Ministerul Educatiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Fizicsi Inginerie
Catedra: Fizic Aplicat i Informatic
Cursul: Fizica general I

Lucrare de laborator Nr. III

Lucrare de laborator nr. 26

Efectuat de studentul
grupei 1.2 anul I:

Morari Nicu
Controlat de Lectorul:

Boris Iulea

Chiinu 2013

Noiuni teoretice

1. Scopul lucrarii
Determinarea coeficientului de tensiune superfeciala pentru apa si
anilina.
2. Aparate si accesorii
Instalatie .
3 .Notiuni teoretice
Lichidele din punct de vedere al struturii lor ocupa un loc intermediar
intre gaze si solide. Initial sa constatat ca lichidele au o structura
dezordonata ca si gazele,dar mai tirziu s-a stabilit rontgenografic ca si in
aceste substante exista o ordine determinata care creste o data cu
apropierea de punctul de solidificare.Ea a fost denumita ordinea locala.
Aceasta inseamna ca daca ne raportam la o particula data,atunci toate
particulele vecine sint dispuse ordonat.
Moleculele in lichide sint legate intre ele prin forte de coeziune.
-Fortele de interactiune intre molecule se numesc forte
intermoleculare.
-Spatiul din jurul unei molecule in care ea isi manifesta actiunea asupra
altor molecule se numeste sfera de actiune moleculara.
Raza acestei sfere se numeste raza sferei de actiune moleculara.
O substanta lichida este separata de atmosfera inconjuratoare printr-o
patura superfeciala.
Deci, se numeste patura superfeciala stratul de molecule de la
suprafata lichidului care este in contac direct cu vaporii sai si se extinde
in adincime pina la distanta egala cu raza sferei de actiune moleculara.
Fiindca toate moleculele din patura superfeciala actioneaza cu forte
rezultante de interactiune spre interiorul lichidului,aceasta patura exercita
o presiune asupra straturilor moleculare urmatoare. Aceasta presiune se
numeste presiune moleculara
Pentru ca o molecula sa treaca din interiorul lichidului in patura
superfeciala,ea trebuie sa invinga fortele datorate presiunii moleculare
ale paturii superfeciale.Impotriva acestor forte molecula trebuie sa
efectueze un lucru mecanic.Aceasta duce la scaderea E c si la cresterea Ep.
Deci :
E ps = Epi +

Eps.

Unde: Eps- enegia potentiala a moleculei din patura superfeciala;

Epi- energia potentiala a moleculei din interiorul lichidului;

Eps- surplusul de energie potentiala a moleculei din patura

superfeciala.

Ns

Suma

n=1

ps

pentru toate Ns molecule din patura superfeciala se

numeste energia paturii superfeciale.

Forte de torsiune superficiala-apar ca rezultat macroscopic al fortelor
de interactiune intre moleculele lichidului.Ele sunt tangente la suprafata
lichidului si actioneaza in sensul micsorarii ei.
Forta de tensiune superfeciala a efectuat un lucru mecanic :

A=F*
S = l*

iar suprafata lichidului s-a schimbat cu marimea :

Raportul A/ S este o marime fizica ca caracterizeaza lichidul dat si a

primit denumirea coeficient de tensiune superficiala.

A/ S.

Diferenta de niveluri h se stabileste atunci cind presiunea suplimentara

p este echilibrata de presiunea hidrostatica pgh :

Aici :

pgh=2 / R

-coeficientul de tensiune superfeciala;

R- raza de corbura a suprafetei lichidului din capilar
p-densitata lichidului.
Raza de curbura se exprima prin raza tubului capilar r:
R= r / cos

Din formula pgh=2 / R avem

h= (2 / gr ) *cos
Presiunea aerului in capilar este egal cu :

Patm=P+pgh+ p
unde : P presiunea aerului in vasul 1
h- adincimea cufundarii capilarului in lichid;
densitatea lichidului cercetat

p- presinea suplimentara conditionata de curbura meniscului

Diferenta presiunelor :

P= Patm-P=gh+ p=gh+(2 / R)
unde R raza curbei meniscului.

Diferenta de presiuni
micsoreaza :

P se mareste , iar raza curbei meniscului se

Patm-P= Pmax=pgh+ (2 / gr )

Pmax se masoara cu manometrul :

Pmax = 1gHmax

unde : 1-densitatea apei;

Hmax-indicatia maxima a manometrului .

= rg/2 (1Hmax- h)
= rg 1 Hmax/ 2 sau

= g 1DHmax/ 4

Rezultatele experimentale

Nr.
exp.
1
2
3
4
5
Medi
e

Ap
Hmax
mm/H2
O
14
13
14
13
14
13,6

Ap
Anilin
Anilin
ap N/m Hmax
anilin
-2
x10
mm/H2O N/m
x10-2
6,86
9
2,84
6,37
10
3,16
6,86
10
3,16
6,37
9
2,84
6,86
10
3,16
6,66
9,6
3,03

Alcool
Hmax
mm/H2
O
8
7
8
8
7
7,6

Calculul mrimilor i a erorilor

g 1DH max
4
2 3 4 5
1
5

Alcool
D3 mm

1,15
1,31
1,15
1,15
1,31
1,21

9,81N / kg 1000kg / m3 2 10 3 m 14 10 3 m

6,86 102 N / m
4
9,81N / kg 1000kg / m3 2 10 3 m 13 10 3 m
2 ap
6,37 102 N / m
4
1
3
5
ap ap ap 6,86 102 N / m
1
ap

2 ap 4 ap 6,37 102 N / m
(14 13 14 13 14) mm
13, 6mm
5
(6,86 6,37 6,86 6,37 6,86) 10 2 N / m

6, 66 102 N / m
5
1div 2mm

1mm
2
2
(66 1) 103 N / m
H mediu

9,81N / kg 1000kg / m3 1, 29 10 3 m 9 10 3 m

2,84 10 2 N / m
4
3
9,81N / kg 1000kg / m 1, 29 10 3 m 10 10 3 m
2 anilin
3,16 102 N / m
4
1
4
2
anilin anilin 2,84 10 N / m
1
anilin

2 anilin 3 anilin 5 anilin 3,16 102 N / m

(9 10 10 9 10) mm
H mediu
9, 6mm
5
(2,84 3,16 3,16 2,84 3,16) 10 2 N / m

3, 03 102 N / m
5
1div 2mm

1mm
2
2
(30 1) 103 N / m

D3

4 alcool
g 1 H max

4 22, 6 10 3 N / m
D
1,15mm
9,81N / kg 1000kg / m3 8 103 m
1
3

4 22, 6 10 3 N / m
D
1,31mm
9,81N / kg 1000kg / m3 7 10 3 m
(8 7 8 8 7) mm
H mediu
7, 6mm
5
(1,15 1,31 1,15 1,15 1,31)mm
D3mediu
1, 21mm
5
2
3

Concluzie
Tensiunea superficial este proprietatea general a lichidelor de a lua o form
geometric de arie minim n lipsa forelor externe, datorat aciunii forelor de
coeziune dintre moleculele lichidului.
Coeficientul de tensiune superficial are dimensiune de for pe unitatea
de lungime, sau de energie pe unitatea de arie.
Tensiunea superficial se datoreaz atraciei dintre moleculele lichidului prin
intermediul forelor intermoleculare.