Formarea

Studiu de caz III

contiinei
istorice

Realizat de: Guta Petruta, Dutu

Raluca si Savu Adina
XI-E2.

Cronica
Cronica este scrierea istoric n care sunt consemnate n ordine
cronologic evenimentele dintr-o anumit perioad, dup surse
diverse, att scrise, ct i orale. In spaiul medievalitii romneti,
denumirea ei este de letopise i limba de expresie este la nceput
slavona, limba oficial, de cancelarie, preluat din mediul bisericesc
care o consacrase ca limba a culturii scrise. tefan cel Mare este
promotorul acestei aciuni, continuate ulterior i de ali domnitori,
pentru ca in secolele urmtoare s devin oper de autor, att n
Moldova, ct i n ara Romneasc.
Clasificare n funcie de autor sau iniiator:
-cronica domneasc este cronica oficial, intocmit sub directa
supraveghere a domnului care a avut iniiativa ei i este expresia
punctului de vedere oficial;
-cronica de autor este cronica ntocmit de un nvat laic, exponent
al clasei sociale cu acces la instrucie, care are iniiativa de a fixa n
scris evenimentele importante din istoria neamului su;
-cronica anonim este un tip de cronic al crei autor nu este
cunoscut (cercetrile ntreprinse asupra acestor cronici, ncepnd cu
secolul al XIX-lea, au permis diferite ipoteze privind paternitatea lor;
pentru a desemna presupusul autor, se folosete formula atribuit
lui).

Temele fundamentale abordate de cronicari i de ceilali autori preocupai de

contiina istoric a romnilor sunt: originile, limba,continuitatea, evenimentele istorice,
instituia domniei.

Formarea contiinei istorice

Contiina istoric se nate din ncercarea de a construi identitatea unui
popor, a unei naiuni, prin raportare la alte popoare, la alte naiuni. Cteva
dimensiuni specifice acestei raportri sunt: situarea n timp i n spaiu,
evenimentele istorice, limba, cultura i civilizaia, mentalitile. Incepnd cu
secolul al XVI-lea, preocuprile privitoare la felul n care romnii se nscriu n
cursul istoriei apar n documente scrise n limba slavon. Acest interes se
dezvolt datorit contactelor pe care cei preocupai de formaia lor intelectual
ncep s le aib cu alte culturi i alte civilizaii.
Primul romn care afirm, n lucrarea sa Hungaria (1536), scris n
limba latin. Originea roman i unitatea limbii i a poporului romn este savantul
umanist Nicolaus Olahus. Pasul important este fcut n acest domeniu de
cronicarii moldoveni, cei care la mijlocul secolului al XVII-lea i nceputul
secolului al XVIII-lea, scriind n limba romn, pun bazele istoriografiei i care, de
asemenea, sunt considerai a avea merite n crearea unui stil literar. Scrierile lor
au ecou i n ara Romneasc, unde apar alte cronici care continu efortul de
reconstituire a istoriei mai ndeprtate sau mai recente.

Dimitrie Cantemir se detaeaz ca un istoric savant, acoperind,

prin scrierile sale, att spaiul universal, ct i cel autohton.
Intenia autorului este de a elabora o descriere complet a
trecutului poporului su. M.Koglniceanu ncepe s editeze, n
1843, Letopiseele rii Moldovei i ndrum programul revistei
Dacia literar ctre formarea unei literaturi naionale, pentru care
tema istorica este esenial.
De-a lungul timpului, contiina istorica genereaz polarizri ( n
perioada interbelic ) sau se supune ideologicului ( n perioada
comunist apar teorii deformate despre originile i vechimea
romnilor ).
Cele mai cunoscute scrieri istorice sunt:
-Analele scrieri istorice n care sunt nregistrate, an cu an,
ntmplrile importante din viaa unui popor;
-Cronicile ( letopisee ) lucrri istorice mai frecvente n Evul
Mediu, care cuprind nregistrri cronologice a evenimentelor
sociale i politice;
-Cronografii scrieri de factur istoric, ncepnd cu facerea lumii,
i care se bazeaz pe izvoare istorice, dar i pe legende populare;

Secolul al XV-lea si al XVI-lea

-cronici n limba slavon:
-cronici de curte prin care se fixeaz memoria unei colectiviti
conduse de un voievod;
-au circulat numai n manuscris;
-primele texte nchegate narativ, care depesc modelul enumerativ i
sec al analelor;
-primele forme de consemnare a istoriei prin prezentarea cronologic
a evenimentelor mai importante ale fiecrui an;
-primele au fost scrise n Moldova ( anonime, la porunca lui tefan cel
Mare );
-originalele nu s-au pstrat, ci doar mai multe copii identificate dup
locul n care au fost gsite;
-cronici despre Mihai Viteazul;
-la acestea se adaug cronici n versuri scrise n limba greac;

Cronica lui Stefan cel

Mare

Letopiseul de la Bistria , care a fost descoperit de I. Bogdan

este un manuscris copiat la sfritul veacului al XVI-lea sau nceputul
celui de-al XVII-lea.Codicele cuprinde cronica lui Manases n
traducere slav , urmat de Letopiseul moldovenesc.
Cronica lui tefan cel Mare este precedat de o alt cronic de
ntindere mai mic care ncepe de la desclecatul lui Drago (1359) i
merge pn la urcarea in domnie a lui tefan cel Mare.
Cronica marelui domn al Moldovei se nfaieaza deci aici ca o
continuitate a acestuia din urm , alctuind cu ea un singur trup, un
singur letopise, cu titlul : Acesta e letopiseul de cnd cu voia lui
Dumnezeu s-a nceput ara Moldoveneasca.
Letopiseul acesta nu este nsa complet , fiindc lipsesc ultimele
pagini.

Letopiseul de la Putna a fost publicat in Vechile cronici

moldovenesti pana la Urechia. Originalul a fost gsit in Biblioteca
Academiei teologice din Kiev. Materialele istorice sunt alctuite din
cele mai vechi anale srbeti , din cea dinti cronica bulgreasc si
dintr-o versiune a cronicii moldoveneti. Versiunea acestui letopise
este copiat de clugrul Isaia din mnstirea Slatina a Moldovei.
Originalul pare s fi venit din mnstirea Putna , fiindc n cuprinsul
textului se gsesc numeroase amnunte privitoare la mnstirea
Putna.

Secolul al XVII-lea
- cronici scrise n limba romn in Moldova: Letopiseul Tarii Moldovei de
Grigore Ureche, continuat de Miron Costin i Ion Neculce;
- cronici in limba polon, n versuri i n proz, scrise de Miron Costin;
- o istorie a moldovenilor scris de Miron Costin;
- cronici anonime muntene;
- cronici de autor din ara Romneasc;

Cronicile anonime
munteneti
A. Letopiseul Cantacuzinesc
Scurtele note analistice despre nceputuri, o prescurtare a biografiei lui Nifon,
istoria lui Mihai Viteazul, epoca tratat de Matei Basarab pana la Mihnea III Radul,
toate acestea au fost adunate laolalt de un cronicar de la sfritul secolului al
XVII - lea, de Stoica Ludescu ( se presupune)care a implinit din partea sa
letopiseul pn la sfritul domniei lui erban Cantacuzino. Cum aceast implinire
are caracterul unei cronici de familie, ostile altei pri, s-a dat acestei poriuni(16541688) numele de cronica Cantacuzinilor.
Trecnd peste legenda lui Radu Negru (aflat la inceputul compilaiei logofatului),
putem observa, c i n vechile anale moldovne, o list a domnitorilor pn la
Radu cel Mare cu anii de domnie si uneori cu ctitoriile i rzboaiele lor (Ludescu
copiaz desigur din vechiul letopise).

B.Letopiseul anonim al Blenilor

Raspunsul partidei Blenilor a venit prin pana foarte fin ascutita a lui
Radu Popescu, dac e s credem prerea destul de rspndit astzi, care-I
atribuie, fr totui argumente convingtoare, nu doar cronica, semnat, de
dup 1700, ci si pe aceea, anonim, care apuc lucrurile de la desclecat, la
fel ca letopiseul cantacuzinesc. Spre deosebire de Ludescu, cu spaimele i
superstiiile lui de om btrn, crescut in spirit cretin i vorbitor numai al
limbii scripturilor, Radu Popescu are tonul unui om de lume, scolit in
strintate, s-ar zice, unde a invat istorie si trei, patru limbi, i el este un
curtean i un diplomat ncercat in slujba domnilor succesivi. Alegerea lui de
ctre bleni, dac asa s-a pus problema, ca s scrie versiunea cea bun a
istoriei s-a dovedit norocoas. Letopiseul Blenilor infieaz intr-un mod
mult mai verosimil ticloiile Cantacuzinilor dect o face letopiseul acestora
cu ale Blenilor. Ura lui Radu Popescu este mai putin delirant dect a lui
Ludescu si, exceptnd pasajul referitor la inscunarea lui erban Cantacuzino
( care, in fond, I-a ucis tatl) celelalte sunt mai degrab viclene, cu bune
aduceri din condei,esnd batjocura cu firul subire al indiferenei. Dincolo de
asta, ceea ce atrage atentia la Radu Popescu, intr-o msur mai mare dect
la toi cronicarii notri, este ceea ce s-ar putea numi o art a spectacolului.
Radu Popescu este un scriitor cursiv i antrenant.

C. Letopiseul anonim brncovenesc

Cea mai obiectiv ca i inuta cea mai frumoasa, c factura literar este ins
o cronic pe care unii au atribuit-o lui Radu Popescu, dar care este considerat de
N. Cartojan anonim.
Cronica este alctuit, dup cum a artat regretatul Giurescu, din dou pri
inegale. Prima este alctuit dincinci asimi din ntinderea total a operei i
istoriete mersul ascendent al domniei lui Brncoveanu, care culmineaz n
1703, cnd, n vremuri de aparen linite, domnul, rupnd toate firele intrigilor
esute de dumanii si , se intoarce in Adrianopol in ar, cu hatiserif din partea
sultanului garantdu-i domnia pn la sfritul vieii.
In a doua parte sunt descrise evenimentele externe din al cror angrenaj s-a
dezlnuit rzboiul dintre Petru cel Mare i turci, rzboi care, in vltoarea lui, a
pregtit prbuirea lui Brncoveanu.
N. Cartojan declar c noi, istoricii literari, care cutm in slova
strmoeasc, dincolo de adevrul istoric, eternul omenesc prins in formele artei,
trebuie s recunoatem aci c, aceast repede expunere a faptelor[]este de un
real efect dramatic, pe care cronicarul tie s-l speculeze din punct de vedere
literar .

Grigore Ureche

GRIGORE URECHE
Grigore Ureche (aproximativ 1590-1647) e primul cronicar moldovean de
seam, a crui oper a nfruntat timpurile, ajungnd pn la noi. Cronicarul a nvat
carte la Lvov, unde a studiat istoria, geografia, limbile clasice latina si greaca, retorica
i poetica. Rentors in ar a participat la viaa politic mai nti ca logoft, apoi sptar.
n vremea domniei lui Vasile Lupu a fost unul din sfetnicii apropiai ai acestuia, mare
sptar, iar din anul 1642, urmnd calea printelui su a ajuns mare vornic al aceleai
ari de Jos.A murit in anul 1647 i a fost nmormntat intr-o cript de la mnstirea
Bistria din Moldova.
Spre sfritul vieii, Grigore Ureche a nceput s scrie Letopiseul Tarii Moldovei, la
care a muncit ntre anii 1642-1647. E unica lucrare cunoscut, cuprinznd
evenimentele din perioada 1359-1594, rmas nefinisat. . Este o epoca care l face
pe cronicar sa vorbeasc despre Moldova ca despre o ar mictoare i neaezat
aflat in calea rutilor din cauza crora de multe ori se fceau rzboaie ara fiind
prdat si ars, bntuit de foamete cu rare vremuri de bucurii si linite. n aceste
condiii principala atitudine a oamenilor e lupta, trstura moral definitorie este vitejia,
iar modelul eroic e tefan cel Mare. Prin el Grigore Ureche urmrete s trezeasc in
contemporani sentimentul patriotic si ideea c jugul turcesc poate fi nlturat.
Cronicarul prezint cteva momente din viaa domnitorului: imprejurarea morii,
portretul, sentimentele poporului la moartea domnitorului, intrarea lui in legend, starea
vremii in acel an, i o scurta i precis nsemnare istoriografic.
Grigore Ureche deschide arta portretului prin concizia exprimrilor memorabile
realiznd un elogiu al domnitorului exemplar: Fost-au acest tefan Vod,om nu mare
de stat, mnios si de grab a vrsa snge nevinovat; de multe ori la ospee omoria
fr giude. Amintrelea era un om ntreg la fire, neleneu, i lucru su l tia a-l acoperi,
si unde nu gndeai acolo l aflai.

La lucruri de rzboaie meter; unde era nevoie nsui se vria ca vzndul ai si s nu s indrpteze si de aceea raru razboi nu biruia. i unde-l
biruia alii, nu pierdea ndejdea, c tiindu-se czut jos, se rdica deasupra
biruitorilor.
Cronicarul obiectiv prezinta calitatile si defectele domnitorului fapt ce
umanizeaza eroul. Portretul fizic e doar schitat in propozitii negative cu sens
pozitiv om nu mare de stat ceea ce contrasteaza cu avalansa de atribute
morale: impulsivitatea domnitorului autoritar care are drept de viata si de
moarte asupra supusilor sai: manios si de graba a varsa sange. Energic
preocupat este omniprezent unde nu gandeai acolo il aflai. In politica
externa exceleaza prin spiritul de luptator fiind un excelent strateg si
conducator de osti la lucruri de razboaie mester, cunoaste puterea
exemplului unde era nevoie insusi se varaia ca vazandu-l ai sai sa nu se
indarapteze, dar si prin optimism si prin spiritism diplomatic stiindu-se
cazut jos se ridica deasupra biruitorilor. Se remarca rolul inversiunii al
epitetului si al antitezei in realizarea portretului moral.

Cronicarul motiveaz scrierea acestui letopise din simplul pretext "ca

s nu se nece ...anii cei trecui" i s lase urmailor amnunte despre
cele ce au fost s se petreac in anii de demult, dar i din grija c
acetia s nu rman "asemenea fiarelor i dobitoacelor celor mute i
fr minte". E de accentuat importana pe care o acord cronicarul
istoriei in trezirea i creterea contiinei naionale a poporului,
"Letopiseul rii Moldovei" constituind nceputul istoriografiei n limba
romn.Grigore Ureche a consemnat in mod obiectiv evenimentele i
ntimplrile cele mai importante, innd foarte mult sa fie nu un
"scriitoriu de cuvinte dearte ce de dereptate".
Grigore Ureche a deschis un nou drum n literatura istorica
romn, care avea s contribuie la elaborarea unor opere dintre cele
mai importante in literatura romneasca veche. Acest drum a fost
continuat n primul rnd de Miron Costin, care are cuvinte de laud
pentru predecesor, pentru dragostea lui de ara, nelsndu-i patria
s rmie ntru ntunerecul netiinei.

Miron Costin

Miron Costin
Miron Costin nscut in anul 1633, avea aproape 5 ani in 1638 cnd devine

nobil polon.Era al doilea fiu, ntre cei 11 copii. Costinii fceau parte dintr-o familie
care se ridicase recent din punct de vedere politic, i-i adunase o avere
nsemnat in moii i sate. Tatl su, Iancu Costin, a fost silit s fug n Polonia,
cu familia.Acolo a cptat o cettenie polon i i-a dat copiii la coal. El apare
pentru intia oa n documentele istorice, care a ajuns postelnic al doilea (1626),
mare postelnic (1630-1632) sub Moise Movila i mai pe urm hatman (1633). Ioan
sau Iancu Costin a fcut parte dintre boierii filopoloni. Familia Costin se stabilete
in Polonia lng Bar i capt n arend moia Novosilca Nova.
Astfel,Miron Costin intr n rndurile nobilimiii polone de la varsta de cinci ani
i se bucur de privilegiile acordate acesteia. Marele cronicar moldovean a nvat
in condiii apropiate de acelea in care s-a pregtit Ureche. Adugnd atitudinii lirice
rigoarea investigativ, Miron Costin este creatorul prozei tiinifice romneti, n
De neamul moldovenilor. Cultura romn a nceput s se individualizeze inc din
secolul al XVI-lea i n prima jumatate a celui urmtor. Grigore Ureche nu facea
dect s afirme plenar aceast individualizare. Confirmareaei a fost fcut prin
hotrrea lui Miron Costin de a continua Letopiseul nceput de Ureche, dar i
prin inaugurarea unor genuri i specii literare noi. La Miron Costin ntlnim pentru
ultima oar un echilibru intre tentaia povestirii i efortul de pozitivare a
demostraiei. Miron Costin ii ncheie predoslovia la Letopise cu fgduina unui
letopise ntreg si cu regretul de a nu-l fi realizat nc. Cel din 1675 este
prezentat ca o parte dintr-un plan mult mai vast : Fost-au gndul mieu, iubite
cetitorule, s fac letopiseul rii noastre Moldovei din desclecatul ei cel dinti []
i urdzisam i nceptura letopiseului.

Ion Neculce

Ion Neculce
Cuprinde evenimentele din 1662 pn la 1743, la care a fost mai totdeauna
prta sau le-a cunoscut de aproape. n prefa ne spune c pn la Duca-Vod
s-a slujit de diferitele izvoare ce a aflat pe la unii i alii, "iar de la Duca-Vod cel
btrn nainte pn unde s-o vedea, la domnia lui Ion Vod Mavrocordat, nici de
pre un izvor a nimnui, ce am scris singur dintru a mea tiin, cte s-au tmplat
de au fost n viaa mea. Nu mi-au trebuit istoric strin s cetesc i s scriu c au
fost scrise n inima mea". Letopiseul este precedat de cteva file ce poart titlul:
"O seam de cuvinte ce sunt auzite din om n om, de oameni vechi i btrni i
n letopisee nu sunt scrise...". Neculce nu era prea nvat, dar era om cu bun
sim, cu pricepere de a judeca lucrurile, ctigat prin amestecul direct n
afacerile statului i cu un deosebit talent de a povesti. Se poate zice c el e cel
mai literat din toi cronicarii Moldovei. El tie foarte adesea s gseasc cuvntul
just pentru a zugrvi o situaie sau pe un om. Aproape toi domnii, despre care
vorbete n cursul cronicii sale, au cte un scurt portret sau cte o caracteristic.
De la el aflm c Dumitracu Cantacuzino (1684-85), era "om nestttor la
voroav (vorb), amgitor, geamba de cai de la Fanar din arigrad", Constantin
Cantemir (1685-1693), "carte nu tia, ci numai isclitura nvase de o fcea;
practic bun avea: mnca bine i bea bine. La stat nu era mare, era gros,
burduhos, rumn la fa, buzat, barba i era alb ca zpada". Fiul acestuia,
Antioh Vod (1695-1700) era om mare la trup, chipe, la minte aezat, judector
drept; nu prea era crturar, numai nici era prost. Minciunile nu le iubea; la avere
nu era lacom; era i credincios la jurmnt. Mnie avea stranic; de multe ori
rcnea tare, cam cu grab". Dar nu nu numai pe indivizi i plcea lui Neculce s-i
caracterizeze, ci i grupurile, naiunile (psihologia social nu-i era strin).
Despre ttari ne spune c sunt lupi apuctori, iar despre greci are un faimos
pasagiu, din care reproducem aci cteva rnduri: La grec mil, sau omenie, sau
dreptate, sau nevicleug, sau frica lui Dumnezeu, nici unele de acestea nu sunt.

Concluzii
Cronicarii moldoveni si munteni au bazele procesului de construire a
istoriografiei romne care va face posibil apariia n epoca paoptist a primilor
istoriografici romni. Recupernd prin opera lor Istoria romnilor
de la nceputuri cronicarii au pus pentru prima oar problema originii latine a
poporului romn.
Afirmaia fcut de Grigore Ureche potrivit cruia toi romnii de la
rm se trag a fost reluat de Miron Costin in cronica sa si dezvoltat in
tratatul De neamul Moldovenilor . Aceeai concepie se gsete i in opera lui
C.Cantacuzino. Ideea romanitii poporului romn pus de cronicari n legtur cu
aceea a latinitilor limbii romne a contribuit la formarea con tiinei naionale.
Dincolo de aspectul pur istoric cronicile au i o valoare literar. Aici se
ntlnesc ntr-o form incipient procedee ale prozei artistice: portretul
( Grigore Ureche ), descrierea ( Miron Costin ), naraiunea si dialogul (Ion
Neculce). Influena cronicarilor asupra literaturii romne moderne e
indiscutabil. Autori precum Costache Negruzzi , Vasile Alecsandri, Dimitrie
Bolintineanu, Mihail Sadoveanu .a. s-au inspirat din opera lor.

Bibliografie:
1.N. Cartojan, Istoria literaturii romne vechi
2.G. Clinescu, Istoria literaturii romne de la origini pn n prezent
3.Nicolae Manolescu, Istoria critic a literaturii romne
4.N. Cartojan, Istoria literaturii romne vechi
5.Dicionarul enciclopedic romn
6.Grigore Ureche, Letopiseul
7.Miron Costin, De neamul moldovenilor
8.Dan Horia Mazilu, Cronicari moldoveni Antologie
9.Dan Horia Mazilu, Recitind literatura romn veche
10.Eugen Negrici, Naraiunea n criticile lui Grigore Ureche si Miron
Costin
11.Nicolae Manolescu, Istoria critic a literaturii romne
12.Istoria literaturii romne, vol I
13.Dumitru Velciu, Grigore Ureche
14.Mircea Scarlat, Miron Costin
15.Ion Rotaru, Valori expresive in literatura romn veche

SFARSIT!