Sunteți pe pagina 1din 32

PROGNOZE SI SCENARII

ALTERNATIVE DE DEZVOLTARE A
ECONOMIEI ROMANESTI IN
PERIOADA 2005-2014
Prezentare realizata de catre
Dr.ec. Catalin GHINARARU
- I.N.C.S.M.P.S.-

Premisele prognozelor de
dezvoltare

Economia romaneasca a intrat pe un trend ascendent practic

ireversibil, accentuat de faptul ca, nivelul de dezvoltare de la care s-a


pornit a fost foarte scazut, masa critica a tranzitiei a fost atinsa
foarte tarziu, iar, numarul de ani consecutivi de crestere economica
acumulati pana in prezent este extrem de redus;
Rata inflatiei va continua si in viitor sa fie paramerul de baza,
ancora in jurul careia vor gravita evolutiile macro-economice si de
la care pornesc, de o maniera quasi-normativa, toate prognozele.
Ea este o functie de predictibilitate a intregului mediu economic si de
afaceri. Neatingerea tintelor inflationiste, putand crea indoieli
asupra perspectivelor generale de dezvoltare economica (Mugur
Isarescu)
Veniturile romanilor vor creste pe masura ce ritmul cresterii
economice se va accentua. Maximul va fi atins in jurul anilor 20092010. Salariul mediu va fi in jur de 500 de EURO in anul 2009 (Calin
Popescu Tariceanu)
Migratia pentru munca in strainatate se va mentine pentru perioada
de prognoza la cote ridicate si va influenta piata domestica a muncii;
Valuta romaneasca va intra intr-un proces de apreciere;

Scenariile alternative de
prognoza propuse
Scenariul cu punct de plecare la momentu limediat

urmator atingerii masei critice a progresului in


tranzitie (1999);
Scenariul ce foloseste drept baza evolutiile economiei
romanesti pe ultimii zece ani (1995-2004);
Scenariul ce porneste de la momentul atingerii
masei critice a progresului in tranzitie dar nu ia in
considerare in prognoza veniturilor salariale decat
influenta variatiilor indicelui preturilor de consum
(castigurile de productivitate sunt ignorate);
Scenariul tip FMI, ce ia in considerare evolutiile
economiei romanesti pe intreaga perioada a tranzitiei
(1990-2004), pentru realizarea prognozelor;

Scenariul avand drept punct de plecare momentul


atingerii masei critice
Porneste de la premisa ca, toate evolutiile anterioare acestui meoment au de a

face exclusiv cu procesul tranzitiei de la plan la piata, fiind in consecinta


irepetabile si neputand fi deci luate in considerare pentru prognoza;
Rata inflatiei este fixata normativ dar ia in considerare mentinerea unei
expectatii de variatie anuala a preturilor de consum ceva mai ridicata decat cea
prevazuta de BNR, mentinand astfel un stimul mai puternic pentru cresterea
economica;
Cresterea salariilor ia in considerare nu doar variatiile preturilor de consum, din
ce in ce mai mici de la un an la altul ci si o parte din castigurile de productivitate
ce vor apare in urmatorii ani;
Crestrea pensiilor ia in considerare impactul recalcularii dar le si indexeaza apoi
progresiv folosind un mecanism ce ia in considerare atat rata inflatiei cat si
cresterile salariului mediu;
Salariul minim ia in considerare inflatia dar este legat oarecum si de cresterile
salariului mediue, preluand o parte din variatiile crescatoare ale acesteia, insa,
cu o tendinta descendenta a raportului dintre cele doua praguri ale pietei
muncii;
Acest scenariu foloseste si o masura mai putin traditionala, respectiv Big Mac
Index, calculand productivitatea ca numar de ore locrate pentru cumnpararea
unui Big Mac si estimand apoi ocuparea pe baza acestei masuri non-standard a
productivitatii muncii;
Scenariu prin definitie de expansiune. Comporta riscul unei asa-numite credit
bubble;

Scenariul de prognoza ce foloseste evolutiile


pe ultimii zece ani ai economiei romanesti
(1995-2004)

Scenariul foloseste evolutiile pe ultimii zece ani,pentru a realiza

prognoza pentru practic urmatorii zece;


Ritmul de crestere al economiei este sensibil incetinit fata de
scenariul precedent, dar, el capata stabilitate, cresterile fiind doar
incrementale de la un an la altul, ceea ce adauga valoare
predictibilitatii mediului economic si de afaceri;Rata inflatiei fixata
normativ si mai aproape de tintele BNR si ramanand variabila ancora
a intregului scenariu;
Cresterile salariale si ale pensiilor respecta acelasi mecanism din
scenariul precedent;
Spre deosebire de scenariul precedent, atat ocuparea cat si somajul,
sfarsesc intervalul de prognoza la valori ceva mai scazute;De notat ca,
ele sunt complet dependente in amebele scenarii de ritmul cresterii
economice;
Cursul valutar, ca si in scenariul precedent este pe un trend de
apreciere initiala si apoi de depreciere usoara. Catre finalul intervalului
deprecierea este ceva mai puternica intrucat fluxurile dinspre
nerezidenti catre rezidenti vor fi probabil mai mici ca urmare a
reducerii progresive a migratiei pentru munca in strainatate;

Scenariul tip FMI sau cel luand in considerare


evolutiile economiei romansti pe intreaga
perioada a tranzitiei
Acest scenariu pleaca de la necesitatea racirii economiei

romanesti, spre a atinge cu orice pret tintele inflationsite si


a intari astfel senzatia de predictibilitate, chiar cu pretul
sacrificarii, intr-o oarecare masura desigur, a dezvoltarii
cererii si implicit pietei domestice;
Pentru prognoza cresterii economice sunt luate in
considerare evolutiile pe intreaga perioada a tranzitiei, ceea
ce conduce la un hard landing pentru anul acesta si cei
imediati urmatori, cel putin pana la intrarea in U.E..Apo,
economia revine la un rimt mediu annual de crestere in jurul
a 5%. Maximul se muta in anii 2011-12;
Rata somajului se apropie de valorile celorlalte tari din
Centrul Europei, fara atinge insa extremele din Polonia,
Slovacia si Bulgaria;
Veniturile salariale sunt ferm tinute sub control. Totusi, catre
sfarsitul intervalului cresterile devin semnificative,
nemaifiind practic decat diferente minore fata de celelalte
scenarii

Varianta incetinita a scenariului ce


porneste de la momnentul masei critice
Acest scenariu are aceleasi premise ca si cel prezentat in

deschidere, cu diferenta ca, in proiectarea evolutiilor


salariale nu se tine seama deloc de cresterile de
productivitate;
Acest scenariu mai poate fi denumit si chinezesc intrucat,
combina un ritm rapid de dezvoltare a economiei, poate
chiar prea rapid, cu o crestere mai mult decat moderata a
veniturilor salariale Se porneste astfel de la premisa
conform careia, productivitatea poate creste fara a fi
influentate foarte mult veniturile salariale, intrucat, exista o
abundenta a ofertei de munca pe piata romaneasca.
Efectele migratiei pentru munca in strainatate, ca debuseu
alternativ al ofertei de munca sunt astfel ignorate;
In principiu acest scenariu, are in vedere mentinerea
stabilitatii doar prin controlul cresterilor salariale, care devin
principalul canal de racire a economiei;

Comparatii intre scenariile de prognoza si


variantele de proiectare a ratei inflatiei
Comparatii intre cele patru variante de proiectare

normativa a ratei inflatiei, in calitate de variabila ancora:


- cazul de baza (base case);
- cazul favorabil (best case);
- cazul nefavorabil (worst case);
- cazul cel mai nefavorabil (the extremely worst case);
- cazul cel mai favorabil (the best ever case).
Comparatii intre cele paru scenarii de prognoza prezentate
pana acum, pentru urmatoarele variabile:
- Cresterea economica;
- Salariul mediu;
- Pensia medie;
- Salariul minim;
- Ocuparea (populatia ocupata) in mil. pers.;
- Rata somajului (%)

ELEMENTE TEORETICO-METODOLOGICE SI DE
CONCEPTIE A MODELULUI DE PROGNOZA
FOLOSIT

Premisa de pornire: modelarea este un demers continuu de ajustare si testare, supus


testului realitatii; Judecata informata si cunostintele generale si de specialitate ale
expertului raman cruciale, permitand interpretarea output-urilor modelului;
Modelul de fata realizaeaza prognoze pe 10 ani, fiind construit in EXCEL;
Numarul de variabile pentru care se realizeaza prognoza: 30
Variabila exogena ancora, proiectata normativ in cinci variante: rata inflatiei;
Baza de date a modelului: evolutiile economiei romanesti pentru ultimii 14 ani; Pe
baza lor se realizaeaza proiectiii pentru urmatorii 10 ani. In fiecare an modelul este
ajustat manual si mai avanseaza cu un an;
Numarul de corelatii folosit: 20 de corelatii lineare de una si respectiv doua variabile;
Set particular de variabile: cele legate de Big Mac Index (paritatea implicita a puterii
de cumparare a USD in ROL la standardul Big Mac, nr. de ore de munca pentru
cumpararea unui Big Mac, gradul de apreciere/depreciere al valutei nationale fata de
USD la standardul Big Mac). Variabila exogena pentru aceste set de variabile,
proiectata normativ intr-o singura alternativa deocamdata: rata inflatiei in S.U.A.;
Scenarii alternative: patru; Numar de variante alternative de prognoza: 20;
Folosirea conceptului de masa critica a progresului in tranzitia de la plan la piata
(val. 4,5 pe scala cumulativa a indicelui sintetic al liberalizarii); Pentru Romania,
momentul atingerii masei critice: intervalul 1997-98; Primul an dupa atingerea masei
critice, folosit pentru unul dintre scenariile de prognoza:1999 (valoare pe scala
cumulativa aindicelui liberalizarii:6,15);
Acuratetea modelului: MEDIE (Necesita multe prelucrari si interventia activa a
factorului uman, pentru alegerea unui grup de variante fezabile si dintre acestea a
celei ce ar putea califica drept optima;