Partial TPPE

1. C.T.E.-T.G. - analiza termodinamica si tehnica a ciclului Brayton teoretic. Optimizari

La fel ca si ciclurile Rankine Hirn, ciclul Brayton teoretic are loc cu curgere continua si e cuprins ntre
doua adiabate si doua izobare. Principala deosebire n raport cu acestea este faptul ca agentul motor
este n stare gazoasa
Pentru definirea domeniului de variatie a parametrilor ntr-un ciclu Brayton se folosesc doua marimi
adimensionale:
_ raportul de compresie = raportul presiunilor extreme (deoarece p3=p2 si p4=p1 rezulta =p2/p1=p3/p4);
_ raportul temperaturilor extreme (= T3/T1).
n legatura cu temperaturile extreme, si cu raportul acestora, mentionam urmatoarele:
- T1 este data de mediul ambiant, fiind limitata inferior
-T3 e limitata superior de material si de tehnologia de racire a pieselor de nalta temperatura
-Limitarea superioara a T3 si cea inferioara a T1 restrictioneaza inferior raportul .
Pentru un raport impus se poate face optimizarea tehnico-economica a ciclului Brayton functie de
raportul de compresie . Principalii indicatori tehnici, cu efecte economice, dupa care se poate face
aceasta optimizare, sunt:
Lucrul mecanic specific net, L mecanic net=L mecanic destindere-|L mecanic compresie|. Maximizarea acestuia scade
debitul de fluid si investitia, reducnd cheltuielile fixe.
-Randamentul termic teoretic, t= L mecanic net/Q1. Maximizarea acestuia reduce consumul de combustibil si
cheltuielile variabile

Din analiza schemelor se observa urmatoarele:

-Pentru 1 apropiat de unitate, daca 11 suprafata nchisa n ciclu tinde spre zero
-Randamentul termic teoretic este continuu crescator cu , dupa o curba cu concavitatea n jos
-La cresterea T3 si a , termic maxim creste
-L mecanic compresie nu depinde de si creste cu , dupa o curba cu concavitatea n sus

2. Ciclul Brayton real: comparatie cu teoretic, variatia cu compresie, pt. =T3/T1 impus, a t real si a L mec net per kg fluid

Ciclul Brayton real are procese ireversibile, care degradeaza energia n raport cu cele ideale.
Procesele de compresie si destindere desi cvasi adiabate, sunt ne izentrope. Ireversibilitatea lor este
caracterizata prin randamentele interne ale celor doua masini (intern K siintern turbina).
- L Compresor real=L Compresor teoretic/intern K, deci intern K<1 creste T3 la iesirea din compresor si L mec compresie.
- L Turbina real=L Turbina teoretic*intern turbina, deci intern T<1 ridica T4 la iesirea din turbina si reduce L mec destindere

Procesele de curgere au pierderi de presiune, iar primirea si cedarea caldurii nu se realizeaza izobar.
Gradul de ireversibilitate al proceselor este caracterizat prin pierderile relative de presiune:
a) din Filtrul de Aer, FA, de la aspiratia compresorului;
b) pe traseul de legatura dintre K si CA,n CA propriu zisa si pe traseul de legatura dintre CA si T;
c) din Amortizorul de Zgomot, AZ, de la evacuarea turbinei.
Ca urmare se definesc rapoarte diferite: 1) de compresie: (K) si 2) de destindere: (T): K=p2/p1 si
T=p3/p4.
Cum p3<p2 si p4>p1, rezulta K>T.
In ciclul Brayton real,aerul si gazele de ardere: A) nu sunt gaze perfecte, B) au compozitii chimice
proprietati termodinamice si debite diferite

Variatia cu K a L K real consumat de compresor si L T real dezvoltat n turbina are loc dupa curbe
asemanatoare cu cele de la ciclul teoretic. Si n acest caz exista doua valori ale pentru care L T real = L K
real si L net real=0: una apropiata de 1, cealalta mai mica dect valoarea similara pentru ciclul teoretic. Ca
urmare, L intern net evolueaza dupa o curba cu maxim. Deosebirile n raport cu ciclul ideal sunt acelea ca:
A) L mecanic net maxim scade;
B) valoarea K pentru care se maximizeaza L intern net, K(Lintern net max) este mai mica.
Pentru K la care se anuleaza Lintern net, Q1 e diferita de zero si t real se anuleaza. Alura curbei de variatie a
t real functie de K este una cu maxim. Valoarea K(t real max), la care se maximizeaza t real, este mai mare
dect cea pentru care se maximizeaza Lintern net.
Pe ansamblu lucrul mecanic net si randamentul termic real sunt functii multicriteriale, dependente de:
A) Rapoartele si . La cresterea , cu mentinerea celorlalte marimi: - Lintern net creste; - t real creste
B) Factorii de ireversibilitate: - randamentele interne ale compresorului si turbinei, respective; - pierderile
relative de presiune, exprimate prin raportul T/K.
C) Raportul ntre debitul de gaze si cel de aer si coeficientii adiabatici ai celor doua fluide.

3. Ciclul Brayton real: influenta compresie asupra recuperarii caldurii gazelor de ardere evacuate din turbina.

Principala marime care influenteaza posibilitatea recuperarii a) interne si b) externe a caldurii gazelor de
ardere evacuate din turbina, este temperatura gazelor la iesirea din turbina, t4. Aceasta variaza att n
functie de raportul de compresie, K, ct si de raportul temperaturilor, temp extr. Pentru valori impuse ale
temp extr, valorile t4 scad la cresterea K dupa curbe cu concavitatea n sus

Cum K(t real max)>K(L intern net max), rezulta ca ciclul simplu optimizat pentru maximizarea termic, cu K(t real
max), realizeaza t4 mai mica, dect ciclul optimizat pentru maximizarea L specific net, respectiv a P unitare, cu
K(L intern net max). Aceasta limiteaza: 1) cota de caldura recuperabila din gazele de ardere, ct si 2) nivelul
termic la care se poate recupera aceasta. Pentru acelasi K valorile t4 cresc cu temp extr, cernd cresterea
temperaturii maxime n ciclurile cu recuperare externa de caldura.
Recuperarea interna (regenerativa) a caldurii gazelor de ardere e posibila numai daca temperatura t4 este
mai mare dect temperatura aerului la iesirea din compresor, t2.
Aceasta din urma nu depinde de raportul temperaturilor temp extr, ci doar de raportul de compresie, K,
variind n functie de acesta dupa o curba crescatoare cu concavitatea n sus
Marirea K pna la valori comparabile cu K(t real max) din ciclul simplu, poate duce la cresterea t2 pna la
valori mai mari dect t4, eliminnd posibilitatea recuperarii interne a caldurii gazelor evacuate
Efectele negative ale cresterii K asupra posibilitatii de recuperare, externa sau interna, a caldurii sensibile
a gazelor de ardere reduc suplimentar interesul pentru folosirea K ridicate, apropiate de K(t real max) din
ciclul simplu.
Pentru cazul ciclului cu recuperare interna de caldura, randamentul termic se maximizeaza cnd cota
de caldura recirculata este mare si t4>>t2, respectiv la rapoarte de compresie mai mici dect n ciclul
simplu, care nu utilizeaza metode de carnotizare: K(t real max ciclul cu RI)<K(t real max ciclu simplu).

5. Ridicarea performantelor I.T.G. prin cresterea T maxime n ciclu si, corelat, a rapoartelor de compresie

Analiza variatiei cu raportul de compresie K a performantelor tehnice ale unui ciclu Brayton real
simplu, care nu utilizeaza metode de carnotizare , pentru un raport impus al T extreme (= T3/T1), are
urmatoarele concluzii:
A) Exista doua rapoarte de compresie K optime tehnic: 1) (Lintern net max), la care L mecanic net per 1 kg
de fluid se maximizeaza, 2) (t max), la care se maximizeaza M termic, cresc la majorarea =T3/T1
B) ntre cele doua rapoarte exista relatia (Lintern net max)<(t max).
C) Cresterea K de la (Lintern net max), la (t max), coboara temperatura gazelor la evacuarea din TG
propriu zisa reducnd posibilitatile de recuperare, interna sau externa a caldurii sensibile a
acestora.

Pentru un raport de compresie K=p2/p1 dat, cresterea =T3/T1 duce la cresterea simultana
a lucrului mecanic net per 1 kg de fluid (respectiv a puterii unitare a ITG) si a randamentului termic.
Totusi, ridicarea exclusiva a raportului =T3/T1, fara cresterea K, duce, la ridicarea temperaturii de
evacuare a gazelor de ardere din turbina. Ca urmare temperatura medie inferioara a ciclului, Tmi, se
majoreaza si sporul de randament este limitat.
Pe partea rece a ciclului cresterea simultana si corelata a si k;
- permite mentinerea temperaturii de evacuare a gazelor de ardere din turbina si a Tmi
- nu afecteaza posibilitatile de recuperare, interna sau externa, a caldurii sensibile a gazelor de ardere.
Cresterea T3 este limitata tehnologic. I.T.G. mai vechi si Micro T.G. pe o linie de arbori, cu rotoare
metalice compacte monotreapta, se limiteaza la T3 maxime de 850-875C
Peste aceasta T3 maxima apar restrictii impuse de materialele ce lucreaza la temperaturi mari si metoda se
poate aplica prin:
-folosirea de materiale special
-racirea componentelor de nalta temperature
-utilizarea combinata a celor doua metode

6. Ridicarea performantelor I.T.G. prin fragmentarea compresiei, cu racire intermediara.

Din punct de vedere termodinamic, aceasta metoda de crestere a termic urmareste coborrea T mi a
ciclului.

Se observa urmatoarele efecte asupra schimburilor energetice per 1 kg fluid:

1) scaderea lucrului mecanic de compresie si, cresterea lucrului mecanic
2) cresterea Q1 primite la CA, datorita coborrii temperaturii la iesirea din treapta finala de
compresie.
Daca se mentine o destindere nentrerupta si acelasi raport de compresie, duce si la coborrea
temperaturii medii superioare, datorita scaderii temperaturii aerului la intrarea n CA.
. La ciclul cu procese ideale si mentinerea constanta a K global, fragmentarea compresiei cu racire
intermediara conduce la scaderea randamentului termic al ciclului teoretic.
n ciclul real, situatia se prezinta diferit, deoarece:
A) procesele de compresie nu sunt izentrope;
B) racirea intermediara are loc cu pierderi de presiune;
C) temperatura de racire intermediara a aerului este mai mare dect temperatura de aspiratie a
aerului n prima treapta de compresie.
Aceste limitari si ireversibilitati permit ca, chiar la pastrarea aceluiasi raport K global, sa se poata obtine,
prin fragmentarea compresiei globale, cu o repartizare optimizata a rapoartelor pe trepte, unele efecte
pozitive asupra randamentului termic al ciclului real
Compresia fractionata cu racire intermediara mareste simultan (Lnet max) si (t max). Rezulta ca efectul
maxim al metodei se obtine daca se aplica mpreuna cu cresterea K global.
Daca destinderea ramne nefractionata, majorarea K global reduce temperatura gazelor de ardere la
evacuarea din T.G. propriu-zisa si limiteaza posibilitatile de recuperare externa a caldurii gazelor de
ardere pentru producere de abur.
Unele I.T.G. de medie-mare putere, cu compresie mari, folosesc compresia fractionata cu racire
intermediara la:
A) aplicatii navale sau stationare ale ITG aeroderivative turbofan, pentru productie exclusiva de L mecanic;
B) aplicatii stationare energetice - pentru productie de electricitate si cogenerare urbana

7. Ridicarea performantelor I.T.G. prin fragmentarea destinderii, cu ardere intermediara.

Arderea intermediara este posibila tehnic datorita excesului mare de aer la CA a ITG. Temperatura dupa
arderea intermediara este aproximativ egala cu temperatura dupa CA1. Procedeul poate fi considerat o
cale de crestere a randamentului termic teoretic, prin ridicarea temperaturii medii superioare,
asemanatoare cu suprancalzirea intermediara a aburului la ciclul Rankine-Hirn.

Daca se mentine constant raportul de destindere metoda conduce, pe lnga cresterea Tms, si la cresterea
Tm i, datorita scaderii parametrilor de intrare n turbina de joasa presiune. n cazul proceselor ideale,
aceasta face ca ciclul cu destindere fractionata si ncalzire intermediara sa poata avea, daca nu se alege
corespunzator modul de mpartire pe turbine a rapoartelor de destindere,
n ciclul real, efectele tehnice ale metodei asupra schimburilor energetice pe 1 kg de fluid de lucru sunt:
A) cresterea L mecanic de destindere si a L mecanic net; sporul relative de L mecanic net prin fragmentarea
destinderii cu ardere intermediara e mult mai mare ca la fragmentarea compresiei cu racire intermediara;
B) cresterea cantitatii de caldura intrate n ciclu, datorita consumului suplimentar de combustibil la CA2.

Cresterea total, cu pastrarea p intrare n turbina de joasa presiune pastreaza T ms fara a reduce temperatura
gazelor de ardere la evacuarea din T.G. propriu-zisa. Astfel se pastreaza aceeasi T mi, creste termic si se
mentin posibilitatile de recuperare externa a caldurii.
Din punct de vedere al rapoartelor de compresie optime tehnic, (Lnet max) si (t max), metoda le creste
simultan pe ambele.
Fragmentarea destinderii cu ardere intermediara se aplica la unele I.T.G. stationare heavy-duty de peste
200 MW, folosite ca instalatii naintase n ciclurile combinate

8. Ridicarea performantelor I.T.G. n ciclu simplu, prin recuperare interna de caldura.

Aceasta este o metoda de crestere a randamentului termic, bazata pe folosirea unei cote din caldura
sensibila a gazelor de ardere evacuate din turbina, la prencalzirea aerului ntre iesirea din compresor si
intrarea n CA. Din punct de vedere termodinamic, metoda conduce, datorita coborrii temperaturii de
evacuare a gazelor de ardere din recuperatorul intern, la scaderea T mi . Din punct de vedere al
schimburilor energetice per 1 kg de fluid, se observa ca lucrul mecanic net teoretic Lnet B e practic acelasi
n ciclul de baza si n cel perfectionat, dar cantitatea de caldura intrata n ciclul perfectionat scade cu Q1,
devenind Q*1=Q1 B-Q1.
Teoretic, daca recuperarea interna e posibila tehnic, *t este ntotdeauna mai mare dect n ciclul de
baza.

Suprafata de sub curba 56, de racire a gazelor de ardere, este practic egala cu cea
de sub curba 23, de ncalzire a aerului n recuperator si reprezinta, la scara, caldura recirculata.
n ciclul real, pierderile de presiune din schimbatorul de caldura recuperator fac ca turbina cu gaze
propriu-zisa a ciclului perfectionat sa dezvolte un lucru mecanic mai mic dect n cel de baza.
In acest caz variatia randamentului termic real n raport cu cel de baza depinde de raportul
(Lnet/Lnet B)/(Q1/Q1 B). Pentru valori ale <(Lnet max) se obtin valori (Lnet/Lnet B)<(Q1/Q1 B), si rezulta
*t>t B, dar sporul relativ de randament n ciclul real este mai mic dect n cel teoretic.
Principala limitare termodinamica a aplicarii metodei este datorata conditiei de a asigura o diferenta de
temperature gaze aer pentru a putea recircula caldura
Cum (Lnet max) e, practic, acelasi n ciclul cu RIC ca si n cel simplu, rezulta ca pentru cresterea termic n
ciclul cu RIC e necesara reducerea K fata de cel din ciclul simplu.
Noua valoare a (t max) depinde de performantele schimbatorului de caldura de suprafata folosit pentru
recircularea calduri, de raportul temperaturilor extreme si de randamentele interne ale masinilor
de compresie si destindere.Recuperarea interna de caldura se utilizeaza curent la micro T.G cu puteri de
ordinul sutelor de kW el si la unele T.G. de ctiva MW el .

9. Cuplarea componentelor I.T.G. energetice n arhitectura clasica. Folosirea turatiilor ridicate la I.T.G. energetice
pe o linie de arbori (scheme cinematice, avantaje/limite, puteri, turatii, domenii de utilizare).

Principalele componentele ale unei I.T.G. sunt: 1) Compresorul, 2) Camera de ardere si 3) Turbina
propriu-zisa.
Arhitectura clasica a I.T.G. medii si mari, cu masini mecanoenergetice axiale, pe o singura linie de
arbori, este cu compresorul si turbina parcurse de fluide n acelasi sens si camera de ardere amplasata
ntre ele
Acest aranjament al componentelor I.T.G. are multiple avantaje, permitnd:
A) antrenarea directa a compresorului de catre turbina;
B) echilibrarea fortelor axiale asupra rotoarelor celor doua masini;
C) legaturi scurte att ntre compresor si CA, ct si ntre CA si TG;
Cuplarea mecanica a generatorului electric se poate face att la capatul TG propriu-zise, ct si la cel al
compresorului
Compresorul este o masina mecano-energetica consumatoare de lucru mecanic. Se poate realiza n
constructive axiala multietajata, la puteri medii si mari , sau radial centrifuga, monoetajata, la unele TG
de mica putere, Micro T.G
Camera de Ardere, CA. Pentru cresterea temperaturii maxime n ciclu si reducerea productiei de NOX CA
moderne au o circulatie a aerului care sa asigure arderea difuziva si racirea peretilor fierbinti.
Turbina propriu-zisa, este o masina axiala multietajata la puteri medii si mari , sau radial - centripeta (la
Micro TG).
Cresterea turatiei masinilor mecanoenergetice urmareste reducerea gabaritului, consumului de metal si
investitiei n I.T.G, prin micsorarea diametrelor, cresterea vitezelor periferice, cresterea raportului de
compresie pe o treapta de compresor si de destindere pe o treapta de turbina, respectiv reducerea
numerelor de trepte ale celor doua masini.

I.T.G. mici si medii pe o linie de arbori de turatie ridicata si constanta sunt, uzual, de tip energetic
heavy-duty, sub 80 MW el, si aeroderivative turbopropulsoare, sub 12 MW, si antreneaza generatorul
electric prin reductor de turatie, amplasat, de obicei, la capatul liber al liniei de arbori compresor-turbina

10. I.T.G. pe doua sau trei linii de arbori, din care minim una de turatie ridicata si variabila (scheme cinematice,
avantaje/limite, puteri, turatii, domenii de utilizare).

ITG aeroderivative turboreactoare de puteri medii (12-36 MW el) si ITG energetice heavy-duty mici,
sub 12 MW el, cu doua linii de arbori: una de turatie ridicata si variabila, pe care se afla compresorul si
TIP si a doua, TJP,de turatie mai mica si constanta. La TG heavy-duty mici n TJP>n generator este constanta,
iar antrenarea generatorului se face prin reductor. La TG aeroderivative turboreactoare medii n TJP=n
generator

Schemele cu 2-3 linii de arbori au avantajele:-mbunatatirea comportarii I.T.G. la sarcini nenominale, prin
autoreglarea liniei de turatie variabila;

-cresterea puterii utile fata de cazul anterior, datorita turatiei mai mici la TJP si a sectiunilor finale mai
mari

-cresterea fiabilitatii T.G. energetice care lucreaza la presiuni si temperaturi mai coborte

I.T.G. aeroderivative turbofan cu 2 sau 3 linii de arbori si doua compresoare de turatii diferite, au
rapoarte mari de compresie si scheme cinematice complexe . Pentru cea mai complexa schema: A) linia
de turatie intermediara, variabila, cuprinde KJP antrenat de TGMP; B) linia de turatie ridicata,
variabila, cuprinde KIP, care este antrenat de TGIP; C) generatorul electric este antrenat, direct sau prin
reductor, de TGJP, la turatie constanta.
Rapoartele de compresie pe trepte trebuie corelate cu rapoartele de destindere pe turbine,
astfel nct lucrul mecanic dezvoltat de fiecare din turbinele avnd turatii diferite de cea la care se
realizeaza antrenarea generatorului electric sa fie egal cu cel necesar la compresorul antrenat de
aceasta.
Pe lnga avantajele generale ale turatiilor ridicate si variabile, schema permite cresterea K global,
mentinnd fiecare masina mecano - energetica de compresie sau destindere la turatia optima de lucru

11. Functionarea I.T.G. n regimuri nenominale stationare. mbunatatirea comportarii I.T.G. la sarcini partiale

Cauzele regimurilor nenominale ale ITG pot fi de doua tipuri: 1) externe (variatia parametrilor pe contur)
sau 2) impuse de operator (reducerea ncarcarii sub cea maxim admisibila n conditiile externe date).
Compresorul I.T.G. aspira aer din atmosfera, ca urmare performantele I.T.G. se vor modifica datorita
variatiei densitatii acestui aer.
Performantele de catalog se definesc pentru parametri normati.
Conditiile recomandate de I.S.O. sunt: A) presiune absoluta: 760 mm Hg , B) temperatura: 15 C; C)
umiditate relativa: 60 % ; D) pierderi nule de presiune la aspiratie si refulare.
La alte valori ale presiunii, temperaturii sau umiditatii, n conditiile unui debit volumetric aspirat
aproximativ constant, se modifica debitul masic de aer la intrarea n compresor. La turatie constanta a
compresorului, raportul de compresie variaza cu densitatea fluidului din acesta. Modificarea compresie
atrage dupa sine variatia lucrului mecanic specific si a randamentului.
Pentru fiecare ITG furnizorul indica factori de corectie a Pbg si a el br la modificarea presiunii temperaturii
si umiditatii aerului.
Cel mai simplu mod de reglare este cu mentinerea constanta a debitului de aer si reducerea debitului de
combustibil
Principalul dezavantaj energetic si economic al acestei solutii este coborrea T maxime n ciclu, fapt
care reduce T ms si nrautateste X termic si L mecanic specific la sarcini partiale. Consumul de combustibil la mers
n gol poate ajunge n acest caz pna la 25% din cel de la sarcina nominala.
La I.T.G. heavy-duty si aeroderivative turbopropulsoare, cu turatie constanta a compresorului axial,
caracteristica acestuia se poate modifica variind unghiul paletelor statorice-anterotorice.
La unele I.T.G. de medie si mare putere se realizeaza si reglajul paletelor statorice dintre sirurile rotorice
1 si 2 sau chiar si cel de la paletele dintre sirurile 2 si 3.
La sarcini partiale apropiate de cea nominala, Pbg/Pbg nom(80100) % solutia mentine randamentul ITG la
valori de peste 95 % din cel nominal, dar mai mic dect acesta.

ITG pe doua sau trei linii de arbori, din care cel putin una de turatie variabila, beneficiaza de fenomenul
de autoreglare.
Metodele combinate, bazate pe modificarea caracteristicii compresorului si autoreglarea turatiei la
linia de arbori a compresorului asigura mentinerea randamentului ITG la sarcini partiale
apropiate de cea nominala - Pbg/Pbg nom(80%100%) aproape constanta. La ncarcari mai mici
randamentul scade mai putin

10

12. Functionarea I.T.G. n regimuri nenominale tranzitorii. Pornirea I.T.G

Pornirea instalatiilor energetice constituie unul din cele mai importante regimuri tranzitorii. Specificul ITG
este acela ca la pornire necesita L mecanic din exterior la antrenarea compresorului.
Puterea de lansare poate fi 4-7 % din cea neta la cupla ITG. Cota depinde de schema cinematica a
ITG, fiind mai mare la TG pe o linie de arbori, la care motorul rebuie sa puna n miscare tot ansamblul de
masini mecano-energetice, respectiv mai redusa la cele pe doua sau trei linii de arbori, la care se
lanseaza doar linia de turatie ridicata si variabila. Motorul de lansare poate fi:
-O masina electrica motoare separata, de curent continuu (la ITG mici) sau curent alternative
-Generatorul electric al ITG, folosit ca motor sincron, alimentat cu c.a. de frecventa variabila
-_ Un motor cu ardere interna. Aceasta solutie este folosita la I.T.G. de mare putere folosite ca instalatii
de vrf, pentru a elimina consumul de electricitate la pornire.
Etapele generale ale pornirii unei I.T.G. pe doua linii de arbori sunt:

_ pregatirea pornirii
_ lansarea cu ajutorul motorului de pornire, ridicarea vitezei de rotatie a liniei de arbori de turatie ridicata
si variabila pna la circa 30 % din cea nominala;
_ mentinerea turatiei pe acest prim palier pna la stabilizarea unui regim termic intermediar;
_ introducerea combustibilului la CA, aprinderea si cresterea turatiei peste cea a primului palier;
_ decuplarea motorului de pornire cnd P dezvoltata de turbina IP e suficienta pentru antrenarea
compresorului;
_ cresterea vitezei de rotatie a axei de turatie ridicata si variabila pna la circa 75 % din cea nominala;
_ cresterea vitezei de rotatie a turbinei energetice, de turatie redusa, pna aproape de cea nominala;
_ punerea n paralel a generatorului electric si mentinerea pe al doilea palier a vitezei de rotatie a axei de
turatie ridicata si variabila
_ cresterea debitului de combustibil si ncarcarea controlata a generatorului electric.
Duratele si succesiunea secventelor de pornire, indicate pentru fiecare I.T.G. de constructor, depind de:
A) rolul I.T.G. n sistemul energetic din care fac parte:
- de interventie, cu porniri neprogramate foarte rapide, sub 12 minute;
- de vrf, cu porniri zilnice programate, n circa 15-25 minute;
- de semivrf, semibaza sau baza, cu pornire n circa 2040 minute
B) conditiile anterioare pornirii:
- din stare rece, dupa o oprire de durata, caz n care durata pornirii este mare;
- din stare semi-calda sau calda (dupa opriri medii)
- din stare fierbinte (dupa opriri de scurta durata).
Pentru orice masini termice motoare, regimurile de pornire consuma din durata de viata. n cazul I.T.G.,
datorita temperaturilor ridicate de functionare, acest consum este ridicat. Pentru prelungirea duratei de
viata I.T.G. moderne sunt prevazute cu sisteme de pornire automata care controleaza parametrii termici
si mecanici, limitnd vitezele de ncalzire, ridicare a turatiei si ncarcare functie de parametri masurati.

11

15. Caracteristicile cogenerarii recuperative la I.T.G.; comparatie cu cazul I.T.A.

Aplicarea cogenerarii la I.T.G. are o serie de caracteristici specifice, datorate caracterului recuperativ si
nivelului termic ridicat al caldurii recuperabile:
A) Recuperarea nu influenteaza conversia caldurii n lucru mecanic si electricitate. Ca urmare:
Randamentul electric brut, definit ca pentru C.T.E. T.G. ramne aproape de cel nominal.
Productia de electricitate poate continua, la limita, chiar n absenta consumului termic,
Indicele de structura a energiei utile este sensibil mai mare ca indicele de termoficare de la
I.T.A..
B) Temperatura gazelor de ardere evacuate din T.G. este mare. Ca urmare:
-Coeficientul de recuperare a caldurii sensibile a gazelor de ardere este ridicat si pierderile prin gaze de
ardere la cos, dupa recuperare, sunt mici.
Randamentul global de utilizare a energiei primare este mare, apropiat de cel de la I.T.A. de
contrapresiune.
Caldura recuperata poate fi folosita pentru producere de abur, fara scaderea indicelui de termoficare.
C) La consumuri termice mai mici dect puterea termica recuperabila de la I.T.G. care functioneaza la
sarcina nominala, se pot realiza doua tipuri de regimuri, fiecare din ele cu avantajele si limitele lui:
functionare dupa sarcina electrica, cu ocolirea partiala, a cazanului recuperator; unde se
mentine consumul nominal de combustibil, dar caldura utila scade si se reduce randamentul global;
functionare dupa sarcina termica, fara ocolirea CR, cu reducerea debitului de combustibil la C.A. a
T.G. pna cnd Q recuperata devine egala cu necesarul consumatorului; unde randamentul global si indicele
de structura ramn la valori apropiate de cele nominale, dar productia de electricitate scade.

Pentru comparatie, mentionam ca la I.T.A. de cogenerare:

T.A. cu contrapresiune pot functiona doar dupa sarcina termica.
T.A. cu condensatie si priza reglabila au, datorita cozii de condensatie o oarecare elasticitate, putnd
urmari att sarcina electrica, ct si pe cea termica, dar au randament global mai redus.

12

16. Recuperarea de caldura de la I.T.G. pentru cogenerare, combinata cu post combustia: principiul tehnic, diagrama
Sankey, randament, indice de structura.

Postcombustia este un procedeu tehnic de marire a temperaturii gazelor de ardere la intrarea n

cazanul recuperator, prin folosirea lor drept comburant pentru un combustibil secundar, de calitate
inferioara celui folosit la CA a I.T.G.. Aceasta este posibila datorita excesului mare de aer la CA a I.T.G..
Din punct de vedere al oxigenului disponibil n gazele de ardere, puterea termica ce se poate dezvolta
prin post ardere poate sa fie chiar dubla n raport cu cea de la CA a ITG. Daca aceasta este, totusi,
insuficienta se poate adauga aer atmosferic (ardere suplimentara).

Se observa ca postcombustia:
a. ridica temperatura la CRP si intensifica transferul de caldura,
b. mareste cantitatea de caldura livrabila si asigura o elasticitate sporita n functionare,
c. mbunatateste randamentul global,
d. reduce ystr C.E.T.-T.G., marind cantitatea de caldura livrata, pentru aceeasi productie de electricitate.

13

17. Tipuri de cazane recuperatoare cu postcombustie. Arderea suplimentara.

La postcombustia mono treapta avansata (care utilizeaza aproape integral oxigenul din gazele de
ardere) temperatura creste iar transferul de caldura nu mai poate fi exclusiv convectiv. La temperaturi
mari, datorita transferului termic mai putin intens de la perete la abur, suprancalzitorul nu mai poate fi
amplasat n zona de intrare a CRP, iar circulatia nu poate fi mentinuta n contracurent.
n practica se utilizeaza o mare varietate de CRP, care difera prin:
1) tipul proceselor de transfer de caldura:
cu transfer de caldura preponderent convectiv, sub circa 800-850 C,
cu transfer de caldura radiativ (n zona focarului) si convectiv sub 800-850 C;
2) agentii care preiau caldura:
Cazane de Apa Fierbinte, CAF,
Generatoare de Abur, GA, care pot avea una, doua sau trei presiuni de producere a aburului;
Combinatii, CAF + GA;
3) circulatia relativa a agentului ncalzit n raport cu gazele de ardere
cu circulatie relativa n contracurent
cu circulatie relativa n echicurent,
cu circulatie relativa n curent ncrucisat,
combinatii ale solutiilor de mai sus, care cuprind zone cu circulatii relative diferite
4) modul de utilizare a post combustiei:
cu post combustie intermitenta; cnd CRP lucreaza exclusiv recuperativ la sarcini termice mici;
cu post combustie permanenta;
5) numarul de trepte de introducere a combustibilului
6) domeniul de reglare a debitului de combustibil suplimentar.
n practica criteriile de mai sus nu sunt independente. Pentru exemplificare mentionam urmatoarele
solutii:
A) CAF cu postcombustie avnd transfer de caldura radiativ si convectiv. Datorita temperaturii joase a
agentului caloportor si transferului termic intens de la perete la AF, acestea pot functiona cu
postcombustie reglabila ntr-un spectru larg: de la minimum tehnic pna la postardere cvasi completa.
B) GA n contracurent, convective, cu postcombustie mono treapta, amonte de CRP , Domeniul de
reglare a post combustiei este n acest caz de la zero (fara arzator) pna la limita permisa de transferul
de caldura convectiv.
C) GA n contracurent cu suprancalzitor convectiv, amplasat amonte de postcombustie, si
vaporizator radiativ + convective. Aceasta solutie permite mentinerea unei constructii n contracurent, si,
la limita, functionarea exclusiv recuperativa a GA.
D) GA convective n contracurent cu postcombustie n trepte, utilizate n special pentru mai multe
nivele termice de cedare a caldurii. Prima treapta se amplaseaza amonte de cazan, iar celelalte ntre
nivelele termice.
E) GA cu focar radiativ si postcombustie avansata permanenta, pentru a realiza n focar temperatura
ridicata necesara transferului radiativ la vaporizator. n acest caz se renunta la constructia n
contracurent, dar GA nu mai poate functiona n regim exclusiv recuperativ.

14

Postcombustia, folosind drept comburant doar Oxigenul remanent din gazele de ardere, limiteaza debitul
de combustibil aditional si puterea termica dezvoltata de acesta. n unele cazuri, puterea termica ce
trebuie cedata agentului ncalzit pentru acoperirea necesarului de caldura de vrf, e mai mare dect cea
care se poate obtine prin post ardere.
Pentru aceasta se poate introduce suplimentar la cazanul cu recuperare si postcombustie aer atmosferic,
fapt ce permite cresterea debitului de combustibil si a puterii termice dezvoltate prin arderea acestuia,
respectiv a puterii termice transmise agentului caloportor.
Introducerea de comburant suplimentar, aer atmosferic, denumita uzual ardere suplimentara, se aplica
de obicei intermitent, n perioadele cu consumuri termice mari.

15

18. Tipuri de M.P. Energetice, clasificare dupa: 1) aprindere + combustibil + raport geometric de compresie, 2) raport
aer per combustibil si 3) numar de rotatii per ciclu.

Criteriul 1. Dupa ciclul termodinamic si modul de aprindere / ardere a combustibilului, deosebim:

- Motoare cu aprindere prin scnteie (M.A.S. sau motoare Otto) si ardere cvasi izocora. M.A.S. aspira
un amestec de: 1) aer si 2) combustibil: 2.a. micro picaturi si vapori de combustibil lichid, sau 2.b. gaz
combustibil (M.A.S. energetice ard gaz natural). Aprinderea se face prin scnteie electrica, la sfrsitul
compresiei, cnd pistonul se apropie de Punctul Mort Interior P.M.I., iar arderea este aproape
instantanee.
M.A.S. are pericol de detonatie n cursul compresiei si impune limitarea raportului de compresie n functie
de inflamabilitatea combustibilului. La MP, compresie nu este definit n sens termodinamic, ca la ITG, ci n
sens geometric, ca un raport de volume: geometric=Vmax/Vmin. Motoarele Otto folosesc curent geom(10-14)

-Motoare cu aprindere prin compresie (M.A.C. sau Motoare Diesel) si ardere cvasi izobara, M.D.,
aspira aer, fara combustibil, fapt ce elimina pericolul de detonatie n cursul compresiei. La finele
compresiei, cu rapoarte mari (geom>20), cnd aerul atinge temperaturi ridicate, se injecteaza un
combustibil lichid, sub presiune mare, avnd catena mai lunga, temperatura mai mare de vaporizare,
inflamabilitate mica si timp de aprindere si ardere mai lung; acesta se auto-aprinde. Injectia si arderea
continua n cursul destinderii
. n aplicatiile energetice M.D. ard motorina, CLU sau chiar pacura usoara. Pentru a nu rata aprinderea
(n special la pornire) si a mbunatati arderea, o serie de MD utilizeaza bujii cu cap incandescent.
-Motoare Diesel-Gaz (sau dual fuel). Acestea sunt o combinatie a celor doua tipuri de mai sus. Ele
aspira un amestec de aer si gaz combustibil. La sfrsitul compresiei se injecteaza combustibilul lichid sub
presiune, care se auto aprinde. Arderea are loc nti cvasi izocor (combustibilul gazos se aprinde de la
cel lichid) sicontinua cvasi izobar, pe durata injectiei si n cursul destinderii.
Raportul de compresie trebuie ales astfel nct gazul sa nu detoneze n cilindru, dar combustibilul lichid
sa se auto aprinda la sfrsitul compresiei. n aplicatiile energetice se utilizeaza M.D.G. pe gaz natural +
motorina, CLU sau pacurina.

Criteriul 2. Dupa raportul dintre aer si combustibil deosebim M.P. cu amestecuri bogate n combustibil
( mici), medii ( medii) sau sarace ( mari). Raportul se alege in functie de tipul motorului /
combustibilului. Limitele uzuale ale pentru M.P. energetice sunt:

-amestec bogat, la M.A.S., daca MAS < 1,2, respectiv la M.A.C. daca MAC < 2;
-amestec mediu, la M.A.S., daca MAS [1,21,7], respectiv la M.A.C. daca MAC [22,5];
-amestec sarac, la M.A.S., daca MAS > 1,7, respectiv la M.A.C. daca MAC < 2,5.
Criteriul 3. Dupa frecventa schimburilor de agent cu mediul (numarul de rotatii pe ciclu a), deosebim:
-MP n 2 timpi, care efectueaza un ciclu la fiecare rotatie a arborelui motor (a=1rot/ciclu). Aspiratia
aerului si evacuarea gazelor uzate au loc aproape simultan, cnd pistonul este aproape de Punctul Mort
Exterior P.M.E.. Legaturile dintre spatiul de lucru si galeriile de admisie aer, respectiv de evacuare gaze
de ardere, se fac prin ferestre (fante) de baleiaj; deschiderea si nchiderea lor se face n functie de pozitia
pistonului.
- MP n 4 timpi efectueaza un ciclu la doua rotatii (a = 2rot/ciclu). La acestea aspiratia aerului si
evacuarea gazelor de ardere se realizeaza n intervale de timp distincte, prin supape comandate n
functie de fazele procesului, care asigura legatura intermitenta dintre spatiul de din cilindru si galeriile de
admisie / evacuare: Supape de Admisie - S.A. si de evacuare S.E.

16

19. Avantajele utilizarii diagramei p-V pentru studiul proceselor din M.P. Timpii unui motor cu a=2 rotatii pe ciclu.

Diagrama indicata caracterizeaza procesul termodinamic din M.P. n coordonate pV. Alegerea acestor
coordonate este oportuna deoarece:
A.Suprafata de sub o curba deschisa care descrie un proces termodinamic n diagrama p-V este
proportionala la scara cu lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul n cursul acestui proces
Diferentiala lucrului mecanic este dL=p*dV, cu conventia uzuala de semne:
- Cnd V creste si diferentiala sa este pozitiva avem destindere si L mecanic efectuat;
- Cnd V scade si diferentiala sa este negativa avem compresie si L mecanic consumat.

B. Suprafata din interiorul unei curbe nchise care descrie un proces ciclic n diagrama p-V este
proportionala cu L mecanic net schimbat de gaz cu exteriorul n cursul acestui ciclu:
- Cnd
- Cnd

curba este parcursa n sensul acelor de ceasornic L mecanic net este pozitiv rezulta ciclu motor;
curba este parcursa n sensul trigonometric L mecanic net este negativ rezulta ciclu invers.

C. Dintre cei doi parametri independenti, p si V:

-Volumul este parametru extensiv si depinde de pozitia pistonului;
- Presiunea este parametru intensiv si se poate masura ca valoare quasi instantanee
D. Diagrama se poate ridica experimental prin metode simple si precise (de aici denumirea de indicata).
E. Planimetrarea diagramei indicate (determinarea suprafetei prin metode grafo-analitice sau, prin
integrare numerica pe calculator), permite determinarea experimentala a lucrului mecanic pe cilindru si
ciclu.

17

20. Diagrama indicata a unui M.P., la alegere forma, procese si momente caracteristice. Definirea presiunii medii
indicate, puterii indicate, puterii efective la cupla si presiunii medii efective.

Tipul / succesiunea proceselor termodinamice depinde n principal de numarul de timpi, dar si de alti
factori specifici, ca A) tipul aprinderii si combustibilului, B) existenta supraalimentarii si tipul acesteia

Pentru clarificare unor faze ale proceselor, s-au folosit urmatoarele puncte ajutatoare:
1a) Deschiderea S.A., nainte de trecerea pistonului prin P.M.I. 1.
1b) nchiderea S.E., dupa trecerea pistonului prin P.M.I. 1.
2a) nchiderea S.A., dupa trecerea pistonului prin P.M.E. 2.
3a) nceperea arderii quasi izocore, la finele compresiei, nainte de trecerea pistonului prin P.M.I. 3:
- n momentul aprinderii scnteii - la M.A.S.,
- la injectia combustibilului - la M.A.C. si Diesel-gaz.
3b) Sfrsitul arderii quasi izocore si nceperea celei quasi izobare, la Diesel-gaz, n cursul destinderii,
dupa trecerea pistonului prin P.M.I. 3.
3c) Sfrsitul arderii quasi izobare, la M.A.C. si Diesel-gaz, n cursul procesului de detenta, dupa
terminarea injectiei.
4a) Deschiderea S. E. si nceperea evacuarii quasi izocore, datorate supra-presiunii gazelor din
cilindru,cu putin nainte de trecerea prin P.M.E. 4.
4b) Sfrsitul evacuarii quasi izocore si nceputul celei quasi izobare, dupa trecerea prin P.M.E. 4.
Denumirea presiune medie indicata vine de la faptul ca e determinata cu ajutorul diagramei indicate a
M.P.. Sensul fizic al acesteia este ca daca un gaz s-ar ncalzi izobar, ntre volumele extreme Vmin si
Vmax, el ar efectua un L mec ef egal cu L net din ciclul real
Tinnd seama de frecventa ciclurilor si de numarul de cilindri, putem defini puterea indicata, neta,
transmisa de la gaz spre piston, ca fiind:
Pindicata=cicluri*pmed ind*Vcilindree=n/(60*a)*pmed ind*z*(*D^2 cilindru/4)*lcursa [kJ/s, sau kW]
n practica, datorita pierderilor prin frecari mecanice, din motor se transmite spre exterior numai puterea
efectiva la cupla, Pef k = Pindicata - Pmec, mai mica dect cea indicata:
Pef k = *M [kJ/s, sau kW]
unde = viteza unghiulara a arborelui, n rad/sec si M = momentul la cupla, n kN*m.
Prin similitudine cu relatia dintre presiunea medie indicata si puterea indicata putem gasi relatia ntre
puterea efectiva la cupla si o presiune medie efectiva, pmed ef:
Pef k=cicluri*pmed ef*Vcilindree=n/(60*a)*pmed ef*z*(*D^2 cilindru/4)*lcursa [kJ/s sau kW]

18

21. Debitul volumetric si masic aspirat de M.P.; efecte asupra functionarii M.P. energetice la sarcini partiale.

Teoretic, la fiecare ciclu al M.P. se aspira ntr-un cilindru un volum de aer, sau amestec, egal cu diferenta
volumelor extreme, Vmax la P.M.E. si Vmin la P.M.I.:
Vaspirat teoretic=VmaxVmin=(*D^2cilindru/4)*lcursa [m 3/(cilindru*ciclu)]
Pe de alta parte trebuie sa mai avem n vedere urmatoarele:
_ Motorul are mai multi cilindri, fie z numarul acestora.
_ Umplerea incompleta a cilindrilor la fiecare ciclu se reflecta n coeficientul kumplere < 1. Factorul de
umplere este dependent de caracteristicile motorului. El e mai apropiat de 1 la MP n 4 timpi (la care
aspiratia aerului si si mai mic la MP n 2 timpi (la care aspiratia aerului si evacuarea gazelor de ardere se
suprapun partial).

19

22. Diagrama fluxurilor energetice si randamentele caracteristice pentru C.T.E.-M.P.

C.T.E. cu M.P. reprezinta surse de producere exclusiva de electricitate.

Pentru fluxurile de energie s-au folosit urmatoarele notatii suplimentare:

Ptc => Putere termica dezvoltata prin arderea combustibilului;

Pr+c+n => Pierderile motorului prin radiatie convectie si nearse;
Pcsga => Pierderile motorului prin caldura sensibila a gazelor de ardere;
Papa rac => Pierderile motorului spre circuitul de racire cu apa;
Pmec => Pierderile mecanice ale motorului (evacuate uzual cu apa de racire);
Pbg => Putere electrica la bornele generatorului (bruta);
Pgen => Pierderile generatorului electric.

Se observa ca la producerea exclusiva de electricitate randamentul electric brut poate fi scris ca un

produs al randamentelor partiale; el este mai mic dect cel mai mic dintre factori, respectiv dect
randamentul indicat

20

23. Supraalimentarea - metoda intensiv termodinamica de crestere a performantelor M.P. energetice. Principiu,
efecte, clasificarea M.P. dupa gradul de supraalimentare. M.P. cu supraalimentare redusa

Metodele intensiv-termodinamice urmaresc cresterea presiunii medii indicate si a lucrului mecanic

indicat, actionnd n fazele de aspiratie a aerului si evacuare a gazelor de ardere. n aplicatiile de
tractiune se utilizeaza cresterea numarului de supape pe cilindru. Aceasta reduce pierderile de presiune
la aspiratie si evacuare, scade lucrul mecanic consumat n fazele de aspiratie evacuare, mbunatateste
gradul de umplere a cilindrilor si creste puterea indicata. Astfel de solutii se utilizeaza, nsa, rar n
aplicatiile energetice.
Principala metoda aplicata la M.P.E. este supraalimentarea, bazata pe cresterea presiunii de intrare a
aerului n motor peste cea atmosferica. Prin supraalimentare se maresc simultan: A) productia de lucru
mecanic net, B) consumul de combustibil. Ca urmare, randamentul indicat al unui motor
supraalimentat este comparabil cu cel al motorului atmosferic din care provine.
Ssupraalimentarea mbunatateste performantele energetice ale M.P., prin cresterea
randamentului mecanic, deoarece aceleasi pierderi n valoare absoluta se vor raporta la o putere
indicata mai mare. n plus, ea aduce efecte economice pozitive si prin reducerea investitiei specifice.
Dupa presiunile pe galeriile de aspiratie si de evacuare, deosebim M.P.:
o atmosferice sau aspirate, la care p evacuare p atmosferica p aspiratie;
o usor supraalimentate, la care p aspiratie p evacuare p atmosferica;
o mediu supraalimentate, la care p aspiratiep evacuare>p atmosferica , cu p aspiratie/p atmosferica(1,3-1,5);
o puternic supraalimentate, la care p aspiratie p evacuare > p atmosferica , cu p aspiratie/p atmosferica >1,5.
M.P. cu supraalimentare redusa acestea utilizeaza un compresor de aer radial centrifug,
K, denumit si suflanta, cu antrenare mecanica de la arborele motorului, printr-un Amplificator de Turatie
A.T. Turatia ridicata a compresorului permite: a) reducerea diametrului acestuia n raport cu cel de la
turatie scazuta, concomitent cu cresterea vitezei periferice si a raportului de compresie pe treapta; b)
cresterea randamentului lui intern, ca urmare a cresterii latimii canalului de aer si reducerii
degradarilor la curgere. Pe ansamblu, rezulta avantaje importante: micsorarea gabaritului si a investitiei,
simultan cu cresterea randamentului procesului de compresie. Limita turatiei este data de efortul datorat
fortei centrifuge.
Schema permite cresterea nivelului presiunii pe galeria de admisie peste cel din galeria de evacuare si
mbunatateste gradul de umplere a cilindrului.
Ea se foloseste n special la M.P. n 2 timpi, la care aspiratia aerului si evacuarea gazelor de ardere au
loc aproape simultan. Datorita faptului ca suflanta consuma lucru mecanic de la arborele motorului, dar si
suprapresiunii mici, cstigul de putere mecanica este nesemnificativ. n aplicatiile energetice turatia
constanta a suflantei mentine, ca si la motoarele atmosferice, dezavantajul debitului masic aproape
constant independent de ncarcare.

21

24. M.P. cu supraalimentare cu turbosuflanta: supraalimentarea medie si puternica (TurboIntercooler). Analiza

comparativa a schemelor de supraalimentare a M.P. energetice.

M.P. cu supraalimentare medie utilizeaza o turbosuflanta (turbo charger), formata din compresorul de
aer K si turbina cu gaze T, de antrenare a K, amplasate pe o linie de arbori de turatie ridicata si variabila .
Ambele masini mecano energetice, compresorul (radial-centrifug) si turbina (radial-centripeta) sunt de tip
mono treapta si beneficiaza de avantajele turatiei mari.
La M.P. energetice, functionnd la turatii constante,turbosuflanta nu este cuplata mecanic la arborele
cotit, iar turatia ei se auto stabilizeaza cnd puterea dezvoltata de turbina acopera consumul
compresorului si pierderile lagarelor. Ca urmare turatia este maxima la sarcina nominala si scade cnd se
reduce debitul de combustibil.
Solutia este recomandata pentru M.P. n 4 timpi, cu supape comandate, la care aspiratia aerului si
evacuarea gazelor de ardere au loc la momente diferite. Suflanta nu consuma lucru mecanic de la
arborele motorului, iar suprapresiunea este mare, ca urmare exista un cstig semnificativ de putere
mecanica.
Racitorul R, montat amonte de galeria de admisie coboara temperatura aerului, ca urmare: a) densitatea
aerului creste majornd debitul masic aspirat, pentru acelasi debit volumetric si b) scade pericolul de
autoaprindere n cursul compresiei.

M.P. cu supraalimentare puternica, sau schema TurboIntercooler ridica presiunea n galeria de

aspiratie n raport cu cea din schema precedenta utiliznd compresia n 2 trepte; ntre ele se introduce un
schimbator de caldura pentru racirea aerului ceea ce reduce lucrul mecanic de compresie, R.I.
Schema are o serie de asemanari cu cea anterioara:
A) se poate folosi doar la M.P. n 4 timpi;
B) antrenarea compresorului se face doar de catre turbina, turbo-suflanta nu e cuplata la arborele M.P.,
iar turatia ei, variabila cu ncarcarea, se stabileste din conditia ca puterea dezvoltata de turbina sa
acopere consumul compresorului si pierderile lagarelor;
C) dupa al doilea compresor, amonte de galeria de admisie, se introduce Racitorul Final, RF, care
coboara temperatura aerului, i mareste densitatea si creste
debitul masic aspirat,
D) n aplicatii energetice autoreglarea turatiei mbunatateste performantele la sarcini partiale;
E) RI si RF intra uzual n categoria racirilor termodinamice; totusi, se poate recupera o parte din caldura
cedata de aer la RI si RF n circuitul de alimentare cu caldura a consumatorilor urbani, de nivel termic
redus.

22

Din analiza comparativa a schemelor de mai sus observa urmatoarele:

- Tipul de supraalimentare trebuie corelat cu numarul de timpi ai motorului.
- Existenta unui numar mare de cilindri, cu procese decalate, permite cuplarea ntre masinile rotative, care
au curgere continua (suflanta, turbina cu gaze) si M.P., avnd curgere discontinua n fiecare cilindru, dar
relative continua pe ansamblul cilindrilor. La MP n 4 timpi se poate asigura curgerea continua cu minim 4
cilindri.
La supraalimentare medie si nalta, RF si, n al doilea caz, RI, sunt raciri termodinamice. Coborrea
nivelului lor termic mbunatateste performantele M.P. din punct de vedere al productiei de L mecanic.
Ambele sunt raciri de joasa - medie temperatura, din care doar o parte se pot recupera pentru
cogenerare; n aceeasi categorie
intra si racirea uleiului. Ca urmare a avantajelor descrise, majoritatea M.P. energetice sunt cu
supraalimentare:
-slaba, la M.D. lente si semi rapide n 2 timpi;
- medie, la M.D. si M.A.S. semi rapide si rapide n 4 timpi.

23