Sunteți pe pagina 1din 37

REGIUNE

NORD- VEST
JUDET SALAJ
2008-2009-2010

CUPRINS

Capitolul I: Scurta prezentare a Judetului si Regiunii .........................pag 3


Capitolul II : Durabilitatea in dinamica demografica.pag 4
Capitolul III : Educatia si pregatirea profesionala durabila...pag11
Capitolul IV : Protejarea si promovarea sanatatii umane durabile.pag17
Capitolul V : Dezvoltarea asezarilor umane durabile.pag21
Capitolul VI: Durabilitatea mediului.....pag 25
Concluzii pag31

Capitolul I: Scurta prezentare a


Judetului si Regiunii

Nord-Vest

este o regiune de dezvoltare a Romniei, creat n 1998. Ca i

celelate regiuni de dezvoltare, nu are puteri administrative, funciile sale principale fiind
coordonarea proiectelor de dezvoltare regional i absorbia fondurilor de la Uniunea Europeana.
Regiunea Nord-Vestic are o populaie total de 2.740.064 de persoane. Densitatea populaiei
este de 80,21/km, sub media naional de 91,3/km. 1.336.425 (48,77%) sunt brbai, iar
1.403.639 (51,23%) sunt femei. Regiunea este una cu o diversitate mare etnic. Romnii sunt
majoritari cu 75% din populaie, cea mai larg minoritate etnic fiind maghiarii cu puin sub 20%
din populaie.

Judeul Slaj este aezat n partea de Nord-Vest a Romniei i se


suprapune pe cea mai mare parte a zonei de legtur dintre Carpaii Orientali i Munii Apuseni,
cunoscut sub denumirea de Platforma Somean.
Judeul Slaj este o zon de dealuri i depresiuni situate pe cursul vilor Almaului, Agrijului,
Someului, Crasnei si Barcului. Zona montan este reprezentat n partea de Sud-Vest prin dou
ramificaii nordice ale munilor Apuseni: culmile Meseului cu Vrful Mgura Priei i Plopiului.
2

Depresiunile au o larg rspndire pe teritoriul judeului i reprezint importante zone agricole de


concentrare a aezrilor.

Capitolul II : Durabilitatea in dinamica


demografica

TABEL 1.1 EVOLUTIA POPULATIEI PE SEXE SI MEDII


REGIU
NE
NORD - VEST
URBAN
RURAL
SPECIFICARE TOTAL
MASC
FEM
TOTAL MASC FEM
TOTAL MASC
FEM
272206 13269 13951 14509 69527
75570 12710 63164 63944
2008
3
14
49
82
3
9
81
1
0
271864 13246 13939 14490 69364
75535 12696 63103 63861
2009
8
78
70
02
7
5
46
1
5
271645 13232 13932 14469 69232
75458 12695 63092 63863
2010
6
45
11
05
4
1
51
1
0
2009/2008
99.87
99.83
99.92
99.86 99.77
99.95
99.89
99.90
99.87
2010/2008
99.79
99.72
99.86
99.72 99.58
99.85
99.88
99.89
99.87
2010/2009
99.92
99.89
99.95
99.86 99.81
99.90
99.99
99.98 100.00

SALAJ
URBAN
RURAL
SPECIFICARE TOTAL
MASC
FEM
TOTAL MASC FEM
TOTAL MASC
FEM
11876 12372
14329
242493
99196 48554
50642
70214 73083
2008
8
5
7
11841 12342
14232
2009 241840
5
5 99512 48663
50849
8 69752 72576
11797 12304
14154
2010 241014
0
4 99473 48629
50844
1 69341 72200
100.2
2009/2008
99.73
99.70
99.76 100.32
2 100.41
99.32
99.34
99.31
100.1
2010/2008
99.39
99.33
99.45 100.28
5 100.40
98.77
98.76
98.79
2010/2009
99.66
99.62
99.69
99.96 99.93
99.99
99.45
99.41
99.48
%JUDET DIN
REG

SALAJ
URBAN
RURAL
TOTAL
MASC
FEM
TOTAL MASC EFM
TOT
MASC
FEM
2008
8.91
8.95
8.87
6.84
6.98
6.70
11.27
11.12
11.43
2009
8.90
8.94
8.85
6.87
7.02
6.73
11.21
11.05
11.36
2010
8.87
8.92
8.83
6.87
7.02
6.74
11.15
10.99
11.31
3

SURSA :

ANUARE
STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 ,


2011

Populatia din Judetul Salaj reprezinta aproximativ 9% din totalul Regiunii Nord- Vest.
La nivelul regiunii, populatia scade cu 0.20 % in 2010 fata de 2008, iar la nivelul judetului
scaderea este mai accentuata, inregistrandu-se scaderi de peste 0.60%.

Tabel 1.2 Ponderea populaiei feminine n totalul populaiei din mediul


urban i rural
URBA
REGIUNEA NORD - VEST
N
RURAL
Ponder
Ponder
Ponder
SPECIFICARE TOTAL FEM
ea
TOTAL FEM
ea
TOT
FEM
ea
27220 13951
14509 7557
12710
6394
2008
63
49
51.25
82
09
52.08
81
40
50.31
27186 13939
14490 7553
12696
6386
2009
48
70
51.27
02
55
52.13
46
15
50.30
27164 13932
14469 7545
12695
6386
2010
56
11
51.29
05
81
52.15
51
30
50.30
2009/2008
99.87
99.92 100.04
99.86 99.95 100.09
99.89 99.87
99.98
2010/2008
99.79
99.86 100.07
99.72 99.85 100.13
99.88 99.87
99.99
100.0
2010/2009
99.92
99.95 100.03
99.86 99.90 100.04
99.99
0 100.01
URBA
N

SALAJ
SPECIFICARE

TOTAL FEM
24249 12372
2008
3
5
24184 12342
2009
0
5
24101 12304
2010
4
4

Ponder
ea
51.02

TOTAL
99196

51.04

99512

51.05

99473

2009/2008

99.73

99.76

100.03

100.32

2010/2008
2010/2009

99.39
99.66

99.45
99.69

100.06
100.03

100.28
99.96

FEM
5064
2
5084
9
5084
4
100.4
1
100.4
0
99.99

RURAL
Ponder
ea

Ponder
TOT
FEM
ea
14329
7308
51.05
7
3
51.00
14232
7257
51.10
8
6
50.99
14154
7220
51.11
1
0
51.01

100.09

99.32

99.31

99.98

100.12
100.03

98.77
99.45

98.79
99.48

100.02
100.04
4

%JUDET DIN
REG

SALAJ
FEM DIN TOT FEM DIN
SPECIFICARE FEM
2008
4.55
8.87
2009
4.54
8.85
2010
4.53
8.83

SURSA :

ANUARE
STATISTICE

URBA
N
FEM DIN TOT
DIN FEM
3.49
6.70
3.51
6.73
3.51
6.74

FEM

RURA
L
FEM DIN TOT
FEM
DIN FEM
5.75 11.43
5.72 11.36
5.69 11.31

DIN ANII 2009, 2010 ,


2011

Ponderea populatiei feminine din totalul populatiei in mediul urban si rural este de peste 50% ,
populatia masculina fiind mai mica atat la nivel judetean cat si regional.
Ponderea populatiei feminine din judet reprezinta 4,5 % din totalul regiunii si 9 % din totalul
populatiei feminine din regiune.

Tabel 1.3 PROCENTUL POPULATIEI CU VARSTE DE 0-14 ANI


REGIUNE NORD-VEST
JUDET SALAJ
SPECIFICARE
TOTAL
0-14
PONDERE TOTAL
0-14
PONDERE
272206
24249
2008
3 423491
15.56
3
40154
16.56
271864
24184
2009
8 420908
15.48
0
39620
16.38
271645
24101
2010
6 420518
15.48
4
39289
16.30
2009/2008
2010/2008
2010/2009
%JUDET DIN
0-14
REG
TOTAL
ANI
2008
1.48
9.48
2009
1.46
9.41
2010
1.45
9.34
SURSA :

ANUARE

DIN ANII 2009, 2010 , 2011


5

STATISTICE

Ponderea populatiei cu varste de 0-14 ani din judet este de 16 % si reprezinta 1.5% din totalul
populatiei regiunii si 9 % din totalul populatiei regiunii cu varste de 0-14 ani.

Tabel 1.4 PROCENTUL POPULATIEI CU VARSTA MAI MARE DE 65


REGIUNE NORD-VEST
JUDET SALAJ
PONDER
PONDER
SPECIFICARE
TOTAL
> 65
E
TOTAL
> 65
E
272206
37695
24249
3739
2008
3
6
13.85
3
7
15.42
271864
38044
24184
3746
2009
8
5
13.99
0
6
15.49
271645
38272
24101
3763
2010
6
9
14.09
4
5
15.62
2009/2008
2010/2008
2010/2009
%JUDET DIN REG TOTAL
> 65
2008
1.37
9.92
2009
1.38
9.85
2010
1.39
9.83
SURSA :

ANUARE
STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 ,


2011

Ponderea populatiei cu varsta mai mare de 65 de ani din judet este de 15% si reprezinta 1,4% din
totalul populatiei regiunii si 10% din totalul populatiei regiunii cu varsta mai mare de 65 de ani.

TABEL1.5

EVOLUIA RATEI NATALITII

SPECIFICARE
REGIUNE NORD - VEST
2008
10.7
2009
10.62
2010
10.26
2009/2008
99.25
2010/2008
95.90
2010/2009
96.62

JUDETUL SALAJ
11.1
10.56
10.48
95.14
94.43
99.26

SURSA :

ANUARE STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 ,


2011

Rata natalitatii este in scadere atat la nivelul Judetului Salaj cat si la nivelul Regiunii Nord-Vest,
scaderea fiind mai accentuate la nivelul judetului. ( cu 6% , fata de regiune cu 4% )

TABEL1.6

EVOLUIA RATEI
MORTALITII

SPECIFICARE
REGIUNE NORD - VEST
2008
11.60
2009
11.82
2010
11.74
2009/2008
101.90
2010/2008
101.21
2010/2009
99.32

SURSA :

ANUARE STATISTICE

JUDETUL SALAJ
12.70
13.42
12.75
105.67
100.39
95.01
DIN ANII 2009, 2010 ,
2011

La nivelul ambelor medii analizate, rata mortalitatii creste in anul 2009 cu 2% , respectiv 6 % ,
urmand ca in anul 2010 sa aibe loc o scadere cu 2%, respectiv 6%.

TABEL1.7

SPORUL NATURAL

SPECIFICARE
REGIUNE NORD-VEST
2008
-0.9
-2.7
2009
2010
-1.5
2009/2008
300
2010/2008
166.67

JUDETUL SALAJ
-1.6
-2.8
-2.3
175
143.75
7

2010/2009

SURSA :

55.56
ANUARE
STATISTICE

82.14
DIN ANII 2009, 2010 ,
2011

Sporul natural este in continuare unul negativ . Atat la nivelul judetului cat si al regiunii, sporul
natural scade dramatic in anul 2009, cu peste 75 % ( la nivelul regiunii scade cu 200%), urmand
o crestere in anul 2010de 28% in judet si de 45 % la nivelul regiunii.

TABEL1.8

EVOLUTIA RATEI FERTILITATII

SPECIFICARE
REGIUNE NORD-VEST
2008
41.6
2009
41.6
2010
40.5
2009/2008
100.00
2010/2008
97.36
2010/2009
97.36

SURSA :

ANUARE STATISTICE

JUDETUL SALAJ
45.2
42.5
42.7
94.03
94.47
100.47
DIN ANII 2009, 2010 ,
2011

Rata fertilitatii ramane neschimbata in regiune in anul 2009 si scade cu 3% in anul 2010, iar la
nivelul judetul scade constant si ajunge in anul 2010 la 42,7%, de la 45,2 % in anul 2008.

TABEL1.9

EVOLUTIA SPERANTEI MEDII DE


VIATA

REGIUN
E
NORD - VEST
SPECIFICARE TOTAL
MASC FEM
72.39
68.95 75.90
2008

URBA
N
RURAL
TOTAL MASC FEM
TOTAL MASC
FEM
73.05 69.64
76.40
71.60
68.09
75.37
8

2009
2010

72.82

69.25 76.47

73.52

69.92

73.00

69.30 76.81

73.74

70.04

100.4
4
100.5
1
100.0
7

100.6
4
100.9
4
100.3
0

100.4
0
100.5
7
100.1
7

2009/2008

100.59

2010/2008

100.84

2010/2009

100.25

100.7
5
101.2
0
100.4
4

SALAJ
SPECIFICARE TOTAL
MASC FEM
71.96 68.34 75.67
2008
2009
2010

72.18

68.19 76.44

72.23

68.37 76.35

2009/2008

100.31

2010/2008

100.38

2010/2009

100.07

SURSA :

ANUARE
STATISTICE

99.78
100.0
4
100.2
6

101.0
2
100.9
0
99.88

77.0
8
77.4
2
100.89
101.34
100.44

71.98

68.39

75.86

72.09

68.39

76.15

100.44

100.65

100.44

101.03

100.00

100.38

100.5
3
100.6
8
100.1
5

URBA
N
RURAL
TOTAL MASC FEM
TOTAL MASC
FEM
73.44 69.44
76.98
70.81
67.08
74.88
77.9
73.52 69.51
71.03
66.89
75.65
9
77.4
73.51 69.93
70.93
66.98
75.33
5
100.1 100.1
100.3
1
0 101.31
1
99.72 101.03
100.1 100.7
100.1
0
1 100.61
7
99.85 100.60
100.6
99.99
0
99.31
99.86 100.13
99.58

DIN ANII 2009, 2010 ,


2011

Speranta medie de viata de la nivelul regiunii este de 73 de ani, iar la nivelul judetului de 72 de
ani. Diferenta vizibila este insa intre populatia feminina, care are o speranta medie de viata de 76
de ani, iar populatia masculina de doar 68 de ani . ( o diferenta de peste 7 ani)

TABEL1.10

RATA DE
EMIGRARE

REGIUNE NORD - VEST


JUDETUL SALAJ
SPECIFICARE
%JUDET DIN REG
2008
1137
5.89
67
2009
1284
4.52
58
2010
992
6.15
61
2009/2008
112.93
86.57
2010/2008
87.25
91.04
2010/2009
77.26
105.17

SURSA :

ANUARE
STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 ,


2011

La nivelul judetului, rata de emigrare este intr-o continua scadere. In regiune, in anul 2009 se
inregistreaza o crestere a ratei de emigrare de 13%, urmand ca in anul 2010 sa scada cu peste
12%, luand ca reper anul 2008.

TABEL1.11

RATA DE
IMIGRARE

REGIUNE NORD - VEST


JUDETUL SALAJ
SPECIFICARE
%JUDET DIN REG
2008
840
5.95
50
2009
786
6.23
49
2010
631
5.07
32
2009/2008
93.57
98.00
2010/2008
75.12
64.00
2010/2009
80.28
65.31

SURSA :

ANUARE
STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 ,


2011

Rata de imigrare este in scadere in ambele medii studiate , scaderea fiind mai vizibila in cadrul
judetului- 36 %. ( la nivelul regiunii scade cu 25 % in decursul anilor analizati)
10

TABEL1.12

RATA NETA A MIGRATIEI

SPECIFICARE

REGIUNE NORD - VEST


TOTAL
E-I
RATA

2008

SURSA :

2722063

297

2009

2718648

498

2010

2716456

361

ANUARE
STATISTICE

JUDETUL SALAJ
TOTAL
E-I
RATA
24249
0.01
3
17
0.01
24184
0.18
0
9
0.04
24101
0.13
4
29
0.12

DIN ANII 2009, 2010 ,


2011

Rata neta a migratiei are valori nesemnificative , deoarece numarul emigrantilor are valori
aproapiate de numarul imigrantilor la nivelul ambelor medii analizate.

TABEL1.13

DENSITATEA POPULATIEI

REGIUNE NORD - VEST


JUDET SALAJ
SUPRA DENSITATT
SUPRA DENSITAT
SPECIFICARE
POP
F
E
POP
F
E
272206
24249
2008
3 34159
79.69
3
3864
62.76
271864
24184
34159
3864
2009
8
79.59
0
62.59
271645
24101
34159
3864
2010
6
79.52
4
62.37
2009/2008
99.87 100.00
99.87
99.73 100.00
99.73
2010/2008
99.79 100.00
99.79
99.39 100.00
99.39
2010/2009
99.92 100.00
99.92
99.66 100.00
99.66

SURSA :

ANUARE
STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

11

Densitatea populatiei este in scadere atat la nivelul regiunii cat si la nivelul judetului, datorita
scaderii populatiei. ( suprafata ramane neschimbata)

Capitolul III : Educatia si pregatirea


profesionala durabila

TABEL1.14Procentul copiilor inscrisi in inv


prescolar
REGIUNE NORD - VEST

JUDETUL SALAJ
CU
SPECIFIC
INSCRI CU
PONDER INSCRI VARST
PONDER
ARE
SI
VARSTA
EA
SI
A
EA
2008 92763
92763
100.00
9263
9263
100.00
94486
2009
94486
100
9193
9193
100
9175
2010 95496
95496
100
9175
100

SURSA :

ANUARE
STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 ,


2011

Procentul copiilor inscrisi in invatamantul prescolar este de 100%, ceea ce demonstreaza faptul
ca toti copiii cu varsta necesara au fost inscrisi.

TABEL1.15 Numar copii prescolari ce ii revin


unui profesor
REGIUNE NORD - VEST
SPECIFIC
ARE

NR
COPII

NR
CADRE

PONDE
RE

JUDETUL SALAJ
NR
NR
CADR
COPII
E

PONDE
RE
12

2008
2009
2010

SURSA :

92763
94486
95496

5828
5934
5860

ANUARE
STATISTICE

15.92
15.92
16.30

9263
9193
9175

595
609
584

15.57
15.10
15.71

DIN ANII 2009, 2010 ,


2011

Numarul copiilor prescolari ce ii revin unui profesor este in crestere, deoarece si numarul
cadrelor didactice este in scadere si populatia copiilor prescolari a crescut .

TABEL 1.16 Procentul copiilor inscrisi in inv.


gimnazial
REGIUNE NORD - VEST
SPECIFICA
RE

INSCRI CU
SI
VARSTA
11483
2008
4
113152
11246
110737
2009
7
11050
108693
2010
4

SURSA :

ANUARE
STATISTICE

PONDER
EA
101.49
101.56
101.67

JUDETUL SALAJ
CU
INSCRI VARST
SI
A
10752

10723

10548

10509

10425

10381

PONDER
EA
100.27
100.37
100.42

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

Procentul copiilor inscrisi in invatamantul gimnazial este de peste 100%, ceea ce demonstreaza
faptul ca s-au inscris si copii care nu au varsta necesara.

TABEL 1.17 Nr. de copiii din inv gimnazial ce ii revin unui


profesor

13

REGIUNE NORD - VEST


JUDETUL SALAJ
NR
NR
PONDER NR
NR
PONDER
COPII
CADRE
E
COPII
CADRE
E
11483
2008
4
20043
5.73
10752
2025
5.31
11246
12065
2009
7
9.32
10548
1184
8.91
11050
10990
1109
2010
4
10.05
10425
9.40

SPECIFICA
RE

SURSA :

ANUARE
STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

Numarul copiilor din invatamantul gimnazial ce ii revin unui profesor se dubleaza in anul 2010,
deoarece numarul cadrelor didactice se injumatateste in cadrul ambelor medii.

TABEL 1.18 Raportul baieti fete in inv.


gimnazial
REGIUNE NORD - VEST
JUDETUL SALAJ
SPECIFICARE
BAIETI
FETE
RAPORT
BAIETI
FETE
RAPORT
2008
59215
55619
106.47
5525
5227
105.70
54559
5083
2009
57908
106.14
5465
107.52
51273
2010
59231
115.52
5554
4871
114.02

SURSA :

ANUARE
STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

Numarul baietilor din cadrul ambelor medii studiate este mai mare decat numarul fetelor cu mai
mult de 5%.

14

TABEL 1.19 Procentul copiilor inscrisi in inv liceal


REGIUNE NORD - VEST
JUDETUL SALAJ
INSCRI CU
PONDER
INSCRI CU
PONDER
SI
VARSTA
EA
SI
VARSTA EA
10754
2008
4
107544
100
9427
9427
100
11393
113933
10148
10148
100
2009
3
100
11835
118357
10554
10554
100
2010
7
100

SPECIFICA
RE

SURSA :

ANUARE
STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

Ponderea copiilor inscrisi in invatamantul liceal este de 100%, ceea ce demonstreaza ca toti
copiiicu varsta necesara au fost inscrisi.

TABEL 1.20 Nr. de copiii din inv liceal ce ii revin unui


profesor
REGIUNE NORD - VEST
JUDETUL SALAJ
SPECIFICA
NR
NR
PONDER NR
NR
PONDER
RE
COPII
CADRE
E
COPII
CADRE E
2008 107544
8465
12.70
9427
642
14.68
2009 113933
8441
13.50
10148
663
15.31
2010 118357
8242
14.36
10554
688
15.34

SURSA :

ANUARE
STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

15

Numarul de copii din invatamatul liceal ce ii revin unui profesor creste in decursul anilor studiati
chiar daca si numarul cadrelor didactice creste, ceea ce demonstreaza ca si numarul copiilor a
crescut. ( la nivel judetean)

TABEL 1.21 Raportul baieti fete in inv.


liceal
REGIUNE NORD - VEST
JUDETUL SALAJ
SPECIFICARE
BAIETI
FETE
RAPORT
BAIETI
FETE
RAPORT
2008
52238
55306
94.45
4425
5002
88.46
2009
56726
57207
99.16
4957
5191
95.49
2010
60363
57994
104.08
5318
5236
101.57

SURSA :

ANUARE
STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 ,


2011

Numarul fetelor din invatamantul liceal este mai mare decat numarul baietilor in 2008 si 2009,
iar in anul 2010 situatia se schimba, numarul baietilor depasind cu peste 2% numarul fetelor.

TABEL 1.22 Procentul studentilor inscrisi in inv


superior
REGIUNE NORD VEST
JUDETUL SALAJ
SPECIFICA
INSCRI CU
PONDERE INSCRI CU
PONDERE
RE
SI
VARSTA
A
SI
VARSTA
A
2008
92028
92028
100
425
425
100
89454
89454
2009
100
428
428
100
2010
96012
96012
100
425
425
100

16

SURSA :

ANUARE
STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

Procentul studentilor inscrisi in invatamantul superior este de 100%, ceea ce demonstreaza faptul
ca toti copiii cu varsta necesara au fost inscrisi.

TABEL 1.23 Nr. de studenti ce ii revin unui


profesor
REGIUNE NORD VEST
JUDETUL SALAJ
SPECIFICAR NR
NR
PONDER NR
NR
PONDER
E
COPII
CADRE
E
COPII
CADRE
E
2008
92028
5385
17.09
425
0
0
89454
2009
5616
15.93
428
0
0
2010
96012
5471
17.55
425
0
0

SURSA :

ANUARE
STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

La nivelul regiunii, numarul de student ce ii revin unui profesor oscileaza in decursul anilor, iar
la nivelul judetului , cadrele didactice nu exista, datorita faptului ca in Judetul Salaj nu sunt
institutii de invatamant superior.

TABEL 1.24 Raportul baieti fete in invatamantul superior

SPECIFICARE

REGIUNE NORD VEST


BAIETI
FETE

RAPORT

JUDETUL SALAJ
BAIETI
FETE

RAPORT
17

2008
2009
2010

SURSA :

41630
40430
49356
ANUARE
STATISTICE

50398
49024
46656

82.60
82.47
105.79

269
252
269

156
176
156

172.44
143.18
172.44

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

La nivel regional, in anul 2008 si 2009 , numarul fetelor din invatamantul superior este mai mare
cu 28% decat numarul baietilor , iar in 2010 numarul baietilor creste si ajunge sa fie mai mare cu
5% fata de numarul fetelor. La nivel judetean, numarul baietilor este mai mare cu peste 28 %
decat numarul fetelor.

Capitolul IV : Protejarea si promovarea


sanatatii umane durabile
18

TABEL 1.25

EVOLUIA RATEI MORTALITATII


INFANTILE
REGIUNE NORD VEST

SPECIFICAR
E
2008
2009
2010

SURSA :

JUDETUL SALAJ

10.9
10.2
8.9
ANUARE
STATISTICE

11.4
16.1
9.5

% JUDET DIN
REG
104.59
157.84
106.74

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

Rata mortalitatii infantile este in scadere la nivelul ambelor medii in decursul celor trei ani chiar
daca la nivelul judetului se inregistreaza o crestere in anul 2009

TABEL1.2
6

EVOLUIA RATEI MORTALITATII


MATERNE
REGIUNE NORD VEST

SPECIFICA
RE
2008
2009
2010

SURSA :

2
7
8
ANUARE
STATISTICE

JUDETUL SALAJ

0
1
2

% JUDET DIN
REG
0
14.29
25

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

Rata mortalitatii materne este in crestere atat la nivelul judetului cat si al regiunii, mai accentuate
fiind la nivelul regiunii. Rata mortalitatii materne din judet reprezinta 14% in 2009 si 25 % in
2010 din toatalul regiunii.

19

TABEL 1.27 Populatia pe medic


REGIUNE NORD VEST
JUDETUL SALAJ
SPECIFICAR
NR
NR
E
POP
MEDIC
RAPORT POP
MEDIC
RAPORT
272206
24249
2008
3
6859
396.86
3
318
762.56
271864
24184
2009
8
7132
381.19
0
340
711.29
271645
24101
2010
6
7383
367.93
4
364
662.13
ANUARE
STATISTICE

SURSA :

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

Numarul medicilor este in crestere atat la nivelul regiunii cat si al judetului, ceea ce adduce dupa
sine si scaderea populatiei pe medic de la 396 la 367 in regiune si de la 762 la 662 in judet.

TABEL1.28. Populatia pe stomatolog


REGIUNE NORD VEST
SPECIFICARE

POP
NR MEDIC RAPORT
272206
2008
3
1769 1538.76
271864
2009
8
1891 1437.68
271645
2010
6
2070 1312.30

SURSA :

ANUARE STATISTICE

JUDETUL SALAJ
NR
POP
MEDIC
242493

RAPORT
79

3069.53

241840

85

2845.18

241014

92

2619.72

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

20

Numarul medicilor stomatologi este in crestere atat la nivelul regiunii cat si al judetului, ceea ce
adduce dupa sine si scaderea populatiei pe medic stomatolog de la 1538 in anul 2008 la 1312 in
anul 2010 la nivel regional si de la 3069 la 2619 la nivel judetean.

TABEL1.29 Populatia pe farmacist


REGIUNE NORD VEST

JUDETUL SALAJ
NR
SPECIFICARE POP
NR MEDIC RAPORT
POP
MEDIC
RAPORT
2008 2722063
1627 1673.06 242493
93
2607.45
2009 2718648
1432 1898.50 241840
88
2748.18
2010 2716456
1642 1654.36 241014
96
2510.56
SURSA :

ANUARE STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

Numarul farmacistilor scade in anul 2009 la nivelul ambelor medii analizate, ceea ce duce la
cresterea populatiei pe farmacist. In anul 2010 se inregistreaza o crestere a farmacistilor mai
mare decat si in anul 2008, ceea ce duce la scaderea populatiei pe farmacist, de la 1898 la 1645
in regiune si de la 2748 la 2510 in judet.

TABEL 1,30 Populatia pe personal sanitar


mediu
REGIUNE NORD VEST

JUDETUL SALAJ
NR
SPECIFICARE
POP
NR MEDIC RAPORT POP
MEDIC
RAPORT
2722063
242493
2008
17843
152.56
1419
170.89
2009 2718648
16805
161.78 241840
1427
169.47
21

2010
SURSA :

2716456

16395

ANUARE STATISTICE

165.69

241014

1334

180.67

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

Populatia pe personal sanitar mediu creste in cazul ambelor medii studiate datorita scaderii
personalului sanitar mediu in decursul anilor analizati.

TABEL 1,31 Paturi de spital la 1000


loc
REGIUNE NORD - VEST

JUDETUL SALAJ
NR
SPECIFICARE POP
NR PATURI
RAPORT
POP
PATURI
RAPORT
2722063
242493
2008
19588
7.20
1517
6.26
2009 2718648
19687
7.24 241840
1498
6.19
2010 2716456
18091
6.66 241014
1318
5.47
SURSA :

ANUARE STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

Numarul paturilor de spital la 1000 de locuitori scade in fiecare an atat la nivelul judetului cat si
al regiunii, ajungand astfel de la 7paturi/1000 locuitori in anul 2008 la 5 paturi/1000 locuitori in
anul 2010.

22

Capitolul V : Dezvoltarea asezarilor


umane durabile

TABEL 1.32 Rata pop


urbane
REGIUNE NORD VEST

JUDETUL SALAJ
POP
SPECIFICARE
POP TOT
URBAN
RAPORT
TOT
URBAN
RAPORT
2722063
1450982
242493
99196
2008
53.30
40.91
2009 2718648
1449002
53.30 241840
99512
41.15
2010 2716456
1446905
53.26 241014
99473
41.27
SURSA :

ANUARE STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

La nivelul regiunii, rata populatiei urbane este de peste 53% si scade nesemnificativ in anul
2010, iar la nivelul judetului, rata populatiei urbane este de 41% si este in crestere.

23

TABEL 1,33 Rata pop


rurale
REGIUNE NORD VEST

JUDETUL SALAJ
POP
SPECIFICARE
POP TOT
RURAL
RAPORT
TOT
RURAL
RAPORT
1271081
143297
2008 2722063
46.70 242493
59.09
2009 2718648
1269646
46.70 241840
142328
58.85
2010 2716456
1269551
46.74 241014
141541
58.73
SURSA :

ANUARE STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

Rata populatiei rurale de la nivelul regiunii este de 46% si inregistreaza cresteri nesemnificative
de-a lungul anilor, iar la nivelul judetului, rata populatiei rurale este de peste 58% si inregistreaza
scaderi in decursul anilor analizati.

TABEL 1,34 Raportul urban- rural


REGIUNE NORD VEST
JUDETUL SALAJ
SPECIFICARE
URBAN
RURAL
RAPORT
URBAN RURAL
RAPORT
99196
143297
2008 1450982 1271081
114.15
69.22
2009 1449002 1269646
114.13
99512
142328
69.92
2010 1446905 1269551
113.97
99473
141541
70.28
SURSA :

ANUARE STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

La nivel de regiune, populatia urbana depaseste cu 14 % populatia rurala, iar la nivel de judet,
populatia urbana este mai mica cu peste 30% decat cea rurala.

24

TABEL 1,35 Suprafata medie de


locuit
REGIUNE NORD VEST
SPECIFICARE sup loc
pop
272206
41980266
2008
3
4262513 271864
2009 1
8
4317817 271645
2010 8
6
SURSA :

ANUARE STATISTICE

raport
1542.22
1567.88
1589.50

JUDETUL SALAJ
sup loc
pop
390423
242493
4
394296
9
241840
397986
4
241014

raport
1610.04
1630.40
1651.30

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

Suprafata medie de locuit este in crestere in cazul ambelor medii studiate, crestere datorata
probabil prin extinderea constructiilor.

TABEL 1,36 Ponderea loc cu instalatie de alimentare cu apa


potabila
REGIUNE NORD - VEST
SPECIFICA
nr loc cu
RE
apa
nr tot loc
1058248
2008
354
1069677
2009
366
1076892
2010
369
SURSA :

ANUARE STATISTICE

JUDETUL SALAJ
rapor nr loc cu
t
ap
nr tot loc
0.03
50
98660
99109
0.03
52
99582
0.03
51

raport
0.05
0.05
0.05

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

25

Ponderea locuintelor cu instalatie de alimentare cu apa potabila este foarte mica ( sub 1%) in
cadrul ambelor medii analizate.

TABEL 1,37 Ponderea loc cu instalatie de


canalizare
REGIUNE NORD - VEST

JUDETUL SALAJ
nr loc
SPECIFICARE
nr loc inst nr tot loc
raport inst
nr tot loc raport
1058248
2008
110
0.01
5
98660
0.01
1069677
99109
2009
366
0.03
52
0.05
1076892
99582
2010
369
0.03
51
0.05
SURSA :

ANUARE STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

Ponderea locuintelor cu instalatie de canalizare are valori nesemnificative in cadrul ambelor


medii analizate in decursul celor trei ani , dar totusi se inregistreaza o crestere ( la fel de
nesemnificativa) in anul 2009.

TABEL 1,38 Ponderea strazilor


modernizate
REGIUNE NORD VEST

JUDETUL SALAJ
SPECIFICAR
E
km tot
modern
raport
km tot
modern
raport
2008
3640
2204
60.55
206
140
67.96
2009
3703
2260
61.03
207
143
69.08
26

2010

SURSA :

3705
ANUARE
STATISTICE

2332

62.94

231

162

70.13

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

Ponderea strazilor modernizate este in crestere atat la nivelul regiunii cat si al judetului, desi la
nivel regional ponderea ajunge la 62% iar la nivel judetean la 70%.

Capitolul VI: Durabilitatea


mediului
27

TABEL 1,39 Ponderea suprafetelor amenajate de desecare / drenaj in totalul supraf


agricole
REGIUNE NORD - VEST
JUDETUL SALAJ
SPECIFICARE agricol
desecate
pondere agricol
desecate
pondere
2008
2087522
464411
22.25
240555
14323
5.95
207936
23939
2009
9
464791
22.35
4
14323
5.98
2010
2069766
464791
22.46
238427
14323
6.01
SURSA :

ANUARE STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

Ponderea suprafetelor amenajate de desecare/ drenaj din totalul suprafetelor agricole este foarte
scazuta dar in crestere la nivelul ambelor medii analizate, mai semnificativa fiind la nivelul
judetului unde ajunge la 6 %, in comparative cu regiunea, unde ajunge pana la 22.5 % .

TABEL 1,40 Ponderea suprafetelor amenajate prin combaterea eroziunii solului in totalul
supraf agricole
REGIUNE NORD - VEST
JUDETUL SALAJ
SPECIFICARE
agricol
eroziune
pondere
agricol
eroziune
pondere
2008
2087522
415247
19.89
240555
119161
49.54
2009
2079369
416967
20.05
239394
119161
49.78
2010
2069766
416967
20.15
238427
119161
49.98
SURSA :

ANUARE STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

Ponderea suprafetelor amenajate pentru combaterea eroziunii solului din totalul suprafetelor
agricole este in crestere in ambele medii studiate, ajungand la 20 % in anul 2010 de la 19% in
anul 2008 la nivelul regiunii si la 50 % in anul 2010 de la 49 % in anul 2008 la nivel judetean.

28

TABEL 1,41 Ponderea suprafetelor irigate din supraf tot


agricola
REGIUNE NORD VEST
SPECIFICAR
E
agricol
s. irigate
2008
2087522
18364
207936
2009
9
18364
2010
2069766
18364
SURSA :

ANUARE STATISTICE

ponder
e
0.88
0.88
0.89

JUDETUL SALAJ
s.
agricol
irigate
240555
0
23939
4
0
238427
0

pondere
0
0
0

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

Ponderea suprafetelor irigate din suprafata totala Agricola la nivel regional este foarte mica si
anume sub 1 %, iar la nivel judetean nu exista suprafete irigate.

TABEL 1,42 Ponderea ngrmintelor azotoase din totalul .


Chimice
REGIUNE NORD VEST
JUDETUL SALAJ
SPECIFICA tot
azotoas ponde tot
azotoas ponder
RE
chimice
e
re
chimice
e
e
2008
46724
33174
71.00
3216
2759
85.79
2009
79451
19931
25.09
3139
2438
77.67
2010
131548
44597
33.90
3088
2518
81.54
SURSA :

ANUARE STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

Ponderea ingrasamintelor azotoase din totalul ingrasamintelor chimice este in scadere in cazul
ambelor medii studiate, mai accentuata fiind insa la nivelul regiunii, scaderea fiind de peste 37 %
in decursul celor trei ani analizati.

29

TABEL 1,43 Ponderea ngrmintelor fosfatice din totalul . Chimice


REGIUNE NORD VEST

JUDETUL SALAJ
SPECIFICAR
ponder tot
E
tot chimice fosfatice e
chimice
fosfatice pondere
2008
46724
11341
24.27
3216
457
14.21
2009
79451
7112
8.95
3139
570
18.16
2010
131548
25112
19.09
3088
495
16.03
SURSA :

ANUARE STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

Ponderea ingrasamintelor fosfatice din toatalul ingrasamintelor chimice este intr-o scadere
continua in de cursul celor trei ani la nivelul regiunii, iar la nivelul judetului, ponderea creste
constant.

TABEL 1,44 Ponderea ngrmintele potasice din totalul .


Chimice
REGIUNE NORD VEST
JUDETUL SALAJ
SPECIFICA tot
potasic
ponde tot
potasic
ponder
RE
chimice
e
re
chimice
e
e
2008
46724
2209
4.73
3216
0
0
2009
79451
4420
5.56
3139
131
4.17
2010
131548
15230
11.58
3088
75
2.43
SURSA :

ANUARE STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

In anul 2008, la nivel judetean nu s-au folosit ingrasaminte potasice, urmand ca in anul 2009 sa
se foloseasca 4% ingrasaminte potasice din totalul ingrasamintelor chimice iar in anul 2010 sa se

30

injumatateasca ponderea lor. La nivel regional, ponderea ingrasamintelor potasice din totalul
ingrasamintelor chimice se dubleaza in anul 2010 fata de 2008.

TABEL 1,45 Raportul ngrminte nat - ngrminte


chimice
REGIUNE NORD VEST
JUDETUL SALAJ
SPECIFICA tot
tot
natural
RE
chmice
naturale raport chmice
e
raport
270783 5795.
9711.4
2008
46724
8
39
3216 312320
4
302792 3811.
9104.9
2009
79451
8
06
3139 285804
4
389860 2963.
9598.4
2010
131548
9
64
3088 296400
5
SURSA :

ANUARE STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

Ponderea ingrasamintelor naturale este mult mai mare decat cea a ingrasamintelor chimice, ceea
ce demonstreaza o folosire mult mai intensa a ingrasamintelor naturale atat la nivelul regiunii cat
si al judetului.

TABEL 1,46 Ponderea insecticidelor din totalul


pesticidelor
REGIUNE NORD VEST
JUDETUL SALAJ
SPECIFICA
insecticid ponder pestici
insectici ponder
RE
pesticide e
e
de
de
e
2008 1188750
88964
7.48 112605
3662
3.25
2009 6548733
210254
3.21
72361
4096
5.66
2010 7249206
199139
2.75
72134
4004
5.55
31

SURSA :

ANUARE STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 ,


2011

Ponderea insecticidelor din totalul pesticidelor de la nivelul regiunii este in scadere si ajunge la
2.75 % in anul 2010 de la 7.5% in anul 2008. La nivelul judetului se inregistreaza cresteri ale
folosirii insecticidelor, ponderea lor crescand de la 3 % in anul 2008 la 5.5 % in anul 2010.

TABEL 1,47 Ponderea fungicidelor din totalul


pesticidelor
REGIUNE NORD VEST

JUDETUL SALAJ
SPECIFICAR
ponder pesticid fungicid ponder
E
pesticide
fungicide e
e
e
e
2008
1188750
377211
31.73 112605
33397
29.66
2009
6548733
361945
5.53
72361
26265
36.30
2010
7249206
354739
4.89
72134
25380
35.18

SURSA :

ANUARE STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 ,


2011

La nivelul regiunii, ponderea fungicidelor din totalul pesticidelor scade cu peste 80% si ajunge
la 5% in 2010 de la 31 % in anul 2008. La nivelul judetului, ponderea creste de la 29 % in anul
2008, la 35in 2010.

TABEL 1,48 Ponderea erbcidelor din totalul


pesticidelor
REGIUNE NORD -

JUDETUL SALAJ
32

VEST
SPECIFICAR
ponder pesticid
ponder
E
pesticide
erbicide
e
e
erbicide e
2008
1188750
722845
60.81 112605
75546
67.09
2009
6548733
656244
10.02
72361
42000
58.04
2010
7249206
560677
7.73
72134
42750
59.26

SURSA :

ANUARE STATISTICE

DIN ANII 2009, 2010 ,


2011

Ponderea erbicidelor din totalul pesticidelor scade in cadrul ambelor medii analizate, scaderea
fiind mai accentuata la nivel de regiune, unde ponderea ajunge la 7 % in anul 2010 de la 60% in
anul 2008, iar la nivel judetean, ponderea scade doar cu 8 % in decursul celor trei ani.

TABEL 1,49 Ponderea fondului forestier din supraf


AGRICOLA
REGIUNE NORD VEST
SPECIFICAR
E
2008

totala

2009

2087522
207936
9

2010

2069766

SURSA :

ANUARE
STATISTICE

fondul f
102832
3
103871
6
103114
4

JUDETUL SALAJ
ponder
e
49.26

totala

fondul f

ponder
e

106756

44.38

49.95

240555
2393
94

106832

44.63

49.82

238427

106075

44.49

DIN ANII 2009, 2010 , 2011

Ponderea fondului forestier din totalul suprafetelor agricole este de aproape 50 % la nivelul
regiunii si de 45 % la nivelul judetului.

33

CONCLUZII

Dezvoltarea durabil presupune:


mbuntirea condiiilor de via prin creterea accesului la reelele de ap si canalizare ,
stiind ca ponderea lor are valori foarte mici atat la nivelul regiunii cat si al judetului.
Creterea accesului la serviciile sanitare, luand in considerare faptul ca numarul paturilor
de spital la 1000 de locuitori scade in fiecare an atat la nivelul judetului cat si al regiunii,
ajungand astfel de la 7paturi/1000 locuitori in anul 2008 la 5 paturi/1000 locuitori in anul
2010.

34

Creterea nivelului de educaie prin construirea de institutii academice la nivelul judetului


Salaj.

Existena disparitilor de ordin demografic ntre mediul


urban i rural : - tinand cont ca - Rata populatiei rurale de la nivelul regiunii
este de 46% ( 54% rata pop urbane) si inregistreaza cresteri nesemnificative de-a lungul
anilor, iar la nivelul judetului, rata populatiei rurale este de peste 58%( 42 % rata pop
urbane ) si inregistreaza scaderi in decursul anilor analizati.

Se asigur creterea nivelului de educaie prin:


Asigurarea egalitii ntre sexe stiind ca - La nivel regional, in anul 2008 si
2009 , numarul fetelor din invatamantul superior este mai mare cu 28% decat
numarul baietilor , iar in 2010 numarul baietilor creste si ajunge sa fie mai mare
cu 5% fata de numarul fetelor. La nivel judetean, numarul baietilor este mai mare
cu peste 28 % decat numarul fetelor.
Evoluia numrului de elevi/profesor la diferite nivele stiind ca numarul
cadrelor didactice scade in fiecare an , iar numarul copiilor creste.

Creterea accesului la serviciile sanitare, avnd n


vedere:
Numrul de medici i personal mediu/ persoan - Populatia pe personal sanitar
mediu creste la nivel regional de la 152 in anul 2008 la 165 in anul 2010 , iar la
nivel judetean de la 170 in anul 2008 la 180 in anul 2010 datorita scaderii
personalului sanitar mediu

Agricultura trebuie abordat din prisma durabilitii


avnd n vedere c este afectat de :
o Suprafetele amenajate de combaterea eroziunii solului au o pondere de doar 20 %.
o Suprafetele amenajate de desecare/drenaj au o pondere de 22 %.
35

o Suprafetele irigate au o pondere de 1 % la nivelul regiunii, iar la nivelul judetului


Salaj nu exista suprafete irigate.

36