Curs 4 (23.10.

13):
NCPP spre deosebire de codul actual conditioneaza in mod expres
exercitarea actiunii civile in cadrul procesului penal de asigurarea respectarii
dreptului la o durata rezonabila a prcesului penal. Astfel, se prevede cu
titlu de principiu ca actiunea civila poate fi exercitata in cadrul procesului penal
doar daca prin aceasta nu se depaseste durata rezonabila privind solutionarea
actiunii penale. Care este remediul pe care il prevede NCPP? Remediul il
reprezinta disjungerea actiunii civile de actiunea penala. In caz de desjungere
instanta penala ramane competenta sa judece actiunea civila conform
modificarilor aduce prin legea 255/2013 care prin acest fel a revene la
reglementarea actuala. Asigurarea respectarii a unei durate scurte a procesului
penal nu reprezinta o noutate pentru ca si in CPP actual se prevede ca atunci
cand pe parcursul exercitarii acitunii civile in cadrul procesului penal se constata
ca aceasta determina o intarziere a solutionarii actiunii penale, instanta penala
poate dispune disjungerea actiunii civile, situatie in care ramane competenta sa
solutioneze actiunea civila disjunsa. In termeni identici disjungerea sub ambele
coduri poate fi dispusa de instanta penala din oficiu sau la cererea
procurorului sau a partilor. Ea se dispne prin incheiere care poate fi atatcata
doar odata cu fondul cauzei.
Punerea in miscare a acitunii civile se realizeaza in lumina ambelor coduri de
procedura penala prin constituirea de parte civila. Pentru a fi valabila,
constituirea de parte civila trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
1. Sa se realizeze cel mai tarziu pana la inceperea cercetarii
judecatoresti conditie prevazuta in ambele coduri de procedura penala.
Inceperea cercetarii judecatoresti este marcata in lumina ambelor coduri
de citirea actului de sesizare a instantei. Spre deosebire de NCPP, CPP
actual prevede ca constituirea de parte civila se poate realiza oricand in
cursul urmaririi penale si in faza de judecata cel tarziu pana la citirea
actului de sesizare a intantei. NCPP nu contine nicio prevedere referitoare
la posibilitatea contituirii de parte civila in timpul urmaririi penale
obiectivul urmarit de legiuitor a fost acela de a delimita foarte clar cadrul
de exercitare a acitunii civile care presupune existenta unei actiunii penale
care trebuie adusa in fata instantei penale pentru a fi solutionata.
Constituirea de parte civila este obligatorie in toate cazurile fara
constituire de parte civila nu poate fi declansata actiunea civila. In actuala
reglementare pe langa constituirea de parte civila este prevazuta si
posibilitatea exercitarii din oficiu a actiunii civile fara sa fie necesara
constituirea de parte civila atunci cand persoana prejudiciata este o
persoana fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu
restransa, precum si atunci cand instanta dispune restituirea lucrurilor,
defintarea totala sau partiala a unui inscris sau restabilirea situatiei
anterioare savarsitrii infractiunii. NCPP a restrans domeniul de
exercitare din oficiu a actiunii civile care poate fi realizata fara consituire
de parte civila doar la situitiile in care instanta penala din oficiu fara sa

existe constituire de parte civila dispune cu privire la: desfiintarea totala

sau partiala a unui inscris si cu privire la restabilirea situatiei anterioare
savarsirii infractiunii. Ratiunea noi reglementari in NCPP - ratiunea a fost
aceea de a asigura o egalitate intre titularii acitunii civile in ceea ce
priveste modalitatea de exercitare a acitunii civile in cadrul procesului
penal. Atfel, in locul exercitarii din oficiu a acitunii civile pentru situatia in
care persoana vatamata este o persoana fara capacitate de exercitu sau
cu capacitate de exercitiu restransa actiunea civila se exercita in numele
acesteia de reprezentantul sau legal sau dupa caz de procuror care
are aceasi obligatie pe care o are si partea civila, si anume de constituire
de parte civila cu respectarea conditiilor prevazute de lege.
2. Infara de conditia termenului, constituirea de parte civila trebuie sa
se materializeze intr-o cerere scrisa sau orala. Daca cererea este
orala ea se consemneaza de organul judiciar dupa caz intr-un proces
verbal in cursul urmaririi penale dupa punerea in miscare a acitunii penale
sau intr-o incheiere de sedinta in cursul judecatii. In toate cazurile cererea
de constituire de parte civila pentru a fi valabila trebuie sa contina natura
si intinderea pretentiilor, motivele care stau la baza cererii si
probele pe care se intemeiaza cererea. Dupa NCPP pana la terminarea
cercetarii judecatoresti partea civila care este in lumina NCPP spre
deosebire de actualul cod atat persoana vatamata care pretinde ca a
suferit un prejudiciu prin infractiune, cat si succesorul personei vatamate
(in CP actual succesorul este subtituit procesual = persoana care
inlocuieste partea din proces.) poate oricand sa indrepte erorile
materiale pe care le-a comis in cuprinsul cerereri de constituire de parte
civila, poate sa mareasca sau sa micsoreze pretentiile formulate prin
cerera de constituire de partea civila si poate solicita obligarea
persoanei responsabile la plata de despagubiri banesti pentru
obtinerea repararii integrale a prejudiciului cauzat prin infractiune. Pe CPP
actual trebuie de la inceput sa sa indice care este prejudiciul, natura si
cuantumul pretentiilor precum si modalitatea de reparatie.
In caz de pluralitate de parti civile, daca se constata ca ele sunt intr-un
numar prea mare atat actualul cod de procedura penala cat si in NCPP
prevede ca partile civile isi pot desemna un reprezentant daca nu exista
interese contrare. In situatie in care patile civile nu isi desemneaza un
participant organul judiciar (procurorul in faza de urmarie penala si
judecatorul in faza de judecata) dispune desemnarea unui avocat in oficiu
pentru a reprezenta partile civile prin ordonatnta (procurorul) si respectiv
prin incheiere (instanta). Ordonata si incheirea se comunica partilor civile
care au posibilitatea ca ulterior sa instiinteze organul judiciar daca refuza
sa fie reprezentate de avocatul din oficiu desemnat. CPP actul nu prevede
un termen inlauntrul caruia partile civile au obligatia de a instiinta instanta,
NCPP prevede un termen in privinta pluraitatii de persoane vatamate in
cadrul unui proces, si anume un termen de cel mult 3 zile de la data
comunicarii ordonatntei procurorului/incheierea instantei. Nicunul din
coduri nu prevad care sunt consecintele refuzului partilor civile de
a fi reprezentate de avocatul din oficiu desemnat de organele
judiciare. Toate actele care se comunica se prezuma ca sunt cunoscute de

persoanle reprezentate . Spre deosebire de CPP actual, NCPP mai prevede

o situatie in care actiunea civila nu poate fi exercitata in cadrul unui proces
penal, si anume atunci cand ea a fost transmisa pe cale conventioanla
unei alte persoane fizice sau juridice.

Subiectii actiunii civile:

In regelemnetarea actuala acitunea civila are un singur subiect activ, si
anume partea civila. In NCPP exista o pluralitate de subiecti activi ai acitunii
civile si anume: persoana vatamata care s-a constituit parte civila, precum si
succesorul partii vatamate care a are calitate de parte civila in NCPP. In privinta
succesorului partii civile, a mostenitorului partii civile decedate acesta participa
in proces in calitate de parte civila in 2 situatii:
Iure hereditatis atunci cand decesul partii civile este datorat altei
cauze decat infractiunea. In aceasta situatie mostenitorul partii civile
decedate trebuie sa faca dovada acceptarii succesiunii.
Nomine et iure proprio in nume propriu cand decesul partii civile s-a
datorat chiar infractiunii, situatie in care mostenitorul partii civile nu
trebuie sa faca dovada acceptarii succesiunii, ci pretinde producerea unui
prejudiciu propriu cauzat direct prin infractiune.
In lumina CPP actual introducerea in proces in caz de deces a persoanei fizice
sau de reorganizare/dizolvare/desfiintare a persoanei juridice care are calitate de
parte civila, dupa caz a mostenitorilor persoanei fizice decedate sau a
succesorilor in drepturi a persoanei juridice reorganizate ori a lichidatorilor
persoanelor juridice desfiintate sau dizolvate se realizeaza in mod automat,
introducerea succesorilor fiind obligatorie. In acest caz, instanta penala ramane
competenta sa judece in continuare actiunea civila. De asemenea, este
obligatorie introducerea succesorilor si in caz de deces al celeilate parti civile
(inculpat sau persoana responsabila civilmente) sau dupa caz de reorganizare,
desfintare, dizolvare a persoanei juridice inculapte sau dupa caz parte
responsabila civilmente, ea realizandu-se automat chiar cand se ia cunostinta de
existentei acestei imprejurari (deces, dizolvare, defiintare).
In lumina NCPP introducerea succesorilor in caz de deces, defiintare,
dizolvare nu este obligatorie, ci are la baza un drept de optiune care trebuie
exercitat intr-un anumit termen care este prevazut de lege. Astfel, se prevede ca
in caz de deces al partii civile sau in situaite de reorganizare, desfiintare sau
dizolvare a persoanei juridice dupa caz mostenitorul persoanei fizice,
succesoarea in drepturi sau lichidatorul persoanei juridice au dreptul de a opta

pentru continuarea actiunii civile avand obligatia de a solicita continuarea

actiunii civile intr-un termen de cel mult 2 luni de la data la care a intervenit
decesul personei fizice sau reorganizarea/defiintarea/dizolvarea persoanei
juridice. Cand nu se respecta termenul prevazut de lege actiunea civila nu mai
poate fi exercitata in cadrul procesului penal, ci doar separat, adica pe calea
civila la instanta civila. NCPP mai relgementeaza situatia in care a intervenit
decesul sau dupa caz reorganizarea /defiintarea/dizolvarea partii responsabile
civilmente. In aceasta situatie se prevede ca partea civila are obligatia de a
indica mostenitorii, succesorii in drepturi sau lichidatorii dupa caz in termen de
cel mult 2 luni de cand a cunoscut imprejurarea decesului ori dupa caz a
reorganizarii/desfiintari/dizolvarii persoanei responsabile civilmente. Dupa NCPP
pentru cazul in care pers vatamata este fara capacitate de exercitiu sau cu
capacitate de exercitiu restransa actiune civila se exercita de reprezentantul
legal al acesteia in numele pers vatamata sau dupa caz de procuror.

Exercitarea actiunii civile:

Trebuie facuta distinctia intre constituirea de parte civila care marcheaza
declansarea acitunii civile si exercitarea actiunii civile care priveste o actiune
civila inceputa/pusa in miscare si care inseamna cererea partii civile pe care o
adreseaza instantei penale de obligare a persoanei reponsabile la reparatia
prejudiciului cauzat prin infractiune care se realizeaza potrivit dipozitiilor legii
civile. Daca in privinta inculpatului nu exista absolut nicio neintelegere
(subiectul pasiv al actiunii civile, persoana fata de care s-a pus in miscare
actiunea penala), in privinta partii responsabile civilemente ea este persoana
care raspunde potrivit legii civile pentru prejudiciul cauzat de inculpat prin
infractiune. Daca in privinta inculpatului modalitatea de participare a acestuia in
proces este foarte clara, in sensul ca ea se realizeaza prin punerea in miscare a
actiunii penale in lumina amblelor coduri cu diferenta ca in lumina NCPP punerea
in miscare a acitunii penale se relizeaza in toate cauzurile doar prin ordonatnta
procurorului cu exceptia plangerii formulate de persoana vatamata impotriva
neinceperii urmariri penale, in privinta partii civle participarea acestei se
realizeaza in 2 modalitatii in lumina abelor coduri:

Prin introducere introducerea se realizeaa prin dispozitia organului

judiciar penal competent. In lumina CPP actual ea se poate realiza atat in
faza de urmarire penala, cat si in faza de judecata doar la cererea partii
civile. In lumina NCPP dupa modificarile aduse prin legea 255/2013
introducerea parti reponsabile civilmente se realizeaza la cererea parti
indreptatite potrivit legii civile. Prin aceasta NCPP face trimitere la
dipozitiile legii civile (cele care sunt prevazute in NCC si NCCP). Aceasta
prevedre tine seama de noua viziune a legiuitorului cu privire la notiunea
de parte civila care include pe langa persoana vatamata care pretinde ca a
suferit un prejudiciu prin infractiune si care se constiuie parte civila si

succesori partii vatamate care au aceeasi calitate de parte civila atunci

cand sunt indeplinte conditiile raspunderii civile delictuale potrivit legii
civile . Pentru a fi valabila introducerea in proces a partii responsabile civile
trebuie sa se realizeze cel tarziu pana la citirea actului de sesizare a
intantei si oricand in cursul urmaririi penale pe CPP actual. In lumina NCPP
ea se realizeaza doar in fata instantei si doar pana la inceperea cercetarii
judecatoresti. Inceperea cercetarii judecatoresti este marcata de acelasi
moment ca in actualul cod, si anume citirea actului de sesizare a instantei.
In cazurile in care procurorul exercita actiunea civila este vorba de cazurile
in care persoana vatamata este fara capacite de exercitiu sau cu
capacitate de exercitiu resptransa introducerea in proces a parti
responsabile civilmente trebuie ceruta in mod obligatoriu de catre
procuror. Procurorul in aceste cazuri in care exercita actiunea civila nu are
facultatea de a cere, ci are obligatia de a cere introducerea in proces a
partii responsabile civilmente, pentru ca aceasta introducere este
intotdeauna avantajoasa persoanei prejudiciate prin infractiune pentru ca
apara persoana vatamata de riscul insolvabilitatii inculpatului.
Interventia are la baza manifestarea unilatereala de vointa a partii
responsabile civilmente. Partea responsabila civilmente are uneori
interes procesual sa intervina in proces pentru a se apara si a evita riscul
unui proces ulterior pe baza unei acituni civile separate. Partea
responsabila civilmente poate sa intervina in proces penal in fata intantei
pana la terminarea cercetarii judecatoresti in prima instanta situatia in
care va prelua procedura in care se gaseste la momentul interventiei.
Partea responsabila civilmente are acleasi drepturi si obligatii ca si
inculpatul in ceea ce priveste solutionare actiunii civile in cadrul procesului
penal.

La baza exercitarii acitunii civile care priveste reparerea unui prejudiciu

cauzat prin infractiunea pentru care inculpatul este trimis in judecata sta dreptul
de optiune procedurala a partii civile care permite acesteia sa aleaga calea
procesuala de a obtine treagerea la raspundere civila delictuala a persoanei
responsabile, fie calea penala la instanta penala, fie calea civila. Dreptul la optine
reprezinta un vestigiu al vehciului sistem de acuzatie privata unde pornirea
procesului penal depindea de decizia vitimei infractiunii. Dreptul de optiune
procedurala are numeroare valente practice: este o solutie avantajoasa pentru
partea civila care are posibilitatea ca prin exercitarea actiunii civile sa exercite si
actiunea penala, repectiv sa sustina procurorul in exercitarea actiunii penale in
toate cazurile. De asemenea, pe aceasta cale partea civila poate beneficia de
probele mai largi pe care le poate obtine in cadrul procesului penal in sustinerea
atat a actiunii penale, cat si a actiunii civile.
Totodata, dreptul de optine procedurala este avantajos si pentru stat, pentru
justitie pentru ca permite evitarea contrarietatii de hotararii. Dreptul de optiune
procedurala nu este insa un drept absolut, astfel el permite derogarea de la
regula potrivit careia odata aleasa o cale procedurala nu se poate recurge la o
alta cale (regula: electa una via non datur recursus ad altera decurge din
dreptul de optine procedurala a partii), in situatiile derogatorii care sunt

prevazute in ambele coduri de procedura penala. Exsita situatii derogatorii care

permit parasirea unei cai si urmarea altei cai procedurale.
Partea civila se poate adresa mai intai instantei penale. Daca s-a adresat intai
insantei penale nu se mai poate adresa cu o actiune civila separata instantei
civile. In mod excetional partea civila poate parasi calea penala putand formula
actiune civila la instanta civila in 2 situatii:
in cazul in care instanta penala lasa nesolutionata actiunea
civila - in principiu, in ambele coduri, odata cu actiunea penala prin
aceeasi hotarare instanta penala solutioneaza si actiunea civila
odata cu actiunea penala indiferent de solutie, adica atat in caz de
condamnare/achitare/incetare a procesului penal sau in lumina NCPP
si in caz de renuntare la alicarea unei pedepse sau anularea aplicarii
pedepsei. De la acest principiu exista si siatutii de exceptie in care
instanta penala lasa nesolutionata actiunea civila. In lumina
actualului cod instanta penala lasa nesolutionata acitunea civila
cand dispune achitarea inculpatului pe motiv ca fapta nu este
prevazuta de legea penala, cand dispune inceterea procesului
penal pe motiv ca lipseste plangerea prealabila a persoanei
vatamate, autorizarea sau sesizarea organului compent sau
alta conditie prevazuta de lege, cand a intervenit retragerea
plangerii prealabile a persoanei vatamate, nu lasa
nesolutionata in caz de impacare si nu in caz de mediere. Se lasa
nesolutionata actiunea penala cand exista autoritate de lucru
judecat. In caz de inlocuirea a raspunderii penale cu
raspunde adminsitrativa duce la nesolutionare, dar in practica
nu a existat niciun caz si pe NCPP si NCP nu mai este prevazut.
NCPP spre deosebire de actualul cod prevede un numar mai mare
de cazuri in care instanta penala lasa nesolutinata actiunea civila:
instanta achita pe motiv ca fapta nu este prevazuta de legea
penala, in cazul in care inceteaza procesul penal pe motiv ca
lipseste plangerea prealabila, sesizarea sau autorizarea
organului prevazut de lege sau alta conditie prevazuta de
lege, atunci cand a intervenit amnistia, prescriptia sau decesul
(pe CPP actual se solutioneaza in aceste situatii), retragerea
plangerii prealabile, impacarea partilor sau incheierea unui
acord de mediere, in cazul in care exista autoritate de lucru
judecat, in cazul in care a intervenit un transfer de proceduri
penale cu alt stat. Cu alte cuvinte acitune civila in lumina NCPP
poate fi solutionata doar in celelte cazuri, ea trebuie respinsa cand
fapta nu exista, cand nu exista probe din care sa rezulte ca
persoana a savarsit fapta si ea trebuie sa fie admisa daca lipseste
forma de vinovatie prevazuta de lege sau exista o cauza de
nepedepsire.
cand s-a dispus suspendarea procesului penal (prevazut in
ambele coduri), pentru ca suspendarea procesului penal duce la
intarzierea repararii prejudiciului si partea civil are interes procesual

sa ceara intantei sa solutioneze actiunea civila. Ce se intampla in

cazul in care sa da in cursul urmaririi penale o solutie de neurmarie
sau netrimitere in judecata? Chiar daca nu se prevede in mod expres,
atat in cazul NCPP cat si in CPP artea civila se poate indrepata cu
actiunea civila la instanta civila pe cale separata daca dupa
punerea in miscare a actiunii penale da o solutie de netrimitere in
judecata. (CPP scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea
urmaririi penale NCPP- clasare sau renuntare la urmarire penala)
Cand partea civila poate parasi actiunea civila si se poate adresa instantei
penale:
daca actiunea civila a fost introdusa la instanta civila inainte
punerea in miscare a actiunii penale. Dupa punerea in miscare
a actiunii penale partea civila se poate indrepta cu actiune civila la
instanta penala. Aceasta derogare decurge dintr-un principiu de
drept care este prezent in toate legislatiile din familie romanogermanica: principiul conform caruia penalul tine in loc civilul
(inspirat din dreptul francez) este un caz de suspendare de
drept/obligatorie a acitunii civile. In reglemenatarea actuala
suspendarea dureaza pana la solutionarea deinitiva a cauzei
penala (pana cand se obtine o hotarare penala definitiva). In NCPP
suspendarea actiunii civile in cazul in care actiunea penala a fost
pusa in miscare ulterior are o durata determinata. Limitarea duratei
suspndarii are la baza ratiunea asigurarii unei durate rezonabile a
procesului penal in ansamblul sau. In NCPP se prevede ca
suspndarea nu poate dura decat cel tarziu pana cand se
pronunta o hotarare in prima instanta, dar nu mai tarziu de
un an de la data punerii in msicare a actiunii penale.
Partea civila poate parasii actiunea civila si se poate indrepta cu o
actiune civila la instanta penala in situatia in care s-a reluat
procesul penal ca urmare a incetarii a cauzei care a
determinat suspendarea caz dereluare (reluarea
urmaririi/judecatii). In amabele coduri, partea civila se poate adresa
instantei penale si daca s-a dispus ulterior redeschiderea urmaririi
penale in cazurile in care dupa punerea in miscare a urmaririi penale
s-a dat o sotuie de neurmarire sau netrimitere in judecata (scoate de
sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale pe CPP actual si
clasare sau renuntare la urmarire penala pe NCPP).
In ambele coduri se prevede si o situaite in care partea civila nu se
mai poate adresa ulterior instantei penale, si anume daca inatanta
civila a pronuntat o hotarare in prima instanta.
Distinct de modurile de solutionare a actiunii civile in cadrul procesului
penal sunt reglementate si alte situatii de stingere a actiunii civile. NCPP prevede
expres posibilitatea partii civile de renuntare la actiunea civila, renuntarea la
actiunea civila se poate realiza cel tarziu pana la inceperea dezbaterilor in apel
(potrivit NCPP hotararile penala raman definitive in fata instantei de apel).

Dezbaterile in apel care reprezinta stadiul ultim al judecatii inainte de obtinerea

unei hotarari penale definitive a fost ales de legiutor ca fiind un termen pana la
care poate avea loc renuntarea. Renuntarea este definitiva si irevocabila, in
urma renuntarii partea civila nu isi mai poate valorifica pretentiile din prejudiciul
realizat in urma infractiunii. Ambele coduri prevad si tranzactia si incheierea
unui act de mediere ca modalitate de stingere a actunii civile care se
realizeaza in mod obligatoriu intre partea civila, inculpat si partea responsabila
civilmente presupunand un acrod tripartit, ce necesita 3 vointe pentru a fi valabil
si a produce efecte juridice. In ambele coduri se prevede recunoasterea de
catre inculpat a pretentiilor civile, totala sau partiala, in aceasta situatie in
care inculpatul recunoaste pretentii instanta acorda despagurbirile in masura
recunoasterii fara a mai fi nevoie de adminitrare de probe, pentru recunoasterea
partiala se administeraza probe doar pentru restul pretentiei (partea
nerecunoscuta). Recunoasterea pretentiilor civile realizata de inculpat se poate
realiza doar cu acordul parti responsabile civilmente .(reglementare si in NCPP si
in CPP).
In privinta autoritatii de lucru judecat a hotararii penale,
pronuntate de instanta penala fata de instanta civila si cu privire la
efectele hotararii pronuntate de instanta civila cu privire la procesul penal. NCPP
aduce modificari care tin seama de prevederile cuprinse in NCC, astfel daca in
actualul cod daca o hotarare pronuntata de o instanta penala are putere de lucru
judecat asupra procesului civil, atat in privinta existentei faptei, persoanei si a
vinovatiei in noua regelemntare o hotarare pronuntata de o instanta penala are
autoritate de lucru judecat asupra procesului civil doar in privitna existentei
infractiunii si a persoanei care a savarsito nu si in privinta vinovatiei. Se prevede
in mod expres ca instanta civila nu este legata nici de dipozitiile legi penale, nici
de hotararea instantei penale atunci cand aceasta a dispus achitarea sau
incetarea procesului penal in 2 privinte: in privnta existentei prejudiciului si a
vinovatiei.
In privinta efectelor pe care le produce o hotarare pronuntata de o instanta
civila prevederea din NCPP este identica cu cea din CPP, o hotarare definitiva
data de o instanta civila nu are autoritate de lucru judecat in privinta procesului
penal in ceea ce priveste existenta infractiunii, persoanei care a savarsito si
vinovatia.

Participantii in procesul penal:

In CPP actual nu exista prevederi generale privitorare la participantii la

procesul penal. NCPP se deosebeste de actualul cod in sensul ca reglementeaza
intr-un titlu distinct toti participantii la procesul penal, intr-o conceptie unitara
care tine seama de definita procesului penal (=este un complex de acte care se
realizeaza succesiv si progresiv de catre toti subiectii procesuali care participa la
procesul penal). In acest fel prin participanti la procesul penal intelegem
subiectii procesuali care iau parte la desfasurarea procesului penal.
Subiectii procesuali sunt e 2 feluri: subiecti procesuli oficiali care sunt
organele judiciare penale si subiectii procesuali particulari care sunt partile si
ceilalti subiecti procesuali. Nu existe diferente majore intre cele 2 coduri. In
lumina ambelor coduri avem subiecti procesuli activi titulari actiunilor si
pasivi asupra carora se rasfrang actiunile civile din cadrul unui proces penal.
Exista subiecti procesuli interesati (cei care au interes in solutionarea
actiunilor, atat a celei penale, cat si a celei civile) si neinteresati. In NCPP
participantii la procesul penal sunt prezentati intr-o anumita ordine care tine
seama de gradul de implicare al acestora in cadrul procesului penal. Mai intai
sunt prezentati participanti principali (cei oficiali, indispensabili: organele
judiciare penale care desfasoara o activitate judiciara, care sunt prezentati intr-o
ordine cronologica in raport de gradul de intervenite a acestorra in cadrul
procesului penala: organele de cercetare penala, procurorul, judecatorul
de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara si instantele
de judecata. Aranjarea sublineaza ca organele de urmarire penale sunt organe
care intervin prioritar, de aceea pot fi denumite si organele de elaborare a
procedurii penal impruna cu cele 2 noi organe judiare penale introduse de NCPP.
Instantele de judecata pot fi denumite organe juridice de apreciere ), avocatul
(in CPP actul nu exista nicio prevedere expresa), partile (inculpatul, partea
civila si partea responsabila civilmente), subeicti procesuali (in NCPP sunt
denumiti principali, sunt subiecti procesuali care participa la procesul penal si
sunt interesati care sunt suspectul si persoana vatamata) si alti subiecti
procesuali (sunt subiecti procesuali neinteresati, cu caracter obiectiv, ce nu
participa din interes: martorul, agentul procedural, serivicul de probatiune,
organele de constatare etc.).