NOILE TEHNOLOGII SI TIMPUL LIBER

In a doua jumatate a secolului al XX lea noile tehnologii, nu patrund doar in procesul

de productie , ci, direct in casele si vietile oamenilor pe care le schimba in mod radical,
determinand schimbari majore in viata indivizilor. Progresul tehnologic permite unui numar
tot mai mare de oameni sa-si organizeze timpul liber ( excursii, concedii).
Timpul liber este consecinta directa a reducerii programului saptamanal de lucru.
Scaderea programului saptamanal de lucru a creat timp liber dedicat familiei dar si
distractiilor sau excursiilor, lecturii, practicarii sportului. In tarile industrializate, muncile
casnice, de cele mai multe ori indeplinite cu ajutorul aparatelor, nu ami ocupa cea mai mare
parte a timpului. In acest sens cercetarile stiintifice si-au gasit aplicare si in aparitia unor
produse de larg consum, cu preturi accesibile, astfel incat, astazi oricine poate avea acces la
un aparat de radio, televizor, aspirator, computer, instalatie de aer conditionat, system de
alarma, masini de spalat automate, roboti de bucatarie, cuptoare cu microunde, etc. Aparatele
electorcasnice devin tot mai diversificate si mai performante.
Ca urmare a schimbarii cadrului de viata, pertrecerea timpului liber a devenit o
prioritate. Practica plecarii in week-end sau in concediu s-a raspandit foarte mult. Se
construiesc case de vacanta, apar statiuni si pensiuni in zonele montane, pe tarmul marilor, se
acorda facilitate pentru camping, sate de vacant, se infinteaza agentii de turism. Cresterea
numarului de turisti este legata de cresterea nivelului de viata din tarile industrializate si de
generalizarea pertrecerii vacantelor in destinatii atat interne cat si internationale. Deplasarile
in interes touristic ale milioanelor de oameni sunt orientate pe doua directii principale:
cautarea zapezii in tarile alpine, respective apa, plaja, soarele pe tarmurile marilor. La ora
actuala turismul joaca un rol foarte important in economie, tari precum Grecia, Spania, Franta,
Italia, incaseaza sume mari de bani din activitatile turistice, destinate atat deplasarilor interne
cat si pentru turistii din afara granitelor.
In ultimii ani turismul a luat forme avangardiste, croazierele cu vase de lux ( Freedom
of the Seas, Queen Mary) sunt tot mai cautate , iar turismul spatial si-a gasit cativa beneficiary
care in schimbul unor sume mari de bani pot face chiar o plimbare prin spatial cosmic.
Activitati sportive si recreative precum ski, iahting, golf, tenis, calorie, curse de masini,
zborul cu parapanta, planoare sau delta-plan, practicate altadata de categorii privilegiate,
devin preocupari ale unor parti importante din populatie. J.F. Aylett in lucrarea sa In
cautarea istoriei (2001) mentiona : In 1900 bogatii si saracii se distrau diferit. In timp ce
bogatii se duceau la teatru, saracii mergeu la music-hall, in timp ce bogatii dadeau dineuri
pentru prieteni, saracii se duceau la carciuma. Astazi, diferentele sunt mai mici. Radioul si
filmele sonore care au aparut in anii `20 au facut accesibile tuturor, bogati si saraci
deopotriva.
Comunicatiile reprezinta un alt domeniu care a beneficiat de performantele cercetarii si
care a schimbat la modul categoric, viata cotidiana. Telefonul a patruns in orice locuinta la ora
actuala, telefonia mobile care utilizeaza un system de antene si unde radio, are astazi o
raspandire globala, in vreme ce un sistem conectat la satelitii artificiali ai Pamantului (GPS)
indica pozitia in care te afli in momentul conectarii. Televiziunea prin satelit si Internetul
ofera noi posibilitati de comunicare, mai ales ca astazi, computerul, inventia ce si-a pus cea
mai mare amprenta asupra vietii cotidiene este larg raspandit.
Activitatile cultural reprezinta o alta modalitate de petrecere atimpului liber, daca
teatrele, conscertele de muzica clasica, expozitiile de picture si muzeele sut frecventate maui
ales de o elita cultivate, dar in acelasi timp toata lumea se beneficiaza de programele micului
ecran. Televiziunea se impune ca principal factor de informare si divertisment, contribuind la
formarea unei culturi de masa. J.F. Aylett in lucrarea mai sus mentionata noteeaza:
Televiziunea a ajutat mai mult decat orice la doborarea barierelor dintre oameni. Adevenit o

sursa majora de divertisment pentru toata lumea si un subiect comun de convesatie pentru
toti. Televiziune este folosita de cei mai multi pentru petrecerea timpului liber, fiind utilizata
atat pentru a se informa cu privire la ce se petrece in societate , cat si pentru divertisment.
Astazi, idividul este confruntat cu o adevarata eplozie informational, corelata cu
necesitatea de a fi la current cu ceea ce se intampla. Din acest motiv, activitatea de informare
se prelungeste mult peste programul de munca, ei fiindu-i destinata si o parte a timpului liber.
Presa scrisa lasa tot mai mult loc televiziunii si Internetului pentru informare.
Cinematograful a cunoscut un reviriment nu doar pentru latura sa artistic si comerciala,
ci si pentru valentele sale educative, deoarece subiectele din viata cotidiana constituie puncte
de plecare ale unor filme. Cinematografia din tarile comuniste, in primul rand cea sovietica,
care fara a fi neaparat lipsita de valoare artistic, a fost puternic angajata politic, astfel se poate
afirma ca televiziunea a fost utilizata ca mijloc de propaganda. Puternic concurat de
televiziune cinematograful trece printr-o perioada de criza, in urma careia frecventarea lui s-a
redus drastic, iar pentru a-si pastra clientele acesta recurge la aspectele senzationale,
comerciale, imagini socante, titluri care sar in ochi, subiecte cu prize la public, uneori
utilizand in exces violenta, nuditatea, suspansul.
In concluzie, cinematograful, presa scrisa si lectura cartilor care odinioara erau
principalul instrument al informarii, si-au pierdut clientela ca urmare a concurentei
televiziunii si calculatorului. Georges Hourdin in lucrarea sa Civilizatia timpului liber
preciza: Televiziunea pune la dispozitia fiecarui camin care are un televizor un jurnal
permanent si omniprezent, un cinematograf, o scena de teatru, emisiuni specializate, o sala de
concert, o universitate in imagini. Ce poate fi mai mult?.
Astazi sunt rare casele in care sa nu existe televizor, iar formidabilul avant luat de
televiziune , mai ales de televiziunea prin cablu si perfectionarea satelitilor de telecomunicatii,
folositi permanent in ultimii ani, contribuie la modificarea comportamentului telespectatorului
fata de evenimentele transmise pe viu. Un rol important in informarea rapida revine si
radioului dar si acesta a fost sucombat de televiziune, deoarece aceasta din urma are avantajul
de a adduce in casele oamenilor nu numai relatarea evenimentelor ci si a imamginilor de la
mari distante, chiar in momentul derularii lor. Traite in direct sau doar cu un decalaj de
cateva ore, numerase evenimente isi intensifica incarcatura emotional. Aceasta face ca fiecare
individ sa fie mai solitar cu ceea ce se petrece in fiecare moment in orice parte a lumii sau a
Europei, astfel intreaga planeta a putut urmari prima aselenizare si primii pasi facuti pe
suprafata Lunii de Neil Armstrong; asa cum s-a putut observa in timpul daramarii Zidului
Berlinului in noiembrie 1989 , imediat dupa caderea lui Ceausescu in Romania aceluiasi an,
iar intreaga lume a asistat indignata la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001.
Televiziune contribuie la un fel de hegemonizare cultural, determinand uniformizarea
mentalitatilor in conformitate cu modelul care a fost si ramanee inca, in multe privinte cel mai
cautat, cel nord-american. Inmultirea si succesul serialelor care au fost prezentate de
majoritatea televiziunilor din lume Dallas, Santa Barbara, Mike Hammer etc. , omniprezenta
pe posturile de radio a unei muzici de import sau a unor imitatii care au servit drept mijloc de
patrundere a limbii engleze, rolul principal al Statelor Unite in controlul fluxului mondial de
informatii prin marile agengii informationale, toate aceste aspecte scot in evident un proces de
americanizare a carui importanta nu trebuie exagerata.
Principalul pericol ce rezida in transmisiunile televizate este usurinta cu care aceasta
reuseste sa manipuleze opinia publica, cei care detin posturile de televiziune pot tria si
ierarhiza informatile stabilind ce si cat sa ofere publicului. Sondajele de opinie difuzate,
adesea realizate la comanda pot contribui la manipularea opiniei publice. S-a observant ca
televiziunea ocupa o mare parte a timpului liber, inregistrandu-se in anumite medii sociale si
segmente de varsta o adevarata dependenta. Concurenta acerba pentru audienta determina
posturile de televiziune sa caute senzationalul, spectaculosul, anecdoticul, vulgaritatea.

Radioul, telefonul, televizorul, aparatul de fotografiat si camera de luat vederi, internetul

au ajuns sa fie prezente indispensabile in viata oamenilor inceputului de secol XXI.

BIBLIOGRAFIE:
Barnea , Alexandru (coord.), Istorie, Manual pentru clasa a XI a, Ed. Corint, Bucuresti2006.
Berstein, Serge, Milza, Pierre, Istoria Europei, vol.V, Institutul European, Iasi, 1998.
Ciuperca, Ioan, Cozma Elena, Istorie, Manual pentru clasa a XI-a, Ed. Corint, Bucuresti,
2006.
www.referate.ro
www.clopotel.ro
Intocmit,
Boldor Raluca
Clitan Diana
Fetea Paula
Mastan Cornel

clasa a XI-a
clasa a XI a
clasa a XI a
clasa a XI -a