Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Coordonator stiintific
Student
Ghita Gabriel
2015
Cuprins
1.
Mase plastice
1.1.
Generalitati......................................................................................................... 3
1.2.
1.3.
1.4.
1.4.1.
1.4.2.
1.5.
1.5.1.
1.5.2.
Proprietati chimice....................................................................................... 9
1.5.3.
Proprietati mecanice..................................................................................10
1.5.4.
Proprietati tehnologice...............................................................................10
2.
11
2.1.
Principiul injectrii............................................................................................ 11
2.2.
2.3.
2.4.
3.
3.2.
1. Mase plastice
1.1. Generalitati
Masele plastice (plasticul, plural plasticele) sunt produse sintetice de natur organic,
anorganic sau mixt, care se pot prelucra uor n diferite forme, la cald sau la rece, cu sau fr
presiune. Reprezint un nlocuitor al materialelor metalice si permit rezolvarea unor probleme n
diferite ramuri industriale.
Materialele plastice reprezint un amestec de doi sau mai muli polimeri cu unul sau mai muli
aditivi.
-
n 1912. n 1909, belgianul Leo Baekeland breveteaz prima materie plastic sintetic, care avea s
i poarte numele: bachelita. Fritz Klatte breveteaz, n 1913, polimerizarea unui gaz, clorura de vinil,
i obine policlorura de vinil (PVC). Datorit proprietilor sale (rezisten chimic, greutate mic i
pre redus) PVC-ul a avut un puternic impact n domeniul tehnologiei conductelor i instalaiilor.
Masele plastice se pot utiliza cu succes: n industria grea, industria constructoare de ma ini,
aeronautic, industria alimentar (ambalaje, vafe, cutii, etc.), industria uoar (bunuri de larg
consum, jucrii, etc.), industria farmaceutic (seringi de unic folosin, capsule i ambalaje, etc.) i
multe altele.
Descompunerea natural a plasticului n mediul nconjurtor necesit peste 500 de ani din
cauza materialelor care l alctuiesc. Cu fiecare ton de plastic reciclat se economisesc ntre 700 i
800 kg de petrol brut.
Caracteristici principale :
- temperatura de utilizare este mai ridicat, fr a depi 200C ;
- dup transformare devin infuzibile i insolubile n solveni ;
- se pot prelucra prin : injecie n matri, presare la rece, centrifugare, compresiune, compresiune i
transfer ;
- rebuturile sau deeurile sunt pierdute, nu se recicleaz.
Exemple de materiale termorigide:
- fenolice: fenol formaldehide, resorcine formaldehide;
5
Dezavantaje :
Fig. 1.1
Starea sticloas este caracterizat de deformaii elastice foarte mici care cresc liniar cu
temperatura i se explic prin preponderena nsemnat a forelor inter i intramoleculare asupra
energiei de agitaie termic. Aceast stare se menine pn la temperatura de vitrifiere Tv.
Temperatura de vitrifiere scade cu micorarea masei moleculare.
Starea nalt-elastic ncepe deasupra temperaturii de vitrifiere. Pe intervalul corespunztor strii
nalt elastice deformaiile cresc rapid la nceput, dup care rmn constante pn la temperatura de
curgere Tc. n acest domeniu polimerul dezvolt deformaii mari, reversibile, datorate micrilor
termice executate de segmentul de lan, fr ca moleculele s se deplaseze independent.
Starea vscoelastic ncepe n cazul polimerilor amorfi la temperatura Tc. Acest domeniu se
caracterizeaz printr-o micare termic intens a segmentelor de lan i a macromoleculelor n
ntregime. Temperatura de curgere marcheaz apariia, alturi de deformaia elastic reversibil, a
deformaiei ireversibile. Temperatura de curgere nu reprezint o valoare fix ci un interval
caracteristic pentru fiecare polimer n parte, n funcie de configuraia polimerului, de factori cinetici
(viteza de nclzire) i de durata aplicrii sarcinii. La Tc energia cinetic a macromoleculelor nvinge
forele de coeziune macromoleculare, ceeas ce permite micarea lor relativ de alunecare.
Temperatura crete cu mrimea macromoleculelor.
Temperaturile caracteristice ale polimerilor sunt:
Temperatura de vitrifiere Tv - temperatura la care are loc trecerea din stare sticloasa in stare
inalt elastic;
Temperatura de curgere Tc - temperatura de trecere din starea inalt elastica in starea de
curgere;
Temperatura de fragilizare Tb - temperatura minim pn la care materialul este casant ;
Temperatura de topire Tt - este caracteristic polimerilor cristalini i marcheaz trecerea de la
1.4.2.
Fig. 1.2
In momentul
Unde :
8
1.5.2.
Proprietati chimice
Tipul de reacie policondensare sau polimerizare prin care a fost obinut materialul plastic,
determin, n special, comportarea chimic a materialului :
polimerii sunt rezisteni la aciunea agenilor chimici, se coloreaz greu, obinndu-se culori
i nuane puine ;
policondensatele cu structur filiform - au stabilitate chimic sczut, au proprieti
1.5.3.
Proprietati mecanice
Majoritatea materialelor plastice au rezisten bun, i uneori chiar foarte bun la diferitele
solicitri mecanice: frecare, ncovoiere, rupere, alungire, forfecare.
n general materialele plastice se caracterizeaz prin:
1.5.4.
Proprietati tehnologice
temperatura de injecie ;
temperatura de presare ;
presiunea de injecie ;
contracia la prelucrare.
10
Prelucrrile ulterioare ale materialelor plastice pot fi prin a: gurire, frezare, rabotare,
strunjire. Materialele din care se confecioneaz sculele achietoare sunt: oel rapid, plcue din
carburi metalice sau diamant, (n cazul materialelor plastice armate). Se pot realiza asamblri sudate
sau lipite.
11
Fig. 2.1
Prelucrarea prin injecie reprezint procesul tehnologic prin care materialul plastic, adus n
stare de curgere prin aciunea cldurii, este introdus, sub presiune, n cavitatea unei matrie (cuib)
unde are loc rcirea i solidificarea lui. Odat cu ncetarea forei de presare, materialul rcit
pstreaz forma cavitii interioare a matriei n care a fost injectat i din care, dup un anumit timp
poate fi ndeprtat.
Prelucrarea prin injecie este cel mai larg procedeu industrial de obinere a articolelor din
materiale plastice. Produsele variaz de la piese mari, cum sunt cele folosite n industria
automobilelor (spoilere, borduri de interior), la obiecte mult mai mici, ca de exemplu componente
electromecanice (comutatoare electrice sau ntreruptoare).
Avantaje:
Procesul de injectare este un fenomen ciclic, fiecare ciclu cuprinde urmtoarele etape:
injecie sunt:
Presiunea
Pe parcursul procesului procesului se dezvolt o serie de fore care exercit presiuni
importante asupra materialului termoplastic.
13
Fig. 2.2
presiunea exterioar
presiunea interioar
mai mic dect presiunea exterior datorit faptului c o parte se pierde la trecerea
materialului prin duza mainii, duza matriei, canalele de alimentare ;
presiunea ulterior
melc asupra materialului din cavitatea matriei, dup umplerea matriei cu material. Aceast
presiune
compenseaz contracia rezultat n urma rcirii materialului topit ;
deschiderii matriei.
14
Fig. 2.3
umplerea matriei - n momentul umplerii, crete la valorea pi; (poriunea de curb 1-2);
compactizarea - se aplic o presiune ulterioar, (poriunea de curb 2-3), dup care presiunea
15
Temperatura
Topirea materialului termoplastic se face prin transmiterea cldurii de la peretele cilindrului la
material sau prin transformarea energiei mecanice n energie termic prin friciune. Temperatura
matriei este hotrtoare pentru calitatea produselor injectate. Dinamica temperaturii materialului
termoplastic de-a lungul cilindrului i a matriei, este reprezentat grafic n figura urmatoare.
Fig. 2.4
Fig. 2.5
2. Umplerea matritei
17
Fig. 2.6
3. Compactizarea
Fig. 2.7
4. Racirea si demularea
18
Fig. 2.8
Fig. 2.9
20
Fig. 2.10
22
Fig. 3.1
vrea sa se asigure de fabricarea corecta a modelelor prin injectie. El aduce o sumedenie de informatii
despre materialele plastice si procesul de injectare a materialelor plastice. Cu modulul Moldflow, o
expertiza asupra injectiei este disponibila in fiecare faza a proiectarii modeului. Nu e nevoie ca
proiectantul sa aiba cunostinte speciale de mase plastice sau de injectarea maselor plastic.
Rezultatele optimizarii cu MOLDFLOW conduce la o mai buna calitate a produselor .
neorientate, ;
verificarea formei elementelor triunghiulare (inaltimea triunghiurilor=max.6 pt.umplere sau
max.3 pt. racire).
urmatoarele date:
geometria piesei injectate;
conditiile de injectare (culee ,diguri ,retea );
caracteristicile materialului ales din baza de date.
compara principalele date caracteristice rezulate in urma efectuarii mai multor analize comparative.
8. Optimizarea umplerii pt. conditiile de injectare care sa satisfaca criteriile de apreciere ale
calitatii umplerii precizate in anterior
Pentru optimizarea umplerii cavitatii matritei se fac in mod iterativ mai multe analize ale
umplerii modificind la fiecare analiza unul din parametrii principali ai procesului de umplere in
domeniul calculat de program ca si limitele extreme pt.: temperatura matritei, temperatura topiturii
25
si timpul de injectare. Dupa mai multe iteratii s-au obtinut urmatorii parametrii principali ai
procesului de injectare care determina o umplere optima.
9. Efectuarea analizei compactizarii cu presiune constanta
In aceasta etapa se va efectua analiza compactizarii modelului dupa efectuarea umplerii
optime a acestuia din materialul ales.
10. Efectuarea optimizarii compactizarii cu profil de presiune descrescator
Din diagrama variatiei temperaturiilor in timp in mai multe puncte de pe suprafetele
modelului se pot determina datele necesare optimizarii compactizarii care sa tina cont de
urmatoarele aspecte:
26
Fig. 3.2
PVC Shore 90 A
PC X-1
HDPE XS10B
Manerul si matrita manerului au fost proiectate in Solidworks iar modelarea a fos facuta in
Moldflow.
Schita manerului
Fig. 3.3
27
Matrita
Matrita este formata din 2 parti, partea superioara si partea inferioara. Proiectarea matritei a
fost facuta in Solidworks folosind Mold Tools.
Fig. 3.4
Fig. 3.5
28
Fig. 3.6
Modelarea
Simularea injectiei manerului de plastic s-a facut pentru 3 tipuri de materiale. In tabelul de
mai jos avem rezultatele modelarii pentru cele 3 tipuri de materiale. Astfel ca putem face o
comparatie intre materiale iar la final putem trage o concluzie in privinta alegerii materialului.
Tabel 3.1
Nume material
PVC Shore 90 A
PC X-1
HDPE XS10B
180
277
225
30
95
50
1.84
0.92
1.47
4.97
4.11
12.54
335
383
1383
(kgf)
29
51.64
51.38
37.26
47.42
47.42
47.42
Concluzii
Se observa ca materialul PC X-1 are cel mai scurt timp de umplere si cea mai mica presiune
de injectare, astfel ca este materialul cel mai bun dintre cele trei prezentate pentru confectionarea
unui astfel de maner de plastic.
30