MANIFESTARI CLINICE SI DIAGNOSTIC DIFERENTIAL Peste doua treimi din pacientii cu limfoame non-Hodgkin se prezinta cu

limfadenopatie periferica persistenta nedureroasa ( modulul 61). in momentul prezentarii, diagnosticul diferential al limfadenopatiei
generalizate necesita excluderea unor cauze infectioase, incluzand bacterii, virusuri (de exemplu, mononucleoza infectioasa,
citomegalovirus si virusul imunodeficientei umane) si paraziti (toxoplasmoza). Se accepta, in general, ca la adulti un ganglion
limfatic dur, mai mare de un centimetru, neasociat cu o infectie dodita si care persista mai mult de 4 saptamani ar trebui avut in
dere pentru biopsie. Totusi, ganglionii limfatici din unele subtipuri histopatologice de limfoame non-Hodgkin frecnt cresc si descresc.
De aceea, o regresie incompleta nu exclude diagnosticul de limfom non-Hodgkin. La adolescenti si pacientii tineri, mononucleoza
infectioasa si boala Hodgkin trebuie avute serios in dere in diagnosticul diferential. Unele aspecte clinice sugereaza diagnosticul de
limfom non-Hodgkin. Afectarea inelului Waldeyer, ganglionilor epitrohleari si mezenterici este mai sugestiva pentru un limfom nonHodgkin decat pentru boala Hodgkin. Spre deosebire de pacientii cu boala Hodgkin care pot sa prezinte pierdere
ponderala, febra sau transpiratii nocturne, simptomele sistemice sunt prezente la mai putin de 20% din pacientii cu limfoame nonHodgkin. Simptomele sistemice sunt mai frecnte la pacientii cu aspecte histologice difuze, agresi, mai ales la cei cu interesare
hepatica si extraganglionara. Simptome mai putin frecnte, incluzand astenie, stare de rau general si prurit, apar la mai putin de
10% din pacienti.In limfoamele non-Hodgkin este prezenta, de asemenea, simptomatologia toracica, abdominala sau
extraganglionara. Desi mai putin frecnt decat in boala Hodgkin, aproximativ 20% din pacientii cu limfoame non-Hodgkin se prezinta
cu adenopatie mediastinala. Acesti pacienti se prezinta frecnt cu tuse persistenta si disconfort toracic sau fara simptome, dar cu o
radiografie toracica anormala. Ocazional, la debut, poate fi prezent un sindrom de na cava superioara. Diagnosticul diferential al
aspectului mediastinal include cauze infec-tioase (de exemplu, histoplasmoza, tuberculozasau mono-nucleoza infectioasa),
sarcoidoza, boala Hodgkin si alte neoplasme. Afectarea ganglionilor retroperitoneali, mezenterici sau pelvini este comuna in
majoritatea tipurilor histologice de limfoame non-Hodgkin. Acesti ganglioni nu produc de obicei simptome, cu exceptia cazului in
care adenopatia este masiva sau duce la obstructie. Dimpotriva, pacientii care intra in atentia medicului datorita unei formatiuni
abdominale, splenomegaliei masi sau unui limfom gastrointestinal primar prezinta simptome asemanatoare celor asociate altor
leziuni abdominale ocupante de spatiu. Acestea includ dureri cronice, plenitudine abdominala, satietate precoce, simptome
asociate cu obstructiaviscerala sau chiar perforatii acute sau hemoragie gastrointestinala. Simptomele datorate afectarii
extralimfatice sunt mai frecnte in unele subtipuri agresi de limfom non-Hodgkin, dar sunt neobisnuite in limfoamele cu evolutie
lenta. Rareori, unii pacienti se prezinta cu simptome de anemie inexplicabila. Limfoamele non-Hodgkin agresi se pot prezenta cu
leziuni cutanate primare, formatiuni testiculare, compresie acuta a madui spinarii, leziuni osoase solitare si rareori meningita
limfomatoasa. Limfomul non-Hodgkin primar al SNC constituie 1% din toate limfoamele nonhodgkiniene. Totusi, odata cu cresterea
incidentei infectiei cu HIV-l si cu utilizarea terapiei imunosupresi in doze mari, limfomul primar al SNC a denit la fel de frecnt ca si
glioblastoma multiforme.
Atunci cand limfomul non Hodgkin afecteaza un sediu extraganglionar, diagnosticul diferential este mai dificil. Pacientii cu limfom
non-Hodgkin se prezinta, in mod neobisnuit, cu aspecte de limfangita bronhovasculara nodulara, sau cu leziuni pulmonare alolare.
Dimpotriva, infiltrarea hepatica este frecnta, desi adeseori clinic nu este evidenta. intre 25 si 50% din pacientii cu limfom nonHodgkin se prezinta cu infiltrare hepatica, desi relativ putini au formatiuni hepatice mari. Aproape 75% din pacientii cu limfoame cu
evolutie lenta intr-un stadiu avansat au infiltrare hepatica microscopica la prezentare. Dimpotriva, limfomul hepatic primitiv este
extrem de rar si aproape intotdeauna este o tumora cu aspect histologic agresiv. O alta modalitate de prezentare extraganglionara,
care apare la mai putin de 5% din pacienti, este limfomul primitiv osos. Acesta este intotdeauna, in mod virtual, un limfom difuz cu
celule B mari, care se manifesta ca durere osoasa localizata. Cel mai frecnt se observa leziuni litice la examenul