Sunteți pe pagina 1din 121

www.digibuc.

ro

,t1
,

:,:r7,04"E

'
www.digibuc.ro

Cpitan G. G. PRJOLESCU

DIN ISTORICUL

HARTILOR PRINCIPATELOR
I

HARTA ROMANIEI

BUCURESTI

Tipografia NATIONALA"
igo8.

www.digibuc.ro

-e4elz,ez-LeeZ-141-01'w

&PAWe

ew

ved2/:-ze-- ZW-f,2dA"

PREFATA
Imparatul Austro-Ungariei Iosef al II-lea, In o scrisoare adre-

sata prefectilor n anul 1787, privitoare la masurarea hartei


Ungariei care se incepuse in acel limp, printre altele se ex-

prima astfel :
Ca sd se poata bine guverna o tara, trebuete mai nti cunoscutg., i aceasta, nu se poate de cat avnd harta ei exacta..
M. S. Regele Carol I, in discursul de inaugurarea Societatei
Geografice Romane al carei Presedinte este, ca privire la harta
Romaniei, se exprima astfel
(Ea are menirea de a scoate tara din regiunea necunoscutului.
Este dar recunoscuta insemnatatea hartilor pentru desvoltarea
culttwala si economica a tarei pe care o represinta, precum si
valoarea lor pentru trebuintele militare.
In dorinta de a face cat mai malt cunoscut hartile vechi ale
Principatelor Ronzane,ridicate de catre Rusi i Austriaci, precum

si cele publicate mai n urma de diferiti autori si in special

Harta Romniei ridicata de Institutul Geografic al Armatei bazele pe care ea se sprijina, precum si modal de executare
si reproducerilor acestei harti ; am adunat datele trebuincioase
alcatuit acest mic istoric al lor, in scopul dupa cum
am spits de a fi cunoscute de toti care-i intereseaza.
Ta privinta hartei Romaniei, ridicata de oficerii Institutulai
Geografic al Armatei, fiind executata in conditiunile cele mai
exacte si reprodusa ea in alta ingrijire, am cautat sa o arat mai
detailat in scopul de a arata increderea ce toti care se folosesc
de ea, trebue sa i-o dea. Cad, dapa cum se va vedea scarile la
care s'a facut ridicarea originala, precum si reproducerea lor,
poate procura datele necesare si sunt susceptibile de a satisface
toate cerintele administratiunei statului, inginerilor, agricultoindustriasilor, istoricilor, precum si militarilor, pentru
toate intreprinderile lor.
In general, harta Ronuiniei, a adas
va aduce mari foloase
pentru propasirea neamului pe terenul cultural si economic.
www.digibuc.ro

II

Aceasta frumoasa si folositoare opera, se datoreaza In primul


rand guvernelor ta ri, apoi ofic;rdor armatei care au intemeiat
acest serviciu, cum si celor care au contribuit cu munca lor intelectuala si fisica, indurand greutati neinchipuite si necunoscute

de cei ce nu au trecut prim ele, pentru ridicarile ei pe teren.


Din varful llfuntilor pana in Dunare, nici chiar o suprafata
de un hectar macar, nu a ramas necercetat, si nu exagerez cand
spun ca au fost locuri atat de periculoase salbatice In partea
muntoasa a tarei pe care nu se calcase Inca de alta finta omeneasca, pana la oficerul geodez sau topograf.
Pentru <c Tara, Drapel si Rege, este deviza fiecarui ostas.
Oficerii armatei, carora ii s'a incredintat ridicarea hartei tari
si care este aproape de a se termina ; pot fi mandri de opera lor.
Gunosaindu-se astazi cu multa exactitate frontierile, supra-

fata solului ei, precum si positiunile din interior, oficerul va putea

face din ea o noua arma de rasboi, pentru a o apara cu abnegatiune de toti vrajmasii ei din afara, care an indrasni sa calce
cu intentiuni de cucerire, din ceeace se cunoaste astazi bine ca
este al nostru.

CiPITAN PARTOLESCU.

www.digibuc.ro

RO MAN IA

Ra,4011

DAeA

sat
17lik9GIl":-

Ofieerilor care au. dirjat,lucrat ci conInbuit la. rlirnira.


HARTEI TARE! ROMANESCI

www.digibuc.ro

redaptairc&

C ..TEVA CUVINTE
ASUPRA

CARTOGRAFIEI VECHI
Cartografia, aceast4 ramurd de stiintd, dela inceput a fost
strans legata de cerintele Statelor i ale culturei ; ea a trecut
prin toate fazele prin care a trecut i omenirea si totdeauna a
trebuit s se acomodeze ei.
In timpurile cele mai vechi, cnd civilizatia se mdrginea numai la unele popoare i in limite foarte strnse, cum era spre
ex. : la Greci, Romani, Egipteni, etc., Cartografia a existat. Statele, provinciile, apele i comunicatiunile cele mai principale,
erau reprezentate in trdsdturi generale, formnd un schelet, iar
centrele populate cele mai importante, precum i indltimele mari,

erau reprezentate prin diferite obiecte in perspectivd spre ex. :

oraele, prin ate o casa sau un turn inconjurat de ant, iar

muntii prin cate o indltime in forma unui mosoroi.


Istoria stabilete a., inainte de anul 2400, filosoful Anaximander, a executat o asemenea hartd i guvernatorul Persian din
Milet, Aristagoras, a fost proprietar al unei astfel de hdrti.
Este cunoscut cd Romanii au pdstrat In archivele Statului,
toate hdrtile provinciilor cucerite de ei in diferite rdzboae.
Pe la inceputul secoluldi al II-lea, Claudius Ptolomeus a intrebuintat geometriceste mi,loacele pentru executarea hrtei si
de atunci a inceput a se pune oarecare exactitate in ceiace priveste dimensiunile orizontale.
Istoria ne mai spune ca, in anul 432 a fost ridicat in hartd
Statul Roman de Vest i cd el a fost executat pe 12 foi de pergament, pe cari au fost reprezentate toate localitdtile ce se aflau
situate pe oselele militare, precum i toate pozitiunile importante.
www.digibuc.ro

2s

Tot in acest secol, Agathodemon din Alexandria, a executat


26 Iraqi geografice intocrnite de Ptolomeus.
In Evul de mijloc, grandioasele miscri de popoare i rzboaele acestor epoce, precum i industria desteptat prin aceasta,

a dat un avant stiintelor geografice i prin ele si a hartilor.

Razboaele cruciate, intreprinderile razboinice i cornerciale ale


Arabilor, descoperirile Portugezilor, toate aceste evenimente, au
facut ca harta sa fie pentru un cm, o credinta indispensabild.
Trebuintele neaparate ale acesteia, a luat avant si aceasta
noua ramura de stiinta a inceput repede sa se desvolte.
In anul no, Carol cel Mare a fost in posesiunea unei Iraqi
gravate in argint, iar Roger I-iu, Regele Siciliei, a dispus in
anul 1305 sa i-se fac un planiglob de metal. Acestor rniscari
culturale, se datoreste prirnele harti de pelerinagiu, de comert
industrie :

Hartile de pelerinagiu, au continut la inceput nu numai orasele principale ale provinciei, ele aratau centrele populate ale
lumei crestine pang. la Roma.
Pe hartile industriale se aratau comunicatiunile principale de
la marile targuri industriale Europene, pana la centrul industral
numit Hanza, care era cel mai important si proverbial punct al
timpului pentru desvoltarea si paza comerciului atat pe uscat
cat si pe mare.
Localit4, Monastiri, Castele, precum si positiuni de orientare
mai departate i pe langa care se aflau comunicatiuni, au fost
desemnate in perspectiva.
Mai tarziu, distantele se arta prin orele de mers, asa ca
pe unele din aceste harti se arata i deprtarile aproximative
intre diferite localith4i. Munti, caci mai in totdeauna numai
ei erau aratati, se desemnau pe harta avand asemnarea unor
mosso ro a e.

In aceasta stare a rmas Cartografia pang, in secolul al 15-lea,

and un oarecare Holl a facut primul tipar al unei hri gravata in learn, cu ajutorul acestei gravuri s'a putut reproduce si

inmulti numrul hartilor.


Prin aceasta descoperire, mijlocul de raspandire al hartei a
fost gasit si de aci cartografia a intrat deodata in adevarata ei
cale de progres.
De si aceasta mare descoperire a dat comerciului un avant
simtitor, totusi, din punct de vedere stiintific, nu a fost cu putintd in aceast epoca a se intocmi hrtile pe baze matematice
caci, lipseau instrumentele pentru masurarea exacta, ceace a facut
ca fixarea astronomica a localitatilor O. se fac neexact si canevasul trigonometric, poate ca nici nu s'a intrebuintat, iar inaltimile sa nu fie aratate, prin urmare aceste harti erau maimult
o inchipuire.
In secolul al i6-lea, Gerhart Merkator a corectat considerabil
www.digibuc.ro

metoda de intocmire si perfectionare a hartilor ; tot de-odatd,


el a publicat un atlas care a fost reprodus prin gravurd un

cupru in anul 1702, in acest timp un oarecare Homan a infiintat un depozit de hdrti reproduse tot prin gravurd in cupru
dupd acelea ale lui Merkator, care le vindea cu preturi destul
de modeste astfel cd a contribuit la rdspndirea lor.
Pozitiunile astronomice ale localiatilor, precum si ale punctelor mai importante au fost stabilite cu oarecare exactitate, de
oarece s'a servit de metoade mai precise dect in trecut asa cd
se poate zice c din timpul acestuia cartografia 'si are bazele
stiintifice.

Schimbarile ce s'a produs in acele timpuri in organizarile Sta-

telor, au atras constituirea armatelor active, precum si intocmirea tutulor aparatelor administrative, cari la rndul lor, au
contribuit la introducerea ddrilor fonciare care Stat.
Impdrtirea teritoriilor a inceput de atunci a se face pe bazele ridicarilor de hdrti.
In secolul al 17-lea, si i8-lea, matematica si astronomia fac
cele mai mari progrese i prin desvoltarea acestor stiinte si cartografia se mai perfectioneazd, rdspAndind pe cele mai bune lucrdri.

Cu toate acestea, putin mai trziu s'a constatat cd si acestea


erau necomplecte pentru a putea servi cu folos intereselor 603nomice si celor militare.
Toate rdzboaele, toate bataliile, de la Cesar si Alexandru cel
Mare au fost pregdtite pe hdrti.
Alexandru cel Mare, Inainte de a intreprinde bdtliile sale din
Asia 'si a fAcut mai intiu harta trei unde stia cd are sd-si
ducd Intreprinderile rdzboinice, asemenea si armatele Romane
'si aveau oficerii lor speciali Insarcinati a recunoaste trile unde
fdceau rdzboiul.

Am vdzut cum Egiptenii, Grecii, Asirienii, Ebreii si toate popoarele deprtate, au recunoscut insemmitatea hdrtilor si le-au
avut. Nu se poate sti procedeurile pe care le intrebuintau pentru
ridicarea acestor harti, dar gradul lor de perfectiune il cunoastem.
La inceput, luptele intre cloud popoare se dedeau la ses deschis si la drumuri ; ordinea de btae era strnsd si adncd, co-

loanele se aruncau unele asupra altora si victoria de foarte


multe ori era a acelor mai numerosi. Mai trziu insd, cnd arta
rdzboiului a luat avnt, cnd gurile de foc s'au perfectiouat,
cnd manevrele si miscdrile strategice ale armatelor trebuesc
sa strdbat toate terenurile fard a mai tine seama de accidentele lui, cnd s'au creat Statele-Majoare, hartile au Inceput a'si

avea importanta lor si cu cat ele erau mai complete cu att

erau mai bune.


Nimeni altul ca Napoleon I-iu si Frederic cel Mare, nu a dat
www.digibuc.ro

mai mare atentiune valoarei unei hdrti si nu nutnai din punct


de vedere militar, ci din toate punctele de vedere.
Dui:a cum vedem, Inca din timpurile cele mai vechi, Cartografia a jucat un rol foarte important, att In stiinta rdsboaelor,
cat si in afacerile din nduntru ale Statelor.
Este constatat cat de mult pretueste astdzi pentru o lard 6

harta exacta, fie ea political, fisicd, economicd, silvicd, statisticd,

etnograficd, tacticd, strategicd, etc., si se poate spune cu drept


cuvnt cd este cdlduza inbundttirilor ce se aduc tdrei care o
represintd i de multe ori chiar a legilor ei.

Nu este de ajuns cuiva asi cunoaste bine numai tara lui,

trebue a avea cunostintd mai mult sau mai putin i de celel'alte


tdri. In primii ani am invdtat cu totii sd cunoastem State le, adicd

intreg globul pdmntesc pe hrti, ori ce tara sau ora chiar,


ori unde ar fi pe glob, despre ale cdror evenimente ne-ar vorbi
azi revistele sau ziarele, se desemneazd i se stabileste in mintea
noastrd, positiunea lui geograficd acolo uncle est; and nu mai
avem inainte hdrtile celor cinci continente.
Oficerii armatei mai mult dect oricare alti trebue sd-si cu-

noascd tara lor cu deamdnuntul precum si pe cele vecine si


a:easta nu s'ar putea face decat cu ajutorul hdrtilor. Este tiut
folosul ce aduc ele din toate punctele de vedere.
Mai tarziu, modul de a se ridica, complecta i reproduce o
hartd, se va perfectiona in raport cu nevoile la care se va cere,
aci, arta ingineriei, ca si oricare alta tiintd, dela creatiunea ei
i pand astdzi, a suferit mari evolutiuni si va mai suferi i In
viitor, din cauza descoperirilor i a perfectionrei instrumentelor, cdci, aceasta este legea progresului.

www.digibuc.ro

LUCRARI ASTRONOMICE SI CARTOGRAFICE ALE


PRINCIPATELOR ROMANE INTRE ANII 1700-1854

Pnd la anul 1703 s'a publicat diferite hdrti care representau


principatele romne Muntenia vi Moldova, mai toate au fost re-

produse hi strdindtate de cdtre diferiti autori vi uncle din ele

se pdstrez vi astdzi prin diferite biblioteci publice vi particulare.


De oarece insa, aceste reproduceri de hrti nu au fost bazate
pe o ridicare regulata acute pe teren, nu puteau fi nivte lucrdri
exacte, ele pot fi insd nivte documente istorice.
In anul 1716, un anume Crisandos Notaras, de origind grec,
elev al celebrului Cassini, bursier al lui Brncoveanu vi Arhimandrit la Sf. Gheorghe nou, se ocupa cu teologia vi matema-

ticele. Acesta a fost cel dinti care a mdsurat longitudinea vi


latitudinea Bucurevtiului pe care o dd de 47,0' longitudine vi
45,0' latitudine, aceastd mdsurdtoare el a facueo cunoscut in o
scriere a sa din acel an.
Pentru intaia oara dar, coordonatele astronomice ale Bucurevtiului a fost determinate de care Crisantie Notara. Afard de
Bucurevti, el mai determind vi positiunea oravului Trgovivtea,
cdruia ii atribue 48,0' longitudine vi 46,0' latitudine.

Avnduse in vedere epoca in care acest Crisantie Notara a

determinat aceste valori, cnd instrumentele vi metoadele de ob-

servatiuni erau foarte primitive, datele de mai sus sunt neadmisibile azi, de oarece se vtie cd Bucurevtii aflnduse mai spre
rdsdrit de Trgovivte, nu poate avea o longitudine mai mica
cleat aceasta. Devi Notara nu indicd care i-a fost meridianul
initial, se poate recunoavte dupd. valorile 47,o' vi 48,cr c el

trebue s fie acel din insula de Fer la care multd vreme in


urmd s'au raportat longitudinele 1).
La 46 ani dupd aparitiunea cdrtei lui Crisantie Notara, adicd
1) Buletinul Soc. de Sainte, 1902.

www.digibuc.ro

in anul 1762, a tr6cut prin Dobrogea i Moldova venind dela


Constantinopole, unul din cei mai mari astronomi ai timpului,
iesuitul Giuseppe Boscowich, cunoscut fisician pe acele timpuri.
La Galati, in zilele de 27 i 28 Iunie acel an, el determind
latitudinea acestui port pe care a gdsit'o de 45,23', prin urmare
o diferentd de 3' fatd cu datele de asazi care dau 45,20', apoi,
de aci el a plecat la Iai i in zilele de 4 i 5 Julie acelai an,
determind latitudinea Bisericei Sf. Nicolae din acest ora pe care
o afid. de 4712', rezultat destul de satisacdtor fatd cu datele de
astdzi cari aratd 4710'24" la Biserica Sf. Nicolae i 479'10" la
Biserica Lipoveneascd. L).

In anul 1769 Rusia declard rdsboiu Turciei i cum cei dintdi


aveau mare ngvoe de a cunoate bine locurile pe unde trebuiau
sd-i ducd armatele contra Turcilor, hotdrard in acel an, de a
ridica harta Tdrei Moldovei, in acest scop academia Imperiald
de tiinte din Petersburg, trimise in Moldova i Muntenia pe

ilustrul lor astronom Ivan Islieneff, care mai 'Mai determind

prin observatiuni astronomice, coordonatele geografice a urrndtoarelor opt localitdti : Bender, Acherman, Chilia-Noud, Ismail,
Bucureti, Focani, Iai i Brdila, cari toate pe atunci fdceau
parte din tara noastrd, aceste observatiuni le-a acut in scop de
a stabili positiunea lor geograficd.
Tot acest astronorn, a acut in ziva de 5 Iulie 1772 prima determinare a declinatiunei acului magnetic in aceastd Ord, a crei
valoare a fost de I 1,36',30" spre Vest. *tiut este cd unghiul de
declinare al acului magnetic nu este constant, ci este supus la
variatiuni geografice seculare, determindrile recente ale declinatiunei acului magnetic acute de observatorul astronomic al
Institutului Ceografic al Armatei Ia Bucureti i Calafat in anul
1898 au dat 11,41',30", deci o diferentd de 5' in timp de 126
.

ani 2).

In Pritudvara anului 1772 declarnduse un nou rdsboiu intre


Rusia i Turcia ambele principate romne Muntenia i Moldova

au fost ocupate de armatele Ruseti i teatrul unor lupte sngeroase intre arrnatele IrnpArdtesei Ecaterina II-a a Rusiei i.
Mustafa al III-le Sultanul Turcilor. In acest timp harta Moldovei era definitiv terminatd de .cdtre oficeri rui i reprodusd.
Se vede dar ce imprejurdri au acut ca sd se ridice in hara
aceastd tail.
Prin urmare ea nu s'a putut face in conditiunile in care trebuia acua o hara regulatd i corectd, se poate zice cd a fost
mai mult o hara alcdtuit din recunoateri, ard nici o legd1) Buletinul Soc. de Stiinte, 1902.
2) Idem.

www.digibuc.ro

turd a elementelor de pe suprafata solului ei iar numirile de


teren si ale localitdtilor se confundau unele cu altele. Fie din
lipsa mijloacelor necesare, fie din imprejurdrile grabnice in care

se aflau Rusi in acest timp, a fdcut ca aceastd hartd sd rdinde


fdr nici o importanta ca valoare tehnicd si ea poate fi con-

sideratd nurnai ca valoare istoricd pentru noi. Putin mai

trziu Institutul Geografic militar din Viena a complectat aceastd hartd a Moldovci pe ct .ia: fost posibil prin diferite
mijloace si date si a reprodus'o la scara i : 300.000, si de care
mai in urina s'a servit oficeri depositului nostru de Rdrboi in
anii 1873

1874 pentru recunoasteri i asezarea semnelor geodezice necesare la ridicarea hartei regulate a Romniei.
In scrierile maresalului rus Bauer se vorbeste cd, afard de
harta Moldovei, el ar fi lucrat i harta Munteniei in 4 foi, pre-

cum si o hartd a unei pdsti din Bulgaria cuprins intre Balcani, Dundre, Marea-Neagrd
tinutul Vidinului, tot cu ocaziunea rzboiului Ruso-Turc din anul 1769 si 1h aceleasi conditiuni ca si harta Moldovei.
In anul 1789, c.nd Rusia aliatd cu Austria se afla din nou
in rdzboi cu Turcia, la cte-va lupte mai principale din Moldova, oficerii rusi au ridicat in plan pozitiunile bdtdlielor ce

s'a dat in acel timp, asa : La 19 Aprilie se dd prima lupth de

la Valea Seacd, intre trupele turcesti comandate de Haai Soitary


un detasament Austriac sub comanda Colonelului /Iron Karatczay. Cu aceastd ocazie, se tidied de cdtre oficeri austriaci
in plan pozitiunile de luptd.

Apoi la i Auoust tot in acest an, lngd Focsani i pe frontiera PrincipatePor, a avut loc o noul luptd intre Corpul de

armatd Austriac comandat de A. S. Principele de Coburcr, general de cavalerie si divizia Ruseascd comandatd de General

de Suwarov, contra armatei turcesti comandate de Illehmet


Dervis Pap. Cu ocazia acestei lupte, s'au ridicat in plan pozitiunile ocupate de Cate-0 trele trupe.
Iar la 31 August, s'a dat la Becheti In Moldova, o luptd intre

trupele Austriace, comandate de Colonelul Kipire si trupele Mamice Tdtare Turce sub comanda lui
Nasir i la 22
Septembre o bdalie generald lngd apa Rmnicului intre armatele Rusesti i Turcesti, positiunile ambelor bdtdlii au fost ridicate in plan cu aceastd ocaziune in aceleasi conditiuni ca
cele precedente de cdtre oficeri austriaci i Rusi L).
Cu toate cd exista o hartd a Principatului Moldovei, acea fdcut de oficeri Rusi in anul 1769-70 adic numai cu 20 ani mai
nainte, oficeri Rusi i Austriaci nu s'au putut servi de ea pentru
planurile acestor bdtdlii si dupd cum se vede a recurs la o noul
Copii duph aceste planuri se afld in Biblioteca Marelui Stat-Major

al Arm atei.

www.digibuc.ro

ridicare pe teren iar aceastd hartd probabil cd a putut servi

numai pentru orientdri i rnaruri, ceace dovedete cd ea a fost


o lucrare necomplectd.
Marele Stat-Major Austriac, simtind trebuinta unei hasti cat
se poate mai complectd, pentru ambele principate Romane, sub

ingrijirea lor i cu datele ce au putut culege in timpul cdt ei


au stat in principate, au intocmit i reprodus la Viena in anul
1790 o hartd intitulatd : tHarta Marei i Micei Valahii, la scara

I : 4000 Klafteri.

In aceastd hartd se vede intru-catva localittile precum i


calle de comunicatiune mai complecte, formele terenului dei
sunt reprezentate prin haure, in mare parte nu corespunde cu
realitatea iar cotele nitime1or lipsesc, aceasta din cauzd cd
nici ei nu a putut face o recunoatere mai arndnuntitd.
In anul 1811, a apdrut in stabilimentul cartografic Tranquilo
Mollo, din Viena, Harta Peninsulei Balcanice, compusd din 4
foi 1 cam la scara I : 440.000, intocmit de Ruhedorf.
Atat tara Moldova cat 1 a Munteniei erau figurate binior
in aceastd hartd, insd observatd bine, semna cu acea executat de Batier, ba chiar totalul acestei hdrti pare a fi luat din
teansa, formele terenului sunt reprezentate prin haure, de i
partial exagerat, canevasul comunicatiunilor nu aratd nici o
deosibire intre osele i drumuri iar 9rae1e i satele se confundd intre ele, ne fiind nici o deosebire in caracterul scrierei lor.
Dupd cum am ardtat, observatd bine aceastd hartd ea pare a

fi o reproducere dupai acea a lui Bauer insd pentru neasaindnare a exagerat unele elemente ale ei.
Tot in acest an la Viena a apdrut Harta General& a Moldovei,
In editura unui birou de arte 1 industrie, redactatd de F. Fried.
Aceastd hartd nu se poate ti dupd cine a fost reprodusd cdci,
despre o ridicare pe teren nici nu poate fi vorba, cdci nu a

fost, ea face Insd o ippresie mai pldcutd find mai precisd,

formele terenului sunt ardtate prin hauri fine i citibile, numirile terenului, localitti etc., mai exacte de cum sunt al-Mate la
alte hdrti de pe acel timp, in sfarit configuratia terenului se
apropie mai mult de adevdr cu toate cd reproducerea ei lasa
mai mult de dorit de cat cele dintai.
De i cotele inltirnilor lipsete cu totul i la aceastd hartd,

comunicatiunile sunt pe cat a fost posibil complete. Ea a


.

ser vit mult tdrilor noastre i dovedete progresul artei Cartografiei de pe atunci, in Austria.
In anul 181o, Institutul cartografic Tranquilo Mollo din Viena
publica Harta Special& a Valahiei intocmitd de Josef Dirwaldt.
Ea este compusd din cloua foi, reprodusd prin gravurd in cupru
la scara I : 300.000. Ca scard, aceastd hartd este mai mare de
cat a lui Ruhedorf i mai completd, canevasul cdilor de cornunicatiune precum sosele, drumuri i chiar potecile, nu s'a newww.digibuc.ro

glijat a fi puse pe aceastd hartd, terenul este reprezentat prin


haure dei in uncle pdsti cam exagerat i nu conform cu realitatea, mai cu osebire In Valahia micd (Oltenia), cotele Indltimilor ca i la celelalte lipsesc cu desdvarire ; raurile i chiar
apele mici sunt 111s mult mai complete decat In harta lui Ru-

hedorf i dupd semnele conventionale adoptate la aceastd hartd


localitdtile sunt impdrtite in mai multe categorii dupd importanta lor, sunt reprezintate pe aceastd hartd salinele, statunile
balneare, precum i micile detalii ca : anturile, podurile, viaductele i. terenurile arabile dupd cum existau atunci. FAr indoiald cd, aceastd hartd a acut bune servicii tdrei in acel timp.
In anul 1811 la Viena 1 Pesta, a apdrut o altd hartd intitulatd Harta Generald a Valahiei, intocmitd i desemnatd dupd
toate datele existente atunci de F. Fried. Despre aceastd hart
se gdsete scris in revista Militard austriacd Volumul I-iu din
anul 1812 :
La intocmirea acestei hArti, baza lucrdrei s'a luat dupd acea
a lui Ruhedorf la scara i : 720.000 ca cea mai bund pand in
prezent. Nu putem tdgddui c automl acestei hdrti s'a servit
i de acele putine date astronomice existente, care ici i colo
tau influentat la schimbarea figuratului acestei tari i care lucru
cil putem considera ca un progres considerabil.
Pe langd tiintele mdrginite ce avem In ceace privete Europa Sud-Esticd, aceast d. hartd cu datele ei, este un avantaj
foarte important ; bine-inteles c se gAsete Cate ceva de corectat la ea. Dacd aceastd hartd o compardm cu cele apdrute
cpan d. acum, insd. neintrebuintate, gAsim ca mai multe localitdti
tsunt deplasate dela locul lor, altele scrise greit, multe din cele

timportante lipsesc i in locul lor scrise altele mai putin importante.

c Se gdsesc insemnate pe aceastd hartd mai multe traseuri de


csosele 1 drumuri care se gdsesc i in harta lui Ruhedorf, dar
care nu se afla insd in realitate. Muntii sunt desemnati In lungul
cursurilor de ape i figuratul lor nu este suficient, intregul lant
al lor ce strdbat frontera, aproape nu se deosibesc de regiunea
&.alurilor i picioarelor de munti.
Dupd cum se vede, s'a constatat multe greeli in ceeace privete numirea i positia localitAiior, lucru de altfel foarte im-

portant, mai cu osebire la cursurile de ape, cum este de ex.


cursul Dundrei in partea de jos 1 a afluentilor sAi in aceast
parte, la harta lui F. Fr ed, acesi lucru este mai exact. Luanduse insd In consideratie studiile acute cu ocazia redactArei
acestei harti in gravurd, i de acord cu cele scrise in revista
militard Austriacd, se poate constata numai un mare progres
la aceastd hartd fatd cu cea a lui Ruhedorf.
In anul 1812 serviciul cartografic al Statului-Major Austriac,
a intocmit i publicat o noud hartd numitd. : Harta Topograficei
www.digibuc.ro

10

a Marei i Micei Valahii, ea a aparut in 4 foi i, dupa cum


reese din titlu, a fost redactata. i cornplectata de pe diferite
planuri de recunoatere din anul 1790 i. reprodusa la scara
: 576.000 Klafteri 1). Forme le terenului in aceast harta sunt
reprezintate prin haure i observata bine se apropie mult cu
realitatea, cotele nltimlor lipsesc insa i de pe aceasta. In privinta cailor de comunicatiune, ele sunt legat reprezintate i clasificate in sosele, drumuri comerciale, de legaturd intre localitati, poteci pentru calareti i chiar pentru pietoni, afara de acestea statiunile balneare ce exista atunci sunt aratate cu anume
semne speciale, cu un cuvant aceasta harta a fost cat s'a putut
mai bine complectata i se remarca starea inaintata a tiintei
cartografice pe atunci la Institutul militar Austriac.

Dupa cum se vede, toate aceste hdrti a fost redactate i reproduse in Austria de diferiti autori, iar ca bazd, nu le-au putut
servi decat harta Moldovei ridicata de oficeri rui pe teren in

anii 1770-1772 i pentru Muntenia recunoaterile i datele


ce s'a putut culege de ofiCeri austriaci cat timp au avut ocaziunea a sta in Principate. Observate bine toate aceste harti
dupd datele ce au apdrut, ele au o mare asemanare intre ele
i toate nu corespund cu realitatea mai cu osebire in ceeace
privete Muntenia.

Carpati i Dunarea, care i pe atunci erau frontiera tarei i


care nu 'i a putut schimba pana astazi intru atat forma lor naturala, are o mare nepotrivire fata cu ridicarile regulate executate astdzi de Institutul Geografic.
Nu mai vorbesc de celelalte cursuri mai mari de apa din tara
care se ardta el se revars in Dunare in alte puncte deck cele
adevarate, apoi localitati deplasate dela locul lor geografic cu
mare diferenta, greeli care s'au copiat dela un autor la altul
fail a fi controlate.
Prin urmare, aceste harti nu au putut fi o representare exacta
a suprafetei solului tarilor noastre, cdci, dei poate se cunotea
nevoia unor asemenea
imprejurdrile in care se afla Principatele pe atunci nu i-a putut ingadui aceasta, iar rui i mai
cu osebire austriaci, fie pentru motivul c la acetia din urind
arta cartografica era mult desvoltata, fie alte motive de a cunoate tara, i-a silit a publica atatea harti ale Munteniei i Moldovei, ba chiar impreuna in o singura hartd 1 care au adus
cu timpul mari foloase in regenerarea starei lor culturale i economice.

In anii 1828-1832 in scop de a se stabili in mod precis po-

1) Toate hrtile aratate pang acum fiind redactate i publicate de austriaci, sunt bazate pe vechea unitate de msura. Klafter (stanjen vienez)
un Klafter = 1 m. 8964.

www.digibuc.ro

11

sitiunile geografice ale catorva orase mari din Moldova si Mun-

tenia i pentru ca aceste determinari sa serveasca la asezarea


lor exacta pe hart, cati-va oficeri rusi sub directiunea Co lonelului Ditmar, au determinat coordonatele astronomice ale urmatoarelor localitati :
Lat.-Nord
Iai.
4710" .
Galati
4526' .
Rotnan . .
4655' Bucuresti .
44035'
Calarasi. . . . 4345' .
Turnu-Magurele . 43059' .
Calafat . .
.
4359'
Craiova . . .
4419'

Babadag
4410'
Constanta . . . 4410'
Gurele Dunarei . 4514'
.

Long. Est
.

2543'
2435'
2415'

25O0'

.
-

2232'
20035'
2127'
2624'
2622'

27Io'

.
.

.
.

25015,

In anul 1832 apare Harta Generali a Valahiei, Bulgariei si


Turciei la scara : 840,000 in 4 foi, reprodusa prin gravura in
cupru la Berlin. In aceasta harta Valahia are impartirea administrativa pe Judete, localitatile intru cat-va complete, capitalele
de Judete sunt exact aratate asemenea si caile de comunicatie
cele mai importante ; apele cele mari colorate in albastru cu
mana, cele mici In negru ; terenul este reprezintat prin hasure,
muntii insa nu se deosibesc de regiunea dealurilor haurile fiind
uniforme, probabil tot o copie a hartilor aparute la Viena 1
complectate pe cat a fost posibil.
In regulamentul Organic dela 1832 se prevedea in un capitol
intreg organizarea unui serviciu geografic roman care sa lucreze harta tarei pe baze noi i stiintifice, si de care se simtea
nevoia, dar imprejurari diferite, poate i lipsa de barii si a oameriilor speciali a facut sa se renunte la aceasta.
In acest an in luna Octombre, apare la Viena o harta intitulata Harta topograficil a cursului Dunetrei dela Orsova la Prut,
la scara 4 : 20 Verste 1) si reprodus prin litografie. Aceasta
harta a servit cornisiunei de pace dela Adr-anopole pentru intocmirea protocolului i a stabili frontiera principatelor Valahiei si Moldovei despre Turcia.
Tot in acest an apare la Berlin Harta Generald a Principatelor Valahiet si Moldovei intocmita dupd Bergenheim, de Carol
1) Mantra de lungime Ruseasc egal cu 1067 m.

www.digibuc.ro

12

Rosetti. Terenul in aceasta harta este reprezintat prin hasure,


raurile si localitatile intru ct-va complete, pddurele existente
atunci, care sunt aratate pentru prima oara in aceasta harta
prin mici cerculete si inchise de o linie subtire arata marginea
lor, in fine se, poate spune despre ea ca 'a fost bine executatd
i intru cAt-va completd.

In anul 1833 a aparut pentru prima oara la Bucureti in litografia I. Eliad i P. T. Bilitz, Harta Adminnistrativd cu tablita statisticd a principatului Valahiei la scara I : 420.000,
intocmita. de Polcovnicul militiei Hancul, dupl. harta Pod-Polcovnicului Bergenheim i cpitanului Galitin din marele cuartier general al armatei austriace. In aceasta hared, sunt aratate
mai toate localitatile existente atunci, iar capitalele de judete
scrise mai mare si dedesubt cum semnele conventionale cari
reprezintau rerdintele de postd, administratia i divanurile ju-

decatoresti, de remarcat in aceasta harta este c afard de

mnastirele din tara, sant aratate i cele mai mici paradise si


cruci izolate ; desi formele terenului nu sunt repreziptate pe aceasta harta, ea face insa o impresie buna. Dupd cum se vede
aceastd hared este prima care s'a intocmit si publicat mai cornplectd in Muntenia, de cdtre un oficer al militiei, in Moldova
pan la acest timp nu a apdrut nici o harta a acestei tdri.
Nu cred c Polcovnicul Hancul nu s'a folosit in intocmirea
acestei harti i de uncle date din cele publicate pan atunci la
Viena, insa ea pare mult mai aproape de adevar ca frontiera
i cursuri de apd i mai complectd i exacta in localiati i
caile de comunicatie.

Dupa 20 ani adicd in anul 1853, apare Harta cursului Dunrei de la Orsova la Prut, intocmita la scara i deget engle-

zesc pe 4 verste de Polcovnicul Baron A. B. Boroczyn, lucrare


intocmita in tara i reprodusd in Viena prin gravura. Aceast
harta reprezenta cursul Dunarei cat forma frontiera Munteniei
despre Turcia, afard de aceastd in ea se arata i toate insulele
existente atunci ale Dunarei, precurn si localitatile de pe ma-

lul stng al ei si cteva mai importante de pe malul drept.


Harta e executatd cu multa ingrijire si pare a fi o lucrare exacta.

In anul 1855 apare Harta Principatului Moldovei la scara

: 1.000.000, intocmita de H. Kiepet i reprodusa prin gravura


la Institutul Geografic din Weimar..In aceastd lig.rtd se cuprinde
i. Basarabia mica. redata Moldovel prin tractatul de la Paris
in anul 1856 ; aceastd harta comparata cu cele apdrute pana la
aceast data, pare mult mai complectd si exacta.
*

*
*

Am vazut ca Inca de la anul 1716, s'au inceput a se faca

diferite lucrari geodezice si astronornice pentru a se stabili in


mod exact mai 'Mai pozitiunea geografica a oraelor mail. din
www.digibuc.ro

13

ambele principale dupa care se declucea celel'alte elemente ale


ei i pentru a se pune in raport cu cele din State le de la Nord
i apus i care pe acel timp 'i aveau pozitiunile lor stabilite
i hartile ridicate prin procedeuri cunoscute ca mai exacte.
TEL timp de 82 de ani, adica de la ridicarea hrfei Moldovei
i Munteniei de catre Statul-Major al armatei ruseti i pan
in anul 1853, au aparut multe hArti ale principatelor intocmite
dupa acestea, am aratat numai pe cele mai bine reproduse.
Ridicarea hartei Moldovei facuta de Statul-Major rus in anul
1772 sub directiunea Marealului de Bauer a fost causat mai
intft.i de Intreprinderile rasboinice intre Rusia i Turcia, apoi
cu cateva secole mai In urma, Rusia abia 'i-a putut stabili
limitele sale despre Austria i Prusia in Europa precum i cu
Persia i Turcia In Asia, interesele politice ale acestui stat, reclamau a-i cunoate i frontierele sale In aceast parte, aa ca
i aceasta a fost una din causele ce i-a facut de a ridica harta
Moldovei pe care o considera ca o provincie a sa i nazuia a o
ocupa definitiv i ataa la vastul lor Imperiu cum a procedat i
cu Basarabia.

Pentru executarea acestei harti, Statul-Major Rus pare c a


procedat in modul urmator : a impartit mai intai toata. suprafata Moldovei in poligoane ale caror cote erau date prin distantele punctelor culminante i celel'alte puncte mai remarcabile, a construit apoi pe hartie asemenea poligoane i le-a complectat cu ridicari facute i reduse prin mijlocul compasului.
Formele terenului a fost o fantezie a vederei, iar numirea localitatilor facuta cu totul greit.
Nu poate fi de mirare ca. Statul-Major Rus nu a putut intrebuinta mai bune procedeuri de ridicare, de oarece acestea le
erau cunoscute in acea epoca, apoi i graba cu care au lucrat-o.
Putin mai tarziu, odat cu reproducerea acestei harti, Marealul Rus de Bauer publica i o harta. a Munteniei In conditiuni
mult mai inferioare ca exactitate, acestea sunt originele de care
s'au servit mai in urma toti autori celor'lalte harti ale Munteniei i Moldovei i care s'au reprodus In strainatate.
' Positiunea geografica a tarilor noastre, aezata in partea septentrionala. a Rusiei, inconjurata la Nord i Vest de munti Carpap, care mai in totdeauna a servit de adapost locuitorilor acestor tari contra urgielor turceti ce navaleau din timp In timp
dela Sud i ale ttarilor i ruse dela Rdsarit, apoi, separatiunea
acestor doua mici state care de multe ori au luptat una contra
alteia, intrigile interne, toate acestea i-au impied;cat mult timp
de a se desvolta pe terenul tiintific, cultural i comercial, aa
ca. -strabuni notri In naivitatea existentei lor nu au putut pretui

nevoia unei harti a tarei, pentru a o cunoate bine, cu toate


aestea ei au cultivat'o, iubit'o i aparat'o cu cel mai mare curaj
i abnegatiune, de popoarele ce au indrasnit a calca pamntul ei.
www.digibuc.ro

14

Mai trziu, cnd s'a cunoscut bine interesele politice si sociale, cnd comertul s'a mai desvoltat au recunoscut nevoia de
a-si avea o hartd complectd si exactd a Wei lor.
Harta Munteniei si a Dobrogei ridicat de Statul-Major
Austriac in anii 1855-1857.
Stiinta cartograficd era mult desvoltatd la Institutul Geografic

militar din Viena in aceste timpuri i harta intregei monarhii


Austro-Ungare _era ridicatd pentru a doua card pe teren in conditiuni excelente, le lipseau insd racordarnentele intre Marea
Neagrd si Marea Adriaticd pentru a cunoate i stabili diferenta de nivel intre aceste cloud: mdri.

Statul-Major austriac sub directiunea MarealuIui Flighely 'i


lua asupra sa insdreinarea in anul 1855 de a executa aceste lucrdri. Institutul Geografic militar din Viena 'i aduna materialul
trebuincios si incepu chiar lucrdrile Geodezice in Dobrogea.
Evenimentele militare ale al-or teatru se petrecuse cu un an
inainte in Crimeea, desVoltase interesele comerciale care reclamau directiuni mai scurte intre occident si orient, Dundrea,
atrage atentia Europei si in anul 1855 pe cnd Maresalul Fligheli 'si incepuse lucrdrile sale in Dobrogea relativ la nivel4-lent, primi insdrcinarea de a proceda si la ridicarea geometried a cursului superior al acestui fluviu.
In acest timp, Guvernul Printului tirbey Domnitorul Munteniei, . oameni luminati i cu interes de bine, cunoscnd necesitatea unei hdrti regulate a tdrei, profit de aceastd ocasiune i
Incheid un contract cu Maresalul Flighely eful Statului-Major
Austriac prin care acestea din urmd se insdrcind sd facd. hartd.
Munteniei numit de cdtre tdrile din Occident Valahia, in conditiunile i dupd metodele cele mai exacte ; pentru aceastd lucrare tara sd pateascd Statului-Major austriac 100.000 de galbeni.

Lucrri Geodezice si Astronomice.

Statul-Major austriac era angajat in trei lucrdri tiintifice i


de mare importantd, de care el s'a achitat in mod constiincios,
pe ct timpul si mijloacele i-a permis.
In vara anului 1855, incep deodatd cte si trele lucrdri, pentru
cele din Dobrogea, Austriaci 'si-a msurat mai intai o bazd, apoi
a determinat latitudinea dela Movila lui David care era unul
din capetele bazei, in scop de a controla mai in urrnd prin calculul triunghiurilor, latitudinea cu care sosise din Transilvania
pnd la Carpati.
www.digibuc.ro

15

Stabili apoi o retea de triangulatiune geodezia care incepea


chiar din malurile Mdrei Negre, urmnd primului lor scop
acoperind cu aceast d. retea intreaga suprafatd. a Dobrogei i pe

care a legat'o apoi cu cea din Muntenia.


In Muntenia, tot in acest timp s'a msurat o noua bazd hi judetul Ialornita langd Slobozia a carei lungirne a fost de 1673
Klafteri 148'fo sau 6648 m. 033 i tot aci s'a fdcut determindrile
latitudinei controlat prin calculul triunghiurilor, dup ce mai
intai s'a racordat cu cele venite din Transilvania.
Pentru interesul tdrei si al Armatei Munteniei, guvernul in

intelegere cu Maresalul Flighely, au atasat pe langd oficeri geoJ


dezi austriaci, pe oficeri romani : Barozzi Constantin, Bordnescu
Ion, Sldniceanu Gh., Sachelarie Oton, Boteanu Emanoil, Gramont Filbert, Anghelescu Gheorghe si Mdrculescu, acesti oficeri

ai armatei noastre au luat parte la toate lucrdrile astronomice


geodezice i topografice care s'au fcut in tar pentru ridicarea hdrtei.
au intins mai intal reDin baza dela Slobozia, austriaci
teaua lor geodezia. cdtre Dundre legand'o cu cea din Dobrogea,
apoi a intins'o in sus pe valea Ialomitei pnd la Carpati unde
s'a racordat cu cea din Transilvania.
Pentru a urma si al doilea scop al lor adia ridicarea geometried a cursului Dundrei, intinde reteaua trigonometria plecand
din punctele Kopuzi i Lunga ale retelei Munteniei, pe cursul sau

in sus, pentru a racorda cu punctele Hunca-Kamena i Boldoveni din triangulatiunea Banatului i cu care sosise pan in frontiera Carpatilor, pentru a compensa cotele acestor puncte care
erau date dela Marea Adriatia..
In fine, pentru a urmdri scopului ridicarea hdrtei Munteniei,
s'a mai fdcut Ina cteva lanturi de triangulatiune pe Dundre
in jos spre Brila, pe valea Dmbovitei si a Oltului.
Vedem dar c, oficeri austriaci nu a procedat in Muntenia
cum acuse in Dobrogea, adia de a intinde pe toat suprafata
tdrei o panzd de retele de triangulatiune, ci au format numai
patru siruri de retele isolate si asezate in ordinea urmdtoare :
I) Reteaua de Sud, formatd de o triangulatiune simpl, pleaa
de la baza geodezia mdsuratd la Slobozia, inconjoard partea
meridionald de la frontiera tdrei, imbrtisind cursul Dundrii in
sus pand la Vrciorova unde intlneste punctele Hunca-KamenaBoldoveni din triagulatiunea Banatului.
II) Reteaua de Est, pleacd de la aceiasi bazd dar in triangulatiune dubld in lungul tdrmului stng al Dundri pand in dreptul
frontierei de Est a Munteniei cu a Moldovei, iar de aci depdrtnduse de aceast din urmd frontierd, inainteazd tot In triangulatiune dubld dealungul raului Buzdu si Ramnicul-Sdrat pentru a se lega din nou cu punctele Hurdu Mare, Urla, Knigstein
i Cristianu Mare din reteaua Transilvaniei.
www.digibuc.ro

16

III) Reteaua de Apus, este formata de o triangulatiune simpla

pe margina raului Oltu plecand din reteaua de Sud i din


punctele Lusteria i Cetatea, urmeaza cursul in sus al acestui

ru pang. in Veirful Mare i Surat care faceau parte din reteaua


de triangulatiune a Transilvaniei.
IV) Reteaua din centru plecand din partea retelei de Sud
de la Sud-Estul Bucurestiului din punctele Koeni i Mosia
mica se intinde in lungul Dmbovitei, pentru a se lega din nou
cu punctul Knigstein si Uurla a retelei Transilvaniei. Acest sir

se leaga asemenea cu retelele de Est si de Aupus prin poli-

goane de triangulatiune laterale cuprinznd frontiera carpatilor


in aceasta parte a tarei.
Aceste retele primordiale de triangulatiune, au fost complectate prin triangulatiunii secundare de al II-lea si al III-lea ordin
dar numai atat cat s'a socotit trebuincioase pentru indicarea
terenului in interiorul retelei i pe o intindere restrnsa in afara,
Laturile triunghiurilor de I-iul ordin, varia intre 18 si 25 km.
si rar trccea peste aceste lungimi, triunghiurile se apropia de
forma echilaterala pe cat terenul le a permis. In aceasta triangulatiLine s'a luat ca puncte trigonomefrice din orasele si satele
mai mari, Bisericele, cladirile inaite si importante cum de ex.
in Bucuresti Mitropolia, Biserica Sf. Gheorghe i Teatrul National care era cladit cu doui ani mai nainte.
Pozitiunile Geografice ale intregei triangulatiuni au fost raportate dupa cum am spus la punctele cu care sosise mai nainte
pan g. in frontiera si deci la meridianul observatorului din Viena.
In partea tarei situata dincolo de Olt si pe vastul spatiu situat
dincoaca de rau intre retelele de apus i centru, n'a fost executate operatiuni geodezice.
Daca consideram numai modul cum triangulatiunea Munteniei este asezata pe teren, vedem ca din cauza greutatilor existente intre sirurile primordiale, triangulatiunea Statului-MajorAustriac a fost insuficienta pentru a permite la procedarea unei
ridicari technice capabila de a procura o ridicare geometrica
exacta a tarei.
De oarece se stie cd scopul principal al Maresalului Flighely
seful Statului-Major Austriac i directorul tutulor acestor lucraxi,
era Stabilirea diferentei de nivel intre Marea Adriatica si Marea
Neagra i ca ridicarea hartei Munteniei era o ocaziune cu aceasta lucrare, pus graba in ridicarea ei, necomplectnd retelele de triangulatiune pe intreaga suprafata. a -Wei asa curt.' ar
trebui sa se fac in o lucrare complecta.
Instrumentele de care s'au sexvit oficeri austriaci pentru aceste ludrari au fost cercul Azimutal i Teodolitul cu repetitie,
sisternul de desfasurare al lartei a fost acea conica (Clerke).
S'au determinat longitudinea i latitudinea a 120 puncte, toate
deduse geometriceste.
www.digibuc.ro

17

Lucrri Topografice.
De oarece operatiunile geodezice erau necomplecte in cea mai
mare parte a tarei si mai cu osebire partea dintre Olt si TurnuSeverin adic intreaga Oltenia, precum si partea dintre acest
rau i pana in Arges, aproape 3 sferturi din suprafata Principatului, ei au impartit acest teritoriu neacoperit, in poligoane ale
caror varfuri erau luate de cele patru retele ale triangalatiunei,
construind pe hartie poligoane asemenea i pe care s'a cornplectat cu o triangulatiune grafica pentru a se putea executa
ridicarile topografice.
Aceste ridicari s'a facut pe teren cu ajutorul plansetei Kraft,

busola cu luneta, stadia si lantul, iar scara adoptata a fost


I : 28.800.

Semnele conventionale pentru representarea detaliurilor a fost


acelea intrebuintate la Institutul Geografic din Viena.
S'au ridicat geometriceste cu ajutorul instrumentelor aratate,
toate detaliele dupa suprafata solului iar formele terenului s'au

reprezentat prin hasure, nivelmentul a fost bazat pe cota 0


a Marei-Negre.

Foile originale topografice aveau forma trapezoidall, caci


cadrurile lor urmau directiunea arcelor de merediane si paralele a sistemei adoptate de desfasurare, intreaga tard s'a ridicat pe 112 plansete. Lucrarea s'a terminat in toamna anului
1857, adic dupa doi ani.

Foile originale s'a luat de Statul-Major Austriac la Viena


unde se pastreaza si astzi, iar trei s'a predat numai o copie
dupa carnetele punctelor trigonometrice cu descrierea lor topografica, triunghiurile i lungimea laturilor, pozitiunile geografice, azimutul lor si cotele.
Minutele originale au fost reproduse la scara i : 57600 in
cromolitografie la Viena, de stabilimentul cartografic Szatmary
angajat pentru aceasta de Guvernul Domnitorului Cuza.

In general, harta Munteniei executata de Oficerii StatuluiMajor Austriac, sub directiunea Generalului Maior A. de Ffighely, s'a facut in corklitiuni bune si a facut un mare serviciu
tarei si face chiar si astazi, de oarece tot de ea ne servim pentru
Oltenia care Inca nu e ridicata de Institutul nostru Geograftc.
In cea ce priveste nivelmentul i detaliele solului, au fest
executate cu ingrijire i daca astazi se constata mici nepotriviii,
ele nu se atribue de cat schimbarilor ce s'a %cut in curs de atatea ani pe suprafata solului si aceste nepotriviri se observa
la cane de comunicatie, abateri de rauri, numiri de localitati,
plantari sau taeri de paduri etc., ca reprezentare a formelor de
teren, se poate spune insa ca lasa putin de dorit si aceasta
www.digibuc.ro

18

nu se explica de cat insuficientei triangulatianei i grabei pusa


in executarea ei, lucru despre care am mai vorbit.
Afard de aceasta, insui Flighely directorul lucrarilor, afirma
intru catva aceasta in raportul sau despre executarea lucrarei,
caci zice :
clDa ca nivelmentul trigonometric eiecutat in Muntenia a fost

facut cu mare atentiune, este c avea de scop de a constata

diferenta de nivel intre Marea-Adriatica i Marea-Neagra sau


cu alte cuvinte, nivelmentul trigonometric a fost executat cu
precisiune, pe cand restul lucrarei poate sa aibd greeli, i care
dupa cum am aratat este reprezentarea terenului i despre care
se poate spune cu drept cuvant ca a fost o ridicare din vedere.
Ca exactitate a geodeziei 1 nivelmentului facut de austriaci,
s'a putiit constata de Institutul nostru Geografic al Armatei in
1891, cand s'a facut harta topografica imprejurianul 1890
melor Bucuretiului, necesara fortificatiunilor, serviciul geodezic
s'a bazat pe sunctele stabilite de austriaci 1 in urma calculilor
facute, s'a constatat ea in distante nu exista nici o diferenta, in
pozitiunea lor geografica insa, a dat o diferenta 3" 4" aceasta
provenita din diferenta meridianului de deplasare.
Institutul Geografic Austriac a reprodus dupa originale. acestei

harti i pus in comert In anul urmator 1858 o harta cu totul


superioard celei reproduse in stabilimentul Szatmary ca arta
cartografica, unde relieful Munteniei vazut, in mod general,
este destul de bine desenat prin mijlocul sistemului de hauri
regulate i bazate pe noua teorie a lor. Acest model de reprezentare are o infatiare excelenta de i o apreciere exacta a
Inclinarilor de teren este destul de grea i bri cat de exersat
ar fi cineva in citirea haurelor, va aprecia cu mare greutate
i in mod riguros formele de teren.
Astazi insa, aproape nu mai avem nevoia de a ne folosi de
ele, harta tarei ridicata de Institutul Geografic al Armatei prin
oficeri si, este o imagine fidela a solului frei, sistemul reprezentarei terenului prin curbele de nivel cu eqidistanta adoptata
pentru fiecare scara, se poate citi de ori i cine cu mare uurinta.

Planul orasului Bucuresti.


Cu ocaziunea ridicarei 11146 Munteniei de catre oficeri austriaci, Marealul Flighely dupa dorinta guvernului roman, insarcina pe capitanul austriac Frederic Jung de a face un plan

geometrre al oraplui Bucureti. El a fost ridicat la scara


I : 5760, de i nu a fost o lucrare executata cu o precisiune

dorita, totui in el s'a al-Mat toate detaliele existente atunci i


a servit Primariei oraului Bucureti pentru diferitele sale luwww.digibuc.ro

19

crari pana in anul 1895, and Institutul Geografic al Armatei,

ridica din nou planul geometric. al Capita -lei in conditiuni mult


mai superioare si conform cu cerintele moderne.

Harta Dobrogei executate de Statul-Major Austriac.

Operatiunile rsboiului din Crimea in anul 1854, au dat o-

cazie Statului-Major al Armatei Franceze care ocupase cu trupele

sale in acel timp Dobrogea, de a executa cel putin ridicari expeditive ale acestei parti trans-Dunarene ale Romaniei actuale.
De asemenea Rusia, cu ocazia numeroaselor lupte ce au avut
cu turci, au facut asemenea diferite lucrari cartografice ale Dobrogei.

Statul-Major Austriac la rndul sau, a profitat de lucrarile de


triangulatiune executate pa Dunarea de jos si in Dobrogea in
anii 1855-1856 cu ocaziunea diferentei de nivel intre Marea
Neagra i Marea Adriatica 1 a strans elementele necesare la
publicarea unei harti a Dobrogei in mai bune conditiune decat
incercarile facute de Statul Major Francez sau Rus.
Din nenorocire, Institutul Geografic al Armatei Roma-tie n'a
avut nici o cunostinta despre natura acestor lucrari, asa ca s
putem vorbi de ele din punctul de vedere tecnic, totusi daca s'ar
considera graba cu care ei a trebuit neaparat sa termine in un
singur an aceasta lucrare, este probabil ca resultatele obtinute
nu puteau s fie superioare celor intreprinse inaintea lor, apoi,
Statul-Major austriac nu avea nici autorizatiunea Imperiului Tur-

cesc pentru ridicarea topografica a acestei provincii, ei au facut'o mai mult in interesul stiintei si de a-si complecta pe cat
posibil lucrarile cartografice din Peninsula Balcanica de care se
simtea mare nevoe, nefiind tocmai bine cunoscuta.
Alte diferite lucrari Cartografice ale Principatelor Intre
anii 1858-1870.
Astronomul austriac Kreil din Viena, in scop de a complecta
o harta magnetica a Sud-Estului Europei In anul 1858, a intreprins o calatorie in aceast parte, in Muntenia afara de determinarile elernentelor magnetismului parnantesc, a determinat prin
observatiuni astronomice, longitudinea si latitudinea oraselor
Calafat, Bucuresti, Galati, Sulina si Insula Serpilor L).
Tot in acest an, apare,-o noul harta a Munteniei intocmita
de H. Kiepert la scara i :80.000 reprodusa prin gravurd la Institutul Geografic din Veirnar.
1) Descrierea Geometrica a Roraniei de General C. L Brtianu.

www.digibuc.ro

20

0 hartd care infAtieazd ochilor o impresie pldcutd, fiind bine


i rurile
bine aezate la locul lor geografic, iar formele terenului ardtate
prin tente.
Se poate zice cu drept cuvnt o hartd bung., desigur o copie
dupd cele austriace, insd mai bine reprodusd.
In anul 1861, apare o hartd a Munteniei, intocmitd de sender
dupd datele Ministerului din nduntru al tdrei i tipdritd in litografia A. Biltz din Bucureti.
Aceastd hartd dupa cum se vede, a fost complectatd dupa daintocmit. i executatd. Comunicatiunile, 1oca1iti1e

tele oficiale i probabil cd a fost intrebuintatd de autoriatile


administrative al Principatului.
Observat asupra celorl'alte elemente e represint, ea nu are
mare deosebire de acea a lui Kiepert.
Unirea Principatelor Romne, a dat un avnt simtitor rege-

nerdrei lor i din zi in zi interesele culturale ct i cele polltice reclamau o cunoatere mai amdnuntit a trei, coalele
simteau nevoea unor hrti speciale i la scrdri potrivite acestor

cerinte. Maiorul Papasoglu cunoscnd aceastd lipsd, intocmete


i publicd in anul 1863 hdrtile districtelor : Brdila, Dmbovita,
Iai, Prahova, Roman, Teleorrnan, apoi in anul urmdtor 1864
ale dinstrictelor : Arge, Mucel, Rmnicu-Vlcea, Buzau, Covurlui, Dorohoi, Gorj i Ialomita, 1 infine in anul 1865 ale
districtelor : Bacdu, Botoani, Flciu, Neamtu, Putna, Suceava,'
Tecuci i. Tutova.
Ele erau intocmite la scdrile I : 420.000, i al-Mau pe lng
limitele districtului i capitalele lor, comunele, rurile, cdile de
comunicatie nu se ardtau, iar formele terenului erau reprezentate

prin havre. Dupd cum se vede erau hxti scolastice i nu se


poate pretinde mai mult pentru o asemenea hartd, care pentru
prima oard apare in tail in acest scop.
In anul 1866, din ordinul Ministerului de Rdsboiu s'a ridicat
harta topograficd a frontierei despre Austro-Ungaria, precum i
pichetele existente de la Milaileni la Soveja, lucrare excentatd
de cdtre Colonelul Milo.
Institutul Geografic din Viena, public in anul 1867 alarta
Generald a Princ'patului Valhiei lucrare intocmit de Locot.
Colonel Schenda 1 reprodusd prin gravurd in cupru.
Aceast hart a fost primit cu mare atentiune de aproape
toate Statele ca o lu.crare tiintified. i cartograficd, cartograful
timpului acestuia, Emil de Sydov, laudd in scrierile sale aceastd
hartd ca foarte bund i corect executatd, i pentru tiinta cartografic de atunci, o numete : Punctul cartografic al Europei
1869 ea se compune din 25 foi i costa io
din anii 1866
galbeni.

In anul 1868 tot la Viena, apare (Harta Principatului Ro-

rnniei (Muntenia i Moldova) la scara I : 1.728.000, intocmit


www.digibuc.ro

21

de Maiorul Witting Hausen din armata austriacg, dar din cauza


screi prea mici, atat planimetria, numirile, cat si formele terenului cari sunt reprezintate prin hasuri, lasa de dorit.
In anul 1869, apare in Romania Harta Dunarei intocmit
1 publicata de Maiorul Papazoglu, ea cuprinde frontiera Romaniei despre Serbia si Bulgaria (Dunrea). In aceasta hart
se arat toate orasele (jporturi), cu cile de comunicatiune in
interior precum si toate celel'alte detalii al solului cuprinse in
cele Io Judete limitrofe.
In acelasi an, apare la Viena cHarta Militard a Munteniei
la scara I : 84.000 este o reprezintare graficd a organizgrei militielor in nest an, adicg. Impartitg. in opt brigade si pe districte, iar pentru deosebire, fiiecare brigad are suprafetele colorate si despgrtite unele de altele prin o linie rosie. Mara de
acestea se mai arat pe aceasta hart liniile de comunicatie,
apele si localitgtile cele mai importante.
Tot la Viena in acest an, apare Harta politicg si militard
a Romaniei Intocmit de Cgpitanul austriac F. Fridler. In aceast hart pe rang orografia si hidrografia trei, se arata i
numrul populatiunei fiecarei localitti precum si oarecari relatiuni militare relativ la imprtirele administrative necesare oficerilor Principatelor.
In anul 1863, din ordinul Ministerului de Rgsboiu Generalul

Florescu s'a Intocmit de cg.tre Cdpitanul A. Hadji si Locotenentul D. Gramont de la Mare le Stat-Major al Armatei alarta
Principatelor-Unite si reprodusd prin gravur in piatr in atelierul de litografie al armatei la scara 1 : 870.000, gravura executat de insusi Capitanul Hadji ajutat de gry.vorul Dinieles
Carol de la Statul-Major.
Sunt al-Mate pe aceastg hartg orasele si comunele, cgile de
comunicatie atat cele mari cat si drumurile de leggiturd intre
comune, statiunile de postd, telegraf, precum si liniele lor, locurile istorice si imprtirele administrative ale districtelor, formele terenului sunt artate prin hasure ins ail cotele ingltimelor.

Aceast hart oficialg a Principatelor este prima care a apgrut si s'a tiprit in atelierul de litografie al armatei si se poate
spune c a fost o lucrare destul de complect si bine executat.
Tot acest Cdpitan Hadji a fost insrcinat de catre Generalul
Florescu in anul 1869 s intocmeasc o hart Partea de la
Orsova la Bucuresti aceast hart o executase, mai trebuia
numai reprodusg si aceasta o facea tot prin gravurg in piatr
insusi capitanul Hadji, moartea lui timpurie a fAcut ca acest
oficer s nu'si poat termina pe deplin intreaga lui lucrare.
In anul 1870, comisiunea Europeang a Dunrei avand interes
de a cunoaste delta acestui fluviu si mai cu osebire a cursului
sg.u, in scop de al indrepta si adanci spre a inlesni navigatiuwww.digibuc.ro

22

nea, insrcina pe Inginerul Charles Kuhl i Robert Hansford


sub directiunea Inginerului ef Sir Charles Hartley de a executa aceastg. lucrare.

Mai inti s'a acoperit intreaga deltg a Dungrei cu P retea de


triangulatiune sprijinit pe triangulatiunele din Dobrogea .1
Muntenia executat de austriaci in anul 1856, precum i pe cea

rusa prin bisericile din Jbriani, Karamemet, Hadji Kurda, i


movila Reni.

Topografia s'a fcut pe toat suprafata dintre bratele Sf.

Gheorghe i. Chilia, iar cursul Dungrei s'a sondat pe distante


foarte dese. Formele terenului sunt reprezentate prin haure.
Reproducerea ei s'a acut in cromolitografie la scara I : 71.400
compusg din 4 foi. Din partea Romniei la ridicarea acestei
hrti a luat parte Cgpitanul Poenaru Constantin din StatulMajor al Armatei.

www.digibuc.ro

HARTA ROMANIEI
a) HARTA MOLDOVEI

Lucrti Geodezice si Astronomice.


Conditiunile in care se ridicase hartile Moldovei i Munteniei
de cdtre Statul-Major Rus i Austriac, precum i graba care a
pus'o in executarea Mr, a acut ca ele sd nu poat fi o reprezentare exact a suprafetei solului pe care le reprezenta, apoi
schimbdrile ce se fdcuse la suprafata lui 'in scurgere de atatea
ani i mai cu osebire de la unirea in un singur Stat a ambelor

Principate Romane pentru a da la iveald bogltia solului, a

fdcut ca editiunile de hrti puse in comert pand la aceste date


de diferite stabilimente cartografice, s inceteze de a mai fi o
reprezentare reald a solului Romaniei ; de altfel aceasta este
soarta tuturor lucrarilor cartografice, chiar cele mai bine executate dacd nu sunt tinute la curent cu modificdrile ce se aduc
solului, perde valoarea lor.
Statul-Major Roman nu poseda minutele originale topografice
executate de oficeri austriaci pentru a le putea pune la curent,
el sirntea mai mult ca oricare lipsa unei hdrti exacte a trei,
i de o cam datd, pentru ca s poat reproduce diferite hdrti,
crochiuri, itinerare etc., ce s fAcea pentru trebuintele urgente
ale armatei, infiinta in anul 1863 un mic stabiliment de imprimerie, care in anul 1869 prin Inaltul Decret Domnesc cu No.
1468 din 23 August, ea numirea de Depositul de Rsboiu, rd.mand alipit tot pe langd. Ministerul de Rdsboiu.
In anul 1870, prin Decretul Domnesc No. 53, se prevede
reorganizarea Depositului de Rdsboiu, compunanduse din dou
birouri, din care cel dintai avea de scop ridicarea hrtei tdrei
www.digibuc.ro

24

cuprindea litografia, imprimeria i biblioteca armatei ;


zi
cu zi acest serviciu al armatei se desvolt, cea ce fcu ca printeun alt Decret Domnesc cu No. 181 din 3 Februarie 1871, aceste doua birouri se transformara in doua sectiuni, din care
cea dintai avea insarcinarea de a ridica harta
Sef al Depositului de Rdsboiu a fost numit Colonelul Barozzi
Constantin, acesta a pus bazele serviciului Geografic militar
a inceput ridicarea hartei Romniei.
lntr'un raport amanuntit al D-sale cu No. 129 adresat Minis-

trului de Pasboiu, pe atunci Generalul Ion Florescu, in anul


1874, printre altele arata :
Moldova nu are nici o harta exacta, afara numai de

ridicare de itinerare reunita de oficeri rusi in timpul Ecaterinei II-a. Aceasta ridicare se poate considera ca o simpl . inchipuire de harta, caci la constructia ei nu s'a facut nici o
operatic precis geodezica, fail care e stiut c nu se poate
face harta unei tari ; nu s'a facut nici o lucrare astronomica
pentru determinarea positiunilor geografice ale punctelor ei
principale, nici o lucrare de nivelment precis, asa ca relieful
solului, muntilor i dealurilor representata pe aceastal imagine
de harta, nu pare a fi decat curat o lucrare de fantezie, tot

asemenea in ceace priveste situatiile respective ale centrelor


locuite i cilor de comunicatie, care dela data acestei reuniri
de ridicari expeditive s'au schimbat i s'a inmultit, tot astfel
si cu ale cursurilor de ape ; toate acestea fac ca numita harta
lactual nu mai poate sluji astazi a face pe dansa nici o luterare de cabinet, fie pentru vre-o lucrare de arta, precum traseurile drumurilor de fer, soselelor, canalelor, etc., fie pentru
operatiunile militare de orice natura, fard d'a merge inainte
teren, etc.
Dupa cum se vede, era nevoia de a se incepe studiul geografic al Wei i ridicarea hartei ei, s fie bazata pe o triangulatiune riguros exacta i pe o ridicare topografica executata prin
mijlocul procedeurilor celor mai perfectionate, ca sa se poata
fi susceptibil de a satisface toate trebuintele actuale a tarei din
punctul de vedere stiintific, militar, politic, economic si administrat i V.

Avnduse in vedere toate acestea la inceputul anului /873,

inainte de inceperea lucrarilor,


urrnatoare :

trebuit sa se admita principiele

I) Masurarea bazelor geodezice i determinarile astronomice


care aveau nevoe de mari cheltueli si de timp, vor fi amnate
pan and se va dispune de ele, precum si de un personal
technic mai numeros si mai capabil de a conduce operatiurlile
asa de delicate si asa de costisitoare.
S'a admis dar, ca triangulatiunea geodezica ce trebuia sa se
inceapa in Moldova sa se sprijine pentru un moment pe datele
www.digibuc.ro

precise si technice ale triangulatiunei executate In trile vecine.


2) Ridicdrile topografice O. se sprijine pe aceastd triangulatiune.

3) Forme le terenului se va sprijini pe nivelmentul geodezic.


4) In fine, cand harta Romniei va fi complectatd in acest
fel si capabil de a satisface trebuintele imediate i cand nu va
fi alt lucru urgent de a se face, se va proceda la determinatiuni directe, in scopul de a sprijini aceste operatiuni pe baze
mult mai sigure.
Operatiunile viitoare de executat vor fi dar urmdtoarele
a) De a inlocui nivelmentul geodezic care serva de baz nivelmentului topografic, prin un nivelment de precisiune.
b) De a face desfasurare hdrtii tdrei pe un meridian unic, adied acela care trece prin Bucuresti.
c) In fine, de a se revizui triangulatia geodezicd, sprijinind'o
pe baze mdsurate direct in tail, de altfel se va cduta sd se racordeze retelele de triangulatiune executate separat in Moldova,

Dobrogea si in Muntenia si sd se facd in felul din care Institutul nostru Geografic poate sd trag folosul pentru a cornplecta cercetdrile i autdrile stiintifice pe care societatea geodeiicd internationald i savanti din tot universul o urmdresc in
vederea determindrei dimensiunilor reale ale globului terestru.
In acest scop se va stabili
I) Continuitatea arcului de paraleld al globului care, plecnd
de pe malul Oceanului Atlantic a fost urmat de savanti occidentului pand la limita de apus a Munteniei, pentru a fi astfel
continuat de cei indrept cdtre orient si extremul orient.
Acest arc de paraleld traversnd Muntenia si Dobrogea in
toatd lungimea lor, se va sprijini In tard. pe 3 baze care se va
mdsura mai in uraid direct ; o bazd de apus la frontiera occidentald a tdrei, o bazd central aproape capitald i o bazd. de
Est in partea de Sud-Est a Wei.
2) Pe de alt parte, se va asigura continuitatea arcului de
meridian parnantesc care plecnd de la Oceanul Glacial, a traversat Rusia si atinge frontiera de Nord a Moldovei pentru a
se indrepta in fine cdtre extremitatea de Sud a Africei.
Acest arc de meridian care traverseazd Moldova in toatd
lungimea sa i o parte a Munteniei orientale, se va sprijini in
Romania pe baze mdsurate direct ; Ca. baza de Nord si baza

de Est.
Conform acestor principii deja stabilite pentru ridicarea hdrtei
Moldovei, In primdvara anului 1873 s'a inceput pentru prima
oard lucrdrile geodezice in partea ei de Nord si ne avand dupd
cum s'a ardtat de cat o hart care si ea nu a putut ajuta lanimic,
Colonelul Barozzi seful Depositului de Rdsboiu, ajutat de cdpitanii
Cdpitdneanu i Brdtianu C. au pornit in recunoasterea pe teren,

au recunoscut districtele Iai, Botosani, Dorohoi si o parte


din districtul Suceava. S'a ales si determinat ca puncte serwww.digibuc.ro

26

vind de statie de intia ordine punctele : Crpiti, Radeni, Spinoasa si Catelina din districtul Iasi, Vorniceni, Buleandre si
Ibanesti din districtul Dorohoi ; RinghiIeti, Gorbanesti, Bucegea,
Tudora i Borelea din districtul BotoSani i punctele Helesteni

si Plesu din districtul Suceava, in total 14 puncte din Nordul


Moldovei.

In aceast recunoastere, trebuind a se avea in vedere a se

face si. o legatur cu reteaua d triangulatiune rusa din Nordul


Basarabiei, precum si cu acea austriaca din Bucovina, s'a cerut autorizatiunea Guvernului Austriac si Rus si a trecut mai
inti in Basarabia unde cu ajutorul capitanului rus Reitlinger
insarcinat cu lucrrile .geodezice in aceasta parte, a facut recunoasterea pe teren a punctelor de legatura stabilinduse punctele Isvoarele i Ciuciulea, cel (Jinni situat pe colin6le din
dreptul Sculenilor, iar cel de al doilea pe colinile din dreptul
Bivolarilor plasa Turia, distr. Iasi apoi a trecut in Bucovina
unde oficeri austriaci lucrau geodezia in aceasta parte ; insotit
de cpitanul austriac Sternek s'a ales si determinat 'punctele Zarincea i Arsita din tinutul Siretului, cel dinti pe colinele din
dreptul Bucegei, jar cel de al doilea pe colinele din dreptul
precum si punctul Korzam de pe colinele din spatele
Suceavei in dreptul Tudorei.
Punctele stabilite in Basarabia sau legat apoi cu punctele,
Carpiti, Radeni si Ringhilesti, iar cele din Bucovina cu Bucegea, Tudora, Buleandra si Ibanesti din Moldova, care toate au
format apoi o pftriza cu reteaua Rusa, Romna si Austriaca conform regulelor stabilite i atingnd i scopului comisiunei Europene a gradului.
In toate aceste puncte sau construit piramide patrunghiulare
de lemn, cu o inaltime de 8 la 12 m. afara de piramidele din
Ringhilesti si Tudora care din cauza padurilor ce le inconjura,

li s'a dat o inaltime celei din Ringhilesti 26 m. iar celei din


Tudora 36 m. acestia din urma prin esafodagiu compus din
6 etaje.

In mijlocul bazelor acestor piramide s'a asezat ate un snip


de lemn gros i ingropat in pamnt de la i
2 rn. si retezat
la partea superioar pentru a permite asezarea instrumentului.
Sub fiecare pilastru in, punctul de proectiune al piramidei,

s'a ingropat in pamnt o placa de plumb, incrustata inteo


piatra rectangulard cu o incrucisare de linii gravate in plumb,
spre a servi recunoasterile la caz and timpul va face s dispara piramidele, unde a fost centrul trigonometric sau vrful unghiului geodezic, alaturi de aceast piatra s'a pus inteo sticla
astupata ermetic, o foae de hrtie de pergament pe care sta
scris numirea districtului, a plasei, comunei i locului uncle se
afla punctul, categoria lui, anul, luna i ziva lucrarei intr'nsul,
numele M. S. Domnitorului, al Ministrului de Razboiu i oficewww.digibuc.ro

27

rului insdrcinat cu lucrarea acelui punct, lucru care se continua


si astdzi la determinarea punctelor geoddzice de I-iul si al II-lea
ordin din triangulatiunea geodezicd a tarei.
Depositul ne dispunand de mijloace pentru a indsura pe teren
o bazd in interiorul -Wei, a protitat pentru calculul retelei din

Nordul Moldovei si a celor ce vor urma la Sud, a le rezerna


pe baza de la RAdduti din Bucovina, aceastd bazd a fost mdsuratal de auotriaci pe la inceputul secolului trecut i remdsuratd jumdtatea de Vest in luna Octombrie 1873 de Care cdpitanul austriac Sternek, la aceastd mdsurgoare a asistat si
cdpitanul Cdpitdneanu.
Aceast d. jumdtate s'a luat ca bazd de austriaci pentru intreaga

triangulatiune din Bucovina care mai tarziu s'a intins pand in


Galitia. Ea fiind in apropierea Moldovei spre N-V, s'a profitat
a se face ca reteaua noastrd de triangulatiune in loc sd inceapd.
de la o laturd dedusd prin calcul sd'si aibl plecarea ei direct
de la aceastd baza.
Lungimea ei brutd a fost de 2416 Klafteri, sau 4566 m. 24 cm.
Cu ocazia trecerei cdpitanului Cdpitdneanu in Bucovina a fost
insdrcinat sd Mai facd i observatiunile unghiurilor in capetele
de la Est si Vest al acestei baze i in statiele Orsoaia i Fun&aura care formeazd varfurile patrulaterului de desasurare, sd
construiascd piramida din punctul Zarincea si sd compare observatiunile sale cu acele ale cdpitanului austriac Sternek, acestea in scop ca instrumentele cu care se servea acest oficer
austriac fiind intrebuintate de mult timp in asemenea lucrdri,

li se cunostea gradul de aproximatie, de unde putea prin urmare a se vedea starea instrumentului nostru pus pentru intaia
card in vara aceasta in luczare, rezultatul a fost foarte multumitor.

Ca baza. de control, fiindc toate retelele noastre atat din


Moldova cat si cele din Muntenia au fost legate cu acelea ale
Austriei si Rusiei ca si cum il'ar forma de cat o singura retea
pe aceste trei tdri, s'au servit mai In urmd de baza austriacd
ce s'a mdsurat in toamna anului 1876 la Brasov si de cea rusd
de la Tasbunar langd Bolgrad. in Basarabia, care s'a mdsurat
de rusi in anul 1844, aceastd bazd se reazdrnd pe calculele meridianului rusesc care trecea prin partea Basarabiei noastre
care meridian se mdsurase deja cand s'a fdcut cdutdri stiintifice de cdtre Rusia asupra formei i dimensiunile globului ; afard
de aceastd se mai avea in vedere baza Romand de langd Slobozia mdsuratd de oficeri austriaci In anul 1855 ').
La 15 Aprilie anul viitor, sectiunea I-a astronomicd si geodezicd porneste din nou la lucru pe teren, incepand plantarea
i observarea punctelor de al II-lea si al III-lea ordin In tot
1) Din raportul No. 129 din 17 Noembre 1874 al efului Depositului de
Rsboi Colonel C. Barozzi ca.tre Ministrul de Rsboi General Ion Florescu.

www.digibuc.ro

28

Nordul Moldovei care erau puse in interiorul triunghiurilor de


I-iul oridin, s'a recunocut i stabilit asezarea punctelor de I-iul

ordin si a retelei a II-a ce se intindea asupra Judetelor Su-

ceava, Neamtu, I3acau si Roman, fAcanduse racordamentul cu


reteaua austriacd peste Carpati.
Tot in campania acestui an, cdpitanul Cdpit.neanu a determinat coordonatele geografie ale punctelor principale din Nordul Moldovei. Altitudinea si azimutele s'au determinat inteun
mod izolat.
Cea d'antai lucrare astronomicd acutd. in Romania este determinarea diferentei de longitudine intre Iasi i Cernduti, aceast determinare acutd prin intrebuintarea celor mai moderne

metoade are o mare insernndtate, cdci ea este cu adevdr cea


d'antai, si fdcutd de cdtre un oficer roman. In acest scop la 25
Iulie 1875, cdpitanul Cdpitdneanu
incepu constructla unei
sdli meridiane provizoriu la Iasi, care fu gata la i Septembrie, ea era aezatd pe terasa de langd Palatul administrativ,
observatiunile astronomice s'a fd.cut in opt seri n acelasi timp
la Iasi si Cernduti intre 20 Septembrie i 7 Octombrie de cdtre
cdpitanul Cdpitdneanu si Kiihnert de la observatorul de mdsurare
al gradului din Viena.
Diferenta de longitudine intro Iasi si Cernauti a fost :
rezultatul roman . . . 6m. 308. 763 + os. 038
austriac . . , 6m- 398- 778 + 08. 028 ')
Longitudinea celorl'alte puncte principale intermediare din
tard, s'a determinat prin observatiunile rezemate pe orasul Iasi
ca punct cunoscut, iar altele prin calcule sprijinite i ele pe
cele determinate prin observatie,
Ca elemente astronomice pentru desfasurarea hrtei, s'a adoptat metoada Flanstied modificatti de Bonne, apoi elementele
lui Bessel, fcanduse desfsurarea pe paralelul 46,30', iar ca
meridian de origind s'a adoptat meridianul 250 Est dela Paris,
care imparte Moldova in cloud pdrti egale.
Instrumentele de geodezie i astronomie de care dispunea depositul de rdsboiu 'au fost :
Pentru astronomie :

a) Un teodolit frant Starke cu o deschidere a obiectului


de 42 111.111.

b) Doud lunete meridiane Ertel una mare si una micd.


c) Doud pendule astronomice de Havelk cu compensatie

metalled.

d) Doud cronometre de marind cde Dent unul pentru timp


sideral si altul pentru timp mijlociu.
1) Astronomul Cdpitneanu de *t. Hepites

www.digibuc.ro

1902-

29

e) Un cronograf Oppoltzer construit la Neuchatel, de Hipp.


f) Schaltbrett Oppoltzer construit de Starke.
Pentru geodezie :
a) Doua teodolite mari cu cercuri orizontale i. verticale pentru
observarea unghiurilor de I-ul i al II-lea ordin.
b) Dou teodolite avand asemenea doug. cercuri Ins in dimensiuni mai mici, pentiu observarea unghiurilor de al III-lea
ordin.

c) Mai in urma doua cercuri azimutale tBrunner.


Lucrarile geodezice in Moldova au urmat regulat i in vara
anului 1875 trecand peste Prut in cele trei Judete din Basarabia mica ; Ismail, Cahul i Bolgrad, iar in vara anului 1876 ele
s'au intrerupt din cauza mobilizarei armatei pentru rdsboiul
contra Turciei.
In vara anului 1877, Maiorul Capitneanu care se gasea cu
armata romand de operatMne in Bulgaria, este chemat in interesul serviciului i al tarei ca impreun cu capitanul Samotschnikow un distins oficer din sectiunea topografica a StatuluiMajOr Rus, s faca observatiuni astronomice in tard. El construete mai intai o mica meridian in curtea coalei militare
din Calea Targovitei 2) (Grivitei) 1 determina ajutat de acest
oficer rus, trei diferente de longitudine ; Bucureti-Galati de la
3 la 7 Iulie ; Galati-Iai de la 12 Iulie la i August i. Chiing.uIai de la 13 la ,28 August ; precum i latitudinele localitatilor
Bucureti, Galati i Iai, dupa care el 'i-a reluat serviciul la
Marele Stat-Major al Armatei care se gasea dupa cum am spias
in Bulgaria 2).

Lucrrile la Harta Moldovei s'au intrerupt intre anii 1881


1884 cat timp s'a ridicar Harta Dobrogei 1 despre care se va
vorbi in un capitol urmator, dupa terminarea acetia s'a continuat la harta Moldovei.
In anul 1885, Institutul Geografic din Viena, avand de determinat diferenta de longitudine intre Braov i Cernauti i Braov-

Cracovia, Guvernul Roman, profita de aceasta ocasiune pentru


a face sa se determine diferenta de longitudine intre Bucureti
i Braov.

In acest scop, s'a intervenit pe langa guvernul monarhiei

Austro-Ungare, astfel c fura insarcinati : cdpitanul de Fregata


de Kalmar asistat de locotenentul Rehm de la Institutul Geografic din Viena i locot.-colonel Capitaneanu asistat de loco1) Aceast meridian care se fcuse cu o mare trud de Cpitneanu
a fost transformatd putin mai trziu in atelier de cismrie, pilastrul pe
care se instalata luneta meridian i cu care se observa steaua polar
a fost intrebuintath la baterea tlpior de cism ! ?
(a se vedea eAstronomul Cpitneanu de St. C. Hepites 1902).
2) Buletinul societtei de stiinte 1902.

www.digibuc.ro

30

tenentul Cantea Ion de la Sectiunea III-a a Marelui Stat-Major


Roman, sa facd aceste lucrari. In acest scop s'a construit o mica
said meridiand din scanduri in dealul Spirei in gradina cu vii
din spatele coloseului Op ler.
Observatiunile au fost acute intre 3 i 17 Septembre acest
an i in timp de IC) nopti comune, adica ease inaintea schimbarei observatorilor i patru pe urrna. Resultatul observatiilor
din ambele parti au ramas la locot.-cofonelul Cpitneanu, care
incepuse calculele, dar din cauza mortei acestui regretat oficer,
ele au ramas neterminate i cu ocasiunea ridicarei geometrice a
planului oraului Bucureti in anul 1896, ele au fost reluate i
terminate de capitanul Al. Catuneanu din Marina Regala Rom aria.

Resultatul este : Ira.558. 892 + 0,026.

Aceasa lucrare astronomica a fost ulti ma pe care a acut'o

locot.-colonel Cdpitneanu pentru harta trei, caci in anul.I890


el pleac pentru a-i face stagiul la Regimentul 4 Arge, dupa
2 ani cade bolnav i 'la 25 Aprilie 1893 se stinge din viat4 in
oraul Piteti in etate de 40 ani.
Locul de odihn al primului astronom roman din cimitirul
oraului Piteti, este insemnat printr'un modest monument ridicat de catre oficeri Institutului Geografic al Armatei ca recunotita pentru realele i folositoarele lui lucrari astronomice i
geodezice.

In varful acestui monument, o sfera cereasca presarata de


nenumrate stele, amintete trecatorului pe cel ce cu drag le-a
contemplat i studiat toata viata lui.
Pana aci, de la primele observatiuni am inalnit continu numele lui, cea ce araa cat de mult s'a interesat i ocupat el de
aceasta frumoasa i folositoare opera iliarta Romaniei). El a
indrumat cu pai repezi i siguri toate operatiunile astronomice
i geodezice pe care se reazm aceasa mare lucrare, numele
lui este strn legat de Institutul Geografic al Armatei 1 va
trai cat harta, caci el a fost al 3-lea din Constantini interneetorei ei ').
*

Triangulatiunea geodezica a Moldovei in general se compune

din o retea de triunghiuri de I-ul ordin, compusa din 48 poligoane cu 70 puncte i din o a doua retea de al II-lea ordin
compusa din 91 puncte, in interiorul carora se afl . o a treia
compusa aproximativ din 629 puncte geodezice de al III-lea
Barozii Constantin intemeetorul serviciului geografic romn ; Gpitneanu C-tin, primul astronom i geodez i Bratianu Constantin cartograful.

www.digibuc.ro

31

ordin in care intra i punctele fixe ca, tunic de biserici, couri


de fabrici, cladiri mai Ina lte etc.
Aceasta triangulatiune dupa cum am vazut s'a legat pe toata
frontiera cu acea austriaca si rusa precum si cu cea din Dobrogea prin punctele Bugeac, Iacob Deal (Regele Carol) si Pricop,

precum i cu triangulatiunea din Muntenia care era in curs de


executiune. Prin urmare de si nu s'a avut o baza masurata in
tara, s'a vazut cum ea a fost legata cu bazele din Bucovina i
Basarabia.

Determinarile punctelor au fost facute cand cu theodolitul


Starcke, cand cu azimutalul Brunner asa: cu theodolitul Starcke

s'a observat de 48 ori unghiul de I-iul ordin si de 30-32 ori


unghiurile de al II-lea ordin, cu cercul azimutal Brunner, s'a
observat de 40 ori unghiurile de I-iul ordin si de 20 ori cele
de al II-lea ordin.
Determinarile zenitale au fost facute cu theodolitul Starcke,
observanduse de 8io ori unghiurile de I-iul ordin, de 6io
ori cele de al II-lea ordin si de 4 5 ori pentru cele de al

III-lea ordin ; pentru aceste observatiuni sau intrebuintat metoda

zisd prin reiteratie ; ca baza a nivelmentului a fost cota Marei-Negre.

Lucfri Topografice.

Divizia topografica de pe langa Depositul de Reisboiu era


pusa sub ordinele unui oficer superior ajutat de doui oficeri
inferiori cu gradul de capitan ca sefi de brigade i din 12 ofi-

ceri inferiori cu gradul dc locotenent si sub-locotenent ca oficeri


topografi, acestiea din urrn a fost alesi din corpurile de trupa i

dintre cei cu aptitudine la desen i cu cunostintele coplete de


topografie, chemati la Depositul de Rasboiu din vreme, li s'a
repetat cunotintele capatate in scoald, atat teoretice cat i
pract. ce i
exersat in desemn cum se reprezinta prin semnele conventionale toate detaliele suprafetei solului, formele lui
de teren si calculul cotelor.
Instrumentele topografice de care dispunea Depositul de Rasboiu i .ca care s'a fcut primele ridicari, erau plansetele pretoriane cu dioptrele i stadii, precum i trei trasuri pentru
purtatul lor.
Oficeri top6grafi 'si-au stabilit pe planseteIe lor prin ajutorul
compasului, punctele geoclezice date prin cordoonatele rectangulare raportate la meridianul de 25 si la tangenta paralelului
de 46 si 30' i astfel pregatita, mica brigada topografica, a
pornit pe teren in Judetul Iai la 15 Iulie 1875, sub-directiunea
capitanului Bratianu Constantin, 1 locotenentului Groza Moise.

In campania acestui an s'a ridicat un numar de 14 sectiuni


www.digibuc.ro

32

(plansete). Scara reducerei a fost adoptata r : 20.000 ca cea


mai potrivit ridicrilor, detaliele suprafetei solului au fost
reprezentate prin vechile semne conventionale, iar formele
terenului aratate prin curbe de nivel cu echidistanta de ro m.
la aceste prime sectiuni s'a incercat a se reprezenta terenul
prin hasure intercalate intre curbe, in al doilea an insd, s'a renuntat la hasure, pdstrnduse numai sistemul reprezentdrei prin

curbe, de oarece arta reprezentdrei terenului prin hasuri find


o metodd foarte grea, ea nu se poate aplica de ct de speciali
in aceasta.
Basarabia mic era redatd Moldovei prin tractatul din anul
1855 i pentru cd locuitori acestor trei districte erau lipsiti de
pdmnt, statul. in interesul economic al lor, le vinde proprietdtile sale din aceastd parte si pentru mdsurtorile necesare, insdrcineazd. Depositul de Rdsboiu. In acest scop, in primdvara

anului 1876, oficeri topografi pornesc pe teren in aceste trei


districte unde incep lucrrile, care au continuat pand in luna
August, and se intrerup din cauza mobilizdrei armatei in vederea rdsboiu'lui Ruso-Turc.

In Istoricul Rdsboiului din 1877-1878, vol. I, pag. 90roo


and M. S. Domnitorul Carol I, la 27 Aprilie 1877,
lud chiar in persoand comanda armatei,, o. noud ordine de bdtae a armatei fu definitiv stabilitd. In textul Inaltului Decret
care hotdra aceast stabiFre, se prevedea la cuartierul general,
Sectiunea Topografica cu colonelul Dona Nicolae, maiorul Brtianu Constantin i maiorul Cdpitdneanu Constantin.
In acest restimp maiorul BrAtianu se gdsea ocupat la Bucuresti cu imprimarea hdrtei teatrului de rdsboiu iar cu a doua
se citeste :

orine de bdtae din 23 Iulie 1877, maiorul irdtianu rdmne

seful sectiunei topografice avnd de ajutor pe maiorul Cdpitdneanu, peste putin timp acesta din urrnd a fost trecut secretarul
canceldriei sefului Statului-Major General, astfel cd cu trecerea

armatei peste Dundre, cnd maiorul Brtianu se intoarse la

cuartierul general, el se gdsi la sectiunea topograficd numai cu


locotenentul Sdgrceanu care 11 ajutase in Bucuresti la intocmirea hdrtei teatrului de rdsboiu. Sup unnd cazul Generalului
Cernat, care avea comanda trupelor Romane in operatiunile
din Bulgaria si ardtndui neputinta in care se gaisea de a'si indeplini indatorirele ca sef al sectiunei topografice, Generalul
Cernat ia ardtat c va fi greu ca
dea personalul de oficeri
trebuinciosi pentru constituirea sectiunei topografice, fiindc cu
toate incercdrile sale si ale colonelului Dona in acest scop, nu
s'au putut relua de la Reg;mente vechi oficeri ai Depositului
de Rdsboiu ; sefi de corpuri ardtau prin rapoarte cd nu se pot
dispensa de serviciile acestor oficeri care prin practica lor la
lucrarea hrtei tdri, dobndiserd aptitudinele speciale cerute
pentru recunoasteri i ridicdri militare si chiar aceastd nepuwww.digibuc.ro

38

tinta in care s'a ggsit colonelul Dona de a'si constitui sec-

tiunea topograficg, nu putM a contribuit la hotArgrea ce luase


in urmd de a se reintoarce la regiment.
Totusi, insuccesele acestor interveniri oficiale a cuartierului
general cgtre sefi de corpuri n'au sdruncinat inteu nimic credinta maiorului Brtianu, cg prin stgruintd va fini prin a'si indeplini insgrcinarea sa la cuartierul general.
Si. in acest scop a solicitat generalului Cernat sg subscrie
ordinul ce redactase prin care maiorul Brtianu rgingnea insgrcinat a aduce la sectiunea topografic oficeri citati mai sus
care se ggsea la regimente.
Armat cu acest ordin, maiorul Batianu s'a prezentat la sefi
de corpuri respectivi, pe cari convingndui cu cuvantul, asupra
foloaselor netggduite pentru conducerea operatiunilor de a se
avea icoana terenului de luptg, a avut fericirea a aduna in o
cgrut ce'l urma pe toti oficeri cei solicitase si astfel a putut
constitui sectiunea topograficg a cuartierului general al armatei
spre multumirea tuturora '.
Dintre lucrgrile ce oficeri sectiuni topografice au executat in
rgsboiul 1877-78 a fost si planul topografic al imprejurimilor
Plevnei, care a fost inmnat la 12 Decembrie acest an, la Bogot, Marelui Duce Nicolae, din ordinul A. S. Domnitorul Carol I.
Terminnduse rsboiul si incheinduse pacea, se rencep lu-

crgrile la ridicarea hgrtei Moldovei.


In anul 1879, brigada topograficg ridicg o bung suprafat de
teren din Judetele Iasi, Roman, Vaslui. si Tecuciu pe o suprafatg de Hoo kilometri patrati.
Prin legea din anul 1883 instituinduse Marele Statul Major
al Armatei, Depositul de ,Rdsboiu ea numirea de sectiunea III-a

si prin regulamentul interior al Marelui Stat Major din anul


1884, se defineste insrcingrile sectiunei III-a care sunt ; lucrarea

si tinerea la curent a hgrti, studiul geografic si. topografic al


trilor vecine si adunarea documentelor relative la aceasta, im-

primarea hgrtilor si planurilor necesare _armatei pentru timp de


pace si de rsboiu.
Ridicarile topografice la harta Moldovei au urmat regulat in
fiecare an, astfel cg cu terminarea campaniei de lucru din anul
1893, care s'a fcut in Judetele Bacgu, Tecuciu si Putna ridicnduse 69 de sectiuni cu o suprafat de 5358km. P. 1163m. se ter-

ming harta Moldovei. Ea este ridicat pe 496 sectiuni (plansete)


si are o suprafatg de 38.149km P. 4526n1P. si intreaga lucrare a
ei a costat aproximativ 1.654.751 lei.

Plansetele au forma patrat si cadrurile ei sunt linii drepte,


ea nu este altceva de ct sectiunea cuprins intre paralele din
1) Din Insemnkatea hrtei tali pentru apararea nationala, de general

C. I. Beatianu.

www.digibuc.ro

84

io' in io' duse la axele coordonatelor geografice 1) avand colturile calculate in raport cu axele lor.
Fiecare planseta (minuta topografica) formand un patrat cu
o,5o cm. pe latura sau pc) km. la scara I : 20.000 a ridicarilor,
cuprinde o suprafata de Poo km. p.
In privinta procedeurilor care s'a intrebuintat la ridicarile topografice, modul cum s'a facut desemnul de camp si cabinet,
precum si accesorile unei plansete originale, se va al-Ma la ridicarile topografice din Muntenia de oarece nu a diferit de a
acesteia.

b) HARTA DOBROGEI

LucrAri Geodezice si Astronomice.

Prin tractatul de la Berlin din 12 Aprilie 1879 s'a cedat Ro-

maniei, Dobrogea in schimbul Basarabiei mici. Guvernul Roman

a luat de Indata masuri ca acestei noi provincii care era locuita de diferite nationalitati, sa i se faca pe langa o harta regulata si exacta si o parcelare in detaliu a tutulor proprietatilor, ca astfel sa se poata stabili in mod echitabil dreptul de
proprietate al fiecdrui locuitor in parte de orice nationalitate ar
fi si care se gaseau aci proprietari atunci.
Ministerul de Domenii care era mai mult interesat in aceast

causa, intervine pe langa Ministerul de Rasboiu, ca sectiunea III-a

Topografica, sa suspende lucrarile hartei Moldovei i sa faca


harta si parcelarile din Dobrogea, dui:A instructiunile ce se da
de Ministerul Domeniilor, iar pentru aceasta. lucrare Ministerul
Domeniilor se obliga a suporta toate cheltuelile ce va necesita.

In urma acestei hotarari, colonelul Barozzi seful Depositului de


Rasboiu, lua masurile necesare pentru ridicarea hartei Dobrogei.
In acest .scop, in primavara anului 188o oficeri geodezi de la
sectiunea III-a a si inceput lucrarea in Dobrogea. S'a luat ca
baza punctele Defcea i. Sapata, latura ce a servit atat oficerilor austriaci in anul 1856, cat si rusilor cand au ridicat harta
acestei provincii, metoada intrebuintata a fost ca si aceia pentru
Moldova, adica s'a acoperit toata suprafata Dobrogei cu o retea de
triunghiuri de I-ul ordin, in interiorul carora s'a determinat grafic
puncte de al III-lea ordin necesare topografiei. Laturile triun1) Longitudinea 25 Est de Paris si Latitudinea 46 80' Nord.

www.digibuc.ro

35

ghiurilor de I-ul ordin erau mici, rareori atingea lungimea de


25 km.

S'a cautat pe cat a fost posibil de a se pune punctele tot in


locul uncle au fost ale austriacilor ; reteaua aceasta s'a legat cu
cea din Moldova i Muntenia prin Biserica catedrala din Braila
i prin punctele plantate pe teren care se gaseau din triangulatia austriacd, de oarece nu se ajunsese pand aci cu cele incepute in nordul Moldovei pentru ridicarea acetia, iar cu Basarabia s'a legat prin Bisericele din Ismail, Reni i alte puncte
cunoscute.

Triunghiurile au fost grupate pe poligoane, iar pentru orientare s'a adoptat meridianul de care s'au servit oficeri rui.
S'a instalat un mic observator astronomic pe movila Avretiik
langa Constanta pentru determinarea orei locale 1 spre a controla azimutele, nivelmentul a fost bazat pe cota Marei-Negre,
fr insa a fi determinata prin medimarimetru.
Sistemul de desfaurare al hartei a fost acelai ca i la harta
Moldovei adica acea a lui Flamsteit modificata de Bonne.

0 data cu cedarea Dobrogei prin tratatul de la Berlin, s'a


dat Romaniei i Insula Serpilor, ea se gasete la o departare
de 44 km. 814 m. de oraul Sulina, sau la 4 ore cu vaporul i
este situata intre 45, 14', 27" latitudine i 47, 32', 39" longitudine de la Insula de Fer i 45, 15', 28" longitudine, 27, 52',
24" latitudine de la Paris ; are o suprafata de 17 hectare cu
marginele formate din pereti de piatra inalti de la 20 la 30 metri.
Luceri Topografice.

Indata dupa stabilirea punctelor geodezice pe teren in Dobrogea, sectiunea topografica compusa din un ef topograf odeer superior un numar de oficeri inferiori operatori 1) au in-

ceput ridicarile topografice pe teren de o data in trei parti


diferite, o parte in dreapta Dundrei subt Galati, o alta parte
ridicau gurile Dundrei, iar alta ridicau frontiera cu Bulgaria.

In toamna anului 1883 intreaga harta topografica a Dobrogei


a fost definitiv terminata pe teren, iar cu incepere din anul 1884
cea mai mare parte din oficeri topografi au trecut la harta Moldovei pentru continuarea ei i zumai un mic nurnar din oficeri

au continuat parcelarea care a durat Inca doi ani, adica 'Ana

in toamna anului 1886.


Suprafata solului din Dobrogea cu toate detaliile aflate pe el,
a fost representate i desenate pe planetele originale prin aju1) Cea mai mare parte din oficeri au fost adu0 de la corpuri In acest
scop, numele kr se va vedea la fine ccolaboratori la harta Tani.

www.digibuc.ro

36

torul semnelor conventionale asa : toate caile de comunicatiune


cu podurile si podetele lor, satele si orasele, cursurile de apa,
limitele de culturi, terenurile mlastinoase, lacurile, padurile, fantanele, puturile etc. ; iar relieful terenului s'au al-Mat prin aju-

torul curbelor de nivel cu echidistanta de 5 m. In privinta acestei reprezentari din urma, adica a reliefului terenului, sunt
nevoit a arata c s'a facut In mod necomplect, si acest lucru
este constatat si deci nu se mai poate ascunde. Cauza nu se
poate atribui decat grabei ce s'a cerut in executarea acestei

arti, apoi mai este si acea ca parte din oficeri care au fost

intrebuintati la aceasta ridicare nu au cunoscut in deajuns reprezentarea terenului prin curbele de nivel.
Pentru ridicarea acestei harti s'a intrebuintat scara i :
mai mare de cat acea adoptata la harta Moldovei si Munteniei,
in scopul ce se urmarea adica, sa se poata al-Ma mai bine parcelarile terenului.
Instrumentele intrebuintate pentru ridicare au fost, planseta

luneta cu alidada Starcke, stadia si lantul.


Sectiunile de lucru (plansetele) are forma patrata cu un cadru
de 5 k. de latura, sau o suprafata de 25 km. p. Intreaga harta
a Dobrogei este ridicata pe 736 plansete si are o suprafata de
15.544 km. p. 5329 m. p. si a costat 1.917.000 lei.
Foile originale au raruas si se gasesc astazi la Institutul Geografic al Armatei, iar Ministerului de Domenii i s'a dat Cate o
copie din acest numar de foi, reproduse prin fotolitografie.

e) HARTA MUNTENIEI

Lucrri Astronomice.

Necesitatea de a avea un observator astronomic militar permanent, era simtita Inca de la inceputul lucrarilor pentru ridi-

carea hartei tari, insa din diferite cauze si mai cu osebire a


lipsei de bani, nu s'a putut realiza acest scop. Am vazut cum
regretatul locot.-colonel Capitaneanu

inproviza pentru obser-

vatiile sale astronomice cand in curtea scoalei militare din


calea Grivitei, and mai tarziu in gradina Opler i locul
trilor nu s'a mai cunoscut dupa putin timp in urma.
Cu ocaziunea ridicarei planului geometric al orasului Bucuresti in anul 1895, generalul Bratianu C., directorul Institutului
Geografic al Armatei, reuseste s construiasca in partea sudica.
www.digibuc.ro

37

a Capita lei pe Dealul Piscu, un observator "astronomic militar,

o constructie de-o camdata provizorie, mai trziu insa cnd

Institutul Geografic va dispnne de mijloace, el se va transforma


in o constructiune solida i rnoderna.
Actuala cladire cuprinde la mijloc un mare salon cu deschiderile orientate in planul meridianului, la dreapta si la stnga

acestuia Cate o mica sala meridiana, iar lnga fiecare din aceste din urma cte un birou. Cladirea s'a terminat in toamna
acestui an i -a costat 45.000 lei.

Acest observator a fost echipat pe lnga instrumentele cu

care s'a servit locot.-colonel Cdpitaneanu, inca cu urmatoarele


mai importante :
a) Doua cercuri meridiane Gautier copiate exact dupa modelul cercurilor Brunner, cu accesoriile lor ;
b) Dou pendule siderale de Leroy cu intreruptor electric la
fiecare secunda. Fiecare are cte o secunda moarta ;
c) Doua cadrane secundare actionate de pendula pentru marirea sunetului in cazul observatiunilor prin metoda ochiu i
ureche ;

d) Dou statiuni complete cronografice Leovy, construite de


casa Brguet din Paris.
Aceste din urma instrumente au fost cu totul modificate de
mecanicul Teofil Manu din Bucureti. Cronograful propriu zis
a fost inlocuit printr'un aparat de inregistrare sistem Fues din
Steglitz cu contra greutate, insemnarea facnduse prin niste
puncte pe o banta. In planeta cronografica s'a inlocuit planeta de lemn i aparatele ce erau pe dnsa, cu altele independente unele de altele, dupa modelul intrebuintat in observatorul
biroului central din Potsdam.
In anul 1906 s'a mai cumparat pentru observator un instrument mare de pasaj sistem Bamberg i doua mai mici cu
data (luneta frnta).
Cea dinti lucrare executata in noul observator astronomic
al Institutului Geografic, s'a facut de capitanul Ramniceanu
Teodor in acest an 1895 prin determinarea latitudinei pilastrului de Vest i controlata in anii 1898 i 1899, valoarea ei este :
440, 24', 34" 20 + o",04

apoi, in anul 1898 determina latitudinea capatului Est a bazei


Bucureti-Ciorogarla, care s'a gasit egald cu :
440 26'. 6''. 63 + 0", 04

i azimutul fundamental al harti taxi pe directiunea observator


Foisoru de Foc (Bul. Ferdinand), iar legatura geodezica facuta de locot.-colonel Cantea Joan eful serviciului geodezic.
In vara anului 1899, maiorul Ramniceanu asistat de capitanul
Toroceanu, determind latitudinea punctului Magura de Paza din
www.digibuc.ro

Judetul Teleorman la Nord de Turnu-Magurele, ea este de :


45. 48% 0".39 0". 07-

Aceasta valoare este dedus din vreo 280 observatiuni astronomice de latitudine, prin metoda observatiunilor distantelor zenitale ale multor stele in meridian. In acelasi punct s'a obtinut
in anul 1856 geograficeste prin triangulatiunea austriaca, latitudinea :

45. 48'. 7". 62

minima diferenta de 7". 23 se poate explica prin deviatiunea ver-

ticalei care aci nu este mare.


Tot in acest an, se determina de catre maiorul Ramniceanu,
latitudinea punctului Marciu in Judetul Muscel la Nord de Cam,
pul-Lung, al carui rezultat este :
45. 13', 45". 84 + o". IC);

tot aci a fost si un punct al triangulatiuni austriace, latitudinea


geodezic, calculala de oficeri austriaci in anul 1856, prin
cordamentul facut cu reteaua din Transilvania, a fost gasit de :
45. 14'. 14". 78.

Iar latitudinea geodezica observat i calculata de oficeri geodezi romani prin triangulatiunea venita de la baza Bucuresti,
luanduse ca puncte de plecare latitudinea determinata astronomiceste la observatorul de pe Dealu Piscu, s'a gasit egala cu
45. 14'. 15". 8o,

deci, intre ambele determinari geodezice o diferenta de I". 02 ;


care este admisibila, insa, intre latitudinea astronomica si cea
geodezica, este o diferenta de 29".96, care denota o mare deviatiune a verticalei si neadrnisibil, ea va fi insa controlata
pentru ca nu cumva influente geologice ale solului, sa fie cauza
acestei nepotriviri.
Pentru a lega geodezia Romaniei cu acea a restului Europei,
era necesar controlul astronomic prin determinarea directa cu
toata precisiunea ce comporta metoadele moderne a diferentei de
longitudine intre un punct central din Romania si un punct din
Europa Occidentalg, care dupa. lucrarile deja executate sa aib
cat mai multe legaturi cu puncte din alte tari.
In consecinta d-1 General Bratianu, fostul Director al Institutului Geografic al Armatei, adresanduse Consilierului Helmert
Directorul Institutului Geodezic Prusian si al biroului central
al masurei gradului, a provenit ideia pe care profesorul Helmert o cerea deja, de a executa diferenta de longitudine Bucureei-Potsdam.
Lucrarea s'a putut duce la bun sfarsit cu atat mai mult cu
www.digibuc.ro

B(j

cat Bucuretiul se afla deja legat cu Berlinul prin o linie telegrafica i direct.
S'a luat decisiunea ca operatiunea aceasta sa se faca paralel
i in acelasi timp cu instrumente i dupa metoade proprii de
catre observatori romni : Maiorul Reimniceanu Th. i cpitanul
Toroceanu R. i observatori germani : Consilier Profesor Th.
Albreht i Profesor G. Borass.
Instrumentele intrebuintate de catre observatori romani, au
fost cercurile meridiane portative model Brunner, construite de
Gantier, iara observatiunile au fost inregistrate pe cronografele
casei Brequet.
Asa dar, in anul 1900 intre I I Iulie i 17 Septembrie, s'a exe-

cutat aceasta importanta lucrare, calculele asemenea s'a fcut


deosebit, iar resultatele au fost :
Romn, 52'. IO". 947 CU o eroare probabila

o". 03.

German, 52'. 10". 941 cu o eroare probabila o". 003.


Prin urmare o diferenta de 6 miimi dintr'o secunda de timp ;
aceasta dovedete abilitatea i priceperea oficerilor nostri astronomi 2).

Tot cu ocaziunea determindri de longitudine Bucuresti-Potsdam

in acest an i in urma interventiunei D-lui general Bratianu


directorul Institutului Geografic al Armatei, pe lnga savantul

profesor Dr. Helmert, directorul Institutului Geodez al Prusiei,


s'a obtinut ca profesorul Dr. Borrass cu instrumentele lui von
Sterneck, s facd determinarea intensitatei de gravitatiune la observatorul astronomic, lucrare care s'a facut in zilele de 18 i19 Septembrie 1900 in pimnita acestui observator, apoi in zilele de 22 1. 23 Septembrie, aceasta determinare s'a facut i la
Galati ; rezultatele comunicate sunt urmatoarele :
La Bucureti, la observatorul astronomic militar g 9'11.80548
g9m.8o656
Galati, la Tiglina
Potsdam este
97)1.81270 2)
In anul 1902, intre 17 Julie i 8 August, s'a determinat diferenta de longitudine intre Turnu-Severm i Bucureti. In acest
scop, s'a facut la Severin un mic pilastru de z+d pe platoul de
lngd Cazartna Calarasilor i cam la 150 m. spre Vest de aceasta.
Tot in acest an, intre 5 i ii Septembrie cu ocaziunea ridicarei planului geometric al orasului Ploesti, s'a determinat diferinta de longitudine intre capul de Nord al bazei tnasurata
la Sud-Vestul acestui ora i observatorul Bucuresti.
1) Extras din registrele biioului astronomic al Institutului Geografic

al Armatei.

2) 0 prima.' incercare asupra lucrarilor astronomice din Romania, de

stefan Hepites 1902.

Resultatele acestor cloud diferinte de longitudini nu s'au publicat


inch de biuroul astronomic.

www.digibuc.ro

40

Aceste determindri de diferinte precurn si calculul lor, s'a executat de maiorul Rdmniceanu Theodor asistat de cdpitanul Toroceanu R., iar calculator elevul guard de geniu Frunzal C.8).
In anul 1905, in urma resolutiunei luate de a XIV-a conferintd
internationald pentru mdsurarea gradului, ce s'a tinut la Copenhaga, serviciul geodezic de pe lngd Institutul Geografic al atmatei, urma a executa junctiunea geodezicd de I-iul ordin pentru
malsurarea paralelului de 4711,8 Brest-Astrahan ; aceastd lucrare
trebuia sprijinifal i pe baza de Nord de la Roman.
In acest scop, in vara anului 1907, se determind diferenta de
longitudine ntre observatorul astronomic si capul de Nord al
bazei 1).

Instrum6ntele intrebuintate, a fost cele doud lunete de pasagiu noi, aceste lunete avand micrometrele Refisold pentru laregistrarea electrical a trecerilor. S'a observat apoi fot la acest
capalt al bazei cu una din aceste lunete un azimut si o latitudine
prin diferentele de distante zenitale (metoada Herebow Tahat
de precisiune, aplicatd pentru prima oard In lucralrile noastre).
Aceste observatiuni a fost executat de locot.-colonel Rdmniceanu Theodor asistat de elevul guard de geniu Frunz, iar
rezultatele vor fi trimise impreund cu cele geodezice, asociatiunei internationale pentru care s'a acut aceastal lucrar.
Tot in acest an, s'a fAcut observatiuni astronomice pentru
verificarea latitudinei Mdgurei de Pazd din Judetul Teleorman,
tot aci s'a determinat si un azimut (prin polard), aceste observatiuni s'a falcut cu noul instrument Bamberg de cdtre cpitan
Comandor Cdtuneanu Al. asistat de locot. Procbpiescu Panfil.
Cu incepere din anul 1898, pentru desalsurarea hdrtei ce a
mai rmas de ridicat, s'a adoptat noua desfdsurare elipsoidal4
Klarke, renuntandu-se la desfalsurarea conicd. Bonne ; iar pentru
buna impdrtire a foilor din hartd, s'a hotalrat ca aceastd desfdsurare sal inceapd de la meridianul 230 Est de Paris, care in Romania trece prm orasele Zimnicea i Gdesti.
Lucrri Geodezice.

Cum este in principiu pentru ridicarea hdrtei tdri, ca lucrdrile geodezice trebue s fie determinate cu un an inaintea ridicdrilor topografice, triangulatiunea geodezicd la harta Munteniei a inceput din anul 1893 ; ea este o continuare a triangula-

tiunei din noldova, sprijinitd pe cateva puncte din acea din


Dobrogea i punctele bazei geodezice dela Brasov. Din aceste
Resultatele acestor cloud diferinte de longitudini nu s'au publicat
Inca de biuroul astronomic.

www.digibuc.ro

41

laturi provisorii hotdrte ca puncte de plecare, s'a construit poligoane de triangulatiune regulate, care in urrn.1 din an in an
s'au intins cdtre Vest asupra tdrei formnd o singurd retea cu
triangulatiunea Moldovei i Dobrogei.
In anul 1895, Primdria oraului Bucureti avnd trebuinta de

un plan geometric al acestui ora, era de trebuintd mdsurarea


unei baze pentru -precisiunea acestei lucrAri 0. care a servit mai
_in urmd pentru controlul.triangulatiunei venit dinspre Moldova
i Dobrogea, precum i pentru sprijinul celei ce se intindea la

Vest care Oltenia.


De oarece Institutul nostru Geografic nu poseda instrumen-

tele necesare pentru mdsurarea unei baze, s'a intervenit pe lngd


guvernul Francez sd imprumute instrumentele necesare pentru
msurarea ei.
In. primdvara acestui an acest guvern a delegat pe locot.-co.

loneloDefforges sd vie in Romania in acest scop. Baza a fost


aleasd pe ,oseaua Bucureti-Ciorogrla i mdsuratd cu instru-

mentul bimetalic (francez) de cdtre oficeri geodezi ai Institntului


Geografic al Armatei sub directiunea locot.-colonel Defforges,
ea are o. lungime de 9420m.06, lund numirea de Baza centrald

Bucuroti. Dupd mAsurare i la ingroparea sub pilastru a pergamentului comemorativ, s'a fAcut o sfetanie la care a luat
parte i. M. S. Regele Carol I.
Presentnduse ocasiunea in acest an ca Institutul Geografic
s aibd la indemnd .un instrument pentru mdsuratul bazelor,
s'a mai mdsurat o bazd in Moldova, putin la Nord de ormul
Roman, numit Baza de Nord, lungd de 7400 m.,1i, care era
necesardla verificarea triangulatiunei geodezice din Moldova i
o ,altd bazg in Judetul Mehedinti lngd comuha Carla Mare pe
malul Dural-6 in dreptul rului Timoc ce servd de frontierd
intre Serbia i Bulgaria, numit Baza de Vest ; lungimea ei este
de: 6200 m.,
va servi de control lucrrilor de triangulatiune
geodezicd care va ajunge pn aci in campania de lucru a a-

mului 1908.

Tri anul 1902, cu ocaziunea ridicdrei planului oraului Ploeti,


0 cum. Institutul Geografic nu poseda nici nil instrument pentru.
mdsurarea bazelor, s'a cumpdrat de la Paris un asemenea instrument numit Invar care constd dinteo sarm de otel nichelatj accesotii ; cu acest instrument s'a mdsurat baza Plooti
la Sud de ora, a arei lungime este 4925 m. 0 care a servit
apoi. triangulatiunei geodezice a oraului.

In anul 1903 urrnnd a se face ridicdri topografice in jurul


oraului .Craiova spre a servi manevrelor Regale din toamna
acelui an i cum nu era reteaua geodezicd intinsd pan in aceastd regiune pe care sd se sprijine aceste ridicdri, a trebuit
sd se indsoare pe teren o bazd la Sud de oraul Craiova, ea

s'a msurat tot cu noul instrument dnvar 0 are o lungime


www.digibuc.ro

42

de 6766 m. 75 cm. ea a servit la determinarea punctelor geodezice necesare la ridicarea acestei regiuni.
In campania de lucru a anului 1907 in scop de a se controla
reteaua de triangulatiune necesard rid:cdrilor zonei limitrofe a
Dundrei, s'a mdsurat o baza la Mdgura de Pazd in Judetul Teleorman la Nord de Turnu-MAgurele, tot cu aparatul (Invar
si are o lungime de 12.735 metri. Fiecare capAt al bazelor rndsurate sunt insemnate pe teren prin eke un pilastru de zid.
Din anul 1898 s'a inceput lucrdrile bazate pe noua desfdurare Klarke, reteaua geodezicd de la baza centrald sprijinitA pe
punctele Satu-Nou, Ciorogarla, Popeti, Buciumeni in directiunea

N-V, trece peste vechea retea de triangulatie care acoperea


partea de Nord a Judetului Ilfov si Dmbovita 'An d. in punctele Poiana din varf i Mdgura Bucani, din aceste din urind
care sunt ultima laturd spre Vest ,din continuarea triangulatiunei Moldovei, reteaua se indreaptd Care Nord fdcAnduse legdturd cu aceste puncte noi si acoperd partea de Vest a Judetului Dmbovita, apoi Judetul Muscel si o parte din Arges,
pang. in Munti Carpati legnduse cu reteaua austriacd prin
punctele Vdiful Negoiu i Piatra lui Crai (Knigstein) ; apoi, in
anul 1906 reteaua de triangulatiune se intinde din punctele

Gihtjani i Putul gerului cu care se fdcuse legAturd cu baza


centrald i care a servit ca laturd de plecare pentru intreaga
retea asupra Judetelor Arges si Teleorman. Cdtre Est insd, nu
s'a putut face legAturd cu punctele din vechea retea geodezicd
si care acoperea Judetul Vlasca, in scopul de a se lega i pe

aci cu baza centrald Bucureti, din cauzd c aceste puncte erau


prea depdrtate si nu s'a putut vedea. Din aceast cauzd, se

simtea nevoe de a se mdsura noua bazd la Mdgura de PAzd


(la Nord de Turnu-Mdgurele) in scop de a se controla exactiiatea retelei de triangulatie.
De aci, din punctele Magura de Pazd i Dracea care sunt
capetele ei, triangulatiunea in poligoane simple se intinde in
susul Dundrei pe terasa ei si spre Nord, acoperind Judetele Romanati, Oltu si o parte din Dolj, aceastd retea de triangula-

tiune va fi verificatd pe baza de la Craiova si cea de la gArla


mare, iar pentru fixarea ei un raport cu noile axe de desfAsu.
rare din anul 1898, este trebuintd a se determina o diferentd
de longitudine intre observatokul astronomic Bucuresti si unul
din capetele celor trei baze de Apus, cum ar fi de exemplu ca
pul bazei de Est de la GArla Mare.
Canevasul geodezic al hdrtei Munteniei astfel cQnstruit, cuprinde ca si al Moldovei trei ordine de retele. Reteaua de I-ul

ordin avnd laturele de la 24 la 25 km., reteaua de al II-lea

ordin in interiorul celei dintdi, avnd laturele de la ro la 20 km.,

i in fine reteaua de al treilea ordin in interiorul celor dintdi


cu laturi mai mici. In afard de aceste retele care formeazd ca,
www.digibuc.ro

nevasul geodezic, sau mai deterrninat i positiunile a diferitelor


clddiri mari, cum de ex. : couri de fabrici, clopotnite de Biserici,
precum i alte puncte mai ridicate ale diferitelor clddiri, pentru
a putea servi la determinarea canevasului topografic.
Determinarea tuturor punctelor geodezice s'au acut cu Theodolitul Starke i azirnutalul Brunner in aceleai conditiuni ca
pentru triangulatiunea Moldovei.
Determinatiunile azimutale au fost acute cu Theodolitul, observnduse de 48- ori unghiurile de I-ul ordin i de la 30-32 ori

cele de al II-lea ordin, iar cu cercul azimutal Brunner s'a observat de 40 ori cel de I-ul ordin i de 20 ori cel de al II-lea.
Determindrile zenitale au fost acute cu Theodolitul Starke ob-

servndu-se de 8ro ori unghiurile punctelor de I-ul ordin, de


6io ori cele de al II-lea i de 4-5 ori cele de al III-lea ordin.
Afar-A de aceste cloud instrumente a fost intrebuintat i Helioscopul Starke pentru luminarea punctelor vizate.
Calculele geodezice care constd din calculul compensdrei poligoanelor, resolvirea triunghiurilor, calculul excesului sferic,
calculul coordonatelor rectangulare sau cele geografice, calculul
cotelor punctului i calculul diferitelor constante, s'a acut in
totdeauna dupd incetarea campaniei de lucru in cabinet i cu
mici exceptiuni pe teren, atunci cnd a fost absolua nevoe de
a se da coordonatele ctorva puncte necesare topografice.
Aa dar, pand in campania de lucru a anului 1908, s'a determinat pentru ridicarea hdrti Munteniei 130 puncte de I-ul ordin,
122 de al II-lea ordin 1 1548 de al III-lea ordin, afard de Bisericile, courile de fabrici i diferite alte clddiri mai inalte.
In anul 1905, in urma decisiunei luatd de comisiunea geodezicd internatipnald intrunitd in conferinta la Compenhaga
pentru mdsurarea paralelului de 751120 Brest-Astrahan ; serviciul geodezic al Institutului Geografic al Armatei in scopul de
a se executa junctiunea geodezicd cu Austro-Ungaria i Rusia,
a executat in Nordul Moldovei, independent de reteaua geodezicd necesard hdrtei tdri, o noud triangulatiune geodezicd, in
acest scop s'a ales i construit in vara acestui an, un numdr de
15 piramide de I-ul ordin in punctele : Zimbru, Savnicel, Stnca,
Srca Rddeni, Heleteni, Mrgineni, Sangeap, Vultureti, Vf.
Plei, Boite, Ciahldu, Budac, Bivol i Capu Bazi Nord. Latura
de plecare pentru aceasa triangulat;une a fost Baza de Nord
(Roman).

Aceasa triangulatiune s'a legat cu cea rusd prin punctele


Izvoarele i Tudoras din triangulatiunea Basarabiei i cu cea
austriacd din Bucovina prin punctele Brusturoasa i Teisoara.
Observatiunile punctelor din aceasa triangulatiune s'a acut
in anii 1906 i 1907, iar resultatul lor s'a trimes Institutului, geodezic Prusian de la Potsdam.
www.digibuc.ro

44

Nivelmentul de precisiune.

Operatiunile nivelmentului de precisiune avnd de bazg. cota


Mrei-Negre, au fost incepute in anul 1895 cu ocaziunea ridicgrei planului geometric al oraului Bucureti, In scop de a se
obtine forma exacta' a terenului pe care e aezat acest ora, i
spre a servi i pentru reprezentarea formelor terenului la harta
tgrei.

Pentru determinarea cotei o a nivelului Mgrei-Negre, s'a instalat in cte un put anume fcut in malul Mgrei la Constanta
i Mangalia, Cate un Medimarimetru, Observatiunile s'au fgcut

la fata locului timp de trei ani pentru determinarea nivelului


Mrei sau cota o.
In urmg, s'a plecat eu nivelmentul pe linia feratg. Constanta-

Bucureti (gara de Nord) distanta de 188 km. 693 m. pe intreaga

aceastg linie s'a dat cotele de precisiune tutulor Orilor, cantoanelor, podetelor i obiectelor fixe de pe ateastg. linie ; din
gara de Nord, in scopul de a se da cotele bazei centrale necesare triangulatiunei geodezice s'a acut nivelmentul gara de
Nord-Lcapul de baza Est (Satu-Ilou), a chrei cotg este 91 m. 1418,

apoi i celei de Vest (Ciorogrla) care are cota 97 m. 2696.


Tot din gara de Nord, s'a exeCutat nivelmentul oraului Bucureti acopernduse suprafata sa cu 25 poligoane ale cgror

greeli de inchiderebrut a variat de la o la 12 mm.


De la cota nivelmentului de precisiune din gara de Nord, nivelmentul s'a continuat In anii urmtori pe celelalte linii i
pentru control el s'a fgcut pe poligoane.

Pan In campania anului 1908 s'a executat urmAtoarele lucrgri :


a) S'a fcut poligonul Bucureti-Sinaia-Trgovite-Titu-Bucureti, inchizndu-se cu o grealg brutd de om.0624.
b) S'a inchis poligonul Giurgiu-Zitnnicea-Turnu-Mggurele, (pe
osea) Roiori-Alexandria-Giurgiu, cu o greal brut de oin0108.

c) S'a executat poligonul Bucureti-Giurgiu-Alexandria (pe

osea) Roiori de Vede-Costeti-Piteti-Titu-Chitila-Bucureti, inchizndu-se cu o greald de o11.08o4.


d) S'a executat poligonul, Piteti-Curtea de Arge-Cmpu LungGoleti-Piteti, inchizndu-se eu o grealg de ornoi 89.

e) Poligonul Corabia-Listeava-Craiova (pe osea).Piatra OltCorabia, s'a inchis cu o grealg de on' 0178.
f) Precum i poligoanele : Titu-Targovite-Cmpu Lung-Go-

leti-Titu ; Turnu Mgo-urele-Corabia-Caracal-Piatra Olt-CostetiTurnu Mdgurele ; eraiova-Listeava-Bistret-Calafat-Craiova ; i


Craiova-Filiai-Palota-Garla Mare-Calafat-Craiova.

In cursul lucrdrilor pe liniile ferate, s'au dat cote ca i pe

linia Constanta-Bucureti la toate punctele fixe precum : grilor,

www.digibuc.ro

al

MC If Eir G 113

Ill

111111

II

sus
MIMI

II

VI

II

II I

III.I.P
3Z, ilalaiimo
wIlliiillot . ?somMENN MOH
IIIREIMUNIIIMrZwwmok 11111m

/WI

Iffillaue1111111:0111111111111

EMU

ll.....11
ommili

10.....

"

., ,,

/I III

111M

1v

II

irdirjaikralatill NMI

'111111111i01111111:0

,/ I /.1

1 /I

11111WEINIMIP: 1,11 MIMI.

III

111

11.11:1111111171111:1Ell

.11101111.1.!
MINIUMMIN

If

511111WP177
ropowiskirora...
//

MERSOBIZZ ii aggMEMM

/Ii/

NI 0. 15

umreamtkt rm woo=

II I

A' 13

ba MI MI
'-.

Man
I

MOB
ZErinekBdliEf'dH

QRST

II/

IIII

/ /I

1/11/1/

?If'

-":r

IIIIIIIIIIIMINIMIEM
Emonminumlfraw.q.
ME
SEMEMEREMBIbm5
ENNIIL,,gmal
iii mrivalinillIONIVIIIIIIIMEMNIE=Irr""Li
I II

lintrarsap719.Erw kirAMILI1460194""Itiredifilit
iiihINF.2.1111110-411-LTAIMMEIDAmireal
...:fivene
vilinIMIIMINIMIIMMIIIMICEDMIIIIIIIIIIINItimnsljatiwilloMkty-e
mommummorramorimmrizummmorTmAttgagmanmwm
xxxl IIIIIIimummIIIiIIMAIUMPINIII61Naisapazglowall IIMIDAr tokiatiqj
4' ItIsm
ninElnii1M11111/1MILMISMIEW1467

CM:0 -

Witiligabillir
1/Palq.,....z.-11.11NOMEMS111119hk
/t
11111LtarommiligINIMIERIMIIIPAIIN
Zfill6d"'
tirdimehrk
MIMIIIIIg.
INV 111111111filligglifilltiVirarantillimomMatatignilliMIUMW:h.M.
I.,. gum '
II IIIKkoz.,..-mmil,,
IfimrinnIMUMARIMIMIIII inemo:Noulmom
Mampirammiunommorommunommulminumgymmlommirverimmiliggski,,....
famm,4..unnunimmoindIrd6,,IM

my
Dr.

11.

4111

,..-P-"'

11101:1111iiiiiiiifilliorgror .siadVIP*
%maw

umnimmgmkg151:1
quP244110/=!!! Illartivailumniumm=1111.11.
1111111111111liommumlidinwpw/wmair..-..
1,1111111E1111111111110Mir

isommumssmominm

00

EMU"

'113' C'

,,

E'IF' GI4

1.OM

ENE'

www.digibuc.ro

OnN

ill
I

Rif

sill
.

u
:6.

mu

ill
11;

mi
1.11

::.zi

IX

VII

ii
v

ri

IKAV R

Ark-,3_,..mitimall

LI

VII

Illli

MI

,,,

ovIlleareig1111.411111111.111141144816111;

XVIII

II

MEIMIN40)61 leillimr I'l '' 'II


Inmummvdrelleermsrakiiramall,
I THMIMP1119 immalt
al cogr--rm
Mil? 1111E11111ieffiiiiiiiarinfflopkell..,Bwzairrig

ii

1NT

"

I
I

ATE

XLV

II

45

cantoanelor, podurilor si podetelor ; pe osele : cantoanelor si


podurilor de zid ; iar prin sate si orase, la ateva din cldirile
cele mai importante cum de ex. : Biserici, scoli, spitale etc.
g) S'a mai executat nivelmentul pe oseaua Constanta-Mangalia in scopul ca mai trziu sa se inchiz poligonul ConstantaMangalia-Ostrov-Cernavoda-Constanta, necesar lucrrilor ce se
vor face pentru Dobrogea.
Afara de baza centrald Bucureti despre care s'a vorbit, s'a
mai dat cota i capetelor de baze GIrla-Mare, Mgura de paza
i baza de Nord (Roman).
Cum ins scopul este ca intreg nivelmentul geodezic s fie
inlocuit CL1 cel de precisiune, s'a simtit necesitatea de a se de-

termina o retea secundard de nivelment care s treac prin


toate sectiunile topografice de lucru, dandu-le la fiecare sectiune ate 3-7 puncte de nivelment de precisie.
Latur4e acestui nivelment de al II-lea ordin incep din o latur

a poligonului de I-ul ordin pan la alta, sau se inchide tot pe


aceast latur. Acest fel de nivelment s'a fcut pn in prezent
in judetele : Teleorman, Oltu, Romanati i o parte din Dolj, pe
o lungime de 1179 km.
Cu ocaziunea executri retelei de triangulatiune in Nordul
Moldovei in campania de lucru a anilor 1906 i 1907 pentru
comisiunea geodezic international, s'a facut nivelmentul de precisiune Itcani - Vereti - Dolhasca - Pacani - Roman - Bacdu pe dis-

tanta de 156 k. 76 m. in scopul de a se da cota celor dou capete ale bazei de Nord (Roman) care a ser vit acestei triangulatiuni.

Racordamentul nivelmentului cu Austro-Ungaria s'a fcut

in conditiunile urmtoare ;

In gara Predeal.
Cota oficiala Austro-Ungard a crui punct de
plecare fiind Marea Adriatica este
i000 m. 5945
Cota Romniei a chrui punct de plecare fiind
Marea-Neagr este

Greala de inchidere bruta este de . .


La Varciorova cantonul C. F. R. No. 1196.
Cota oficial Austro-Ungar a carui punct de
plecare fiind Marea Adriatic este
Cota Romniei a crui punct de plecare fiind

i000 m. 6609
o m. 0664

53 m. 0194

Marea-Neagr este
53 m. 0555
Greala de inchidere bruta este de . .
o M. 0361
Instrumentele ce se intrebuinteaz de Institutul Geografic al
Armatei pentru aceste lucrAri sunt :
Nivela Bertelemy i Mira de nivelment cu compensator.
www.digibuc.ro

46

Lucrari Topografice.
a) Operatiuni pregatitoare.

Procedeul ridicdrilor topografice

intrebuintat de Institutul Geografic al Armatei pentru harta


consta in a figura geometriceste pe planset (sectiunea,

sau minuta topograficd) prin ajutorul semnelor conventionale,


toate detaliele planimetrice de pe suprafata solului, fie ele naturale sau artificiale ; precum i formele terenului, prin ajutorul
curbelor de nilzel.

Exactitatea acestor ridicdri se sprijind pe un canevas general


topografic determinat prin o triangulatiune graficd de cdtre fiecare operator topograf in sectiunea sa de lucru. Aces t canevas
se obtine prin ajutorul punctelor geodezice constituite prealabil
pe plansetd dupd datele serviciului geodezic si asezate de cdtre
oficerul topograf prin ajutorul linialului cu compas ; pentru
vechea desasurare prin coordonate rectangulare, iar pentru noua
desfdsurare prin coordonate geografice.
Planseta sau sectiunea de lucru dupd vechea desfsurare conicd Bonne, au forma perfect patrat cu latura de 50 cm. care
la scara I : 20.000 adoptatd pentru ridichrile hdrtei, reprezintd
o lungime de io km. sau o suprafatd de ioo km. p. pentru intreaga sectiune. Cadrurile ei sau laturile patratului, nu sunt de

cat niste meridiane si paralele trase din io' in io', de unde ea


numirea de minutd de topografie.
Sectiunile dupd noua desasurare trapezoidald Klarke, sunt
niste dreptunghiuri cuprinse intre cloud' serii de arcuri de cerc
mare, uncle in directia E-V si paralele, iar altele in directia
N-S si convirgente cdtre pol, formand niste dreptunghiuri, in
care laturile paralele sunt construite de paralelele pdmntesti,
iar cele convirgente de meridiane ; att paralelele cat i meri-

dianele fiind trase din Io' in io', figura ce rezultd din intersectia lor, constitue o sectiune avnd fiecare laturd de Io' lungime de arc. Suprafetele lor se mdreste de la Nord la Sud pe

aceasi coloand, din cauza neegalitdti arcelor paralele cuprinse


intre arcele de meridian, care cum am ardtat converg cdtre pol.
Suprafata unei astfel de sectiuni variazd intre 70-75 k. p.
Pe aceste sectiuni se pun duped cum am ardtat punctele geodezice, astfel cd devine gata pentru lucrdrile exterioare.
b) Instrumentele topograficeste de care Institutul Geografic
se serveste pentru ridicarile hdrtei sunt : Statiunea topografica
<Starcke ci Kammerer pe cari o intrebuinteazd de la anul 188o
in aceste ridicdri, ea se compune din urmdtoarele accesorii :
Alidada cu lunetd ;
2) Capul trepiedului plansetei ;
3) Trepiedul ;

www.digibuc.ro

47

4) Una busold ;
5)

niveld ;

6) Un lant de 20 metri cu ro fise ;

dublu decimetru ;
port planset1 de piele ;
9) Una umbrela ;
ro) Doua sau trei stadii ;
11) Una trusa de piele ;
cutie cu 2 plamete.
12)

7)
8)

Aceasta statiune complecta, are o greutate de 88 kg. insa,


fard cutii adica numai instrumentele ce se port de cei 3
4
soldati la ridicdri pe teren, are o greutate de 51 kg. si pentru
a se deosebi de noua statiune topografica adoptata pentru ridicari, i s'a dat numirea de <<statiunea grea.
Cu incepere din campania de lucru a anului 1905, Institutul

Geografic al Armatei a adoptat o noua statiune topografica


Rost 1) care se compune din urmatoarele accesorii :
1) Doua plansete en cutiele lor ;
2) Capul trepiedului plansetei in cutie ;
3) Trepiedul plansetei in cutie ;
4) Piciorul expeditiv al plansetei ;
5) Un declMator ;
6) Una niveld ;
7)

linie de alamd ;
.
8) Alidadd cu luneta in cutie ;
9) Eclimetru In cutie ;
io) Trepiedul eclimetrului ;
I I) Trei stadii ;
I2) Una rigla de calcul ;
13) Un dublu decimetru ;
14) Una geanta de piele ;
i5) Una trusd de piele ;
16)

panglicd de panza de 20 metri ;


17) Doua umbrele, pentru planseta i pentru eclirnetru ;
18) Un port planeta de piele ;
19) corn de metal ;
20) Trei fanioane ;
21) Una franghie de 20 metri.

Aceasta statiune complecta are o greutate de 125 kg. insa,


fara cutii, adicd numai instrumentele ce se port de cei 4 soldati la ridicari pe teren, are o greutate de 727, kg. i. pentru
a se deosebi de vechea statiune, i s'a dat numirea de statiunea
u,soar.
1) Aceste instrumente topografice sunt intrebuintate actualmente si de
Institutul Geografic din Viena, cu deosebire c la ele sau adus oarecare
rnodificari de Institutul Geografic Roman.

www.digibuc.ro

48

c) Ridicarea detaliurilor. Oficerul topograf dupd ce mai inti


a fdcut recunoaterea regiunei hotdrat a o ridica, verifica punctele geodezice aezate pe sectiunea sa de lucru, dacd corespunde
cu cele dupa teren, dupd care procedeazd la plantarea semnalelor topografice necesare a da determinarea canevasului topo-

grafic prin ajutorul cdruia se poate obtine pe planet proectiunea orizontald a tutulor detaliurilor dupd teren, precum i
cotele prin ajutorul cdrora se reprezintd adevdrata formd a terenului.

Procedeul de ridicare al detaliurilor este acela al ordonatelor


i absciselor precurn i acela al radierei.
Localiratile populate: ormele, targurile, satele etc., sunt artate cu multd exactitate i pentru reprezentarea lor pe plan, se
ridicd marginea lor exterioard (liziera) cu toate sinuozitAtile i
limitele- lor ; apoi stradele, ulitele, locurile virane i in fine ca
sele din interior deosibindu-se prin semnele conventionale cele
de zid de cele din gard, sau magazii de pdtule.
Stabilimentele mai mari i isolate afard de reprezentarea lor
pe plan la scara I : 20.0000, sunt ridicate i desemnate deosebit
pe altd hrtie la scara i : 5000, ardtndu-se in o legendd alturat.; situatiunea lor, natura constructiei, Incdperile ce contin,
etc., i care se predau odatd cu memoriul descriptiv ').
Crzile de comunicatiune, ca : cdile ferate, oselele nationale, ju-

detene, vecinale, leahurile i drumurile naturale, sunt al-Mate


prin semnele lor conventionale i dup curn s'a gdsit in momentul ridicdrilor adicd impetrite, neimpietrite sau in constructie ; sunt ardtate asemerrea i potecile de cai i oameni la dealuri i munti. La oselile principale, se ardt prin anumite semne
inclinarea lor in pante 2).
Culturile : Islaz sau ima, fneatd, grddini de legume, grddini cu pomi, viile, nisipurile fdrd i cu pietri, terenurile ml
tinoase, terenurile inundabile, mrdcini, tuferi sau crnguri,

pdduri etc., sunt limitate de terenul cultivabil (ardturd) prin

linii negre i subtiri in interiorul cdrora se desemneazd semnul


conventional al fiecdruia, pddurile sunt ardtate prin mici cerculete in interiorul limitei ei, la acestea se mai ardt : poenile
sau luminuurile din interior, liniele deschise sau liniele de parchete i hotare, precum i felul esentei arborilor din ea se ardt
prin ale un porn desernnat in prspectivd, cum ar fi de exemplu,
de brad, fag sau stejar.
Hotarele tdrei (frontiera), hotarele de judete, de pldi, de comune, de proprietti sau moii, precum i hotarele pdmnturilor
cedate fotilor cldcai sau insurdtei, sunt ridicate i ardtate prin
semnele br conventionale i dupd ardtdrile autoritAtilor comunale.
1) A se vedea la accesorile originalului, ce contine memoriul.
2) A se vedea noul Atlas al semnelor conyentionale.

www.digibuc.ro

49

Afie le se, ridic si desenez pe plan cu semnele lor conventionale, fluviele, raurile, paraele, isvoarele, fantanele, cismelele,
puturile, lacurile, elesteele, precurn si tot felul de canaluri si
toate lucrarile de arta ca : zagazele (ezturele) stavilarele, abatatoarele de apa, morile, ferestraele, piule, stabilimentele de
bai etc.
In privinta numirelor, atat ale localittilar populate cat si ale
tutulor celorl'alte detalii si chiar ale unor parti de teren, li se
d cea mai mare inportanta in culegerea lor si se scrie la locul
lor pe plan.
d) Reprezentarea terenului. Modul de reprezentarea a formelor terenului, este acela al curbelor de nivel cu echidistanta
normala de io metri pentru regiunile muntoase, iar pentru cele
de la ses i prin curbe ajutatoare de 5 m., 2 M. 50 1 t in. 25 acolo unde forma terenului nu se poate reprezenta de cat prin
acestea.

Pe toat suprafata sectiunii de lucru si la schimbarile de


pang, se ea cota i se cauta a se reprezenta din vedere formele
terenului cat se poate mai exact prin ajutorul curbelor de nivel,
fra a tine socoteala de echidistanta ci numai trganduse mai
dese acolo unde panta este mai repede si mai rare unde ea
este mai dulce, aceasta, pentru a fi ca un ghid in urrna cand
se calculeaza cotele 1 formeaza oleata curbelor de nivel definitive.

Stancile, surpaturile, rapile, gropile, malurile, cutele etc. care


nu se pot reprezenta prin curbe, se reprezinta prin hasuri.
Cu incepere din campania anului 1905 si prin adoptarea la
Institutul Geografic a noului instrument celimetru Rost curbele normale se urmaresc pe teren prin ajutorul unei tablite
adoptate la stadie si se desenez definitiv pe planseta, iar in urma

prin ajutorul cotelor lor, se intercaleaz curbele intermediare


pentru a se da forma adevarata a terenului.
e) Lucrari grafice in timpul ridicArilor.
Pentru a se evita
confuziunea ce ar putea rezulta din scrierea cu creionul a atator numiri ce se intalnesc in ridicare si mai ales pentru a se
pastra intact toate detaliele planimetrice, cote si forme ale terenului ce se fac pe planseg in timpul unei campanii de lucru,
s'a simtit nevoia de a se face pentru fiecare sectiune de lucru
ate trei oleate pe panza i hartie de calc, adica trei copii luate
dupa planset in timpul lucrului si pe masura ce ele se ridic
pe plan ; aceste oleate sunt :
Oleata numirilor (pe panza de calc) pe care se copiaza : punctele geodezice, hotarele, conturul padurilor, lizierea satelor, talvegul vailor, valcelilor si scursorilor, cursul apelor, marginea
baltilor etc., in sfarsit toate detaliele care poarta nurniri.
Oleata calturilor i cotelor (pe hartie de calc) pe care se capiaza cu o linie subtire marginea detaliurilor ridicate de ex.: a
www.digibuc.ro

50

pddurilor, a poenilor i luminuiurilor din interiorul lor, contu-

rul viilor, fnetelor, tufiwrilor, grddinilor cu legume etc.; cu o


linie subtire albastrd marginea lacurilor, baltilor, terenurilor
mltinoase, inundatiile etc.
Tot pe aceastd oleatd se copiazd punctele i cotele semnalelor geodezice topografice precum i numirile statiunilor de
busola i cotelor luate cu stadia sub care cu row se scriu cotele lor dupa ce mai intai ele se calculeazd in carnet, aceastd
oleatd. servd 0 la facerea celei de curbe.
Oleata curbelor de nivel (pe hrtie de calc). Pe aceastd 0leatd se copiazd cu albastru talvegul v.i1or, cu row coarnele
dealurilor i. al muntilor i cu negru punctele cotelor geodezice,
topografice, ale statiunilor de busold, precum i a celor luate
cu stadia ; se scrie cu row cotele dup oleata de cote i in

urmd se procedeazd la trasarea curbelor de nivel. Cu noua metoadd a fildri curbelor adoptate din campania anului 1905, curbele traganduse direct pe planetd la camp, ele se copiez pe

oleatd, 0 la cabinet in timpul ernei dup ce se deseneazd cu

tu plameta, i se aplic curbele dupd aceastd oleatd.


Carnete. Cu metodul de representare al formelor de teren
din harta tdrei care s'a intrebuintat pn in campania de lucru
a anului artat mai sus, oficeri topografi s'a servit de un singur
carnet de cote in care treceau resultatul citiri unghiurilor
verticale i distantele orizontale i pe care in urmd la calcula
tot in acest carnet spre a se obtine cota.
Memoriu descriptiv in care se aratd din punctul de vedere
militar :

_Drumurile, natura i starea lor, localitatile in aproprierea lui


pAnd la 2 km., podurile, vadurile, timpul trebuincios de a'l sta.bate cu piciorul, localittile favorabile pentru repaosul unei

in timpul marwlui i cele faborabile poposirei pentru


noapte, precum i mijloacele de but i adapost in aceastd localitate de repaos.
Centrele populate, situatiunea lor, impdrtirea ad-tivd, comunicatiunile ce le are, populatiunea i productiunea lor in ceiace
privete hrana.
Cursurile de ape, basinul din care face parte, directiunea generald, ldrgimea, adncimea, np.tura fundului, inclinarea malurilor il viteza curentului apei, etc.
Peiduri, creinguri sau tuferisuri, numirea ei, judetul, plasa i
comuna de care tine, suprafata aproximativd, esenta arborilor,
grosimea i indltimea lor (la data ridicdrei), poenile, luminiurile din ea, drumurile i potecile care o strdbat i unde duc etc.
Positiuni militare, fiecare topograf cautd sd descopere positiunile militare ce se gasete in sectiunea lui de lucru i pe care
le descrie in mod detailat din acest punct de vedere.
Date istorice. In timpul ridicdrilor, oficerul topograf culege
www.digibuc.ro

51

i noteazd In mod contiincios, toate locurile pe care s'au petrecut fapte de orice natura care intereseazd istoria generald
militard a trei.
Tabloul statistic. Aldturat de memoriul descriptiv, se Intocmete de catre oficerul topograf pentru sectiunea sa de lucru
un tablou statistic (imprimat) In care se trece mai Inti numirea localitdtilor populate, in dreptul cdreia numeric se arata
cati din ei au diferite meserii ; apoi numdrul caselor de locuit
magaziilor, grajdurilor, fabricilor, precum si felul comunicatiunilor lor ; resursele alimentelor de hrand etc.
Tabloid de fdritani i puturi este asemenea o anexd a memoriului. descriptiv, In care se aratd situatiunea i numirea puturilor si fntnelor din planetd, adncimea si volumul apei etc.
Cu Incepere din campania de lucru a anului 1905, carnetul de
cote, memoriul descriptiv i aceste din urma cloud tablouri, s'a
inlocuit prin urmdtoarele carnete :
i) Carnetul A. Canevasul general topografic, In care se trece
toate observatiunile obtinute relativ la punctele canevasului
o-eneral.

2) Carnetul .B. cCanevasul de detaliu In care se trec toate md-

surdtorile de distante si unghiuri ale punctelor drumuirei, statiunile de detaliu i intersectiunile.


3) Carnetul C. cCrocluiurile de detaliu, in care se deseneazd
toate detaliele vecine laturilor drurnuirei pnd la cel mai putin
5o m. deprtare, msurd ce ee face cu pasul fdrd A.' mai fie
nevoe de instrument ; in acest carnet se mai trece crochiurile
luate asupra diferitelor detalii ale terenului ca : un pod, o ddire isolatd, o rpd, malurile unui ru etc., detalii care la scara
ridicdrilor I : 20.000 nu se pot ardta complect.
4) Carnetul D. de recunoa0ere, In care se trece toate lucrdrile descriptive si statistice privitoare la sectiunea ridicatd,
el este impdrtit In 3 capitole : Memoriul descriptiv, tabloul statistic, i dessrierea drumurilor militare, acest carnet nu este
deal memoriul descriptiv despre care am vorbit mai sus.
f) Modul i ordinea de lucru la cabinet.

Inapoiati de la

ridicdrile de pe teren, oficeri topografi dupd ce 'i-a complectat


cte-si trele oleatele despre care s'a vorbit, incep a'si desena
cu tus planseta ; dupd terminare, ea se sterge cu gumd de creion
i apoi se spald cu un burete cu apd 1).
Dupd ce ea s'a uscat bine, se retuseazd prtile din desen care
s'a slbit prin sters si spdlat si se aplicd curbele dupd original.
Scrierea originalului se face in biroul desenatorilor civili din
serviciul reproducerei hdrtilor, servinduse de oleata numirilor
intocmite de cdtre oficerul topograf.
1) Numai in cazui cnd nu s'a curtit bine cu guma, sau cnd este
nevoe de a se da colori diferitelor detal ale terenului.

www.digibuc.ro

52

De la inceputul ridicarilor topografice ale hartei tari, (1875)


ele S'a facut pe hartie Wathman groasa de desen, care este
pita provizoriu pe planseta ; iar dupa terminarea ei, aceasta
hrtie se desface si se lipeste pe o panza groasa pentru a se
conserva bine ; acest procedeu avea un mic inconvenient cd la
facerea acestor operatiuni adica deslipirea i lipirea hrtei desenata, ea se strngea putin (V2I rn.m.), cea ce facea cit si
scara desenului sa se micsoreze putin. In anul 1899, in scop
de a se inlatura acest inconvenient s'a admis ca hrtia Wathman sa fie lipita definitiv mai inti pe o placa de zinc subtire
si apoi placa aplicata pe planseta, astazi i acest procedeu s'a
parasit de oare ce are desavantajul ce e greu de manipulat o
asemenea placa de zinc pe care e lipit originalul, se sgrie usor
de cele'lalte si nu se poate face racordarnentele intre foi ; asa
cit cu incepere din campan'a de lucru a anului 1907, planseta
se imbraca mai intai cu panza peste care se lipeste hartia.
In privinta semnelor conventionale ce se aplica la representarea detalielor planimetrice pe originale, precum i la reproducerea lor la diferite scari, ele au fost pang. n anul 1932 cele
prevazute in vechiul atlas introdus in lucrari In anul 1885, unde
se aratau ca : padurile, vfile islazurile, fnetele soselele etc., se
colorau, de la aceasta data s'a pus in aplicare pentru ridicare,
noul atlas al semnelor conventionale 1) in care, pe lane. multe
modificari aduse acestor semne, este si acela de a nu se mai
colora detaliele dupa original, gall de curbele de nivel care
se colorez tot cu coloarea galben ros'atica (brun rouge) aceasta
in scop de a se castiga timp In desen, precum i pentru ca sa
se poata reproduce mai repede in cazul de urgenta, de oarece
o foae din harta fie la scara I : 50.000 sau I : 100.000, aceste
detaliuri : paduri, vii, islaz, faneata, se poate citi i nefrind colorate, iar daca si acum in urma ele tot se mai reproduc cu colori,
este cd se dispune de timp i pentru aceasta.
Rezumat asupra ridicarei hrtei Romniei.

DuPa cum am vazut, lucrrile pentru ridicarea hartei Mol-

dovei s'a inceput din vara anului 1875 si s'au terminat in toamna

anului 1894, cu intrerupere intre ani 1880-1884 cnd s'a ridicat harta Dobrogei.
Din vara anului 1.894 ridicarile la harta Munteniei au continuat regulat in fiecare an, afara de vara anului 1901 cnd nu
s'a facut nici o lucrare din cauza crizei financiAre.
Partea I din noul atlas al semnelor conventionale se va publica de
Institutul Geografic in acest an.

www.digibuc.ro

63

Phila astazi` ridicarile topografice s'au facut pan aproape de


raul Oltu, mai ramannd de ridicat cu incepere din vara anului
1908, ate o mica parte de apus, din judetele Teleorman si Argesul si apoi cele cinci judete din Oltenia ; asa ca intreaga tara
e probabil ca, va fi definitiv ridicata pana in toamna anului 1915.
Harta Munteniei ridicatd pn in anul 1908 la
scara 1 : 20.000 este executat. pe 440 foi originale

dup vechea desfsurare Bonne si 173 dupd


noua desfsurare Klarke care toate au o suprat de
La care, aelblognduse eele 496 foi originale
care formeaz. harta Moldovei eu o suprafat de .

Precum si cele

73(3

49 , 3781E43. 0934m.p.

38 , 149k.p. 4526m.P.

fol originale ale hrtei

Dobrogei la scara 1 : 10.000 au suprafata de

15 , 544k.p. 5329m.p.
S' a ridicat 'And astzi (1908) din tar o suprafat de 103 , 072k.P. 0789m.p. 1)
.

Mai rmne de ridicat aproximativ pn. In


anal 1915 o suprafat de
31 , 500k.P.
Suprafata Romniei 2) va fi dar de . . .. . 184 , 572k.P. 07891n.p.

Sunt reprezentate dupa cum am vazut cu toata exactitatea

pe aceste originale : hotarele, soselele, padurile, viile, fnetele,


baltile, apele, precum si formele terenului ; inteun cuvnt putem zice ca ea este o fotografie a intregului teren ridicat pana
astazi si poate fi un instrument de mare folos ori carui inginer,
agricultor, silvicultor, comerciant etc., precum si intregei administratiuni a statului 3).

Pentru armata ea are o insemnatate foarte mare, caci fiind


o infatisare generala si exacta a tarei, poate servi in timpul

unei mobilizari la stabilirea planului de campanie, intarirea, con-

centrarea si desfsurarea strategica pe frontul de operatiune,

precum si la intarirea si alimentarea acestia cu tot ceiace este necesar din interiorul tarei.
Ea arata punctele si liniile folositoare de trecere peste fron-

tiera, precum si pozitiunea ce pot oferi aceste puncte pentru


atac si aparare ; ea poate fi cu drept cuvnt numita o arma de
razboiu.

In vederea razboiului din 1877-78, cand armata s'a concentrat pe mahil Dunarei, in greutatile intampinate de mersul ope1) Aceast suprafat este ridicat pe 1845 ffoi originale (plansete) si a
eostat aproximativ 5.000.000 lei, cea ce revine cam la 4000 lei costul unei

plansete in care intr toate cheltuelile fcute pentru ridicarea ei.


2) Datele arAtate aci asupra suprafetei ridicate din harta trei, sunt
exacte, fiind extr e din foile originale, cat priveste pentru restul din
tar ce mai est idicat s'a calculat cu aproximatie dup proectul de
schelet al hir6
t i care este impArtit pe sectiuni de lueru.
3) Originalele hrtei se pstrez in 3 casete mari de fer, la serviciul de
reproducere al hrtilor.

www.digibuc.ro

ratiunilor i miscdrilor ce trebuia sd. se facd, s'a simtit lipsa

unei hdrti a tari exactd si complectd.


Astdzi dupd ce cea mai mare parte din ea s'a ridicat si publicat, este recunoscut foloasele ce aduc armatei.
Apoi Ministerul Lucrdrilor publice, Ministerul Domeniilor Statului, Ministerul Finantelor, precum i oricare autoritate publicd
persoana particulard care a avut interes a se servi de hdrtile
Institutului Geografic, recunosc asemenea foloasele ei.
Si nu numai noi Romnii constatdm aceasta ; eatg. si ctiva
treini si speciali ce spune de harta tari noastre. Generalul francez
De La Noe, o autoritate Europeand, fost subsef al Marelui Stat
Major si director al serviciului geografic al Armatei Franceze,
cdruia i s'a trimes de cdtre D-1 general BrAtianu C, fostul director al Institutului Geografic, cdteva modele din ridicdrile topografice ale hartei noastre, se exprima astfel :
Minuta la scara I : 20.000 'mi place mult. Nu cunosc locul
si nu pot spune prin urmare 4dacu este adevdrat reprezintatd,
dar, Inatisarea ei are un adevar ascuns si imi pare bine cercetat. Reproducerea la scara I : 5o.000 easte mult mai deslusita
deck m'asi fi asteptat, totul ste foarte bine de citit. Colectia

ce 'mi-ati trimes e foarte pldcutd la privire in privinta terenului ; totul reese bine si e bine asezat ; este o harta foarte

bund 1)).

Colonelul francez Defforges, o autoritate incontestata in- materie cartograficd, insdrcinat de Ministerul de Rdzboiu
da
seama de lucrdrile Institutului nostru geografic, precum i stu-

diul pe teren la ridicurile facute aci la noi, in raportul sau se


exprimd astfel :

Aceste ridicdri foarte exacte si foarte detaliate, sunt o reproducere adevdrata a terenului ; ele pot sustine comparatia
cu cele mai bune lucrdri de acelasi fel, Intreprinsp acuma In
Europa si fac cu adevrat onoare oficerilor care le-au executat
si Institutului unde au fost intreprinse.
Ele inlesnesc studiul pe hartd a tuturor amdnuntelor unei
operatiuni militare, 'prepararea solutiunei unei probleme oarecare tactice, stabilirea propunerei unei lucrdri de fortificatie
pasagerd sau permanentd, apArdrei si atacului sdu.
Aceste harti, constituesc un instrument de ruzboiu de nepre(tuit, pe care Statul Roman trebue sd le pdstreze cu ingrijire
cdci dacd le-ar pune In mainele tuturor i mai cu seam a
tstreinilor nu ar mai avea aceastd -valoare 2).
In anul 1900, Institutul Geografic al Armatei expunnd Cate
va lucrari de ale sale cartografice la ExpoziVunea Universald
de la Paris, comisarul general al Romaniei regretatul Dimitrie
1) Descrierea Geometrie a Romniei de General C. I. Brtianu.
2) Idem.

www.digibuc.ro

I%

C. Oldnescu, in raportul Om oficial asupra acestei expozitii, se


exprimg astfel :
iTrebue sd recunoastem cg. Institutul geografic militar din

tBucuresti a prezintat lucrgri cari s'au clasat de la intaia vet dere printre cele mai insemnate institutiuni cartografice din
autne. Ele erau de o atat de covarsitoare superioritate in cat

gmembri juriului international ai clasei respective, intre care se


caflau cei mai distinsi profesionisti, alaturi cu invatati si cu spetcialistii de cea mai mare valoare, nu au ezitat de a le acorda
tmedalia de aur, rezervandu-le marele premiu pentru hgrtile cu

tcaracter exclusiv militar. Manse le lucrate de trial* au avut


tmai ales onorurile de cari cu drept cuvant, trebue sg. fin mant dri fiindcg nu s'au acordat, afarg de Francia, de cat Germaniei
si Rusiei ').

La expozitia pentru raspandirea stiintelor care a avut loc in


Bucuresti in anul 19o3, precum si la Expozitia Nationala din

1906, lucrarile cartografice ale Institutului Geografic al Armatei,


a fost asemenea clasate ca dd mare valoare 2).
Iata dar laudele ce se aduc hg.rtei tgrei noastre de cei mai
invgtati si speciali oameni ai Europei ; aceste laude se rgsfrang
si asupra tuturor oficerilor care au dirijat cu pricepere lucrg.rile, celor ce au ridicat-o pe teren, precum si artistilor cartografi si gravori ce a reprodus-o pentru a fi cunoscutd de toata
lumea 8).

LUCRARI EXECUTATE DE INSTITUTUL GEOGRAFIC AL


ARMATEI PENTRU DIFERITE AD-STRATIUNI PUBLICE

Planul orasului Bucuresti.


In anul 1895, lucrarile harti taxi ajungand pang in vecingtatea

capitalei, primaria orasului Bucuresti avand trebuinta de un


plan geometric susceptibil de a satisface toate trebuintele de
idilitate, intervine "si. obtine de la guvern autorizatiunea de a
incredinta executarea acestei lucrdri Institutului geografic al
armatei, care incepe in acest an lucrgrile.
1) Raport general asupra participarei Romniei la Epozitia TJniversal din Paris 1900. (Institutului Geografic i s'a acordat marele premiu,
serviciului geodezic si topografic medalia de aur, iar serviciului cartografic medalia de argint).
2) La expozitia din 1903, Institutul Geografic pentru luerarile sale cartografice a fost premiat cu medalia de aur, iar la acea din 1906 a obtinut diploma de onoare si medalie de aur.
8) A se vedea la fine colaboratori hrtei Romniei.

www.digibuc.ro

56

Determinarile geometrice ale acestui plan, se sprijin pe retea

geodezia avnd drept prima latura baza centrala masurata in


acest an pe soseaua Bucuresti-Ciorogarla.
Prin determinatiuni astronomice direct acute la observatorul
astronomic militar construit tot in acest an pe dealul Piscul
Intre cimitirul erban Vodit si penitenciarul Vaaresti, s'a fixat
pos4iunea geografica a orasului si s'a determinat coordonatele geografice necesare pentru asezarea acestui plan pe harta..
Ridicarea geometrica a detaliurilor sa facut la scara i : 5boo
si pe .26o foi (plansete) de Iin/Inl de latura; suprafata totala ridicata a fost 5500 hect.
Pe aceste foi sunt ridicate urmatoarele :
Planimetra orasului in proectiune orizontalg., avand positiunea, dimensiunile si denumirile oficiale, toate constructiunile
publice si particulare, avnd conturul exact, liniile de proprietate, indicatia, numarului de etaje, al naturi constructie, starea
de conservare, numarul casei si numirea proprietarului. Terermrile verane, viile si gropile sunt exact figurte cu limitele si
numirele lor, precum si al proprietarulni.
Toate strzile, pietele, gradinele publice, cimitirele, cursurile
de apg, indicatiunea linillor de drum de fer si de tramvaiuri,
precum si podurile existente peste diferite cai.
Felul soselelor i consolidarea lor, pietele i fundaturile cu
traseul exact, felul de trotuare i indicatia tutulor instalatiunilor fixe care sunt pe strzi- sautrotuare ca : bancile, chio-curile de ziare etc.
Nivelntentul intreg al orasului s'a facut prin 500 puncte fixe
asezate pe zidurile monumentelor publice i constructiunilor mai
importante, in scop de a se gsi de serviciul technic al orasului

mai usor. Latura de origina: a nivelmentului orasului a fost


fixata la gara de Nord cu cota, 82 m. 1981 determinata de nivelmentul general plecat de la Constanta, unde prin observatiuni facute timp de 3 ani s'a determinat nivelu mijlociu al
marei, i prima cota ltiata pe mal a fost 2 nl. 4517.

Figuratul terenului s'a facut prin mijlocul cotelor i curbelor


de nivel, dup ce mai intai s'a facut nivelmentul special al tutulor strazilor, fundaturilor i pietelor orasului ; cotele de nivelment raportate la nivelul marei sunt stabilite normal din .
too m. in too m. si obligator la fiecare incrucesare de stradd,
asemenea s'a stabilit cote pe cheiul Dmbovitei la toate gurele
de canale 1 scurgeri.
Planul general astfel constituit este o reprezentare fidela a
tuturor detaliurilor nuptial-ate mai sus, a monumentelor i cladirilor publice apartinnd statului, judetuluil orasului, autori
tatilor recunoscute etc.
Curbele de nivel are o echidistanta de i metru.
www.digibuc.ro

57

Originalul acestui plan impreuna cu bruionele, s'a predat Primariei oraului, precum i ale 250 copii autografiate dupa fiecare foae originala.

Executarea intregei lucrari a acestui plan a durat 3 ani

a costat 600.000 lei.


Planul original a fost reprodus la scara I : 5000 i I : 10.000
sub numirea de planul oraplui Bucureti.

Planul oraqului Ploesti.

In anul 1902, primdria oraplui Ploeti avand necesaate de


planul geometric al acestui ora, obtine de la autoritatea superioara militara aprobarea, i angajaz Institutul Geografic al
Armatei Epre a executa aceasta lucrare. In primavara acestui an
s'a inceput lucrarile, masurndu-se niai intal o baza in partea
de Sud-Vest a oraului a crei lungime este de 4295 metri.
Cum Institutul Geografic nu poseda un instrument necesar
pentru masurarea bazelor, a cumparat din Paris un asemenea
instrument numit cInvar el consta din mai multe srme de otel
nichelate cu accesoriile lor ; cu acest instrument s'a masurat
baza. S'a determinat apoi diferenta de longitudine Ploeti cu
observatorul Bucureti i latitudinea punctului Ploeti (capul
bazei Rudu). S'a determinat apoi punctele geodezice necesare
ridicari planului ormului i in urind s'a procedat la nivelmentul
de preciziune al lui.
Cota de origina a fost aceia a garei acestui ora 149 m. 1244
a nivelmentului general. S'a nivelat fiecare strad in parta aezandu-se un numar de 450 de puncte de repere.
Ridicarea cladirilor publice i particulare, limitelor de proprietati, strazile, pietile, cursurile de apa, fntnele sau puturile
etc., sau facut in aceleai conditiuni detailate ca i la planul oraului Bucureti ; ridicarea directa s'a fdcut la scara de I : 500
pe 196 planete, avnd fiecare dimensiunile de on1.82/om-65 ; su-

prafata a oraului Ploeti a. fost aproape 2000 Hect. Ridicarile


s'au terminat in toamna anului 1903 i a costat 160.000 lei.
Formele terenului s'a reprezintat prin curbs de nivel avand
echidistanta de un metru.
Reproducerea acestui plan s'a facut la scarile i : 5000 i I : 10.000

in aceleai conditiuni ca i planul oraului Bucureli.

www.digibuc.ro

68

SCARILE LA CARE SE REPRODUCE SI PUBLICA


HARTA ROMNIEI

Harta topografica scara I 50.0011. Prirnele reproduceri la aceasta scar s'a facut din harta Dobrogei in anul 1885 ; amplificarea ei s'a facut cu ajutorul pantografului, de catre locotenentul Severeanu D-tru care a executat i desemnul original, iar
scrierea lor a fost executatg de catre desenatorul Renss Alois
ambi de la Sectiunea III-a Marelui Stat-Major.
Aceste originale a fost apoi reproduse prin fotolitografie in
o singurd coloare negru, intreaga harta a Dobrogei se compune
_

din 55 foi la aceasta scar si care astazi sunt terminate din

depositul Institutului, iar o alta editiune la aceast scara nu se


mai face pand ce harta Dobrogei nu va fi ridicatd sau cel putin
revazuta din nou pe teren.
Reproducerea hartii Moldovii la aceasta scar s'a inceput in
anul 1889, metoada a fost tot prin fotolitografie, cu pgdurile
colorate cu verde, soselele nationale si judetene cu linii
iar apele cu albastru.
La primele 6 foi din Nordul Moldovei reproduse in acest fel
s'a incercat a se colora si curbele de nivel, insa, s'a renuntat
la acesta din cauza c se cerea mai mult timp in reproducerea
lor deck in coloare negru care se face odata cu planimetria.
Reproducerea hartilor prin gravurd in piatr s'a introdus pentru
prima oar in anul 1891, insa, cum acest procedeu de reproducere cere mult timp, si cum sectiunea III-a nu dispunea de cat
de un mic numar de gravori streMi angajati in acest scop, s'a
continuat pe de o parte tot cu sistemul reproducerei prin fotolitografie pentru a se termina intreaga regiune ridicata pe teren,
insa nunlarul foilor ce se tiparea era mic, de oarece se avea in
vedere ca ele vor fi inlocuite pe masura ce va apare cele prin
gravura, care pe de alta parte se continua a se face si acestea.
Cum reproducerea hartei trebuia facuta si la o scara mai mica

de cat aceasta, i metoda prin fotolitografie nu mai putea fi


bur* de oarece toate elementele se reduceau atat de mic in cat
nu mai era posibil de citit, s'a hatark ca scrierea gravurei care
se facea la scara i : 50.000 sa fie mai mare de cat in semnele
conventionale, in scop ca ea reducanduse prin fotolitografie la
jurnatate, adica la scara I : ro0.000, sa poata fi bine citita ; acest
procedeu de reproducere s'a intrebuintat pentru un numar de 109 foi.

In anul 1902, s'a adoptat de Institutul Geografic noile semne


conventionale pentru ridicarea i reproducerea harti la diferite

sari, asa ca pana astazi dupg aceste semne, au aparit la aceasta scara un numar de 8 foi din care 6 imprejurul Bucurestiului.

www.digibuc.ro

59

Foi le reproduse la scara i : 50.000 cu noile semne conventionale, au culturele colorate, precum i oselele nationale i
judetene.

Forme le terenului sunt reprezentate prin curbe de nivel cu


echidistanta grafica normalg de io metri pentru regiunile de
munte i deal, iar pentru es i cu curbe ajutatoare cu echidistanta de 5 m., 2 m. 50 i I m. 25.
Harta topografica la scara i : ioo.000. La aceast g. scara s'a

reprodus pana astdzi Io din Judetele Romniei, adicg

Iai,

Dorohoi, Botoani, Bacau, Covurlui, Braila, Rmnicu-Sarat, Falciu, Prahova i Ilfov ; reproducerea lor s'a facut prin reducerea

gravurei de la scara I : 50.000 la i : Ioo.000 dupa cum am al-Mat i aceasta numai pentru un numar de 7 Judete ; Judetele
Prahova i Bacau s'a reprodus prin fotolitografie, dupa un desemn original, iar Judetul Ilfov prin gravura in piatra ; toate

aceste reproduceri au culturile colorate, precum i oselele nationale, judetene i comunale cu linii roii.
Cu incepere din. anul 1906, adoptnduse harta la scara
I : 1 00.000 ca harta militara, s'a intrerupt de o c'am data reproducerile la scara I : 50.000 i se continua cu activitate reproducerea intregei regiuni ridicatg pang. in prezent din , tail
la scara i : ioo.000 dup noile semne conventionale i in culori,
pana in prezent- au aparut un numar de io foi la aceasta scara,

aa el dup toate probabilitatile, ea va fi definitiv terminata


pan la saritul anului 1909.

Regiunea cuprinsa intre Dunr, Turnu-Mggurele, Piteti, Curtea


de ArgeS-,- Carpati, pang. la Turnu-Severin, adica o mica parte
din Vestul Munteniei i Oltenia intreaga, fiind in curs de a se
ridica pe teren i pentru a se putea avea i aceasta regiune
din tara reprodusa pentru diferitele trebuinte ale armatei, Institutul Geografic a recurs la harta ridicat de oficeri austriaci
in anii 1855
1856 i reprodusa la scara I : 57.600 ; aceasta
harta s'a amplificat i reprodus de catre Institutul Geografic la
scara i : 100.000, complectnduse cu lucrarile ce s'a facut de la

acel timp pana in prezent, relativ la planimetrie i mai cu osebire localitati, caile de comunicatiune i paduri, dupg datele
recente ale IViinisterelor Lucrarilor Publice i cel de Domenii.
Harta acestei regiuni (Oltenia) este aproape definit reprodusa

provizoriu i apoi, pe masur ce ea va fi ridicata pe teren de


care oficeri Institutului Ceografic al Armatei i reprodusk
harta provizorie despre care s'a vorbit mai sus adic dupg cea
austriaca, va fi scoasa din serviciu.
Formele terenului la harta I : 100.000 sunt reprezentate prin
curbe de nivel cu echidistanta grafica normalg. de 20 metri
pentru regiunile de munte i deal i cu curbe ajutatoare cu echidistanta de io metri i 5 metri pentru regiunile de cmp ;
www.digibuc.ro

la harta reprodusd dupa cea ridicat de austriaci, formele terenului sunt reprezentate prin hauri.
Harta generala la scara I : 200.000.- Desemnul originalelor
pentru reproducere la aceastd scard s'a inceput in anul 1888,
acest desemn s'a fdcut pentru toate foila la scara I : 177.777 i
s'a amplificat pentru I : 200.000 ; cauza pentru care s'a fdcut
desemnul original la aceastd scard nepotrivit este princ.piul
cd : scrierea mai mare se face mult mai bine ; apoi, reducerile
prin fotografia desemnului i scrierei de la mare la mic, ese
mult mai bine de cat invers, sau dacd se reproduce la aceai

mrime; mai este stabilit cd cadrul foilor de reductiune la scara


: 200.000 sd fie exact 0,40 cm. aa cd la proportiunea scdrei
i a cadrului, scara I : 177.777 corespunde exact.

Reproducerea hdrtei generale la aceastd scard s'a acut in

fol i prin metoda fotolitografiei pentru planirnetrie qi teren, iar


apele sau executat prin gravurd.

Dintre culturi, numai pldurile sunt ardtate pe aceastd hartd


cu o coloare verde, cele'lalte elemente planirnetrice sunt representate prin semnele conventionale prevAzute la aceastd scard.

Formele terenului sunt represintate prin hauri,

(metoadct

Leman).

S'a reprodus la aceastd scard intreaga regiune ridicatd din

tar pnd in meridianul 23. (Zimnicea); care se compune din 24


foi (din care 4 represintd. harta Dobrogei 1).

Diferite alte hrti reproduse in atelierele Institutului


Geografic al Armatei.

Institutul Geografic al Armatei posednd originalele hdrtei


Romniei, executate in conditiuni excelente i dupd care se pot
lua date care O. serveascd tutulor lucrdrilor etc., ministerele i
autoritdtile publice ale statului s'au folosit de ele, publicAnd
diferite hdrti speciale i care s'au executat in atelierele Institutului Geografic ; cele mai principale 'din ele sunt
1) Harta Silvica a Romanigi la scara I : 200.000 executat
pentru trebuintele Ministerului de Domenii In dou editiuni, fiecare compusd din cte 34 foi ; lucrare executat in fotolitografie 1 colori, in anul 1900.
2) Harta fizicc i Harta politica a Romaniei la scdrile
: 500.000, reproduse in cte 4 foi, pentru Ministerul Instructiunei publice, prin fotolitografie i colori, in anul 1899.
3) Harta generala a Romaniei la scara I : 600.000 pe o singur foae, reprodusd de Institut prin gravurd i colori, pentru
trebuintele generale ale Statului in anul 1899.
1) A se vedea seheletul hrtei la fine.

www.digibuc.ro

431

4) Harta speciald a linielor telegrafice, la scara i : 600.000


pentru trebuintele Directiunei Postelor i Telegrafelor, in o
singura foae, reprodusd prin gravurd in anul 1900.
5) Harta eparhielor sfintei Biserici autocefale ortodoxe a
Romciniei la scara i : 600.000, reprodusd pe o singurd foae in
fotolitografie si colori, in anul 1901.
6) Harta deslocarilor de trupe la scara i 800.000, necesard
Marlui Stat-Major al Armatei, reprodusd pe o singurd foae
in anul 1901.
7) Harta statiunilor meteorologice din Romeinia la scara
I : 1.000.000.

8) Harta regiunilor pluviometrice la scara i : 1.000.000, aceste


cloud hdrti pentru trebuintele Institutului Meteorologic, reprodusd pe cte o singurd foae prin gravurd, in anul 1899.
9) Planul orasului Bucurestd la scdrile i : 5000 si I : 10.000
pentru primdria orasului, reproducere prin fotolitografie i colori,
in anul 1899, cel dinai pe o singurd foae, iar cel de al doilea pe
4 foi.
Io) Planul orasului Iasi la scara i : mow pentru trebuintele
primdriei orasului Iasi, reprodusd prin gravurd pe o singurd
foae in anul 1901.

II) Planul orasului Ploesti la scara i : 5000 pe o singurd

foae si i : 10.000 pe 4 foi, reprodusd prin fotolitografie si colori,


pentru trebuintele orasului, in anul 1907.
12) Harta peidurilor la scara I : 400.000 in 4 foi pentru tre-

buintele Ministerului de Domenii, reprodusd prin gravurd si


colori, in anul 1907.

13) Harta etapelor militare la scara i : 200.000, executatd prin


fotolitografie numai pentru trebuintele Marelui Stat - Major al
Armatei, se afid in curs de executiune, .
14) Atlasul semnelor vechi (1890) i noi (1908) conventionale,
pentru trebuintele artnatei.
i5) Planul pozitiunilor din jurul Plevnei i situatiunea beligerantilor In ziva de 28 Noembrie 1877, reprodus in gravurd si colori,
pe 4 foi la scara I : 25.000 pentru trebuintele armatei, in anul 1906.
16) Crochiul general al Rometniei si al tdrilor vecine la scara
I ; 1.000.000 reprodusg. prin gravurd i colori, pentru cdpitanul
Basarabescu,- In anul 1900.

Rezumat asupra mijloacelor de reproducerea liArtilor la


Institutul Geografic al Armatei.
Mijloacele de reproducerea hdrtilor la Institutul Geografic al
Armatei, este prin fotolitografie si gravurd in piatrd.

Prin fotolitografie. Dintre toate mijloacele de reprodus o


hartd, fotografia este acea care d resultatele cele mai exatte,
www.digibuc.ro

82

acest mijloc se intrebuinteazd mai de toate Institute le geografice din Europa ; el este intrebuintat si la Institutul nostru Geografic al Armatei pentru amplificarea Mrtilor si. a originalelor
(minutelor topografice).

Dupd ce mai 'Mai s'a fotografiat originalul, fAcndu-se un


cliseu negativ la scara care trebue a se face reproducerea, se
copiazd acest cliseu prin mijlocul luminei, pe o hartie preparata chimic numit hrtie fotolitoo-raficti sau gelatinalii, aceasta

hartie se inegreste apoi cu un val plin cu cerneald gras de

transport. Hartia devenind copie, se aplica pe o piatrd litograficd asezat in o presd de mand si. cu ajutorul acestia (prin presare) se transporta desemnul dupa ea pe aceasta piatrd.
Piatra litografica este preparata mai din nainte in acest scop,
adicd, frecatd bine cu nisip fin si cu spuma de mare artificiala
(bimstein) 'Ana ce suprafata ei s'a netezit bine.
Hartia fotolitografica copiata se deslipeste dupa piatrd dupa
ce mai intai s'a udat putin cu un burete cu arid calda spre a se
inmuea gelatina, asa e tot desemnul negru dupa hartie rdmane pe

piatrd, cerneala fiind grasa intrd in pori pietrei, de acum desemnul dupd piatrd. intrd 'in trei sau patru preparatiuni, in scop

de a intdri desemnul dupd ea, a'l scoate In relief si a face ca


restul suprafetei pietri sd nu mai poatd prinde cerneald.
Astfel pregatitd piatra litograficd si prin ajutorul presei, se
poate tipdri dupd ea foile necesare.
In cazul cand trebueste a se tipdri un nutriar mai mare de
foi, piatra se pune In masina litograficd, de oarece prin ajutorul

acesteia, tipdritul se poate obtine mult mai repede de cat la


presa de 'nand.
Pentru a se tipdri si. colorile, dupa piatra litografica unde se
gdseste transportatd aceastd foae, se face cate un transport fals
(claci) pe una sau mai multe alte pietre asemenea pregatite ; pe
acestea se umple cu tus chimic sau cerneald grasd ; suprafetele
ce dorim a le colora; apoi se prepara ca si. cea dintai ; pentru
fiecare coloare se prepara Cate o asemenea piatr s' dupa care
se tipareste colorile la foaia deja tipdritd. 'in negru.
Gramm in piatrec. Dupa piatra litografica pe care s'a transportat mai intai harta care trebueste gravatd, se face un trans-

port fals (claci) ca si. cel pentru colOri pe o altd piatrd de gravurd
anume pregltitiI pentru aceasta si inegritd cu coloare neagrd (chinoros amestecat cu gurnd arabica) ; peste urmele tiparului ldsat

prin presd pe aceast piatrd inegrit, se dd. cu un praf rosu in


scop de a se contura cu aceastd coloare tot desemnul dupa piatrd.

Astfel pregdtit piatra este gata pentru a fi gravatd.


Gravura, constd din o sgarietur in piatra cu un ac de otel
numit Salon-, urmand forma desemnului rosu, aceastd sgarieturd. are de obicei o adancime 'in peatrd de 1./ pang. la 1/4 din
milimetru.

www.digibuc.ro

63

De regula planimetria i scrierea se fac pe o singurd peatrd,


iar formele terenului pe o alta i atunci cnd voim ca ele sa
fie de colori deosebite; cnd voim insa ca curbele sa fie de aceiasi coloare ca i planimetria, gravura se face pe o singurd
peatrd.

Pentru a se putea tipdri dupd aceastd gravurd, este nevae a


se face un transport dupd ea pe o altd peatrd litograficd

in acest caz se procedeazd In modul urmAtor


Se unge cu unt-de-lemn peatra gravatd, pentru a intra grdsimea in sgarieturi i unde cerneala de tipar sd se poatd atasa
cu usurinta.
Se spald cu un burete cu apa vopseaua neagra (chinorosu)
dupd peatrd, se usucd, si se inegreste de cerneald.
Direct dupa piatrd de gravurd, nu se poate tipdri de cat un
numdr foarte mic de exemplare i in acest caz, hrtia trebue

sd fie in totdauna putin udd pentru ca presa s'o poata introduce In sgArieturi ca sd poatd prinde cerneald ; mai multe tipare nu se pate face dupa aceasta, cdci dupa cum se vede,
este foarte dificil, dupa fiecare tipar trebue introdus cerneala
in gravurd i afard de aceasta expusa a se toci marginele
ei, astfel c liniile sa nu mai iasa complecte si fine cum a fost
sdpate cu acul ; i pentru a face ca sd se poatd tipdri in mod
normal dupa ea, se face un transport dupa aceastd gravurd pe
o piatr litograficd prin adjutorul unei hrtii speciale de transport, care apoi se prepara in acelasi mod.ca si cel fotolitografic.

Pentru un tiraj mai mare de tipare, el se obtine prin ajuto-

rul masinei litografice.


Colorile se prepara si obtine ca i cele prin fotolitografie.
Pentru reproducerea hdrtilor, Institutul Ceografic al Armatei
dispune de un personal destul de numeros de functionari civili,
desenatori, gravori, fotografi i litografi '), si de urmdtoarele
aparate, masini si material :
Pentru fotografie.
I) Un aparat fotografic mare sistem nou planar Zeiss;

3
4)

cSteinheil;
cDersgey;
a Votlander.

Pentru litografie,
1) Patru prese de 'mnd cu accesorile lor ;
2) Una presd mare, care se pune In miscare cu motorul ;
3)

masind mica litografic cu accesorii ;


1) A se vedea la fine ceolaboratori la harta Ronulniei in anul 1907.

www.digibuc.ro

64

4) Una masina mare litografica accelerata sistem eSchimierss


cu accesorii ;

5) Una masina de netezit pietre ;

satinat hartia ;

presa mare pentru presat hartia ;


masinA de tgiat hartia format 105/, c. m. ;

tipografica sistem FBnix ciko. 2 cm un stoc

de litere si accesorii ;
io) Toate aceste din urma masini, sunt puse in miscare de
un motor cu gaz aerian, de 4 cai putere ;
II) Un numar de aproape 700 pietre litografice si pentru gravura de diferite marirni.
6)
7)
8)
9)

Pentru gravure&

1) Diferite instrumente si aparate de gravura ;


2) Masini de liniat.
Cteva cuvinte despre reambularea hrtilor.

Revisuirea sau ieambularea hartei tari, este o chestiune de


foarte mare importanta care pan astazi nu s'a pus int in aplicare de Institutul nostru geografic, dar, avandu-se in vedere

necesitatea absoluta si recunoscuta a ei, cred c se va introduce


i aceasta peste scurt timp.

Este lucru stiut cate schimbri nu se fac suprafetei solului

fie de mana omului fie de natura, chiar in un timp de ctiva ani.

Partea de Nord a Moldovei si Dobrogei ridicat in hart

acum 25 de ani, nu mai corespunde astazi cu cea ce se afla pe


teren; s'au facut sosele, cgi ferate, poduri, s'au deschis drumuri,
s'au distrus paduri intregi, altele u crescut, s'au infiintat sate

etc., care pe harta ridicata in acel timp, toate acestea nu figurez. Este destul cred a arata c cele patru sectiuni ridicate
in anul 1883 care cuprinde orasul Bucuresti, nu au fost revazute nici odata, asa ca ele nu mai corespund cu realitatea.

S'a ggsit poate de uni mici nepotriviri intre harta si teren, i


s'a criticat ca ea nu a fost exact ridicatd, daca ar cunoaste modul
de ridicare al hrtei si controlul serios ce se intrebuinteaza, nu

ar putea admite aceasta. Cauza nepotrivirelor nu este de cat


necomplectarea, sau dupa cum se zide nerevizuirea ei la fata
locului.

Domnul General Iannescu Gh., actualul 'director superior al


Institutului Geografic al Armatei, urmasul celor trei Constantini
intemeetori acestui serviciu geografic si care va avea fericirea
s termine aceast mare frumoas si foIositoare opera 4-Harta

Romaniei, si care cu adevrat se ocupa cu atat de mare stawww.digibuc.ro

65

ruinta de mersul regulat, bine si repede pentru terminarea ei,


pe langa mullele imbunttiri ce a adusacestui serviciu, va cornplecta si aceast simtitoare trebuinta crevizuirea harte; .

ORGANIZAREA INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI

Prin articolul 14 si 15 din regulamentul Institutului geografic


al Armatei, in timp de rgsboiu lucrarile curente ale Institutului
inceteazd, afar de lucrgrile de reproclucere ale hartei tri. Toti
oficeri atasati sunt trimisi la corpurile lor, iar oficerii din cadre
se organizeaz :
0 sectie de Campanie i o sflctie sedentard.
Sectiunea de campanie se compune din : serviciul topoprafic ;
cu oficeri necesari operatori i serviciul cartografic cu personalul
civil i materialul trbuincios pentru reproducere.
Prin legea votatg. de Camerg. si Senat in anul 1895 pentru
organizarea Marelui Stat-Major al Armatei, sectiunea III-a de
la Marele Stat-Major ea numirea de Institutul Geografic al Armatei, hothrndu-se.atributiunile sale, iar prin mnaltul Decret cu
No. 4.502 din anul 190i, Institutul Ceografic, constitue un serviciu special al Marelui Stat-Major, avnd misiunea :
1) De a ridica harta i culege toate datele necesare cunoasterei tgrei din punctul de vedere geografic, topografic, statistic
si istoric, ce intereseaz operatiunile militare.
2) De a tine la curent harta (revizuirea).
3) De a tipari harta.

4) De a culege sau intocmi materialul cartografic necesar


pentru studiul *nor streine, dupa indicatiunile marelui StatMajor.

5) De a intocini
da publicitgtei lucrArile cartografice interesnd instructia generala, serviciile publice sau chiar trebuintele particularilor.
Tot prin decretul de mai sus, Institutul Geografic al Armatei
este organizat astfel :
a) Directiunea.

Directorul superior bare este si sublef al Marelui Stat-Major.


Director.
Sub-director.

www.digibuc.ro

.6 6

b) Serviciut geodezic, astronomic qi al lucrrilor


de precisie.

Avnd trei birouri :


Biuroul I. Triangulatiunea geodezic
lative.

i studii stiintifice re-

Biroul II. Astronomia. Studii stin(ifice relative.


Biroul LII. Lucrei ri de precisiune (nivelment, tachimetrie etc)
c) Serviciul topografic.

Mai multe circumscriptiuni topografice care variaza anual,


dupd numrul oficerilor topografi atasati de la corpuri. sef al
fiecArei circumscriptiuni este ate un cApitan (atasat).
Serviciul Cartografic.

Avnd trei birouri :


Biuroul I. Atelierul gravorilor i desemnatorilor.
Biroul II. Atelierul de litografie,tipografie i schimbul de harti
cu Institutele geografice streine.
Biroul III. Atelierul de fotografie, coala special4 de desemnatori i gravori i biblioteca.
e) Administratiunea.
Cu douN. birouri :

Biroul I. Casieria, registratura i Arhiva.


Biroul II. Comptabilitatea materialelor, (depositul de harti

instrumente .si materiale prime).

Birouri diverse.

Comandantul trupei atasate la Institutul geografic i oficerul


cu aprovizionarea.

www.digibuc.ro

67

CATEVA EXPLICATIUNI ASUPRA RECRUTARI PERSONALULUI DE OFICERI, CIVILI SI TRUPA, PENTRU


LUCRARILE LA HARTA TRI

Recrutarea oficerilor. *efi servicielor geodezic, astronomic,


nivelimentului de precisie, topografic si cartografic sunt alesi
dintre oficeri superiori de orice arm, care posed g. cunostintele
predate in o scoald politecnia, facultate de stiinte matematice, din
cei ce a urmat o scolA speciala de geodezie si astronomie, sau .

au executat timp de mai multi ani la Institutul Geografic ca


operatori acestei lucrgai ; oficeri operatori geodezi si topografi,

sunt atasati prin ordin Ministerial la Institut si dintre cei bine


notati in memoriu si cu aptitudini pentru aceste lucari.
Ei sunt chemati de regula in cursul lunei Ianuarie si Februarie si urmez mai intai un curs de 3-4 luni pentru topografie
si geodezie.
Cei pentru geodezie si astronomie : Teoria asupra metodelor

intrebuintate in desgsurarea hdrtilor, masurare de haze, determitiri de longitudini, observatiuni, calcule, cunoasterea instrumentelor intrebuintate, metodele si instramentele pentru nivelmentul de precisiune.
Cei pentru topografie : Teoria instrumentelor intrebuintate, metode si studiu teoretic al formelor de teren, principiile si practica

desemnului, figuratul terenului si daca se dispune de timp se


face si aplicarea pe teren.
Cursurile de mai sus se predau de catre sefi de serviciu, sau
de cAtre sefi de birouri si sefi de circumscriptiuni (capitani).
Dupa terminarea acestor cursuri, oficeri sunt supusi unui examen in fata oficerilor superiori ai Institutului si rezultatul se
inainteaza sefului Marelui Stat - Major spre aprobare, oficeri
care In urma acestei probe au dovedit cA nu au aptitudinile
cerute, se inapoiazd la corpurile bor.
Recrutarea personalului civil.Personalul civil al Institutului
Geografic al Armatei sunt : desenatori, gravori, fotografi, litografi, masinisti, mecanic ; insarcinati cu desemnul, gravarea in
piatil si tipAritul hrtei tari, precum si a tutulor celorl'alte operatinni necesare lucilrilor cartografice.
Acest personal se recruteazd dintre romni si streini artisti
in meseriele lor, care au urmat o scoala special, probnd aceasta prin certificatele ce posed si in urma unei probe examinatoare.
Pentru pregAtirea personalului cartografic civil, din anul 1897

functioneazd pe lngd Institutul Geografic al Armatei o scoard


pregatitoare de desemnatori si gravori, unde se primesc tineri
www.digibuc.ro

0:8

romani de, la varsta de 14 la 17 ani ; cursurile f. aplicatiunile ei


tine doi ani i se predau de personalul oficeresc i de efi atelierelor de gravued i desemn.
Aceast coaM., a dat rezultate destul de satisfacatoare in timp

de io ani de cand functioneazd, cei mai buni elevi absolventi


ai ei, lucrez astdzi in atelierile Institutului i an devenit excelenti artiti ; iar ceil'alti se plasez singuri pe la difetite autori-

tAti i persoane particulare ca desemnatori.


Trupa.
Pentru ajutorul diferitelor operatiuni la harta ta'rei
in atelierele Institutului, pe lane maestri
se ataez de la
corpuri i un numbir fixat de soldati i grade inferioare cu meseria de fotografi, gravori, desemnatori, litografi i tipografi etc.
In timpul lucrrilor exterioare pentru ridicarea hArtei, oficeri

operatori sunt ajutati in lucrdrile lor de cgre soldati i grade


inferioare, asemenea ataati de la corpurile lor pentru timpul
cat dureaz1 campania de lucru i preferabil dintre cei cu cu
notinta de carte.
Dupd terminarea luerdrilor de camp care de obicei tine 6-7
luni de zile, aceti din urmd soldati se inapoez la corpurile lor.

www.digibuc.ro

PERSONALUL DE OFICERI SI CIVILI

COL AB ORATORI
LA

HARTA ROMANIET
Intre anii 1870-1907

www.digibuc.ro

1870

DEPOSITUL DE RSBOIU')
Lt.-Colonel Barozzi C-tin $eful Depozitului.
Maior

Dona Nicolae.

Cpitan Poenaru Constantin.


Brtianu Constantin.
Bdicoianu Sergiu.

Atelierul de litografie.
Gravor Dania les Carol.
Litograf Molder Adolf.

1871
Lt.-Colonel Barozzi C-tin $eful Dmozitului.
Capitan Poenaru C-tin.
Popescu
Lahovari Iacob.
Brtianu C-tin.
Locot. Brtianu D-tru.

Atelierul de litografie.
Gravor Dania les Carol.
Litograf Molder Adolf.

1) Instalat in un local ce a fost pe Ca lea Rahovei vis-a-vis de AsiIul

Brncovenesc.

www.digibuc.ro

72

1872
Colonel Barozzi C-tin $eful Depozitului.
Cdpitan Lahovari Iacob.
Brdtianu C-tin.
Locot. Brtianu Dumitru.

Atelierul de litografie.
Gravor Danieles Carol.
Litograf Molder Adolf.

1873
Colonel Barozzi C-tin qeful Depozitului.
Voinescu Alex.
Capitan Carcaleteanu Alex.
Lahovari Jacob.
Briltianu C-tin.
Cdpitaneanu C-tin.
Magheru Romulus
Locot. Brtianu D-tru.
Groza Moise.

Maior

Atelierul de litografie.
Gravor .Danieles Carol.
Litograf Molder Adolf.

1874
Colonel Barozzi C-tin $eful Depozitului.
Capitan Carcaleteanu Alex.
Brdtianu C-tin.
Cdpitneanu C-tin.
Magheru Romulus.
Gigrtu Petre.
Locot. Groza Moise.
Brtianu D-tru.

Atelierul de litografie.
Gravor Danieles Carol

Litograf Molder Adolf.

www.digibuc.ro

73

1875
Colonel Bctrozzi Constantin $eful Depozitului.
CA:pilau Cpitneanu C-tin eful lucrrilor geodezice i astronomice.
Bornescu Ion.
Topografia.
Cpitan Brtianu C-tin eful Brigadei La topograficd.
Locot. Groza Moise

II-a

Sgrceanu B. C. oficer topograf.

Tomescu T.

Boteanu R.

Culcer VI.
Sub-loc. Urldteanu Al.

>

)0

Iarca Z.
Buditeanu L

Capitanovici Al.

Atelierul de litografie.
Gravor Danieles Carol.
Litograf Molder Adolf.

1876
Colonel Barozzi C-tin $eful Depozitului.
Maior

Carcaleteanu Alex.
Cpitan Bornescu Ion.

Cpitneanu C-tin.

Topografia.
Capital' Bratianu C-tin qef ill Brigadei I-a topografic

Locot. Groza Moise

II-a

Culcer Vladimir oficer topograf.

Sgarceanu B. C.

Tomescu T.

Boteanu R.

,,
Sub-loc. Urlteanu Al.

Iarca Z.

Buditeanu I.

Cdpitanovici Al.

Atelierul de litografie.
Gravor Danieles Carol.

Litograf Molder Adolf.

Cicero Gh.

www.digibuc.ro

74

1877
Loca-Colonel Dona Nicolae $eful Depozitului.
Maior Cdpitneanu C-tin.

La armata de oper4iune in Bulgaria.


Brtianu C-tin seful sectiunei topoprafice.
oficer topograf.

Sgarceanu C. B.

Tomescu T.
Sub-loc. Budisieanu Ion

Iarca Zamfir

Vegener
Maior
Locot.

Culcer Vlad.

Atelierul de litografie.
Gravor Danieles Carol.
Litograf Molder Adolf.

Cicero Gh.

1878
Colonel Barozzi C-tin $eful .Depozitului.

Geodezia fi Astronomia.
Maior Cdpitneanu C-tin.

Topografia.
Major Brtianu C-tin.

Atelierul de litografle.
Gravor Danieles Carol.
Litograf Molder Adolf.
Cicero Gh.

1879
Colonel Barozzi C-tin seful Depozitului.
Geodezia $i Astronomia.

Major Cpitneanu C-tin, seful luerrilor.

www.digibuc.ro

76

Topografia.
Maior Brtianu C-tin, ef1 lucrdrilor.

Oficeri topografi.
CApitan Culcer Vl.

SiigArceanu Br. C.

Tomescu T.

Blazian N.

Locot. Savopol Gh.


Sub-loc. Slteanu.

Severineanu D.
Corvin I. A.
Spiroiu.

Dumitriu Stavri.
Locot. Titopolis.

Atelierul de litografie.
Gravori Danieles Carol.

Herbert Gh.
Litografi Molder Adolf.
Cicero Gh.

1880
Colonel Barozzi C-tin sefnl Depozitului.
Lt.-Colonel Lahovari Iacob.
Maior
Brtianu Constantin.
Geodezia si Astronomia.
Maior apitneanu C-tin seful lucrrilor.
Topografia.
Maior Gigrtu Petre seful luerrilor.

Oficeri topografi.
Locot.

Blazian N.
Roat V.
MiMescu D.
Savopol Gh.

Sub-loc. Vldoianu D.

Visinat D.
Poltzer F.
Ioanin Gh.
Rosin Gh.
Georgescu I.
Niculescu I.
Severineanu D.
Cdtuneanu N.
Popovici C.

Corvin I. A.
Ttranu A.
Sub-loc. Zlteanu.
Vlddescu St.

Gheorghiu I.
Anastasiu I.

Atelierul de reproducerea heirglor.


Gravori.
Litografi.
Danieles Carol.

Herbert Gh.

Molder Adolf.
Cicero Gh.

www.digibuc.ro

76

1881
Colonel Barozzi C-tin seful Depozitului.
Maior Brtianu Constantin.
Geodezia fi, Astronomia.
Maior Cdpitneanu Constantin seful lucrrilor.
Cdpitan Sgarceanu C. B.
Topografia.
Maior Gigrtu Petre seful lucrrilor.
Cpitan Dumitriu Stavri inspector de luerri.

(Julcer Vladimir

Oficeri topografi.
Locot. Corvin L A.
Locot. Theodoru Th.
Constantinescu M. Dancov. Sub.-loc. Giseanu P.

Ttranu A.
Lupu A.

Savopol Gh.
Poltzer F.

Bldnescu P.

Niculescu I.
Severineanu D.
Mncescu A.

Visinat D.
Vldescu St.

Blazian N.
Slteanu.
Spiroiu.
Roat V.
Popovici C.
Solacolu Gh.

Mihescu D.

Anastasiu I.

Vldoianu D.

Ioanin G.
Georgescu I.
Polizu.

Atelierul de reproducere al heirtilor.


Locot. Severineanu D-tru feful atelierului.
G-ravori,
Litografi
Danieles Carol.
Herbert Gheorghe.

Molder Adolf.
Cicero Gheorghe.

1882
Colonel Barozzi C-tin $eful Depozitului1).
Geodezia $11 Astronomia.
Maior Cpitneanu Constantin seful lucrrilor.
Cpitan aguna Constantin.

B lan Temistocle.

Sgarcianu C. B.
Paladi Grigore.

Sub.-loc. (Ju lcer Constantin.

1) Localul Depozitului de Rsboiu s'a mutat dup calea Rahovei In un


apartament de la Ministerul de Finance (Ca lea Victoriei).

www.digibuc.ro

77

Topografia.
Colonel Dona Nicolae seful lucrrilor.

Cpitan Dumitriu Stavri inspector de lucrri.

Culcer Vladimir

Oficeri topografi.
Cpitan Mavrodin N.
Locot. Teodoru T.

C-stantinescu M. Dancov.

Locot. Cutarida C.
Sub.-loc. Gaiseanu P.

Lupu A.
Savopol Gh.
Niculescu I.
Severineanu D.
Vldescu St.
Blazian N.
Zlteanu.
Rosin Gh.
Spiroiu.
Roat V.
Popovici C.
Solacolu Gh.
Corvin I. A.

Ttdranu A.
Poltzer F.
Georgescu I.
Ctuneanu N.
Mncescu Alex.
Visinat D.
Mihescu D.
Anastasiu I.
Vldoianu D.
Ioanin Gh.
Blnescu P.
Polizu.
Bernfeld Isidor.
Ionescu Florea.

Atelierul de reproducerea hrtilor.


Locot. Severineanu D-tru seful atelierului.

Litografi.

Desenator.
Gravori.
Bistrianu Alex. Danieles Carol.

Molder Adolf.
Cicero Gh.

Herbert Gh.

Fotograf.
Kisling Frantz.

1883

Seqiunea III-a din Mare le Stat-Major al


Armatei
Colonel Barozzi atin feful secliunei.
Geodezia si Astronomia.
Maior Cdpitneanu seful lucrrilor.
Cpit. $aguna Constantin.

Bd lan Temistocle.

Sgrceanu C. B.
Sub.-Lt. Culcer C.

www.digibuc.ro

78

Topografia.
Locot.-Colonel Gigrtu Petre eful lucrdrilor.

Cpitan Dumitriu Stavri inspector de lucru.


Culcer Vladimir

Oficeri Topografi.
Locot.

Sub.-loc. Anastasiu I.

ViOnat D.

Spiroiu.
Severineanu D.
Corvin I. A.
Vldescu t.
Niculescu I.
Blazian N.
Savopol Gh.
C-tantinescu M. Dancov.
Roath V.
Popovici C.
Brtianu D.
Cutarida C.

Tharanu A.

Rozin Gh.
Georgescu I.
Poltzer F.
Ionescu F.
Cdtuneanu N.
Bernfeld Isidor.
Gdiseanu P.
Baldnescu P.
Creangd G:
Mncescu Al.

Atelierul de reproducerea hrtilor.


Locot. Severineanu D. pful atelierului.
Desenator.
Bistrianu Al.

Litografi.

Gavor.

Herbert Gh.

Molder Adolf
Cicero Gh.
C-tantinescu T.

Fotograf.
Kisling. Franz

Administratia.

Cristescu Ion sublef de birou.

1884
Colonel Dona Nicolae seful sectiunei.
Geodezia si Astronomia.
Locot.-Colonel Cdpitneanu C-tin kieful luerdrilor.
Maior Anghelescu Alexandra operator geodez.

Cpitan B. lan Temistocle

Locot.

Iarca Alexandra
Hartel Alexandra

Cu lcer Constantin

www.digibuc.ro

*
*

79

Topografia.
Locot.-Colonel Gigrtu Petre seful lucrarilor.
inspector de lucrdri.
Cpitan Dumitriu Stavri

C-tinescu M. Dancov

Oficeri topografi.
Locot. Visinat D.
Locot. Sim ionescu Gr.
Ttranu A.

Giseanu P.
*
Cantea Ion.

*
Tmtu Gr.

Cutarida C.

Anastasiu I.
Sub-loc. Cocosi Nicolae.
Niculescu Greceanu Gh.
*

Poltzer F.

Atelierul de reproducerea hartilor.


Locot. Severineanu D-tru seful atelierului.
Fotograf.
Litografi.
Gravor.
Desenatori.
Kisling
Frantz.
Molder
Adolf.
Herbert Gh.
Zamfirescu N.
Cicero Gh.
Cazavillan Luigi.
C-tinescu Toma.
Renss Alois.
Administra(ia.

Cristescu Ion sublef de birou.

1885
Colonel Dona Nicolae $eful sectiunei1).
Geodezia fi, Astronomia.
Locot.-Colonel Cdpitneanu C-tin seful lucrrilor.
Cpitan Boteanu R.

Flip N.

Lambru Gh.
Hartel Alexandru.

Topografia.
Locot.-Colonel Gigrtu Petre seful lucrh.rilor.
inspector de lucrdri.
Cdpitan Dumitru Stavri

Constantinescu M. Dancov

Oficeri topografi.
Locot. Tntu Grigore.
Cpitan Niculescu Greceanu Gh.
Cocos N.

Cutarida C.
Culcer C.

Locot. Ttranu A.
Simionescu Grigore.

Giseanu P.

Cantea Ion.

Poltzer F.
Anastasiu I.

Visinat D.
Sub-Lt. Micu stefan

Vasilescu Gh.
1) Mutat din localul Ministerului de Finance' in casa Nicolescu alturi
tot de acest Minister.

www.digibuc.ro

80

Atelierul de reproducerea hrtilor.


Locot. Severineanu D-tru eful. atelierului.
Gravori.
Litografi.
Fotograf.
.Desenator.
Herbert Gh. Rosental Max. Marwan Ion.
Renss Alois.
Binder Leon. Cicero Gh.
Constantin Th.

Administratia.
Cristescu Ion sublef de birou.

1886
Colonel Dona Nicolae $eful sectiunei.
Geodezia gi Astronomia.
Locot.-Colonel Capitneanu eful lucrrilor.
Maior Ionescu Vasile.
Cdpitan Grd4teanu Gr.

Mavrocordat Leon.
Locot. Cantea Ion.
x,
Vasilescu Gh.
Avramescu A.
X.

Topografia.
Lt.-Colonel Gigrtu Petre leful lucrrilor.
Cpitan Dumitriu Stavri
inspector de lucrri.

Constantinescu M. Dancov
Oficeri topografi.
Cpitan Niculescu G. Greceanu.
Locot. Poltzer F.
Locot. Teodoru Th.

Teodorescu C.

Ghiseanu P.
Sub-loc. Isac Panait.

Micu stefan.

Stncescu Em.

Simionescu Gr.

Ciolea Mihail.
Mihailescu.

Cocia Sava.
Dumitriu Gr.

Nestorian Gr.
Anastasiu I.

Niculescu.
Ioanin Gh.
Desenator.
Renss Alois.

Atelierul de reproducerea hartilor.


Gravori.
Litografi.
Fotograf.
Herbert Gh.
Rosental Max.
Ieuch Ernst.
Binder Leon.

Cicero Gh.
C-tinescu Toma.

Administratia.
Cristescu Ion sub ef de birou.

www.digibuc.ro

81

1887
Colonel Poenaru .C-tin seful sectiunei1).
Geodezia astronomia.
Lt.-Colonel CApitneanu sefui lucrrilor.
Chpitan G fdisteanu Gr.
Presan Ion.

Ionescu I.
Cantea I.
Vasilescu Gh.
Avrmescu A.
Hergot Victor.
Topografia.
Maior Ionescu Vasile seful lucrrior.
Capitan Constantinescu M. Dancov inspector topograf.
Locot. Simionescu Gr.
Oficeri topografi.
Cpitan Anastasiu I.
Sub-Lt. Popescu Gr.

Negrea.

Culoglu.

Locot. Petrescu D.

Constantinescu A.
Dimitriu Gr.
Stoenescu C.

Micu stefan.
Cocias S.
Sub-Lt. Teodorescu C.

Ciolea M.
Atelierul de reproducerea
Desenatori.
Litografi.
Fotograf.
Gravori.
Renss Alois.
Herbert Gh.
Rozental Max.
Ieuch Ernst.
Cantilli Eduard Litfan Isidor.
Cicero Gh.
Binder Leon.
Constantinesc T.
.

Administraga.
Cristescu Ion sub-sef de birou.

1888
Colonel Carcalefeanu Alex. seful secgunei.
Geodezia i Astronomia.
Locot.-Colonel Bornescu I. seful luerarilor.
Cdpitan Vleanu Gh.
Solacolu Gh.
Vsescu Gr.
Mavrocordat Leon.
Vasilescu Gh.
Dimitriade Scarlat.
Sectiunea mutata din Calea Victoriei in casa Hiotu din str. Luterana.

www.digibuc.ro

82

Topografia.
Maior Ionescu Vasile pful luerrilor.
Cpitan Constantinescu M. Dancov Inspector topograf.
Niculescu G. Greceanu
Anastasiu Ion

Locot Simionescu Gr.

Micu stefan
Oficeri topografi.
Locot. Popescu Gr.
Sub.-loc.
Florescu St.
Nestorian Gr.
Teodorescu C.
Petrescu D.
Dumitriu Gh.
Popovici C.
Cociasi S.

Pop Corn.
Foioreanu L.
Dreigault I.
Roman X.

))

Colori D.
Ghelmegeanu N.
Neagu.
Bejan Gr.
Ciolea M.
Stoenescu C.
Minovici P.

Perieteanu St.
Marmara C.
Oproiu I.
Fratostiteanu C.
Drghici M.

Atelierul de reproducerea heirtilor.


Litografi.
Fotograf.
Desenatori.
Gravori.
Schaller Her. Ieuch Ernst.
Reuss Alois.
Herbert Gh.
Litfan Isidor. Cicero Gh.
Pohl Carol.
C-tantinescu T.
Teodorescu T.

Administratia.
Cristescu Ion sublef de birou.

1889
Colonel Carcaleteanu Al. seful sectiunei.
Geodezia i Astronomia.
Locot.-Colonel Cpitneanu C-tin eful lucrrilor.
Cpitan Avramescu Al.
Locot. Teodorescu C.
Topografia.
Maior Ionescu Vasile eful lucrrilor.
Cpitan Constantinescu M. Dancov inspector topograf
Niculescu G. Greceanu.
Micu stefan.

www.digibuc.ro

83

Oficeri topografi.
CA.p. Tomescu T.
Locot. Minovici P.
Gheorghiu M.

Anastasiu S.

Viinat D.
Pop. Corneliu.
Roat T.
Roman X.
Neagu S.
Ciolea M.
Foioreanu C.
Derigault S.

Locot. Teodo;escu C.
Coda S.

Dimitriu G.
Nestorian G.

Petrescu D.
Stoenescu C.

Bejan Gr.
S.-Lt. Marmara C.

C-tantinescu A.

Oproiu I.
Popescu Gr.

S.-Lt. Drghici M.
Fratostiteanu C.

Perieteanu St.

Dancov P.
StefAnescu *t.
Florescu t.
Golescu C.
Scarltescu.
Popescu C.
Meleca I.
Colori D.

Atelierul de reproducerea heirfilor.


Desenatori.
Renss Alois.
Ruker Anton

Gravori.
Litografi.
Herbert Gh.
Schiiller Herman.
Litfan Isidor.
Cicero Gh.
Andreas Ernst. Con stantinescu T.
Carol Pol.
Teodorescu T.

Fotograf.
Geigen Fried.

Administralia.
Cristescu Ion sublef de birou.

1890
Colonel Carcalefeanu Alex. seful secliunei.
Geodezia i Astronomia.

Locot.-Colonel Balm Temistocle eful lucrrilor.

Gdpitan Cantea Ion.

Locot.

Vasilescu

Scrltescu Gh.

Topografia.
Maior Ionescu Vasile eful lucrrilor.

Cdpitan Constantinescu M. Dancov Inspector topograf.

Niculescu Gh. Greceanu


3

Petrescu Dionisie

Anastasiu Ion

.,
Teodorescu C.

www.digibuc.ro

84

Oficeri topografi.
Loc. Minovici P.
Derigault Is.
Fratoetiteanu C.

Niculescu D.
Perieteanu St.
Dancov Petre.

Popeseu C.
Gheorghiu M.
Colori D.
Cociaei Sava.

Drghici Mih.

Loc. Oproiu I.
Popescu Al.
Pop. Corneliu.

Caluda C-tin.
Dragalina Al,
Roman X.
Pala C.
Stancescu Em.
Botea Vasile.
Magheru Tr.
Florescu Stel.

S.-1t.

tefnescu St.
Popescu Gr.
Staenescu C.
Niculescu Dr.

C-tinescu N.
C-tinescu Al.
D-trescu D-tru.
Meleca I.
Golescu C.

Atelierul de reproducerea heirtilor.


Desenatori.
Renss
Raker Anton.

Grayori.
Herbert Gh.
Beranek Venceslau.
Schafer Wilhelm.
Litfam Isidor.
Mateescu Vasile.

Litografi.
Schaller Herm.

Cicero Gh.
C-tinescu Toma.
Teodorescu T.

Fotograf.
Geiger Fritz

Administratia.
Cristescu Ion sub-eef de birou.

1891.
Colonel Carcaleteanu Al. qeful sectiunei.
Geodezia i Astroftomia.

Lt.-Colonel BA' lan Temistocle eeful lucrrilor.

Capitan Cantea Ion.


Vasilescu Gh.
Scarltescu Gh.
*
Topografia.
Maior Constantinescu M. Dancov eeful lucrrilor.

Inspectori topografi.
Capitan Severineanu N.
Simionescu Gr.

Anastasiu I.

Capitan Petrescu Dionisie


Locot. Micu stefan

Teodorescu C.

www.digibuc.ro

85

Oficeri Topografi.
Locot. Neicu P.

Stoenescu A.

Stncescu Em.
Derigault Is.
Minovici P.
Popescu C.

C-tantinescu Al.

Fratostiteanu C.
Gheorghiu M.
D-trescu Cdlin
D-trescu Oh.
Piperescu V.
Roman X.

Locot. Cociasi S.
Stoenescu C.

Florescu St.
Dragalina A.
Seicaru V.
Popescu Al.
Pop. Comeau

Golescu Carol
C-tinescu N.

Oproiu I.
D-trescu D.
Magheru T.

Locot. Dancov P.
Chiritescu I.
Cernescu Gh.

C-tinescu C.

Nestorian Gh.
Pala C-tin.
Meleca I.
S.-Lt. Perieteanu St.

Colori Gh.
Manolescu M.

Nicolescu Drag.

Stefnescu St.
1.

Atelierul de reproducerea heirtilor.


Desenatori.
Renss Alois.
Raker Anton.

Gravori.
Herbert Qh.

Beranek Venceslau
Schafer Wilhelm.

Litfan Isidor
Mateeseu Y.

Litografi.
Schaller Her.

Cicero Gh.
C-tinescu T.
Teodorescu T.

Fotograf.
Geiger Fritz.

A:dministratia.

Cristescu Ion sub-sef de birou.

1892
Colonel Brtianu C-tin $eful sectiunei

1).

Geodezia $i Astronomia.
Lt.-Colonel B lan Temistocle seful lucrrilor.
Oficeri g eodezi.

CApitan Cantea Ion.


Locot. Verbiceanu N.

Teodoru Th.

Scarltescu Gh.
Drghici M.

Scdrltescu Gh.

1) Mutatd din strada Luterand In localul Ministerului de Rsboiu Bulevardul Carol I.

www.digibuc.ro

86

Topografia.
Maior Constantinescu M. Dancov seful lucrArilor

Inspectori topografi.
CApitan Anastasiu I.
Petrescu Dionisie.
Locot. Teodorescu C.

CApitan Severineanu D.
Simionescu Gr.
Micu Stefan.

Oficeri topografi.
CAp. Roman X.
Locot. Derigaut Is.

Cocias S.

Pop. Corneliu.

Stoenescu C.

Colori D.
Mihdescu At.

Popescu N. Z.
, Meleca I.
Rusescu Gh.

Gheorghiu M.

StefAnescu St.

Graure Al.

Desenatori.
Reuss Alois.
Ruker Anton

Locot. Niculescu Dr.

Popescu Gr.

Stoenescu Ad.
Baronescu F.

C-tinescu G.
Caton Gh.
Ciolea

Stratilescu St.
Magheru T.
Minovici P.
Verescu Th.
Florescu St.
Chiritescu I.

Locot. Popescu C.
Neicu P.

Oproiu I.

Mateescu Lazdr
Popescu AI.
Niculescu C.

Dancov P.

S.-Lt. Boteanu I.

C-tinescu Al.

Popescu Ion.
Bilciurescu.

Atelierul de reproducerea
Locot. Simionescu Gr. seful atelierului.
Fotograf.
Litografi.
Gravori.
Geiger Fritz.
Schiiller Herman.
Herbert Gh.
Beranek Venceslau Vldeanu Stefan.
Cicero Gh.
Schfer Wilh
Constantinescu T.
Litfan Isidor.

Teodorescu T.

Administratia.
Administrator cl. II Topoloveanu Ilie.
Cristescu Ion sub-sef de birou.

1893
Colonel Breltianu Constantin eful sectiunei 1).
Geodezia gi Astronomia.
Locot.-Colonel Blan Temistocle seful luerdrilor.
1) Mutat din localul Ministerului de Rsboiu In Palatul Comandamen-

tului Corpului II de armat unde se and i astzi.

www.digibuc.ro

87

Oficeri geodezi.
Locof. Drghici M.
Cdpitan Vasilescu Gh.
Scarlatescu Gh.
Dumitriade Scar lat.
Marmara C.
Locot. Verbiceanu N.

Cdpitan Ramniceanu Th. oficer astronom.


Topografia.
Maior Constantinescu M. Dancov ef nl lucrarilor.

Inspectori topografi.
Cdpitan Pop Corneliu.

Cdpitan Simionescu Gr.

1Vlinovici P.

Rom an X.

Anastasiu I.

Teodorescu C.
Petrescu Dionisie.

Oficeri topografi.
Loc. Florescu St.
Dumitrescu Gh.

Mihaescu Al.
Bklnescu F.
Stratilescu St.
Gheorghiu M.
Dragalina A.
Minovici P.
Popescu Al.
Niculescu Dr.
Fratostiteanu C.
Colori D.
Stncescu Em.
Mihilescu Al.

Loc. Caton G.
Graure Al.
Rusescu Gh.

Bdescu B.
Caluda C.

Dancov P.

Verescu Th.
Oproiu I.

Loc. Nicolescu C.
Cernescu Gr.

Popescu I.
Dumitrescu C.
PoPescu C.
Piperescu V.
Roseti Ercul.
Ionescu D.
Recman Th.

Ciolea M.

Chiritescu I.
Stoenescu A.
Popescu N.
Pala C.
Meleca I.

Nicolau C.

Cutarida L

Stefnescu St.
S.-lt. VIddescu M.

Atelierul de reproducerea heirtilor.


Locot. Dragalina Alex. eful atelierului.

Desenatori.
Renss Alois.
Raker Anton.

Gravori.
Herbert Gh.
Beranek V.
Schfer W.
Litfan Isidor.

Litografi.
Schaller Her.

Vradeanu St.
Straulea Th.
Cicero Gh.
C-tantinescu T.
Teodorescu T.

Fotograf.
Geiger Fritz.

Administratia.
Administrator cl. II Topoloveanu Ilie.
Cristescu Ion subief de birou.

www.digibuc.ro

88

1894
Colonel Bratianu C-tin seful secfiunei.
Geodezia i Astronomia.
Locot. B. lan Temistocle seful luerrilor.
Oficeri
Cdpitan Vasilescu
Locot. Marmara C.
Verbiceanu N.
Verescu Th.
Locot. Sedrltescu Gh.
Astronomia.
Cpitan Rmniceanu Th. seful lucrrilor.
Topografia.

Maior Constantinescu M. Dancov sef nl lucrdrilor.

lnspectori topografi.
Cpitan Roman X.
Anastasiu I.

Pop Corneliu.

Loc. Popescu N.
Stncescu Em.
Pala. C.

Niculescu D.
lonescu D.
Mateescu L.

D-trescu Min.
Piperescu V.

teferiescu t.
Stoenescu :Adolf.
Meleca I.

Cfipitan Minovici P.

Teodorescu C.

Oficeri topografi.
Loc. Cernescu G.
Z.

Calucla C.

Graur Al.
Popescu I.
Bdescu I.
Neicu P.
Dancov P.
*tefnescu I.
Gheorghiu M.
Caton Gh.
Colori D.

Loc. Niculescu t.

Bdescu B.

Magheru Th.
Niculescu Dr

Florescu t.
Voiculescu C.
Mihdescu At.
Stratilescu *t.
Roseti Ercul.
S.-1t. D-trescu Iosif.
Vldescu M.

Atelierul de reproducerea heirtilor.


Desenatori.
Reuss Alois.

Raker Anton.

Cpitan Vldescu Emil seful atelierului.


Gravori.
Litografi.
Fotograf.
Herbert Gh.
Schaller Herm. Geiger Fritz
Beranek Venceslau. Heinrich Fritz.
Schafer Wilhelm.
Vlddeanu *t.
Stain berg Simion.
Cicero Gh.
C-tinescu Toma.
Teodorescu T.
Administrafia.
Administrator cl. II Niculescu Gh.
Cristescu Ion sub-sef de birou.

www.digibuc.ro

89

1895

Institutul Geografic al Arynatei


Colonel Breitianu Constantin Directorul Institutului.
Serviciul Geodezie Astronomic fi Nivelment de Precisie.
Maior Grdescu Ion seful serviciului.
0 ficeri g eodezi.

Maior Cantea Ion

Vasilescu Gheorghe

Cdtuneanu Al.

Ciolea M.

Locoi. Fratostiteanu C.

Niculescu D.

Locot. Marmara C.

Scrltescu Gh.

Graur Alexandru

Niculescu C-tin
*
Bene Gh.

Astronomia.
Cpitan Rmniceanu Th. seful broului.

Nivelmentul de Precisie.
Cdpitan Verbiceanu Nicolae seful biroului.
Oficeri operatori.
Locot. Dancov P.
Locot. Mlidescu Al.

Bicman Th.

Neicu Petre
Caluda C.

Chiritescu Ion
O

Serviciul topografic.
Maior Constantinescu M. Dancov ti,eful serviciului.

Inspectori topografi.
Cpitan Roman X.
Cpitan Gheorghiu M.

Minovici P.

Popescu N.

Popp Corneliu.
Oficeri topografi.
Locot. Chiritescu Ion Locot. Florescu *t.
Locot. Papastopol Ag.

Cernescu Gh.
*
Sgarceanu C.

Ctnescu L.
*
Stoenescu Ad.

Baronescu F.

Poetw Stan
*
Stncescu Em.

*tefnescu *t.

Caloianu D.

Bdescu I.

Caton Gh.

Sttescu N.
0
Pal C-tin
*
0 stroveanu Ef.

Pascu Ion

0
Magheru Tr.
Ionescu Just.

Liscu Toma
0
0
*tefnescu *t.
Caracas Lascar

Vldescu M.

0
Popescu C.
Popescu I. Ion.
S.-Lt. Folescu Mircea
0

Niculescu *t.
Bdescu Bucur

D-trescu Iosef

Ionescu D.
Coand G. Ion

Sachelare C-tin
*
D-trescu GIL

Roseti Ercul.
. *tefnescu Ion
0

Niculescu Dr.
0
Lolescu P.
Melinescu I.

Bengeanu N.

www.digibuc.ro

90

Serviciul de reproducere.
Locotenent Seicaru Victor seful serviciului.
Litografi.
Desenatori.
Gravori.
Renss Alois
Herbert Gh.
Schaller Herman.
Ruker Anton
Beranek Venceslau.
Vlddeanu St.
Dufrenoy Henry
Schafer Wilh.
Cicero Gh.
Lefevre Paul
Fia lie Herman
Herbert Artur.
Wagenknecht Hugo
Po Ionic Panfil
Cristea Badea.
Henzel Basilio
Schatze Wilhelm
Constantinescu T.
Markworth Herman
Hanimolo
Teodorescu Tnase.
Her lia Ion
Mayer Wilhelm
Oprea Gh.
Secadinari Domenico Hanel Bruno
Trelbetz Candido
Kolik Iosef
Fotografi.
Zwarg Herman
Eftimiu Achim
Dusckek Victor.
Andreas Ernst
Brustman Iosef
Rulescu Alexandru
Ionescu D-tru ajutor
Kiihnel Valentin
Mirescu Ion
Bartolomeu Carol
Administrafria.
Comptabil in bani Ad-tor cl. II Niculescu Gh.
materii

II Scarltescu At.

1896
Colonel Briitianu Constantin Directorul Institutului.
Locot.-Colonel Iannescu Gh. sub-director.

Serviciul geodezic si astronomic si nivelment de precisie.


Maior Cantea L seful serviciului.
Oficeri geodezi.
Locot.
Cpitan Demetriade Sc.
Ctuneanu Al.

Ciolea Mihail

Maior Grdescu I.

Locot. Marmara C.

Coand I.

Scar Meson Gh.


Roset1 Ercul
Verescu Th.
Roiu C.
Ionescu Gh.

Astronomia.
Cpitan Rmniceanu Th. seful biroului.

Nivelment de precis&
Cpitan Verbiceanu Nicolae seful biroului.
Locot. Mihescu Atanase oficer operator.

www.digibuc.ro

91

Serviciul topografic.
Maior Sim'ioneseu Gr. seful serviciului.

Inspectori topografi.
Cdpitan Popescu N.
Cpitan Roman X.
Niculescu D.
Minovici P.

.
Popp Corneliu
Gheorghiu M.

Oficeri topografi.
Cdp. Chiritescu Ion
Cernescu Gh.

Neicu P.

Milidescu At.
Locot. Caluda C.

Cutarida I.

Stoenescu Ad.
Bdescu L
Pala C-tin

Magheru Tr.
$tefnescu $t.
Popescu C.
Niculescu $t.
Ionescu D.
D-trescu Gh.
Graur Al.

Locot. Niculescu Dr.

-.

Florescu $t.
Stdncescu Em.
Sgrceanu C.
Baronescu F.
Caton Gli.
Ostroveanu E.
Popescu I. Ion.
Petrescu Gh.
Bdescu Bucur
Bene Gh.
Ionescu Just.
Lolescu P.
Papastopol A.
Cdtdnescu L.

Poetasu $t.

Locot. Caloianu D.
Stteseu N.

Pascu S.
Liscu Toma

Mrculeseu M.

$einescu R.

Vldescu M.
Sachelarie C.
Stefaniu I.
Folescu M.
Mrsescu M.

Sdrbu $t.
Lahovari D.
S.-Lt. Melinescu D.

Bengeanu N.
Gheorghiu D.

Serviciul de reproducere.
Loeot. $eicaru Victor seful serviciului.
Desenatori.
Renss Alois
Riiker Anton
Dufrenoy Henry.
Lefevre Paul
Po Ionic Panfil
Henzel Basilio
Hanimolo
Her lia Ion
Secadinari Domenico
Trebletz Candido

Zwarg Herm.
Andreas Ernst

Rdulescu Al.
Kiihnel Valentin
Mirescu Ion
Bartolorneu C.

Gravori.
Herbert Gh.

Beranek Venceslau
Schfer Wilh.
Fialla Herman
Wegenknecht H.
Schtze Wilh.
Vasilescu C.
Markworth Herman
Mayer Wilhelm
Hanel Bruno
Kolik Iosef
Eftimie Achim
Brustman Iosef

Litografi.
Schiiller Herman.
Vldeanu $t.
Cicero Gh.

Herbert Artur

Cristea Badea
Constantinescu T.
Teodorescu T.
Oprea Gh.

Fotografi.
Duschek Victor.
Ionescu D-tru ajutor.

Administrafia.
Comptabilul in bani Ad-tor el. II, Niculescu Gh.
materi

Scrltescu Al.

www.digibuc.ro

92

1897
General de Brigaclei Breltianu C-tin Direc(orul Institutului 1)
Locot.:Colonel Iannescu Gh. sub-director.

Serviciul Geodezic, Astronomic qi Nivelmentul de Precisie.


Maior Cantea Ion veful serviciului.
Operatori geodezi.
Cpitan Demetriade Scarlet.
*
Neicu Petre.
Locot. Rohl Corneliu.
Teodorescu M.

Astronomia.
Cpitan Rmniceanu Th. eeful biroului

Nivelmentul de Precisie.
Capitan Milidescu Al. pful biroului.

Serviciul topografic.
Maior Simionescu Gr. rful serviciului.

Inspectori topografi.
Cdpitan Roman X.
Minovici P.

Pop Corneliu.
Niculescu D.
Oficeri topografi.
Cp. Nicolescu Drag. Loc. Cosmovici Gh.
Protopopescu A.
Chiritescu I.

Nedelcu Gh.
Magheru T.
Oproiu Gh.

Caluda C.
C-tantinescu C.
Dancov P.
Mihilescu M.
Loc. *tefnescu t.
Papastopol A.
Niculescu *t.
Stncescu Em.
Poetaq Stan.
Colori D.
Nstase V.
Stefneecu I.

Bene Gh.
Coandd I.
Statescu N.
.Dobrovolski C.
Petrescu Oh.

Iliescu At.
Rombeanu I.
Mironescu I.
Pap lica Fl.

Socolescu O.

Loc. Folescu M.
Ostroveanu Ef.
*
Gheorghiu D.
*
Stoenescu C.

Bengeanu N.

Pala C.
Leca Aristide.

Nutescu C.
Bdescu I.

Vldescu M.
Graure Al.
* Lahovari D.
5.-1t. Andronescu Gh.

Prin Inaltul Decret No. 2363 din acest an, se prevede ca Directorul
Institutului Geografic al Arm atei s fie un general de brigad care s
indeplineascd i functia de subleful Marelui Stat-Major al Armatei.

www.digibuc.ro

93

Desenatori.
Renss Alois.
Raker Anton.
Dufrenoy Henry.
Lefevre Paul.
Andreas Ernst.
Zwarg Herrn.
Schatze Wilh.
Bartolomeu C.
Kahnel Valentin.
Raulescu Al.

Serviciul de reproducere.
Gravori.
Herbert Gh.
Beranek Venceslau.

Fiala Henr.

Gotfvred. Daniel.

Marckworth Herm.
Schafer Wilh.
Holik Iosif.
Wagenkneck H.
Vasilescu C.
Georgescu I.

Litografi.
Schaller Herman.
Vldeanu stefan.

Cicero Gh.
Eftimie Achil.
Constantinescu T.
Teodorescu T.

Fotografi.
Dusckek Victor.
Ionescu D. ajutor.

Administratia.
Ad-strator cl. II Nicolescu Alex.

II Sarltescu At.
materii

Comptabil In bani

1898
General de Brigadei Breitianu Constantin Directorul Institutului.
Locot.-Colonel Iannescu Gh. sub-director.

Serviciul Geodezic Astronomic si Nivelment de Precisie.


Locot.-Colonel Cantea Ion seful serviciului.
Oficeri operatori.
Cpitan Verbiceanu N.
Locot. Coand G. Ion.
Rosetti Ercul.
Astronomia.
Maior Ramniceanu Th. seful biroului.
Cdpitan Toroceanu R., oficer operator.
Nivelment de Precisie.
Cpitan Neicu Petre seful biroului.
Locot. Panaitescu t. operator.
Constantinescu Stan operator.

Serviciul topografic.
Maior Simionescu Gr. seful serviciului.

Inspectori topografi.
Cdpitan Minovici P.
Cdpitan Popp Cdrneliu
Popescu C.

Roman X.
tefnescu t.
Niculescu D.

Stance scu Em.

www.digibuc.ro

94

Operatori topografi.
Locot.$tefaniu I.

Locot.Mihkilescu M.
Iliescu At.
P
$einescu R.
Bengeanu N.
.
Ionescu Just.

Ostroveanu Ef.
*
Bazac C.

Perisoreanu C.

Locot, Papastopol A.
Lolescu P.

Poetas Stan

Gheorghiu P.

Leca Arist.
Sttescu N.

Paplica Fl.
Rombeanu I.
*

Folescu M.
Lahovari D.

Petrescu Gh.

Pal C.
Nicolicescu S.

Sgrceauu C.

Ionescu D.
*

Baronescu F.

Petrescu Gr.
Nastase V.

Dobrovoschi C.

Filipescu Eg.
Mironescu I.

Melinescu C.

Vldescu M.
P-topopescu A.

Caloianu D.

Miron Vasile
Celibidache D.

Nedelcu G.

Nicolescu Gabr.

C-tantinescu C.

Oproiu Gh.
Serviciul de reproclucere.
Locotenent $eicaru Victor seful serviciului.
Litografi.
Gravori.
Desenatori.
Schaller
Herman
Georgescu
I.
Reuss Alois
Vlddenu $tef an
Wineler Hugo
Riiker Anton
Cicero Gh.
Henel Bruno
Dufrenoy Henry.
Constantinescu Toma
Holik Iosef
Protopopescu C.
Teodorescu Tnase
Mayer Wilhelm
Bartolomeu C.
Cornelius Oto
Rulescu Alexandru
Fialla Henrik
Manolescu Al.
Fotografi.
Markworth H.
Duschek
Victor
Brusman Iosef
Gravori.
Ionescu D-tru ajutor
Gotfvred Dausel
Herbert Gh.
Wagenkneck Hugo
Beranek Venceslau
Mecanic.
Siitze Wilhelm
Schafer Wilhelm
Chmielewschi C.
Cristea
Badea.
Vasilescu C.
Cap. Magheru Tr.
Bdescu B.

)0

Administratia.
Com ptabil in bani Ad-tor el. Il Nicolescu Al.

materii Ad-tor el. III Popescu C-tin.

1899
General de Brigada Breitianu C-tin Directorul Institutului.
Colonel Iannescu Gh. sub-director.

Serviciul Geodezic, Astronomic v., Nivelment dc Precisie.


Locot.-Colonel Cantea Ion seful serviciului.
Operatori geodezi.
Cpitan Coand G. I.

Rosetti Ercol
Locot. Roiu Corneliu.

www.digibuc.ro

95

Astronomia.
Maior Rmniceanu Th. seful birouhti.
Cdpitan Toroceanu R.
operator.
Nivelment de Preeisie.
.Capitan Verbiceanu Nicolae seful biroului.
Locot. Panaitescu stefan operator.
Serviciul topografie.
Maior Simionescu
Gr. seful serviciului.
.,
Inspectori topografi.
Cpitan Niculescu G. Grecenu
Capitan Perieteanu t.

Minovici Petre
$eicaru V.
*
Colori D.
*
Ostroveanu Ef.
Oproiu Ion

Popescu I. I.
*
Operatori topografi.
Cap. Rusescu Gh.
Locot. Oproiu Gh.
Locot. Niculescu Gab.
Locot. Popescu N.
*
Drinceanu S.

Sttescu N.
0
Socolescu Oct.
0
Poenaru C.
;
Nedelcu Gh.
0
Ionescu Just.
Gheorghiu D.
Miron V.
*
. Popescu D.
0
Cosmovici Gh.
*
Liscu T.

Tuhas N.

Mihailescu M.

$iefaniu I.

Petrescu Gh.
0
Cilibidache D.

Petrescu Gr.

.. Lolescu P.
$einescu R.
x,
Poetas $t.

Folescu M.

. P-topopescu A.
Epure Tr.
. Mrsescu M.
Lahovari D.

Ghinescu I.

Eliade Gh.
*
Nstase V.
Cesar M.

0
Varnav Gh.
*
Papastopol Ag. S.-Lt. Andronescu Gli.

Parjolescu Gh.
0
Popescu V.

Nicolescu Er.

Gheorghiu Gr.
Serviciul de reproducere.
Capitan Roman Xenofort seful serviciului.
Sub-Locotenent Blanescu Ion sef de birou.
Desenatori.
Gravori.
Litografi.
Renss Alois
Herbert Gh.
Schller Herman.
Riiker Anton
Beranek Venceslau
Vlddeanu *t.
Dufrenoy Henry
Schafer Willi.
Cicero Gh.
Bartolomeu C.
Vasilescu C.
Constantinescu T.
Protopopescu C.
Georgescu I.
Teodorescu Tanase.
Rulescu Al.
Wagenknecht Hugo
Oprea Gh.
Manolescu Al.
Markworth Herman
Ostroveanu Grigore
Ho lik Iosef
Fotografi.
Eftimie Achil
Dusckek Victor.
Ionescu D-tru ajutor
'X

Mecanic.
Cristea Badea

Administratia.
Comptabil in bani Ad-tor cl. II, Nicolescu Al.
* materi
Guard de Geniu cl. Il Nicolau Gh.

www.digibuc.ro

96

1900
General de Brigadel Breitianu C-tin Directorul Institutului.
Colonel Iannescu Gh. sub-direct4.
Serviciul Geodezic Astronomic si Nicelmentul de Precisie.
Locot.-Colonel Cantea Ion seful serviciului.

Operatori geodezi.
Cdpitan Coandd G. I.
Rosetti Ercol.
..

Locot. Roiu Corneliu.

Dobrovolschi C.

Astronomia.
Maior Rfimniceanu Th. seful biroului.
CApitan Toroceanu R. operator.

Nivelmentul de Precisie.
Cpitan Verbiceanu N. seful biroului.
Locot. Panaitescu St. operator.
Serviciul topografic.
Maior Simionescu Gr. seful serviciului.

Inspectori topografi.
Capitan Nicolescu G. Greceanu.
*
Golescu Carol.

Cpitan Perieteanu St.

Minovici P.

Oficeri topografi.
Loc. Roca M.
Drinceanu S.
*

Mrasescu M.
Rombeanu I.

Gheorghiu D.

Popescu D.

Niculescu Gabr.

oy Miron V.
Nicoleanu Er.

*
Tndsescu V.

Papastopol Ag.
Varnav Gh.

*tefaniu I
Prjolescu Gh.
Filipescu Eug.

Loc. Cilibidache Dem.

Bazac C.

*
7,

Popescu I.

Nicolicescu Sol.

Gheorghiu Gr.
Oprescu M.
Lolescu P.
Ionescu Just.
Caloianu D.
Mihilescu M.
Socolescu Oct.

Leca Arist.
einescu Radu.
Oproiu Gh.
Nedelcu Gh.

www.digibuc.ro

Loc. Andronescu Gh.

Sttescu N.

Petrescu Gr.

Popescu V.

Trtasescu Al.

Epure Tr.

Protopescu Al.
Cosmovici Gh.
Cesar Mih.

Eliade Gh.

Lahovari D.
S.-1t. Negreanu Gh.

*erbescu V.

97

Serviciul Cartografic.
Chpitan Roman X. seful serviciului.
Locot. Tuhasu N. seful biroului I.
.
Locot. Blnescu I. ,
II.
Desenatori.
Gravori.
Litografi.
Renss Alois
Herbert Gh.
Schiiller Herman
Riiker Anton
Beranek Venceslau
Vladeanu St.
Dufrenoy Henry.
Schafer Wilh.
Cicero Gh.
Rulescu Al.
Wagenknecht H.
Constantinescu T.
Bartolomeu C.
Markworth Herman
Teodorescu Tnase
Manolescu Al.
Holik Iosef
Ostroveanu Gr.
Protopopescu C.
Breisemeister Artur
Rudolf Schraiber
Dumitrievici P.
Zocsak Rudolf
Fotografi.
Ionescu D-tru
Eftimiu Achil
Duchek Victor
Bociu Nicolae
Ionescu D-tru ajutor
Micsunescu Gb.
Mecanic.
Alexandrescu St.
Grecu Ilie
Oprea Gheorghe

Administratia.
Comptabil in bani Ad-tor el. III Ionescu Pavel.
s materii Guard II Nicolau Vasile.

At-tor , III Grigorescu Ion.


*
..

1901
General de Brigadel Breitianu C-tin Director Superior.
Colonel Iannescu Gh. Director.
Lt.-Colonel Cantea Ion sub-director.
Serviciul Geodezic Astronomic ri Nivelment de Precisie.
Maior Rmniceanu Th. sef al serviciului.
Oficeri geodezi.
Cpitan Coanda Ion
Locot. Roiu Corneliu

Dobrovolschi C.

Astronomia.
Cpitan Toroceanu R. seful biroului.
Locot. Stefnescu C. operator.

Nivelment de precisie.
Cpitan Verbiceanu Nicolae seful biroului.
Locot. Panaitescu Stefan operator.

www.digibuc.ro

98

Serviciul Topografic.
Maior Simionescu Gr. eful serviciului.

Inspectori topografi.
Cdpitan Niculescu G. Greceanu.
Perieteanu stefan.

Oficeri topografi.
Locot. Tansescu V.
Locot. Ionescu Just.

rarnav Gh.

Nedelcu Gh.
Bazae C.
Nicolescu Gabr.
Andronnscu Gh.
Caloieanu D.
Parjoleseu Gh.

0
0

Cesar Mihail
Gheorghiu Gr.
Mihailescu M.
Gheorghiu D.
Miron V.
Nicoleanu Eracle

Serviciul cartografic.
Capitan Roman X. eful serviciului.
Locot. Epure Traian eful biroului I.

II.

Balaneseu Ion
Litografi.
Gravori.
Desenatori.
Schiiller Herman.
Herbert Gh.
Reuss Alois
Vldeanu *t.
Beranek Venceslau
Ruker Anton
Cicero Gh.
Schafer Wilh.
Dufrenoy Henry
Schreiber Rudolf
Zoscsak Rudolf
Bartolomeu Carol
Constantinescu T.
Vasilescu C.
Protopopescu C.
Teodorescu T.
Grecu Ilie
Niculescu Gh.
Ostroveanu Gr.
Eftimiu Achil
Moldoveanu M.
Micunescu Gh.

Nicoleanu N-lae

Fotografi.
Duchek Victor.

Ionescu D-tru ajutor.

Administratia.
Comptabil in bani Ad-tor cl. III Ionescu Pavel.
0
materii guard * II Nicolau Vasile

Ad-tor III Grigorescu S.

1902
General de Brigadd Brdtianu C-tin Director Superior.
Colonel Iannescu Gh. Director.

Serviciul Geodezic, Astronomic si Nivelmentul de Precisie.


Maior Rmniceanu Th. eful serviciuhui.

www.digibuc.ro

99

Oficeri geodezi.
Capitan Coand Ion.

Locot. Roiu Corneliu.


*
Dobrovolschi C.

Astronomia.
Capitan Toroceanu Radu seful biroului.

Nivelmentul de Precisie.
Cdpitan Verbiceanu Nicolae seful biroului.
Locot. Panaitescu Stefan operator.
Serviciul topografie.
Maior Simionescu Gr. seful serviciului

Inspectori topografi.
Capitan Niculescu G. Greceanu.

Perieteanu St.

Minovici Petre.

Oficeri topografi.
Cap. Golescu C.
Lt. Socolescu O.

Tanasescu V.

Gheorghht D.

Gheorghiu Gr.
Nicolicescu Sol.

Cesar Mihail

Lt. Mihailescu M.

Odobescu Gr.
a Stefaniu I.
1 Nedelcu Gh.
a Vlddescu M.

Caloianu D.

Lt. Parjolescu Gh.

Filipescu Eug.

Eupre Traian
a Popescu D.

Botez C.
S.-Lt. Fintescu D.

Serviciut cartografic.
Capitan Roman X. seful serviciului.
Locot. Socolescu Oct. seful biroului I.
*

Blanescu Ion
II.
Desenatori.
Gravori.
Litografi.
Reuss Alois
Herbert Gh.
Schaller Herman
Riiker Anton
Beranek Venceslau
Vladeanu Stefan
Dufrenoy Henry.
Schafer Wilhelm
Constantinescu Toma
Protopopescu C.
Zoscsak Rudolf
Teodorescu Tnase
Vasilescu C.
Ostroveanu Gr.
Georgescu I.
Fotograf.
Grecu Die
Popescu Andronache Ionescu Dumitru.
Administrafia.
Coxnptabil In bani Ad-tor cl. III, Ionescu Pavel.

materi *
III, Grigorescu Ion.

www.digibuc.ro

100

1903
General de Brigadd Brdtianu C-lin Director Superior.
Colonel Iannescu Gh. Director.

Serviciul Geodesic Astronomic $i Nivelment de Precisie.


Maior Rmniceanu Th. seful serviciului.
Oficeri geodezi.
Locot. Dobrovolschi C.
Botez C.

Astronomia.
Cpitan Toroceanu Radu veful biroului.

Nivelmentul de Precisie.
Cpitan Verbiceanu N. qeful biroului.
Locot. Panaiteseu Stefan operator.
Serviciul topografic.
Major Simionescu Gr. pful serviciului.

Inspectori topografi.
CApitan Perieteanu St.
Niculeseu G. Greceanu.
Stefnescu Stefan.

Oficeri topografi.
Cp. Goleseu Carol.
Bdescu Bucur.
2
Caloianu D.
Loc. Gheorghiu D.
* Nicolicescu Sol.
Gheorghiu Gr.
Tnsescu V.
* Odobescu Gr.

Loc. Vldescu M.
Stefaniu Ioan.

Trtsescu Al.

Epure Tr.

Prjolescu Gh.
Nedelcu Gh.
Filipescu Eny.

Vrnav Gh.
Bazac C.

Oproiu Gh.
Nicolescu Gabr.
Cosmovici Gh.
Dragomir Iulius
Fintescu D.

Mihllescu M.

Serviciul cartografie.
Cpitan Roman seful serviciului.
Locot. Socolescu Oc. seful biroului I.
Prjoleseu Gh.
*
Blnescu L

www.digibuc.ro

101

Desenatori.
Renss Alois
Riiker Anton
Protopopescu C.
Niculescu Gh.
Popoviceanu C.

Gravori.
Herbert Gh.

Beranek Venceslau
Schfer Wilh.
Zoscshak. R.
Vasilescu C.
Georgescu I.
Stefnescu C.
Popescu N. Ion. .
Popescu Andronache.

Litografi.
Schller Herman.

VlAdeanu St.

Constantinescu T.
Teodorescu Tnase.
Ostroveanu Grigore
Fotografi.
Ionescu D-tru.

Administratia.
Comptabil in bani Adj. cl. II Minovici Petre.
materii ad-tor cl. III Grigorescu Ion
A

1904
General de Brigadet Breitianu C-tin Director Superior.
Colonel Iannescu Gh. Director.
Serviciul Geodezic, Astronomic fi 1Vivelment de Precisie.Maior Rmniceanu Th. qeful servicului.

Astronomia.
Cpitan Toroceanu Radu eful biroului.

Serviciul topografic.
Maior Simionescu Gr. eful serviciului.

Inspectori topografi.
Cdpitan Minovici P.
Perieteanu St.

Gheorghiu D.

Oficeri topografi.
Cdpitan Botez C.
Locot. Tnsescu V.

Gheorghiu Gr.

Stefaniu I.

Epure Traian

Locot. Nicolicescu S.

Dobrovolschi C.

Fintescu D.

Miron V.

Serviciul cartografic.
Cdpitan Roman X. eful serviciului.

Socolescu Oct. eful biroului I.


Locot. Prjolescu Gh.

II..

Blnescu I.

III.

www.digibuc.ro

102

Desenatori.
Renss Alois.
Raker Anton.
Protopopescu C.
Popoviceanu Gr.
Niculescu Gh.
Manolescu Traian
Niculescu D. Gh.

Gravori.
Beranek Venceslau
Zocsak R.
Schafer Wilh.
Vasilescu C.
Georgescu I.

Popescu N. I.
Zaharescu Gh.
Ionescu C.

Litografi.
Schaller Herman.
Vldeanu Stefan.
Teodorescu T.
Ostroveanu Gr.
Constantinescu T.
Fotografi.
Squarciaficia Emil
Ionescu D. ajutor.
Iordchescu Gh. ajut.

Administrafia.
Comptabil in bani ajut. cl. II, Minovici P.

materii Ad-tor. cl. III, Georgescu Ion.

1905
General de Brigadti Breitianu Constantin Director Superior.
Colonel Iannescu Gh. Director.
Serviciul Geodezic Astronomic $i .Nivelmentul de Precisie.
Locot.-Comandor Cdtuneanu Alex. seful serviciului.
Oficeri geodezi.
Cpitan Roiu C.
Locot. Paraschivescu C.
Astronomia.
Maior Toroceanu R. seful biroului.
Nivelmentul de Precisie.
Cpitan Panaitescu St. seful biroului.
Locot. Fometescu C. operator.

Serviciul topografic.
Locot.-Colonel Simionescu Gr. seful serviciului.
Inspectori topogrctfi.
Cpitan Pavelescu I.
Gheorghiu D.

Oficeri topografi.
Locot. Bengeanu N.
Capitan Stefaniu I.

Fintescu D.
Botez C.

Vasilescu Gr.
Dobrovolschi C.

Trandafirescu.

Epure Tr.

Ghiorghiu Gr.
Nicolicescu S.

Miron V.
Locot. Tnsescu V.

www.digibuc.ro

103

Serviciul Cartografic.
Cpitan Roman X. seful serviciului.
Locot. Paun I.
biroului I.

Capitan Parjolescu Gh.


II.
Locot. Blnescu I.
*
III.
Desenatori.
Gravori.
Litografi.
Renss Alois.
Beranek Venceslau.
Schaller Herrn.
Raker Anton.
Zoscsak Rud.
Vldeanu St.
P-popescu C.
Schafer Willi.
Ostroveanu Gr.
Popescu N. Ion.
Vasilescu C.
Teodorescu T.
Iordcheseu Gh.
Georgeseu I.
Constantinescu T.
Pravila N.
Popescu Andronache.
Fotografi.
Manolescu Tr.
Grecu Ilie.
2.

Niculescu D. Gh.

Squarcioficio Emil.
Ionescu D-tru ajutor

Administrafia.
Comptabil in bani
Ad-strator cl. I Dumitriu Teodor.
materii

II Grigorescu I.

1906
General de Brigadei Breitianu Constantin Director Superior.
General de brigadd Iannesu Gh. Director.
Serviciul Geodezic Astronomic si Nivelmentul de Precisie.
Capitan Comandor Catuneanu Alex. seful serviciului.
Oficeri geodezi.
Maior Demetriade seful biroului.
Cpitan Coanda G. I.

Roiu Corneliu

Caton Gh.
Locot. Boboc Gh.

Chiriteseu P.

Nivelment de Precisie.
Maior Verbiceanu Nicolae seful biroului.
Locot. Georgeecu Ion operator.
Serviciul topog-rafic.
Maior Niculescu Dumitru seful serviciului.
Inspectori topografi.
Cdpitan Neicu Petre.

Seicaru V.
*
Pavelescu I.

Stefaniu I.

www.digibuc.ro

104

Cap. Nedelcu Gh.


Bengeanu N.

Gheorghiu Gr.
Lt. Buzoianu.
Tnsescu V.

Costescu C.
*

Anastasiu C.
*
Eliade Gh.

Oficeri topografi.
Lt. Grigoriu D.
* Popescu Savel
* Papasoglu D.
Procopiescu P.
*
Georgescu C.
*
Sotir N.
*
Niculescu Tr.
*
Vasilescu Gr.
*

Lt. Teodoriu G. Ion


Trandafirescu I.

Iordacescu D.
*
Parvulescu Gh.

S.-Lt. Mrculescu V.

Economu N.
Demetrescu Ilie
*
*

Vamesu I.

Serviciul cartografic.
Cdpitan Roman X. seful serviciului.
seful biuroului I.
Faun Ion
b
0

IL
Prjoleseu Gh.

III.
Blnescu Ion
*
Desenatori.
Renss Alois
Riiker Anton
Zinke Heinrich
Protopopescu C.
Moldoveanu I.

Gravori.
Beranek Venceslau
Zoscsak Rudolf
Schafer Wilh.
Vasilescu C.
Georgescu L
Grecu Ilie
Popoviceanu Gr.
*tefnescu C.

Petrulian I.

Gravori.
Zaharescu Gh.
Marin I.
Popescu Andronache
Diaconescu St.

Man Gh.

Mitran Oprea
Fritz Vehner
Hillscher Enrich
Matheias Fr.
Krner Oscar
Vahnig Fredi
Urmuzache stefan
Iliescu Constantin
Ioanid Constantin
Mdinescu stefan
Predescu Vasile
Predescu Nicolae

Litografi.
Schller Herman
Vldeanu stefan
Ostroveanu Gr.
.Teodorescu Tnase

Constantinescu Tom a

Fotografi.
Strutz Emil
Ionescu D-tru ajutor
Mecanic.
Mihilescu Lazar

Administratia.
Comptabil in bani Ad-tor ajut. cl. II, Dumitrescu Teodor

* materi cl. III, Grigorescu Ion.

1907
General de Brigadd Iannescu Gh. Director Superior.
Cdpitan Comandor Catuneanu Al. Director
Maior Sclia Const. sub-director.

Serviciul Geodesic Astronomic $ i Nivelment de Precisie.


Maior Verbiceanu N-lae seful serviciului.

www.digibuc.ro

105

Oficeri geodezi

Cpitan Coand Ion.


. Roiu Corneliu.
.
Caton Gh.

Locot. Boboc Gh.


a
Chiritescu Ion.

Nivelment de Precisie.
Locot. Georgescu Ion e f ul biroului.
, Procopiescu P. operator.

Serviciul Topografic.
Maior Niculescu D. pful serviciului.

Inspectori topografi.
CApitan Neicu Petre.

5eicaru V.
a
Pavelescu I.

Cpitan 5tefaniu I.
a

Nedelcu Gh.

Oficeri topografi.
Chp. Stncescu Em.
a
Gheorghiu Gr.

Beneganu N.
p
Buzoianu N.
a
Emilianu Val.
Locot. Teodorescu N.
*
Vasilescu Gr.

Costescu C.
a

Dumitrievici S.

Stnescu I.
Stirbei I.
Purcreanu T.
C.

.Anastasiu
Ionescu V. 5t.
a

Grigoriu D.

Loc. Popescu Savel.


*
Papazoglu D.
*
Georgescu C.

Sotir N.
a Niculescu Tr.
a Teodoriu G. Ion.
a Stavrescu Vl.

Mrculescu V.
a Popescu Iordan.

Mateescu I.
a
Economu N.
Trandafirescu D.

Dumitrescu I.
*
Iordchescu D.

Prvulescu Gh.
X.

Loc. Ciuperc N.

Ionescu N.

Vrvoreanu Gh.
Popescu D.
a Dumitriu B.
*
*

Serviciul cartografic.
Cpitan Roman X. eful serviciului.

Pun Ion

biroului I.
*

Prjolescu G.

Blnescu i.

www.digibuc.ro

II.
III.

Epure I.
Barcan I.
5erbnescu C.
Florian Gh.
Tutunaru C.
Homoceanu Th.
Dobre Al.
Sulescu L
Negulescu C.

106

Desenatori.
Renss Alois.
Riiker Anton.
Zinke Heinrich.
Protopopescu C.
Moldoveanu I.
Gravori.
Beraneck Venceslau.
Zoscsak R.
Schfer Wilhelm.
Vasilescu C.
Georgescu I.
Grecu Ilie.
Popoviceanu Gr.
Stefnescu C.
Petrulian I.
Zaharescu Gh.

Gravori,
Marin I.
Popescu Andronache.
Diaconescu St.

Man Gh.

Mitran Op.
Fritz Vehner.
Hillscher Enrich.
Matheias Fr.
Krner Osc.
Vahnig Fredi.
Urmuzache St.
Meson C.
Ioanid C.
Minescu St.
Predescu V.
Predescu N.
Nicolae B. Gh.
Chmielewski C.

Litografi.
Schller Herman
Vladeanu Stefan
Ostroveanu Gr.
Teodorescu Tnase
Constantinescu T.
Fotografi.
Strutz Emil
Ionescu D-tru ajutor
Mecanie.
Mihailescu Lazar

Administrafia.
Comptabil in bani Ad-tor cl. I, Ciovic5. Ion.
III, Spirescu Smarandache.
materi

www.digibuc.ro

CATEVA DIN NUMIRILE VECHI INTREBUINTATE LA


HOTRNICII DE MOII I NUMIRI CARACTERISTICE
DE TEREN INTREBUINTATE LA HARTA TAREI.
Anafora.
Velitu, boeri (boeri alesi). In vechime nu existau
ingineri hotarnici i Voda singur oranduia pe cativa boeri ca
sa faca hotarnicia ; acetia, aveau dreptul ca la masuratoare
sa puie si pietre de hotar care ramaneau definitive, facand in
urma raport la Voda i care raport se numea Anafora.
ArvA, Harv.
Se numete o vie isolata, sau o vie in es
(camp).

0 escavatiune, sau ruptura pe o coast de deal.


Numire la munte ce se da unor vai care are o
inclinare foarte mare i cand are apa, are o cadere mare de
Arcaciu.
Armosar.

felul unei cascade.


Bltoc, Iezer.
Un lac cu o suprafata mica si mocirlos.
Bair.
Numire turceasca la deal In Dobrogea.
Bot de pisc.
Se numete partea de jos unde se ispravete

un pisc de deal.
Bot de deal.
Idem unde se ispravete dealul.
Bour.
Marca Moldovei care se punea pe un copac sau se
itfiera In trunchiul copacilor ca semn de hotar.
Batastin.
numete in Oltenia o suprafata mica de teren
care tine al:A.
Bastin.
Mosie motenita din mosi stramosi, sau locuitori

indigeni ne stramutati din loc.


Bahn4.
Numire ce se da la munte unui loc mic es care
tine apd.
Brazd.
Urma lsata in pamant de fierul cel mare al plugului.
Baltis.

Se numeste o balta cu o suprafat mica a carei

apa e provenita din ploi.


Banisori.
Numire ce intrebuinta locuitori de la munte la

1'10a-tire de pamant.

www.digibuc.ro

108

Vrfurile de munti in general nu sunt acoperiti cu


Bata..
paduri, sunt goi, daca se intampla ca unul din aceste varfuri
sa fie acoperiti cu pa.dure, acel vrf se numeste Bata.
Numire ce se dd unei stramtori mai cu osebire in
Boaz.
vai si in regiunile muntoase.
Braniste.
Culme.

Loc de islaz, sau padure mica oprita de a se taia.

Linia de despartire pe o culme de deal a apelor

spre vai.
Partea de unde incepe sa se ridice repede in
Cap de Pisc.
sus un pisc de deal sau de munte.
Cuvant turcesc, se numeste in general o coliba situ
Csla.
adapost facuta din stuf de balt.
Un teren lung si ingust cu suprafete si diCulme de deal.
mensiuni ne determinate. -(Linia de sus a dealurilor).

Locul unde un deal se intrerupe brusc, cum


Curmtur.
este de pilda In o sea de deal sau munte.
0 suprafata determinatd de islaz unde pasc vitele,
Ciair.
Cate odata imprejmuit.

De multe ori semnul de hotar se face pe cte un


Copac.
copac, fie ca e infierat, fie c i se face un bran (taetura circulard in coaje) sau o cruce, de aci cuvntul pang la copacul
cutare.
0 numire veche a unui sfert de stanjen.
Cirik, Ciosvrti.
Numire turceasca, la o colib sau casa pe malul
Chirhanea.

apelor mari, unde se adund pestele pentru a se prepara sau


transporta in comert.
Se numeste o padure de catine sau salcii cu o suCrivin.
prafata mica care in general se afla pe malul apelor curgatoar
prin care poate s pasca vitele.
Magazie facutd din Wine de stejar in poalele sau
Crama.
marginea viilor, care servesc toamna pentru adunatul si storsul
strugurilor, Cate odata si de locuit.
Numire ce se da unei fasii de mosii lungd i inChinga.
gusta.
Coscoave.

Este un loc p1M cu mosoroae, sau locul unde se


poate strange apa din ploi sau din zapezi.
Proprietate dobandit prin mostenire.
Dedin.
Cuvant
turcesc, vale.
Dere.
Cuvant intrebuintat la hotarnicii de mosii, aratand
Despre.
ca hotarul ei merge Vaud aproape de ceva, de ex : hotarul merge
pana despre apa Ialomitei.
Dos de deal. -- Se numeste panta dealului (versantul) despre
Nord.

Dmb.. Un pisc mai mic i isolat pe un loc ses.

0 masura veche ruseasca de suprafata, care este


Desetina.
egala cu 2 pogoane sau 2592 stanjeni patrati.
Se numeste o fasie de mosie cu lungimea cat truDelnita.
www.digibuc.ro

109

pul intreg, avnd o latime de Ioi5 sau chiar 20 stanjeni, cu


o suprafata de 45 stnjeni, aceasta se intrebuinteaza mai ales
la locurile cu zarzavat.
Numire ce se da copacului i in geDerult sau Dernit.
neral numai fagului care a fost retezat, apoi i-a crescut din nou
eracile, 1 sunt lasati ca semn de hotar prin paduri.; ate odata
au i Bouri pe ei.
Numire ce se da unei paduri de stejar sau cer,
Dumbrava.
cu o suprafata mica ; in genere padure mica pe esuri.
Dlm, ,Dalm, Halm.
Ca i dmbu, este o ridicatura mica
de parnant.pe un loc es, undo odata a fost padure de stejar
sau cer.
Mdsur de suprafata veche bulgara, este egal cu
Dnum.
919 m. p.

303 C. m. p.

In vechime calugari cari erau mari proprietari

Embatic.

ai moiilor mnastireti (azi ale statului) daruiau locuri pentru


case, vii sau gradini, cu conditiunea ca cel care a primit aceasta
danie, sa plateasca o. suma oarecare de bani (foarte mica) i
nu avea dreptul sa vanza nici a data acel loc.
Fat de deal.
Se numete partea despre miaza-zi i raisarit
a dealului.
Se numete o parte din moie, ingusta ; in Moldova
Funie.
era o unitate de mdsurk veche pentru: lungime de Io, 20 sau
chiar de 25 stanjeni.
In Moldova o suprafata de 2880 st. Moldov. sau'
Falcia.
14321

m. p.

952.

Cuvnt turcesc, lac mare.


Se numete un loc unde sunt aglomerate movile
Gropuri.
de pamnt neregulate, gauri, sou copaci impratiati, parte cazuti.
Grind.
Se numete la baltd o ridicatura mica i naturall
de pamnt In forma lungareata.
Grindis. = Padure de brad.
Hat.
Carare, poteca sau drum ingust intro doua proprietati.
Un crng 'numai din maracini sau catina, unde nu
se poate umbla.
Hrtop; Vrtop.
Scorbora, sau gauri naturale in maluri.
Hlisk Hliz, Hliza, Surina. Numire ce se da la o parte din
moie care e ingusta i cuprinsa intre alte proprietati.
Ghiol.

Infundatura.

Hrisov.

latas.

Act, document vechiu, titlu.

Poteca facuta de vite prin hati, aceasta potec


are cate o data i urme de carutd.

Hold:a, (Lan).
0 suprafatl mai mare de pg.mnt la es,t_acoperit cu semanaturi.
Islaz, Imas.
Un Joe in apropierea satelor lasat pentru al
pate vitele.
Impartial.
Cuvnt intrebuintat in hrisoavele i documen-

www.digibuc.ro

110

tele vechi (1642) in partea de munte a BuzAului, cand era vorba


despre o hotArnicie.
Jerabie.
Numirea in Moldova ce se da unui loc de arAturl
hmg i ingust, cu proportiuni determinate.
Kioi.
Numire turceasca, sat, cdtun.
Luz.
Numire ce se dd populatiunei de pe litoraluI MAreiNegre.
Loa viran.
Un loc care n'are pe dansul nici o clddire sau
planto,tie, ne imprejmuit si ne ingrijit.
Loc sterp.
Un loc grd nici o clAdire pe el si ne productiv.
Linie.
Un drum lAsat inadins printre arAturi ca sA poat
umbla oameni cu carul.
Livaci.
Loc lAsat pentru fan, sau grAdinA cu pomi i din
care se poate cosi fanul.
Lunc.
0 suprafatA de pmant acoperitA de faneatA (ate
odat i arAturi), presAratA cu copaci, cuprinsA intre dou dealuri aproape paralele si prin mijlocul cArora curge o apA.
Movil bour.
MovilA in care se afla -pug o piatrA de hotar
pe care era sApatd marca Moldovei.
Muche.
Linie de sus a unui deal care desparte coastele lui.
Mazarlk.
Numire turceascA, cimitir.
Msur.
Cuvant intrebuintat de populatiunea de la munte
cand vorbete despre o inAltime, munte sau deal.
Ml.
Pdmant nisipos, argilos, nomol, podmol, aruncat de
apele curgAtoare.
Mitoc.

Monastire micA, paraclis, care tine de o altA ma-

nAstire mai mare.

Semn de hotar intre cloud proprieati, o grAmadA


Movil.
conicA de pArnant, avand de jur imprejur un ant larg de un
metru i tot atat de adanc.
0 suprafatA micA de pAinant
Mlastin, Toplit, PlostinA.
care tine apA pro venitA din ploi, isvoare, sau din filtratiuni.
0 expresiune a locuitorilor de la munte ce dA
Macevrit.
unui loc mIdstinos.

De multe ori intre micele proprietAti i mai cu


Mejdin.
seamA la terenuri cultivabile, hotarul nu e insemnat prin movile, ci e lAsat intro ele o brasdA ingustA ne aratd care se numeste mejdinA.
Numire ce se d. unui loc *Malt si sterp.
Obrejie.
Obcin.
Culme intre dou ape, se mai numeste i culmea

unui deal care formeazA limita intro dou proprietAti.

Obratie.
Se numete locul din prejurul unei vii ; la cele
dupe dealuri, partea de jos pe care sunt mai in totdeauna pomi

fructiferi.
Ocin.

O bucat de moie derivat de la pArinti, se mai

numeste Cate odatA chiar satul.

www.digibuc.ro

111

Se numete o proprietate nesupus la embatic,


Oharnic.
sau o proprietate de veci pe care o poate vinde.
0 vie cu embatic, plata danduse in naOtastin, Otasnit.
turn, din 20 vedre, vin se da una.
Camp de arat, sau araturi care se fac pentru a fi
Ogor.
semanate.
Orman.
Obrsie.

Numire turceasca, pdure.

Se numete ineeputul unei vai, coada vaei, sau


punctul de unde ea natere un curs de apa.

Descrierea tuturor movilelor i semnelor puse de


Ocolnit.
jur inprejurul unei propietati, fara a fixa numarul stanjenilor.
Cuvant vechiu slavon ce se da la 1/, din o moneda.
Ort.
Masura veche de suprafata in Muntenia, se intreOcale.
buinta mai mult in judetele Muscel i Arge.
In hotrnicii, cand se vorbete el hotarul merge
Pana.
pana in apa cutare, insemneaza pana in mijlocul acelei ape.
Se numete o mica depresiune a terenului unde se
adund apele din ploi, sau o vale care nu are scurgere.
Un loc es cu fneat, sau un loc de pdune penPajiste.
tru vite.
Un varf de munte 'Malt i izolat In forma conica.
Pisc.
Nisip cu piatra pe malul apelor.
Prundis.
Se numete o suprafata de teren In padure far
Poiana.
arbori; arate sau lasate pentru fan.
Atat In paduri cat i la camp, un drum mic numai
Potec.
pentru picior.
Un loc rapos ; sau rupturi de parnant cu gauri, la
Ponoare.
munte ; cate o data i prin paduri pe coaste, unde obijnuit fiarele salbatice 'i fac culcu.
0 masura veche de suprafata 1296 st. p. in MunPogonul.
tenia, sau 24 prjini lungime i 6 latime.
0 masura veche de lungime de 3 stnjeni.
Prjina.
Casa de paza pe frontiera, sau pichet.
Posada.
Cuvnt turcesc, isvor.
Punar, Bunar.
Se numete o ramura mica din o garl,
Prival sau Japs.
sau un canal de scurgerea apelor crescute in timpul inundatiilor.
Prisac. Un loc mic la camp sau la deal unde sunt aezati stupi cu albine, aceasta numire se mai da cate odata i la
o padure tdiatd.
Se numete moia ce se cla oamenilor In mici
Pamanturi.
loturi spre a fi cultivata, se mai numete 1 locurile mici infundate sau inconjurate de o proprietate.
0 masura veche de lungime care se
Pas de orn de mijloc.
fdcea cu pasul, aproximativ 4 palme.
Se numete locul unde nivelul apei cade de
Privalul apei.
odata, sau o cascad mai insemnata.
Pnza, Somoiog, Mome, Semn.

0 prajina, un lemn, sau

www.digibuc.ro

112

orice fel de semn, ce se pune in hotar sau in movild., si care


servd la ridicarea in plan a acelei
Mai multi pomi aldturati si isolati.
PA
0 mdsurd de lungime veche egald cu
Pa lm domneasc.
o palmd ingenucheatd sau o m. 28 cm.
0 mdsur veche de lungime -egald cu o
Palm proast.
palma neingenuchiatd.
Pogont mic.

0 rndsurd veche de suprafatd egald cu 784

stnjeni patrati Serban-Vodd, sau 3031 m. p. 3450, care se intre-

buinta numai la vii.


Numire ce se d sesului ce se prelungeste pe culmea
Plai.
unui deal sau munte.
Dealurile mari care se .unesc cu . munti si pe
Podgorie.
coastele cdrora sunt plantate vii. ,
Cel dintai deal cu platou (yes) care se uPicior de- Munte.
neste cu muntele.
Numire ce se dd locuitorilor din podgorii.
Podgoreni.
Tresti, loc acoperit sau a fost acoperit cu trestie.
Prislug.

Pripor. 0 pant repede pe drumuri i poteci, mai ales la munte.


0 sub-diviziune a stnjenului, mdsurd ne precisd
Pumnul.
cam 2/3 din o' palmd.

0 ruptur, surpdturd din deal.


Prival de deal.
0 fsie foarte ingust de pdmnt
Rzor, Crare, Brazd.

acoperitd de mdrcini si care servd ca hotar intre cloud. proprietdti, la munte crare se mai numeste si poteca de oameni
sau cai, pe o culme sau pisc.
Numire ce se dd unei case de pe mosie in. Moldova,
Rates.
conac boeresc.
Un sant, canal, sau scurgere .de
RAstoacA.

RAzA... Un sant putin adnc, larg si lung.


Numire ce se d la munte unei pante foarte repezi,
RApi.
aproape un unghi-drept.
Poene mici si dese in o pd.dure.
Rariste.
0 nasurd veche de lungime 2/3 dintr'un cot.
Rup.
Rohatc.
Rovin.
Milos.
RuscA.

Barier.

Numire ce se

unui. loc desfundat, nomolos,

Numire ce se intrebuinteazd mai mult in Oltenia si

care se dd la o tdeturd natarald fdcut inteun mal Walt prin


care este drum de care.

Numire intrebuintatd la munte si care se dd. unui


SlemnA.
loc pietros si sdrat, Cate odat se numeste si culmea .unui deal
sau linia de despArtire a apelor intre cloud vdi.
Culmea) sau lin'a de despdrtire a apelor.
Spinare de deal.
Pantele sau coastele unui deaL
Scursur de deal.
Numire ce se dd de uni locuitori la prundis sau
ScruntAr.
10C., pietros, dupd _care s'a scurs apa.

www.digibuc.ro

113

*Slog.
Numire ce se mai da botului de pisc, sau partea unde
se ispraveste piscul jos.
Scursoarea apei. Talvegul unei vai, fundul (linia de scurgere).
Stnjen Moldovenesc.
Mdsur veche de lungirne = 2 111. 23.
Stnjen Muntencsc.
Masurl veche de lungime (erban-Voda)

=1 m. 9665.
Sfoar.
Numire ce se da unei mosii foarte lung si foarte
'ingusta.
Spit.

Neam, mosie ramasa de la stramosi, fie ea divizata


In ori ate pdrti ; sau se numeste descrierea unei persoane din
cutare neam.

Se numeste locul pe care este oezat un sat oarecare, sau a fost asezat vatra satului, Cate odat se numeste
locul din prejurul satului. La munte cuvantul acesta se obijnueste a se arata livezile cu pruni din prejurul satului.
Schit.
0 manastire mic, pustnicie.
Numire ce se da unei paduri de brad care a fost
Smid.

aprinsa i arsa odata din trasnet i unde au crescut brazi


din nou.
Stanit.
Colibd sau stana.
Stei.
Numire ce se da la o parte din un munte de piatra,

sau la o stnca de piatra ca un perete (zid).


Stog sau Stoc.
0 movila pietroasa pe un deal.
Stnjeni mas. In vechime, nestiindu-se a se ridica planul
unei mosii, se masura latul ei pe trei sau mai multe locuri (linii)
numite tra suri, aceste trasuri se adunau la un loc i suma lor se
impartea cu numrul trasurilor, catul dobandit se numea stanjeni masa.
Staniste.
Se numeste locul unde dorm vitele noaptea, sau
locul unde se tin cai de prasila.
Taslak.
Loc pietros.
Tarla.
0 suprafat mica de "pamant arat.
Tabie.
Meterez, reduta, intdrire, (fortificatii).
Topsan.
Numire ce se da unui loc putin 'Malt i es.
Tract, Sleah.
Drum mare, larg. ,
Tepe.
Colina, deal mic.
Telin. Toloac.
Numire ce se da unei portiuni de teren

care ,nu a fost arat, sau nu s'a arat de mult.

Ticlu.
Numire ce se dd unui varf de pe culmea unui deal,
care a ramas izolat In urma surpari parnantului imprejurul lui.
Troeni.
Pe un ses de teren, si mai cu osebire la camp, se
vad ridicaturi mici i neregulate de pamant in forma drior valuri, provenite din grrnadiri de pamant, piatra sau nisip, numite troeni. Aceasta numire se mai da si la urma unei cai mari
de comunicatie din timpurile romanilor, sa'ti valul lui Traian ;
unele din aceste mici valuri se numeste Brazda lui Novae. Nu-

www.digibuc.ro

,114

mire de troeni se mai intrebuinteaz si la grAmezi mari de zdpadd, sau acelea strnse de viscol.
Usur.
Era o dijm ce plAteau tdtari pentru locurile ce eultivau in -Moldova.
Urice.
Hrisoave documente, anafoara.
Vad de moat-A. 1\lumire ce Se dd locului unde a fost sau se
poate construi o moar.
VArf.

munte.
Vizuind.

Se numeste partea cea mai inaltd a unui deal sau

Se numesc gdurile acute de animalele sdlbatices


in pdmant, scorburi etc. servindule de locuintg..
Vrtop, Hrtop. 0 scorburg., groapd naturald, n teren.

Vad- Locul pe unde se poate trece o ap cu cdruta sau Cil

piciorul, sau locul unde este sau, a fost o moarg. (vadul morei),

ate o dat acest cuvnt se mai intrebuinta cand vrea s se

arate cd merge bine si cu spor la ceva de ex.: cutare prdsdlie


aro vad bun.
Volvuri, Holburd, Vultoare. Numire ce se dd and apa de pe

un rdu care curge lin, face un fel de plnie, vartej cdtre fund, sau
cnd se frAmnt in interior producnd la suprafatg. vultoare.
Vgas, Fggas. Urma rotilor afundat sau ingropat in un teren moale din cauza ploilor, sau n un, teren desfundat.
Zare. Linia, sau muchea unui deal care privit din fata
(inu din lung) se proecteazd 'pe cer.
Zapodie.

Numire ce dd locuitori de la munte unui platou

sau unui teren de pe un deal, cu o pantd putin inclinatd.


Zlot.
0 monedd veche care valora 30 parale tnrcesti.
Zapis.
Un inscris sau contract.
Zvoi. Numire ce se d unei pdduri mici de plute, slcii sau
anini, situatd in cotul unui ru, pe malurile sau in apropierea lui.
Zvadd.
Addpost de vite in timpul ernei.
Zemnic.
Groapd sau pivnit acoperitg cu lemne, stuf i pg.mnt, servind cte odatd i ca bordei.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro