Conflictul din Transnistria

n ultima parte a aniilor 1980, peisajul politic al URSS era n plin schimbare datorit politicii
de perestroika ntreprinse de Mihail Gorbaciov, care permitea liberalizarea politic la nivel regional. Democratizarea
incomplet a permis naionalismului exclusivist s devin cea mai dinamic doctrin politic. Unele minorit i
naionale s-au opus schimbrilor de clas politic din Republica Moldova, clas dominat n perioada sovietic de
etnicii rui.Dup ce Moldova a primit statutul de membru al ONU (2 martie 1992), preedintele moldovean Mircea
Snegur a autorizat o intervenie militar mpotriva forelor rebele care atacaser posturi de poli ie loiale Chi inului
de pe malul estic al Nistrului. Rebelii, ajutai de trupele sovietice, i-au consolidat controlul peste cea mai mare parte
din zona disputat. Chiar i dup ncetarea focului, Rusia a continuat s ofere regimului separatist sprijin militar,
politic i economic, permindu-i s supravieuiasc i conferindu-i un anumit grad de autonomie vis--vis de
Moldova. Generalul Lebed, comandantul Grupului Operaional Rus (ROG, fost Armat a 14-a) ncepnd cu iunie
1992, s-a purtat deseori ca un politician transnistrean i a declarat c armata sa ar putea s ajung la Bucureti n
dou ore.
OSCE are deja de muli ani o misiune de observaie la faa locului i ncearc s ghideze negocierile privind
rezolvarea conflictului. Trupele ruseti staioneaz n continuare pe teritoriul moldovenesc, n pofida obliga iilor
asumate de Rusia la summit-urile OSCE din 1999 i 2001.
Problema aderarii R.M la UE

Cele de mai sus denota, ca in societate nu se constientizeaza urmatoarele:

- sarcinile care stau in fata noastra, sau ce trebuie de facut la etapa actuala pentru apropierea de
Uniunea Europeana;
- cum vedem noi apropierea noastra de UE - este oare acest proces de asociere, integrare, aderare
sau altceva;
- care sunt structurile care trebuie sa coordoneze si sa implementeze actiunile menite sa ne asigure
apropierea de UE in vederea viitoarei aderari la UE;
- care este documentul de program ce trebuie elaborat la aceasta faza - conceptie, strategie, plan
national etc.
Cit priveste societatea, si aici trebuie sa spunem, ca sarcinile noastre in procesul viitoarei aderari a
Moldovei la UE nu sunt intelese corect. Exodul masiv al populatiei pe piata muncii la negru anume in
UE, si nu in CSI, arata clar care este optiunea, fie si intuitiva a populatiei noastre. Problema consta in
aceea ca noi vrem sa fim primiti in UE, fara insa a propune ceva din partea noastra, in afara de
problemele care le cream pentru europeni
Este caracteristica si pozitia producatorilor nostri, de exemplu in domeniul vinificatiei si agriculturii. Ei sunt
deseori nemultumiti ca nu sunt acceptati pe piata UE. Dar, sa ne punem intrebarea: ce s-ar intimpla, daca
astazi Moldova ar deveni membru al UE, si marfurile noastre ar nimeri pe piata comunitara, si, respectiv,
marfurile comunitare ar nimeri pe piata noastra ? In aceasta ordine de idei trebuie sa recunoastem, ca criteriul
economic de aderare, impus de UE, care prevede printre altele, ca economia tarii candidate trebuie sa poata
face fata presiunilor concurentiale ale pietei UE, este doar in folosul noastru. In aceasta ordine de idei trebuie
mentionat faptul, ca modificarea sau adaptarea noii constitutii, propusa de Presedintele Voronin, conform
declaratiilor domniei sale, in vederea solutionarii conflictului transnistrean, este un moment important si pentru
viitoarea integrare a Republicii Moldova in UE. Dupa cum se cunoaste, UE este preocupata de viitoarea sa
structura si functionare, si este la etapa elaborarii unei constitutii europene. Astfel, specialistii nostri in
domeniul dreptului constitutional ar trebui sa analizeze cu multa atentie evolutiile actuale si viitoare din cadrul
UE si sa propuna astfel de modificari ale constitutiei noastre, ca pe viitor procesul de adaptare a legislatiei
noastre la cea comuntara sa fie cit mai usor de efectuat.