura
viitorul ntreprinderii.
UI 4. Funciile managementului
4.1. Introducere
Aceast unitate de nvare abordeaz mediul n
care managerul i desfoar activitatea economic. n
primul
rnd
este
evideniat
cadrul,
restriciile
si
activitii
manageriale,
clasifice
87
4.3. Previziunea
Funcia de previziune consta in ansamblu proceselor de
munca
se determina principalele
necesare
realizrii
lor.
si principalele
Previziunea
rspunde
la
curente
fiind
detaliate,
in
timp
ce
planul
88
a arsenalului metodologic
89
Orizontul
de
(h)
efectueaz
care
separ
previziunea,
momentul
numit
n
i
care
se
originea
originea
previziunii
iar
este
orizontul
previziunii.
c)
Forma de prezentare.
- Punctual. Este cea mai bun estimaie pentru
valoarea YT+h.
- Pe
baza
distribuiei
valorii
viitoare.
Se
fcut
de
indivizi
sau
grupuri
de
indivizi.
EXPLICATIV
utilizeaz
metode
variabile
(de
exemplu
preul
propus
2009
2010
Luna
1
2
3
4
5
6
7
8..
9
10
11
12
1
2
3
4
5
6
7
8..
9
10
11
12
Cursul
Lei/$
Yi
previz.
Miliarde
Yi
realizat
Miliarde
Ei
Eroarea
0.5
0.6
1.1
0.7
0.6
0.7
0.3
0..4
0.9
0.9
1.1
1.2
0.8
0.8
1.7
0.9
0.8
0.9
0.6
0.8
1.9
1.9
1.8
1.6
0.4
0.5
1.06
0.65
0.71
0.79
0.45
0.32
1.14
1.34
1.4
1.35
0.4
0.9
1.06
1.55
1.61
1.69
0.74
0.85
1.86
2.1
2.2
2.35
0.1
0.1
0.04
0.05
0.11
0.09
0.15
-0.08
0.24
0.44
0.3
0.35
0.4
0.1
-0.64
0.65
0.81
0.79
0.14
0.05
0.04
0.2
0.4
0.75
93
fost
efectuat
de
manager
pe
baza
94
PREVIZIUNEA PROBABILIST
Paii pentru estimarea distributiei valorii viitoare sunt
urmtorii:
- Se construiete funcia de distribuie (repartiie) a
erorilor ei, sub forma unei curbe n scar, cu pasul
1/n (1/24) pentru fiecare ei ntlnit pe scara
erorilor (conform table).
- Se presupune c aceast distributie este cea a
erorilor viitoare.
- Se adaug previziunea la variabila aleatoare e,
adic se schimb scara lui e n y, fcnd s
coencid previziunea cu 0 de pe scara lui e
(modelul este aditiv).
Considerarea distribuiei erorilor presupune implicit, c
erorile sunt omogene, ceea ce n practic este aproape
imposibil. De aceea se recurge la metode care s poat asigura
utilizarea unor erori omogene. n multe cazuri erorile sunt
considerate nu ca diferene ci sub form de raport ei=Yi/Yii.
ESTIMAREA DISTRIBUIEI VALORILOR DUP METODA
ADITIV.
Erorile obinute pentru cele 24 luni consecutive sunt
prezentate n tabele. Acestea se ordoneaz cresctor (fig.6). Se
adaug limitele valorilor posibile ale erorilor ca fiind intervalul [1,1], cea minim corespunznd probabilitii 0, iar cea maxim
probabilitii
1.
Coloana
urmtoare
reprezint
mijlocul
97
prin
personalului
care
se
armonizeaz
firmei
si
ale
deciziile
subsistemelor
si
sale,
aciunile
in
cadrul
si
perceperea
integrala
mesajelor
continute.
bilaterala,
subordonat,
ce
care
asigura
se
deruleaza
intre
preintampinarea
sef
si
un
filtrajului
si
moderne,
ponderea
coordonarii
multilaterala
de
antrenare
ncorporeaza
ansamblul
deduse
antrenarea
din
obiectivele
rspunde
la
ntreprinderii.
ntrebarea:
de
ce
Prin
urmare,
personalul
pozitiv
se
bazeaz
pe
amplificarea
sarcinilor
obligatorii
de
realizat
este
accesibil
majoritii
executanilor.
Motivarea
negativ
se
bazeaz
pe
ameninarea
managementului
tiinific
al
agenilor
fiziologice,
securitatea i sigurana
autorealizare
Pentru a realiza
procesul
multe caracteristici:
101
a)
fie
complex,
sensul
utilizrii
combinate
att
c)
resurselor
examinarea
materiale
graficului
utilizabile
reiese
pentru
alt
motivare.
concluzie
Din
foarte
de
procesul
recunoaterea
lor
rezultatele
social,
de
muncii
manifestarea
depuse,
plenar
de
a
regiile
autonome,
sensul
adecvrii
motivaiilor
la
motivrii
din
perioada
precedent
ce
elementelor
puse
la
dispoziie
de
tiin
4.6. Organizarea
Funcia
de
organizare
desemneaz
ansamblul
contribuie
la
realizarea
obiectivelor
firmei?
cadrul
organizrii
delimitam
doua
subdiviziuni
se
asigur
structurarea
firmei,
subordonat
organizarea
producia,
personalul,
etc.
Specific
acestei
de organizare, predominant
analiza
postului,
analiza
variabilelor
104
organizaionale,
drumul
critic,
diagrama
ASME,
diagrama
proceselor
prin
care
performanele
firmei,
eliminrii
deficienelor
constatate
integrrii
2) Compararea realizrilor
cu obiectivele i standardele
cauzelor
care
au
generat
abaterile
constatate;
4) Efectuarea corecturilor care se impun, inclusiv acionarea,
pe masura posibilitilor, asupra cauzelor ce au generat
abaterile negative.
Pentru a fi eficient este necesar ca procesul de evaluarecontrol sa fie continuu, nelimitndu-se la perioadele de
incheiere a planului - an, trimestru, lun, etc. O evaluare eficace
se
realizeaz
de-a
lungul
perioadelor
de
indeplinire
practica
sociala
reprezint
managementul
tiinific
care
se
adecvata
fundamenteaz
elementelor
pe
cunoaterea
si
aplicarea
teoretico-metodologice
puse
la
Cealalt
de
apariia
tiinei
managementului
alctuit
in
evidenierea
activitatea
neregulilor
organizaiei,
ce
apar
abaterilor
de
n
la
asigure
meninerea
echilibrului
dinamic
al
organizaiei.
Necesitatea controlului decurge din existena factorilor
perturbatori, interni i externi, care genereaz dezechilibre:
indiferent ct de bune sunt planurile pot interveni situaii
neprevzute care mpiedic realizarea lor. Dereglrile pot varia
de la probleme mrunte ce afecteaz funcionarea organizaiei,
cum sunt livrarea cu ntrziere a materiilor prime necesare
produciei sau defectarea accidental a unui utilaj, la probleme
ce pun n pericol existena organizaiei, de exemplu pierderea
neateptat
unor
clieni
importani.
Controlul
obiectivelor
stabilite,
contribuind
totodat
la
etape:
evaluarea
performanelor;
compararea
108
reprezint
devierile
de
la
standardele
de
de
msuri
corective,
ultima
etap
inverse
specific
sistemelor
cibernetice,
care
ce
determin
modificarea
parametrilor
performanelor organizaiei.
Controlul postoperativ are loc la sfritul unui proces,
rolul lui fiind de a evidenia gradul de realizare a obiectivelor
stabilite i cauzele care au influenat performanele. Informaiile
furnizate de acest tip de control pot servi fundamentrii unor
decizii referitoare la aciuni viitoare.
Controlul
operativ
are
loc
odat
cu
desfurarea
110
lucrri
permite
recuperarea
timpului
pierdut
prin
programului
de
lucru,
subcontractare
etc.;
evaluarea
apariiei
unor
furnizorilor
probleme
reduce
de
riscul
calitate
al
controlului,
fenomen
legat
de
preocuparea
neconformitile
(defectele
produselor,
erorile,
valene
noi:
devine
posibil
prevenirea
111
sisteme
performanele
adecvate
i
de
ajute
indicatori
la
care
direcionarea
reflecte
schimbrilor
activiti,
ncepnd
de
la
nivelul
organizaiei,
procese/compartimente, pn la individ).
112
performanelor
individuale
ale
oamenilor
structuri
specializate
de
control
ale
organizaiilor
cheie
ai
succesului,
asupra
unui
eantion
4.8. Rezumatul UI
Studenii vor fi capabili s clasifice activitile desfurate
de manager pe funcii. Analiza activitilor, ponderea acestora,
delegarea de autoritate, conducerea proceselor, etc., vor
clarifica
managementul
resurselor
de
care
dispune
113
5.2. Competene.
115
etapele
proceselor
decizionale,
metodele
de
MODELE DE
BAZ
Politi
receptor)
Punct
ca constituie,
Legisl
e tari
aia
trebuie
cunoscute
i
Admin
istraia
Fina
STAREA
nele
Aciu
INTERN
nea
social
Produ
A
i
cia
Fora
ORGANI
Punct
ecolo
ZAIEI
e
gic
de
slabe
mun
DATE
ECONO
c
MICE
FUNDAM
ENTALE
Modele
SISTEME
el PIA
nsui, un sistem
ale crui legiti
strategic
A
disecate.
DE
Stare
a
CONDUCERE
gener
al i
Concur
ena
partic
ular
Compe
titorii
Tranzac
Dina
iile
mica
Progn
oza
pentru:
Baza
de
date
Modelul
de baz
INTERFA
A
DE
UTILIZA
DECIDEN
e
Modele
tactice
CONSTR
UIREA
MODELU
LUI
Modele
Blocuri
operaion
Program
ale
e
117
[Prelucrare dup
Duncan, W.I., 1983, p.106]
118
decizii
produciei,
cu
frecven
gestiunea
conducerea activitilor
mare
stocurilor,
(ex.:
programarea
promovarea
vnzrilor,
instituiei);
*
sau
mrirea
instituiei:
investiii
efectivelor,
oprirea
majore,
schimbri
unor
capaciti,
119
TEORIA
NORMATIV
TEORIA
DESCRIPTIV
(ct?)
COMPORTAME
NT
N LUAREA
DECIZIEI
(cum?)
variante
O
ordonare
clar
preferinelor
relative
variantele posibile
necesitii
tendinei
de
procesului
dezechilibru
decizional
economic
al
ntreprinderii).
2. Formularea problemei decizionale (stabilirea obiectivelor
ntreprinderii n vederea restabilirii echilibrului).
3. Eleborarea temei decizionale (se formuleaz tema,
caietul de sarcini, parametrii ce caracterizeaz starea
naturii dorit de manager).
4. Elaborarea
variantelor
de
soluionare
problemei
decizionale.
5. Decizia propriu zis (Alegerea variantei optime pentru a
fi aplicat).
6. Formularea deciziei.
7. Transmiterea deciziei (n scris sau verbal).
121
122
obiectivelor,
responsabilitilor
sarcinilor,
circumscrise
competenelor
adopt
decizia
situaia
indirecte
semnificative
asupra
coninutului
rezultatelor deciziei;
123
utilitatea
fiecrei
consecine
diferitor
variante
Clasificarea deciziilor:
1) Dup sfera de cuprindere a decidentului:
decizii participative
decizii individuale
2) Dup orizontul de timp i implicaii:
decizii strategice
decizii tactice
decizii curente
3) Dup frecvena cu care se adopt:
decizii periodice
decizii unice
4) Dup ealonul managerial la care se adopt:
decizii adoptate la nivel superior
decizii adoptate la nivel mediu
decizii adoptate la nivel inferior
5) Dup natura variabilelor ce influeneaz rezultatele poteniale:
decizii fundamentate n condiii de certitudine
decizii fundamentate n condiii de risc
decizii fundamentate n condiii de incertitudine
6) Dup posibilitatea anticiprii lor:
decizii anticipate
124
decizii imprevizibile
7) Dup numrul persoanelor care particip la adoptarea deciziei:
decizii individuale
decizii de grup
8) Dup numrul criteriilor decizionale:
decizii unicriteriale
decizii multicriteriale
proceselor
decizionale
condiii
de
un
suport
logic
pentru
anticiparea
125
Metoda Electre
calculul
coeficienilor
de
concordan
discordan
matricea
de
concordan-discordan
matricea diferenelor
Metoda Onicescu aplicat n dou variante:
prima criteriile de alegere a variantei optime sunt
echiimportante,
Pentru
aceasta
decidentul
trebuie
msoare
proporionalitii
sau
echilibrului
elemente
deciziei,
ale
proceselor
etapele
decizionale.
procesului,
tipologia
managerial
ntreprinderea
este
deosebit
de
fapt
un
de
important.
centru
decizional
cu
necesitatea
inovrii
schimbrii
129
primul
rnd
este
evideniat
parcurgerea
acestei
uniti
de
nvare
i introducera progresului
131
c)
organizarea produciei i a muncii,ca ansamblul atribuilor creaivinovatoare din domenil introducerii unor noi metode, tehnici i instrumente de
organizare i management a activitii productive .
Un obiectiv important al firmei dar specific n primul rnd
acestei funciuni este economisirea resurselor de munc,
materiale, financiare, ins n primul rnd de energie.
b)
c)
d)
personal
nalt
calificat,
care
aparine
de
regul
complexitate
tehnicitate.
Calificare
nalt
comercial
concure la realizarea
cuprinde
activitile
menite
mijloacelor
necesare
desfaceriii
produselor,
desfurrii
nentrerupte
bune
condii
permit
automatizarea
complet
depozitelor
modulare.
135
MANAGEMENTUL
DEPOZITELOR
CELULARE
(Exemplu)
propun
metod
original
de
gestiune
flexibile
de
asamblare
montaj
sunt
=>
DESCENDENT
(fig.3).
P1=(503627184)
P1 se va numi lista strii tabloului ST. Dac se calculeaz
ST pentru un tablou de 3x3 rezultatul permutrilor posibile este
de 362 880 numai pentru n=3. Transformarea dintr-o stare n
alta formeaz un ntreg graf, cu 362 880 de noduri.
ntr-o matrice de nxn elemente poate s existe o soluie care
cuprinde aranjamentul int dintr-un numr de (n x n )! / 2.
Se poate face observaia c de fiecare dat n jurul casetei
vide exist maxim patru posibiliti de mutare a unei caste
pline. Vom prezenta n continuare procedurile posibile de
rezolvare prin algoritmi diferii propui de Gerard Tisseau n
1996 [5].
Modelarea procedurii clasice.
Problema din Fig.1 se transpune n urmtoarea list a strii
tablourilor matricei:
(SET Q tabloul iniial ' (283164705)
tabloul obiectiv ' (123804765)
Variabilele: tablou, talia i tablou obiectiv sunt globale.
(DE LA starea iniial)
(SET Q talia (TRUNCATE(SQRT tablou( LENGH tablou
initial))))
tablou
obiectiv
(transformare
tabloului,
tablou
obiectiv))
(transformare a tabloului, tablou initial)).
Procedura
TRANSFORMARE
nregistreaz
numrul
de
141
Intermediar
1
Intermediar
2
Intermediar
142
Iat c numai prin 5 schimbri ale strii naturii tabloului sau putut permuta casetele pentru obinerea soluiei. Dac
analizm mai n profunzime funcia euristic folosit se poate
observa c nu au fost urmate 33 de ci, pe baz de restricii i
alte 61 de cazuri nu au fost investigate. S-a folosit ca obiectiv al
raionamentului poziia casetei vide. Putem s denumim acest
procedeu ca funcie euristic hh(o). Funcia euristic are
raionamentul de baz observarea diferenelor dintre dou stri
ale naturii succesive dar fr a omite scopul final. Algoritmul
euristic al acestui raionament poate fi modelat astfel:
( DE LA hh ( stare ) ) diferena ( CDR stare ) ( CDR stare-obiectiv )o ))
( DE LA diferena (lista 1 lista 2 n)
( COND ( NULL lista 1 )
(( NE Q ( CAR lista 1 ) ( CAR lista 2 ))
( diferena ( CDR lista 1 ) ( CDR lista 2 ) ( 1+n )))
( T ( diferena ( CDR lista 1 ) ( CDR lista 2 ) n ))))
143
Concluzii.
Aa cum rezult din lucrare, este destul de greu, dificil, de
simulat raionamentul uman care combin deodat mai multe
proceduri euristice pentru a scurta la maxim efortul intelectual.
Depozitele de componente i subansamble destinate
liniilor flexibile de asamblare necesit suprafee mari, personal,
mijloace de transport i o gestiune complex a informaiilor
legate de obiectele depozitate, adic cheltuieli mari care se
regsesc n regiile ntreprinderilor. Optimizarea depozitrii
componentelor, manipularea acestora n vederea deservirii,
reducerea spaiilor de nmagazinare i a timpilor de ateptare
ntr-un system flexibil de asamblare este foarte complex.
145
expert
propuseste
aplicabil
ntr-o
construcie
matricial tridimensional
financiar-contabil
reprezint
ansamblu
adopte msuri
146
de
personal
desfurate
obiectivelor
n
din
cuprinde
cadrul
ansamblul
firmei
domeniul
pentru
asigurrii
vedere
diversitatea
reacilor
indivizilor
care
compun
147
ansamblul
lor
la
sigurarea
echilibrului
manifestarea
funciunii
de
cercetare-dezvoltate,
spre
exemplu.
148
Grad de
intensita
te
produci
e
personal
Cercetaredezvoltare
Fig. b) Evoluia intensitii de manifestare a funciunilor
dezvoltarea ntreprinderii
figura b).
Intensitatea de manifestare a unei funciuni trebuie s fie,
pe de o parte , n accord cu posibilitile firmei respective, iar
pe de alt parte s fie corelat cu intensitatea de manifestare a
celorlalte funciuni.
Dac funciunea de cercetare-dezvoltare, spre exemplu, ar
fi frnt n manifestare, firma respectiv ar veni n dezacord cu
cerinele pieei, ceea ce va avea urmri negative asupra
rezultatelor pe care le va obine
Dac, dimpotriv, aceast funciune se va manifesta cu
intensiti mai mari dect pasibilitile firmei, aceasta ar
conduce la un effort financiar pra mare care nu ar fi justificar de
149
coordonarea
funciunilor
pe
baza
cunoaterii
Grad de
intensita
te (1 )
(1
)
Nivel de
rezultate
(2 )
(2
)
Timp
A
150
renuna
la
obiectivele
pentru
care
este
necesar
inutil i ar
De
acemenea
se
impune
din
partea
managerilor
care
permit
identificarea
prompt
6.5. Rezumatul UI
n aceast unitate de nvare studenii vor face
cunotin cu organizarea procesual a firmei. Este
definit organizarea procesual i
activitile
dintr-o
funcii.
Sunt
explicitate
ntreprindere
funcia
de
modul n care
sunt
grupate
pe
cercetare-dezvoltare,
a) Specializarea utilajelor.
b) Creterea productivitii muncii.
c) Scderea costurilor cu salariile fr afectarea calitii
produciei.
d) Posibilitatea asimilrii de noi produse prin concepie proprie
4. Care din urmtoarele activiti pot face parte din zona
mecanicului ef:
a) Elaborarea metalelor.
b) Repararea gardurilor ntreprinderii.
c) nlocuirea prizelor defecte di biroul direciunii.
d) Punerea n funciune a unui filtru de cafea n secretariatul
direciunii.
(Rspunsuri: 1-c, 2-d, 3-a-b-c, 4-b-c-d)
ntreprinderilor
cu
avantalele
al
transformrilor
successive
ale
tiinei
structural
preia
rezultatele
organizrii
structuri
organizatorice
adecvate
de
ansamblul
conducere
persoanelor,
sau
funcional
compartimentelor
renunete
relailor
economice,
tehnice
de
personal
necesare
persoanelor,
compartimentelor
relailor
realizrii directe a
i la cea de
firmei
ca
obiective
individuale,
asigur
prin
155
componente
primare
ale
structurii
fie
astfel
obiectivelor
individuale
i,
respectiv,
exercitrii
de
competena
sau
autoritatea
profesional,
de
ctre
ceilali
componeni
ai
structurii
organizatorice.
ntre aceste laturi ale competenei este necesar s existe
o strns concordan : autoritatea atribuit, formal, trebuie
nsoit de cea dobndit prin prestigiul profesional. Numai n
aceast situaie autoritatea n ansamblul su poate fi exercitat
n mod eficient, fcnd posibil realizarea n bune condiii a
sarcinilor, atribuiilor ce decurg din obiectivele postului.
Responsabilitatea este obigaia de a ndeplini anumite
sarcini sau atribuii, de a realiza obiectivele individuale ce revin
fiecrui post. Ea concretizeaz atitudinea ocupantului de post
fa de modul de realizare a sarcinilor i atribuiilor.
Proiectarea
coninutului
postului
se
confrunt
cu
snt
sugerate
plastic
literatura
de
posturi,
respectiv
funcii
de
conducere,
responsabilitilor
ce
implic
exercitarea
atributelor conducerii :
-
cadru
de
conducere.
Compartimentele
constituie
care
contribuie
diverse
compartimente
la
timp,
asisten
organizatoric)
de
specialitate
tuturor
(tehnic,
economic,
compartimentelor
structurii
organizatorice.
organizatorice-
sunt
alcuite
din
ansamblul
primare
(post,
funcie)
agregare
de
care
dispun
anumite
compartimente,
160
autoritii
responsabilitii
de
ctre
de
persoanele
delegate
ci
ca
urmare
ierarhice
stabilind
puini
ntre
posturi
sau
relaiile
de
control
apar
funcioneaz
ntre
e. Nivelurile
ierarhice-
se
definesc
ca
ansamblul
produciei,
factori
cu
influen
direct
competena
managerilor
care
influeneaz
invers
ierarhic
reprezint
numrul
persoanelor
ierarhice
cu
care
se
afl
raport
invers
162
financiare
prin
intermediul
structurilor
operativitatea
decizional,
configuraia
de
rolul
structurii
conducere,
organizatorice
cunoscutul
specialist
cadrul
american
simple
scheme
structurile
organizatorice
trebuie
structura
organizatoric
contribuind
astfel
la
paraliznd
coninutul
strlucitor
de
organizare.
cretere
eficienei
managementului,
cretere
sarcinile
de
producie
pe
membrii
echipei
- evalueaz i controleaz activitatea membrilor
echipei
- transmite efului ierarhic superior problemele care
apar
- apar
bunurile
ntreprinderii
impotriva
165
Atelierul:
Dac ntr-o ntreprindere exist cel puin trei echipe,
maxim 5,
(pltit
special)
de
maistru
care
ndeplinete
sarcini
Secia:
166
atelierele
de
producie
atelier
de
proiectare,
Posturi de conducere.
Director de producie.
Dac exist cel puin 3 efi de secie (maxim 5) se justific
nfiinarea unui post de director de producie. Formaia de
munc se numete FABRIC sau UZIN. Directorul de producie
se subordoneaz directorului general.
Fig.1. Uzin (Fabric).
167
persoana
nominalizat
statutul
ntreprinderii.
El
- controlul
- evaluarea
Dac structura organizatoric a ntreprinderii nu justific
formarea
posturilor
de
conducere
tnreprindere
atunci
subordinea
administratorului
se
afl
serviciile
169
ierarhice nu mai
favorizarea
producerii
implementrii
noului
funciunile,
mangeriale.
Sunt
activitile,
definite
atribuiile
competenele,
funcia,
sarcinile
postul,
Sunt
prezentate
principalele
structuri
organizatorice
Anexe:
ANEXA 1
STATUTUL
Societatii comerciale cu raspundere limitata
CAPITOLUL 1
Denumirea, forma juridica , sediul, durata
Art.1
Denumirea
societatii
este
Societatea
Comerciala ....................................................
Art.2
Societatea Comerciala...................................... este persoana juridica
romana, avand forma juridica de societate cu raspundere limitata. Aceasta
isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu prezentul
Statut.
Art.3
Sediul societatii este fixat la domiciliul asociatului unic, Romania, Oras
..........................
str........................................................nr......bl..... , sc. .., ap..... .Sediul
societatii
poate
fi
schimbat
pe
baza
hotararii
asociatului
unic .................................................... In vederea extinderii activitatii,
Societatea va putea construi. cumpara si inchiria alte spatii, deschizand
sucursale sau filiale in tara si strainatate.
Art.4
Durata de functionare a societatii este nelimitata. cu incepere de la data
inscrierii in Registrul Comertului.
CAPITOLUL2
Obiectivul de activitate al societatii
Art.5
Obiectivul de activitate al societatii este:
5.1 Activitatea principala:
5.2 Alte activitati:
172
_
_
CAPITOLUL 3
Capitalul social
Art.6
Capitalul
social
subscris
si
varsat
la
Banca ....................................................... avand
suma de..................................lei si chitanta nr. ..................... impartit
in ..... parti
sociale a .............................. fiecare.
Art.7
Capitalul social poale fi majorat pe baza deciziei asociatului unic.
CAPITOLUL.4
Ammistrarea societatii
Art.8
Societatea este reprezentata de......................................................... unic
adiministrator.
Art.9
Administratorul societatii are urmatoarele atributii:
la hotarari obligatorii privind activitatea societatii.
Reprezinta societatea in relaltiile cu tertii, semneaza in numele acesteia,
angajeaza raspunderea intregii societati.
Se ingrijeste de buna functionare a societatii si de patrimoniul acesteia .
la masuri de recuperare a pagubelor produse de salariatii si terti ,
actionand in acest sens cu respectarea legilor in vigoare .
Angajeaza personal salariat al societatii si stabileste salariile acestora cu
respectarea dispozitiilor legale privind salarizarea, asigurari sociale ,
protectia muncii, etc.
Modifica statutul.
Depune la organele de stat situatiile cerute si raspunde de exactitatea
acestora.
Se ingrijeste de intocmirea tuturor actelor scietatii, de registrele
societatii.
CAPITOLUL5
Activitatea societatii
Art.10
Exercitiul economic financiar incepe la data constituirii societatii.
.Angajarea personalului societatii se face in cadrul schemei de organizare
pe baza de contract individual de munca, care se inregistreaza la Camera
de Munca. Nivelul salariilor pentru personaluI societatii, pe categori de
173
Anexa 2
Clasificarea Activitilor din Economia Naional
01 Agricultura, vanatoare si servicii anexe
02 Silvicultura, exploatare forestiera si servicii anexe
05 Pescuitul, piscicultura si serviciile anexe
10 Extractia si prepararea carbunelui
11 Extractia hidrocarburilor si servicii anexe
12 Extractia si prepararea minereurilor radioactive
13 Extractia si prepararea minereurilor metalifere
14 Alte activitati extractive
15 Industria alimentara si a bauturilor
16 Fabricarea produselor din tutun
17 Fabricarea produselor textile
18 Fabricarea articolelor de imbracaminte; aranjarea si vopsirea
blanurilor
19 Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si
marochinarie, a harnasamentelor si incaltamintei
20 Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu
exceptia mobilei; fabricarea articolelor din impletitura de pai si
alte materiale
21 Fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie
22 Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti a inregistrarilor
23 Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si
tratarea combustibililor nucleari
24 Fabricarea substantelor si a produselor chimice
25 Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice
26 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice
27 Industria metalurgica
28 Industria constructiilor metalice si a produselor din metal
(exclusiv masini, utilaje si instalatii)
29 Industria de masini si echipamente
30 Industria de mijloace ale tehnicii de calcul si de birou
175
111
Extractia hidrocarburilor
1110 Extractia hidrocarburilor
112
Activitati de servicii anexe extractiei petrolului si gazelor naturale
(exclusiv prospectiuni)
1120 Activitati de servicii anexe extractiei petrolului si gazelor naturale,
exclusiv prospectiunile
120
Extractia si prepararea minereurilor radioactive
1200 Extractia si prepararea minereurilor radioactive
131
Extractia si prepararea minereurilor feroase
1310 Extractia si prepararea minereurilor feroase
132
Extractia si prepararea minereurilor neferoase si rare (exclusiv
minereuri radioactive)
1320 Extractia si prepararea minereurilor neferoase si rare (exclusiv
minereurile radioactive
930
Alte activitati de servicii
9301 Spalarea, curatarea si vopsirea textilelor si blanurilor
9302 Coafura si alte activitati de infrumusetare
9303 Activitati de pompe funebre si similare
9304 Activitati de intretinere corporala
9305 Alte activitati de servicii personale n.c.a.
151
Productia, prelucrarea si conservarea carnii si a produselor din carne
1511 Productia si conservarea carnii
1512 Productia si conservarea carnii de pasare
1513 Prepararea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare)
152
Prelucrarea si conservarea pestelui si a produselor din peste
1520 Prelucrarea si conservarea pestelui si a produselor din peste
153
Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor
1531 Prelucrarea si conservarea cartofilor
1532 Fabricarea sucurilor de fructe si legume
1533 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor
154
Fabricarea uleiurilor si a grasimilor vegetale si animale
1541 Fabricarea uleiurilor si grasimilor brute
1542 Fabricarea uleiurilor si a grasimilor rafinate
1543 Fabricarea margarinei si produselor comestibile similare
155
Fabricarea produselor lactate
1551 Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor
1552 Fabricarea inghetatei
156
Fabricarea produselor de morarit, amidonului si produselor din
amidon
1561 Fabricarea produselor de morarit
1562 Fabricarea amidonului si a produselor din amidon
157
Fabricarea produselor pentru hrana animalelor
1571 Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de ferma
1572 Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de companie
158
Fabricarea altor produse alimentare
1581 Fabricarea painii; fabricarea produselor proaspete de patiserie
1582 Fabricarea biscuitilor, piscoturilor si altor produse similare
1583 Fabricarea zaharului
178
177
Fabricarea de articole tricotate sau crosetate
1771 Fabricarea de ciorapi, sosete si ciorapi pantalon, tricotati sau
crosetati
1772 Fabricarea de pulovere, veste si articole similare tricotate sau
crosetate
181
Fabricarea articolelor de imbracaminte din piele
1810 Fabricarea articolelor de imbracaminte din piele
182
Fabricarea altor articole de imbracaminte si accesorii
1821 Fabricarea de articole de imbracaminte pentru lucru
1822 Fabricarea altor articole de imbracaminte (exclusiv lenjeria de corp)
1823 Fabricarea de articole de lenjerie de corp
1824 Fabricarea altor articole de imbracaminte si accesorii n.c.a.
183
Prepararea si vopsirea blanurilor; fabricarea articolelor din blana
1830 Prepararea si vopsirea blanurilor; fabricarea articolelor din blana
191
Tabacirea si finisarea pieilor
1910 Tabacirea si finisarea pieilor
192
Fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie si a articolelor de
harnasament
1920 Fabricarea de articole de voiaj si marochinarie si a articolelor de
harnasament
193
Fabricarea incaltamintei
1930 Fabricarea incaltamintei
201
Taierea si rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului
2010 Taierea si rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului
202
Fabricarea de produse stratificate din lemn
2020 Fabricarea de produse stratificate din lemn: placaj, panel, furnire,
placi din aschii de lemn, placi fibrolemnoase etc.
203
Fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie, pentru constructii
2030 Fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii
204
Fabricarea ambalajelor din lemn
2040 Fabricarea ambalajelor din lemn
205
Fabricarea altor produse din lemn; fabricarea articolelor din pluta,
paie si impletituri
2051 Fabricarea altor produse din lemn
2052 Fabricarea articolelor din pluta, paie si impletituri
211
Fabricarea celulozei, hartiei si cartonului
2111 Fabricarea celulozei
2112 Fabricarea hartiei si cartonului
212
Fabricarea articolelor din hartie si carton
2121 Fabricarea hartiei si cartonului ondulat si a ambalajelor din hartie
sau carton
2122 Fabricarea produselor de uz gospodaresc si sanitar, din hartie sau
carton
2123 Fabricarea articolelor de papetarie
2124 Fabricarea tapetului
2125 Fabricarea altor articole din hartie si carton n.c.a.
221
Activitatea editurilor
2211 Editarea cartilor
2212 Editarea ziarelor
180
322
Productia de emitatoare radio-televiziune, echipamente si aparate
telefonice si telegrafice
3220 Productia de emitatoare radio-televiziune, echipamente si aparate
telefonice si telegrafice
323
Productia de receptoare de radio si televiziune; aparate de
inregistrare si reproducere audio sau video
3230 Productia de receptoare de radio si televiziune; aparate de
inregistrare si reproducere audio sau video
331
Productia de aparatura si instrumente medicale
3310 Productia de aparatura si instrumente medicale
332
Productia de aparatura si instrumente de masura, verificare si
control (cu exceptia echipamentelor de masura, reglare si control pentru
procesele industriale)
3320 Productia de aparatura si instrumente de masura, verificare si
control (cu exceptia echipamentelor de masura, reglare si control pentru
procesele industriale)
333
Productia de echipamente de masura, reglare si control pentru
procesele industriale
3330 Productia de echipamente de masura, reglare si control pentru
procese industriale
334
Productia de aparatura si instrumente optice si fotografice
3340 Productia de aparatura si instrumente optice si fotografice
335
Productia de ceasuri
3350 Productia de ceasuri
341
Productia de autovehicule
3410 Productia de autovehicule
342
Productia de caroserii, remorci si semiremorci
3420 Productia de caroserii, remorci si semiremorci
343
Productia de piese si accesorii pentru autovehicule si pentru
motoare de autovehicule
3430 Productia de piese si accesorii pentru autovehicule si motoare de
autovehicule
351
Constructii si reparatii de nave
3511 Constructii si reparatii de nave
3512 Constructii si reparatii de ambarcatiuni sportive si de agrement
352
Constructia si repararea materialului rulant
3520 Constructia si repararea materialului rulant
353
Constructii si reparatii de aeronave si nave
3530 Constructii si reparatii de aeronave si nave
354
Productia de motociclete, biciclete si vehicule pentru invalizi
3541 Productia de motociclete
3542 Productia de biciclete
3543 Productia de vehicule pentru invalizi
355
Productia altor mijloace de transport n.c.a.
3550 Productia altor mijloace de transport, n.c.a.
361
Productia de mobilier
3611 Productia de scaune
3612 Productia mobilierului pentru birou si magazine
3613 Productia mobilierului pentru bucatarii
185
3614
3615
362
3621
3622
363
3630
364
3640
365
3650
366
3661
3662
3663
371
3710
372
3720
401
4011
4012
4013
402
4021
4022
403
4030
410
4100
451
4511
4512
452
4521
4522
4523
4524
4525
453
4531
4532
4533
4534
454
4541
4542
4543
4544
601
Transportul pe calea ferata
6010 Transporturi pe calea ferata
602
Alte transporturi terestre
6021 Alte transporturi terestre de calatori, pe baza de grafic
6022 Transporturi cu taxiuri
6023 Transporturi terestre de calatori, ocazionale
6024 Transporturi rutiere de marfuri
603
Transporturi prin conducte
6030 Transporturi prin conducte
621
Transporturi aeriene, dupa grafic
6210 Transporturi aeriene dupa grafic
622
Transporturi aeriene, ocazionale
6220 Transporturi aeriene ocazionale
623
Transport spatial
6230 Transporturi spatiale
631
Manipulari si depozitari
6311 Manipulari
6312 Depozitari
632
Alte activitati anexe transporturilor
6321 Alte activitati anexe transporturilor terestre
6322 Alte activitati anexe transporturilor pe apa
6323 Alte activitati anexe transporturilor aeriene
633
Activitati ale agentiilor de voiaj si a tur-operatorilor; activitati de
asistenta turistica n.c.a.
6330 Activitati ale agentiilor de voiaj si a tur-operatorilor; activitati de
asistenta turistica n.c.a.
634
Activitati ale altor agentii de transport
6340 Activitati ale altor agentii de transport
641
Activitati de posta si de curier
6411 Activitatile postei nationale
6412 Alte activitati de curier (altele decat cele de posta nationala)
642
Telecomunicatii
6420 Telecomunicatii
651
Intermediere monetara
6511 Activitati ale bancii centrale (nationale)
6512 Alte activitati de intermedieri monetare
652
Alte intermedieri financiare
6521 Activitati de creditare pe baza de contract (Leasing financiar)
6522 Alte activitati de creditare
6523 Alte tipuri de intermedieri financiare
660
Activitati de asigurari si ale caselor de pensii (cu exceptia celor din
sistemul public de asigurari sociale)
6601 Activitati de asigurari de viata
6602 Activitati ale caselor de pensii (cu exceptia celor din sistemul public
de asigurari sociale)
6603 Alte activitati de asigurari (exceptand asigurarile de viata)
671
Activitati auxiliare intermedierilor financiare (cu exceptia caselor de
asigurari si de pensii)
6711 Administrarea pietelor financiare
190
BIBLIOGRAFIE
[1] A.Iancu, Mediul ambient i calitatea vieii Revisa economic, nr 37/1985.
[2] C. Pintilie, Conducerea ntreprinderilor, Lito ASE, 19871, p.309-310.
194