PROCEDT]RA OPERATIONALA STA}IDARI)

EFECTUAREA INVESTIGATIILOR RADIOLOGICE LA

ADULT

1.

Scop

Aceastl proceduri are ca scop efectuarea investigafiilor radiologice corect gi in

condifii de siguranlI pentru pacient gi personalul medical.

2.

- Domeniu de aplicare

Se aplica in Institutul de Pneumoftiziologie ,rMarius Nasta"- Bucuregti,

Laboratorul de Radiologie gi imagistici

3. Documente

de referin(I
- Ordin nr. 1003/2008

4. Atribu{ii

pi responsabilitifi

Personalul medical are obliga(ia de a asigura informarea corespunzltoare

pacientului asupra necesitilii plstrlrii Figei, pentru inregistrarea datelor
^privind expunerea medicali individuall la radialii ionizante gi prezentirii
acesteia Ia orice expunere medicall ulterioarl Ia radiatii ionizante.
Nicio gravidl nu va fi expusl medical la radiafii ionizante firi o justificare
adecvati.
Medicul ordonator este obligat sI prezinte in scris practicianului toate
informa{iile medicale necesare justificirii expunerii dorite.
Ordonatorul are obliga{ia de a men{iona in indica{ia de efectuare a oriclrei
proceduri radiologice solicitatl pentru o gravidi scopul, motivafia expunerii,
elementele clinice particulare pentru expunerea solicitati, slptimina de sarcinl
Ia data solicitirii, alte expuneri practicate anterior.

fn cazul bolnavelor internate nu se va practica nicio expunere medical5 la

radia{ii ionizante dec6t dupi finalizarea gi notificarea examenului clinic general
complet.

In cazul bolnavelor internate, la care expunerea medicali Ia radiafii ionizante

este succesivl altor expuneri, orice noui solicitare a unei alte expuneri va fi
inso{iti obligatoriu de dosarul medical imagistic anterior.
In cazul dezacordului de opinii intre ordonator gi practician, decizia final5
aparfine practicianului, care are responsabilitatea efectuirii procedurii
radiologice.

Optimizarea procedurii radiologice trebuie sI aibi in vedere reducerea Ia

minimum a expunerii fltului, pffnI la un nivel al constrdngerii de dozi de lmSv,
la care riscul expunerii se considerl a fi neglijabil.
Practicianul este obligat sI notifice in scris, in finalul buletinului radiologic
de interpretare, doza datoratl expunerii medicale sau toate datele necesare

evaluIrii acesteia.
Recomandlrile sunt aplicabile femeilor cu capacitate de reproducere, de la
pubertate la menopauzd) respectiv femeilor cu vArsta cuprinsl intre 12 ani qi 50
de ani.

Orice solicitare de practicare a unei proceduri radiologice pentru o femeie

in perioada fertiH va fi inso{it[ de men(iunea speciali a ordonatorului asupra
existenfei unei eventuale sarcini.
Pacienta va fi intrebatl explicit, verbal sau in scris, daci este insircinat5,
precum gi despre data ultimei menstruafii.
Existenfa oriclrei incertitudini cu privire la starea de graviditate,
exprimati de citre pacientl, ordonator sau practician, impune un consult de
specialitate la medicul de specialitate obstetric5-ginecologie qi amAnarea
expunerii medicale pAnI Ia clarificare.
In situafia in care pacienta se afli in imposibilitatea de a preciza prezenfa
unei eventuale sarcini, iar expunerea este absolut necesari, se efectueazi
procedura radiologic5, cu luarea unor misuri suplimentare de protecfie
(protejarea abdomenului inferior).
DacI sarcina se confirmi gi femeia trebuie investigatl sau tratatl pe
parcursul sarcinii, se recomandi una dintre urmltoarele 3 proceduri alternative
ori se vor alege altele, conform specificului fieclrui caz:

a) utilizarea altor metode de diagnostic, neiradiante, cum ar fi ultrasonografia

sau rezonan{a magnetici;
b) amffnarea examinirii sau tratamentului pinl dupi nagtere, daci aceasti
op{iune se consideri acceptabili din punct de vedere clinic, punffndu-se in
balanfi riscul gi beneficiul pentru maml gi fit;
c) in cazul in care intArzierea examinirii sau tratamentului nu este considerati
ca acceptabili din punct de vedere medical, procedura radiologici se va efectua
cu discernlmint privind doza de radiafii Ia nivelul fltuluil in aceastl situafie,
doza la nivelul fitului va fi estimati inainte de examinareltratament gi, dacl este
relevant, reestimati dupi.
In procesul luirii deciziei de efectuare a unei proceduri radiologice, riscul
posibil datorat unor doze mari de iradiere trebuie sI fie primordial.
Se recomandi, de principiu, amfinarea oricirei expuneri medicale Ia
radiafii ionizante a gravidelor aflate in primele 15 siptlmfini de sarcinS.
Asistentul care efectueazi investigatia radiologicl va respecta intocmai
prevederile acestei proceduri

5. Descrierea procedurii

EXAMENUL RADIOLOGIC TORACO.

PULMONAR
Pentru acest examen pacientul trebuie dezbracat complet pina Ia mijloc.Se va
inspecta toracele pentru a aprecia aspectul musculaturii, mameloanelor,
prezenta unor cicatrice.Se vor lua masuri de inlaturare a medalioanelor, care
vor fi puse in cutia de valori si incuiate si recuperate de catre pacient dupa
efectuarea investigatiei
Reguli generale :
- in camera de radiologie nu se vor introduce mai mul{i pacienfi deodatl (
maxim 2 in cazul in care este nevoie de o a doua persoana care sa-l sprijine
pe pacient, iar acea persoana va fi dotata corespunzator cu sortul pentru
protectie la radiatii ionizante si va fi alta decat personalul care lucreaza in
radiologie, eventual un insotitor al pacientului);
dupi fiecare lot de l0 - 20 pacienfi se va aerisi obligatoriu inclperea si se va
pune lampa cu ultraviolete pentru dezinfectarel
aparatul Riintgen va avea o apirltoare contra tusei pacienfilor;
- la sffirgitul zilei, sala se va aerisi prelungit gi se va dezinfecta sala prin
spilare gi qtergere umedi cu dezinfectante.

- Pacien{ii cu tuberculozi vor fi programa(i astfel inc6t sI nu intre in contact

cu pacienfii cu alte afecfiuni.
Etapele efectuirii investiga(iei radiologice trebuie sa contina:
1. Pregltirea aparatului qi a materialelor necesare (filme, etc.)
2. Pregiltirea psihicl qi instalarea pacientului pentru efectuarea investigaliei
radiologice.
3. Efectuarea investigaliei radiologice propriu zise.

1. Pregitirea psihicl gi instalarea pacientului pentru efectuarea investiga{iei

radiologice.
Pacientul va fi a$ezat in pozifia corespunzdtoare investigafiei recomandate de
medicul curant, conform procedurii de lucru.
Pacientului i se va arilta cI aparatul este curat , dezinfectat 9i i se va explica
tehnica ce urmeazd a se Practica.
I se explicl pacientului, de ce nu are voie si schimbe pozi(ie sau sI respire in
timpul expunerii.
2. Efectuarea investiga(iei radiologice
2.1 RADIOGRAFIA PULMONARA ANTERO.POSTERIOARA DE FATA
. inainte de executarea investiga(iei qi dupl se spal[ obligatoriu mf,inile;
. t, timpul lucrului ne aqezim vis-a -vis de pacient;
. Rugim pacientul si intoarcl, capul intr-o parte pentru a nu ne respira in
fa[d;
. Pozitionim pacientul astfel:
- pacientul va sta cu mainile pe solduri pentru a indeparta omoplatii de pe
campurile pulmonare si cu coatele impinse inainte spre caseta cu capul usor

flectat posterior, barbia fiind sprijinita pe marginea superioara a casetei

portfilm;
daca avem o pacienta e recomandabil ca sanii sa fie ridicati si trasi extern
inainte de aplicarea toracelui pe caseta si vor fi mentinuti in aceasta pozitie
prin apasarea toracelui pe caseta portfilm pentru a nu se crea imagini ale
sanilor pe filmul radiografic ce ar putea sa impiedice o mai buna
a filmului radiografic.
interpret
^re
In cazul in care bolnavii sunt in stare grava se va efectua radiografia in
pozitie sezand sau in decubit.

pacientul este asezat in decubit central cu corpul intors intr-o parte;

Efectuarea investigaliei toracice pulmonare se va face astfel:

sistemele de centrare sunt cele luminoasel
se executa in incidenta postero-anterioara a toracelui aplicata pe caseta

portlilm;

- raza centrala este inclinata

caudocranial si din exterior spre interiorsi intra la

un lat de
palma la dreapta sau la stanga liniei mediane in dreptul vertebrei D5 si iese prin

mijlocul
sternuluil

- se foloseste un film radiologic de 24*30 sau 30*40, chiar 35*35 cateodata in

lungime, iar marginea craniala a casetei depaseste cu doua laturi de deget
furculita sternala, iar sternul sa fie asezat pe mijlocul casetei;
- distanta focus-film este de DFF:100 cm si se foloseste grila antidifuzoare;
- elementele electrice utilizate sunt tensiunea radiogena U:60-80 KV si incarca
rea Q:100-125 mAs, elemente ce pot varia in functie de grosimea toraceluil
- se efectueaz^ radiografia in apnee de regula in vederea obtinerii unei imagini
mai clare si mai bune, dar se foloseste si executarea de radiografii executate in
inspiratie profunda, in scopul de a cobori mai mult cupolele diafragmatice si
de a se obtine o mai buna transparenta a campurilor pulmonare, indeosebi a
celor bazale din punct de vedere calitativ.
. Pacientul, dupl expunere, este condus de personalul care l-a insofit, in
secfia de care apar{ine. Se ya evita astfel expunerea accidental5 sau
aglomerarea sdlii de agtePtare.
o Rezultatul va fi ridicat de asistenta sau infirmiera desemnati de medicul
care a recomandat investiga{ia.
2.2 RADIOGRAFIA PULMONARA POSTERO.ANTERIOARA DE FATA
Pacientul este asezat in decubit central cu capul intors intr-o parte,cu bratele pe
Iinga corp si rotite in pronatie,palmele privind in sus.Raza centrala este inclinata

caudo-cranial si din afara-inauntru si intra la un lat de palma la dr. sau stg. liniei
mediane in dreptul vertebrei D5 si iese prin mijlocul sternului.Se foloseste un
film radiologic 25130 sau 30/40 in lungime Distanta este de lm cu grila,iar ca
elemente electrice se folosesc 68KV-100 SI 100-125 mAs,elemente ce pot varia in
functe grosimea toracelui.Se lucreaza in apnee.
2.3.RADIOGRAFEA STERNULUI DE PROFIL
- Pacientul este asezat in decubit lateral cu bratele aduse Ia spate.Pieptul scos
inainte si are fata intoarsa in planul frontal al corpului. Raza centrala este
perpendiculara pe caseta si tubul putin inclinat ,tangent la strn si intra prin
treimea mijlocie a sternului.
- Se foloseste film radiologic de 24130 sau 30/40 in lungime si asezat in asa fel
incit marginea craniala a casetei depaseste cu trei laturi de deget furculita
sternala, iar marginea anterioara depaseste cu doua laturi de deget planul
anterior al toracelui. Se face la lm in grila, iar ca elemente electrice se dau
80 KV SI 180 mAs. Se executa Rg. in apnee.
2.4.RADIOGRAFIA PULMONARA DE PROFIL
Pacientul este asezat in decubit lateral cu bratele deasupra capului iar planul
frontal sa fie asezat pe masa.Raza centrala cade perpendicular pe caseta si intra
prin centrul liniei axiale anterioare si la doua latimi de deget imaginii ei.Filmul
radiologic folosit este de 30140 in lungime .Se executa Ia distanta de lm cu grila
autodifuzoare si cu elemente electriceT0-72 KV si 120-t65 mAs in apnee,in inspir
profund.Rg.se face pentru examinarea arcurilor costale laterale.Prin aceasta
imagine se pune in evidenta grilaju costal lateral,manubriul sternalrpart
moi,corpul sternal,omoplatul,strnul,coastele si corpii vertebrali dorsali D2-D12 si
chiar corpul vertebral L1 .
2.s.TOMOGRAFIA PLANA
Tomografia plana poate fi executata in plan ;-frontalrsagital sau in transvers.
Tomografia in plan frontal se poate executa in pozitie ortostatica sau decubit
dorsal.pacientul sa fie bine imobitizat.Centrarea se face in raport cu indicatiile
furnizate de imaginea standard.Pentru sectiuni segmentare se centreaza exact in
mijlocul regiunii respective cu ajutorul elementelor de reper
obisnuite.Expunerile se fac in apnee dupa inspiratie .Sectiunile cara trec prin
bifurcatia traheii si a bronhiilor principale se afla la o distanta de lL-12 cm de la
planul posterior.Seriile de clisee se fac din 2 in 2 cm,fie plecind de Ia 5 pina la L5
cm,fie de la 4la 14 cm .apropierea sectiunilor cu diferente mici de la 0,5 cm intre
doua sectiuni-se impune in mai multe cazuri.Pentru a nu iradia bolnavul este
necesar ca adincimile sectiunilor sa fie bine precizate.Constantele fizice sunt in

functie de aparat.

Tomografia

in plan sagital - bolnavul este asezat in profil perfect.Tehnica

executarii este aceeasi ca la tomografia in plan frontal.

Tomografia in plan transvers -planurile de sectiune sunt fixate prin repere
anatomice,indeosebi pe vertebrele toracale.Aceste repere se fixeaza radioscopic.
2.6.EXAMENUL RADIOLOGIC EFECTUAT LA PATUL BOLNAVULUI
Acest examen se efectueaza pentru blnavii netransportabili.Este necesara
dotarea serviciului RADIOLOGIE cu aparate portabile,cu greutate mica,usor
manevrabile care pot fi puse in circuit direct la sursa de curent existenta la locul
chemarii.Radiografiile cu aceste aparate se fac in incidentele cunoscute,in pozitie
sezinda sau in decubit.Sistemele de sustinere a casetei port-film vor fi amenajate
cu resurse locale.
2.7.TEHNICA DE RADIOGRAFIERE A CENTURII SCAPULO.HUMERALE
SI A MEMBRULUI TORACAL
2.7.1. Clavicula se executa in incidenta postero-anterioara asezindu-se
clavicula respectiva cu marginea anterioara lipita de casetarumarul opus este
ridicat pe un sac de nisip pus sub el,iar bratul este asezat in pronatie.Raza
centrala cade perpendicular pe casetarpatrunzind prin orificiul supero-intern al
omoplatului .Rg. se executa fara Buky.Se foloseste film radiologic de 18124
.Radiografierea ambelor clavicule comparativrse realizeaza in acelasi modrcapul
fiind in extensie, iar centrarea se face la nivelul furculitei sternale .Se foloseste
film radiologic de 15/40 cm.
2.7.2.Omoplatul - se executa in incidenta de fata-bolnavul se aseaza in decubit
dorsal,cu capul ridicat si mina pe cap.Omoplatul este lipit de caseta. Raza
centrala cade perpendicular pe caseta,tangenta la torace,trecind pe sub axila la 4
cm.Radiografia se executa in apnee fara Buky.Film radiologic folosit 24130 cm
sau 18/29 cm. Inclinarea toracelui de partea omoplatului de radiografiat face ca
omoplatul sa nu fie acoperit in intregime de grilajul costal.Incidenta de profil
pacientul se aseaza in decubit lateral si putin aplecat in fata ,cu bratele ridicate si
duse inainte.Raza centrala intra perpendicular pe caseta pe la mijlocul
omoplatului.Se executa fara Buky,pacientul fiind in apnee in timpul expunerii.
2.7.3. HUMERUSUL -Incidenta de fata- pacientul se aseaz^ culcat pe mina in
decubit dorsal,bratul respectiv este aplicat pe film cu fata lui dorsala usor
indepertata de corp,iar antebratul intins in sus cu fata palmara.Raza centrala

cade perpendicular pe film in mijlocul casetei si a humerusului.Se executa fara

Buky.Fitmul radiologic folosit 15/40 cm.
Incidenta de profil - se poate executa in pozitie culcata sau sezinda.Se aplica pe
caseta fata interna a bratului,iar antebratul se aseaza usr flectat si in pronatie,in
asa fel incit linia cara uneste epicondilul cu epitrohleea sa fie perpendiculara pe
film. Raza centrala cade perpendicular pe caseta prin mijlocul bratului. Se
lucreaza fara grila antidifuzoare BucKy. De cele mai multe ori humerusul, ca si
alte oase lungi se radiografraza partial, insa impreuna cu una din extremitatile
articulare(cot sau umar).
Film folosit 15*40.

2.7.4. ARTICULATIA SCAPULO-HUMBRALA INCIDENTA ANTERO.

POSTERIOARA
Pacientul este culcat pe masa in decubit dorsal, usor inclinat lateral ca umarul de
radiografiat sa fie cat mai aproape de caseta. Bratul putin departat de corp, iar
antebratul in extensie se sprijina cu marginea cubitala pe masa. Raza centrala
putin inclinata Ia 5-10 grade cranio-caudal si dinauntru-inafara intra la 3-4 cm
deasupra axilei. Se executa in apnee in timpul expunerii, fara grila BucKy.
Film utilizat L5*40.
INCIDENTA DE PROFIL
Se executa cu bratul in apductie si antebratul flectat cu mana pe cap.
Film utilizat 15*40.
2.T.5.ANTEBRATUL.RADIUSUL SI CUBITUSUL.TNCIDENTA DE FATA
Pacientul se aseaza langa masa cu cotul si antebratul intins pe caseta cu fata
dorsala palma priveste in sus. Supinatia antebratului trebuie sa fie completa
pentru a nu se suprapune cu cele doua oase. Raza centrala cade perpendicular pe
mijlocul antebratului, se utilizeaza de regula Yz dintr-an film de 24*30.
INCIDENTA DE PROFIL
Pacientul tine antebratul cu marginea lui cubitala aplicata pe caseta, policele
privind in sus pentru a nu se suprapune oasele antebratului, este bine sa dam o
usoara inclinatie externa antebratului. Pe film se va prinde si articulatia
respectiva a cotului, de regula, dar se vor utiliza cu 5 kV in plus.
2.7,6. ARTICULATIA COTULUI- INCIDENTA ANTERO.POSTERIOARA
Se aplica olecraniut pe film, membrul superior fiind lipit de masa cu fata sa
dorsala, palma privind in sus. Raza centrala cade perpendicular pe film in
centrul interliniei articulare si al casetei. Imobilizarea se face cu saci de nisip, iar
radiografierea se executa fara Bucky. Filme utilizate 18*24-

INCIDENTA DE PROFIL
Pacientul se aseaza la marginea mesei cu cotul aplicat pe film, in asa fel incat
antebratul flectat pe brat la 90 grade sa se rezeme cu marginea cubitala pe
masa.Raza centrala cade perpendicular pe film Ia nivelul epicondilului. Filme
utilizate 18*24.
2.7 .7 . MANA. INCIDENTA POSTERO.ANTERIOARA
Pacientul este asezat pe scaun langa masa, antebratul si palma asezate in
pronatie, partea anterioara a articulatiei se sprijina bine pe mijlocul casetei.
Raza centrala perpendiculara pe film cad,elaYz
Liniei care uneste varfurile apofizelor stiloide ale radiusului si cubitusului. Film

folosit L3*18. DFF:7Scm, cu localizator, fara grila Bucky. Pentru imobilizare

punem sac de nisip pe antebrat.

INCIDENTA DE PROFIL
Pacientul este asezat langa masa cu marginea cubitala a antebratului si mainii pe
masa. Articulatia radio-carpiana se aseaza in centrul casetei, iar raza centrala
intra prin varful apofizeistiloide a radiusului.

INCTDENTA DORSO.PALMARA
Pacientul este asezat pe un scaun langa masa, mana de radiografiat avand
degetele usor indepartate se sprijina cu fata palmara spre centrul casetei.
Antebratul se sprijina de masa, imobilizat cu saci de nisip, r^za centrala
perpendiculara pe caseta la baza degetului mediu. Centrarea se face cu ajutorul
unui localizator sau prin diafragme. DFF:75 cm, cu grila Buclry. Film utilizat
18*24.
2.8 TEHNICA DE INVESTIGATII ARDIOLOGICE A MEMBRULUI PELVIN
SI A CENTURIT PELVINE
2.8.I. CENTURA PELVINA SAU BAZIN
- INCIDENTA ANTERO.POSTERIOARA
Pacientul se aseaza in decubit dorsal, cu picioarele usor flectate si apropiate intre
ele, mainile intinse pe langa corp, controlam ca simetria celor doua jumatati de
bazin sa fie completa. Pacientul va fi pregatit cu o seara inainte, clisma sau
purgativ, raza centrala cade perpendicular pe caseta, pe linia mediana la 4-5 cm
deasupra simfizei pubiene. Film 30*40 cm pe latime.DFF:l00cm cu grila Buclry.

INCIDENTA POSTERO-ANTERIOARA PENTRU BAZIN

Pacientul este asezat in decubit ventral cu gambele usor flectate pentru a aplica
bine bazinul pe masa. Raza centrala cade perpendicular pe caseta prin plica
interfesiera Ia nivelul simfizei pubiene. Film 18*24. DFF:100cm cu grila Bucky.
2.8.2 ARTICULATIA SACRO-ILIACA INCIDENTA ANTERO.
POSTERIOARA
Pacientul este asezat in decubit dorsal, cu membrele pelvine in extensie, raza
centrala usor inclinata caudo-cranial si din exterior spre interior, cade Ia 2 cm
sub spina iliaca antero-superioara pe linia inghinala. Fiecare articulatie se
radiografiaza separat pe cate un film de 18*24, DFF:100 cm, cu grila Bucky. Se
poate obtine o radiografie buna ambelor articulatii sacro-iliace punand pacientul
in decubit ventral ca pentru radiografia de bazin in pozitie postero-anterioara.
Raza centrala cade perpendicular pe film Ia nivelul primei vertebre sacrale cu
linia interfesiera. Film 30*40 cu grila Buclry. Se obtin comparativ pe film ambele
articulatii sacro-iliace si oasele componente ale bazinului.
2.8.3 INCIDENTA PENTRU MTCUL BAZIN AXIAL
Se executa cu pacientul asezat pe caseta, cu corpul aplecat inapoi la 45 grade fata
de planul mesei, cu capul in extensie. Raza centrala cade perpendicular pe film Ia
mijlocul lui intrand pe la lz distantei dintre ombilic si simfiza pubiana pe linia
mediana.Film 24*30.DFF:100 cm. Fara grila Buclry.
2,8,4 ARTTCULATIA COXO.FEMURALA
.INCIDENTA ANTERO.POSTERIOARA
Pacientul este asezat in decubit dorsal, iar membrul pelvin in extensie, cu usoara
desfasura bine colul femural. Raza centrala
rotatie interna pentru
^
perpendiculara pe film la 3-4 cm sub mijlocul liniei ce uneste spina iliaca anterosuperioara cu simfiza pubiana. Film 24*30. DFF:7Scm.
-INCIDENTA DE PROFIL
Pacientul este asezat in semidecubit lateral de partea interesata in asa fel
incatplaqnul dorsal al corpului sa faca cu masa un unghi deschis inapoi de
aproximativ 45 grade, iar membrul pelvin opus bine intins si imobilizat cu saci
de nisip. Coapsa de partea articulatiei de radiografiat trebuie sa fie flectata. Raza
centrala cade perpendicular pe fiIm si la mijlocul liniei care uneste spina iliaca
antero-superioara.

2.8.s.FEMURUL
.INCIDENTA ANTERO-POSTERIOARA
Pacientul este asezat in decubit dorsal, cu membrul in extensie, degetele
piciorului privind in sus, pentru imobilizare se pun saci de nisip pe coapsa. Raza
centrala perpendiculara pefilm laYz coapsei, cu grila Bucky. Film 15*40.
.RADIOGRAFIA C OMPARATIVA
Membrele pelvine in extensie, lipite unul de altul in decubit dorsal. Raza centrala
cade intre coapse Ia mijlocul celor doua oase femurale. Film 30*40 , cu grila
Bucky.
-INCIDENTA POSTERO-ANTERIOARA
Da o imagine mai neta,femurul fiind situat mai aproape de film
2.8.6. GENUNCHIUL
INCIDENTA ANTERO.POSTERIOARA
Pacientuleste asezat cu partea posterioara a genunchiului pe caseta.Raza
centrala cade perpendicular pe film sub virful rotulei, fara Bucky.
INCIDENTA DE PROFIL
Pacientul se aseaza in decubit lateral, cu genunchiul cu fata externa pe caseta la
nivelul spatiului articular. Fara grila Bucky.
2.8.7 GAMBA.TIBIE SI PERONEU
.INCIDENTA ANTERO.POSTERIOARA
Radiogralia acestor oase se face impreuna si de obicei comparativ. Pacientul este
asezat in decubit dorsal cu fata posterioara a gambei pe film si varful degetelor
privind in sus si usor inauntru, pentru a roti putin gambele ca cele doua oase sa
nu apara suprapuse. Raza centrala cade perpendiculara pe mijlocul gambei, fara
grila Bucky.
.INCIDEI{TA DE PROFIL
Pacientul este asezat in decubit lateral, cu fata externa a gambei pe caseta, usor
rotita inafara pentru a nu se suprapune oasele. Raza centrala cade
perpendiculara pe mijlocul gambei, fara grila Bucky.
2.8.8 ARTICT]LATIA TIBIO.TARSIANA
-INCIDENTA ANTERO-POSTERIOARA
Membrul pelvin se aseaza intins pe masa avand articulatia respectiva pe caseta,
cu degetele piciorului privind in sus. Raza centrala inclinata caudo-cranial, din
afara inauntru cu aproximativ 18 grade, trecand prin mijlocul articulatiei.

-INCIDBNTA DE PROFILNecesita o incidenta speciala care sa-l proiecteze de

sus in jos. Centrarea se face perpendicular pe caseta, la nivelul varfului maleolei
interne tibiale.
2.8.9 PICIORUL

.INCIDENTA DORSO-PLANTARA
Se aplica planta pe caseta, raza centrala inclinata caudo-cranial cu aproximativ
20 grade, patrunde printre cuneiformul si metatarsianul al doilea. Fara grila
Buclry. Deoarece cuneiformele nu se disting bine in aceasta proiectie se executa o
alta incidenta cu fata dorsala a labei piciorului pe caseta.
.INCIDENTA DE PROFIL
- Se pune marginea externa a labei piciorului pe caseta, piciorul sanatos e
trecut peste cel bolnav, inaintea lui, astfel ca putem aplica bine genunchiul
pe partea bolnava pe masa, dand astfel o oarecare inclinare in afara a labei
piciorului si evitand deci o suprapunere de
oase pe film. Raza centrala cade perpendiculara pe caseta patrunde putin inainte
si dedesubtul maleolei tibiale
Fara grrila Bucky.
2.8.10 CALCANEUL
Necesita o incidenta speciala care sa-l proiecteze de sus in jos. Pacientul este
asezat in picioare pe masa, se apleaca inainte cu genunchii putin flectati, planta
ramanand lipita pe caseta. Raza centrala inclinata dinapoi inainte, trece pe
deasupra tuberozitatii calcanee. Film 13*18. Fara grila Bucky.

2.8.II COLOANA CERVICALA

INCIDENTA ANTERO.POSTERTOARA

Pacientul este asezat pe masa an decubit dorsal.cu capul in extensie si gura bine
inchisa.Raza centrala ,usor inclinata caudo-cranial ,intra prin regiunea osului
hitoid.radiografia se executa in apnee.pe film 18*24 sau 13*18 ,farz Buclry,DFF
100 CM ,cu localizator,capul pacientului fiind bine imobilizat.Radiografia pune
in evidenta coloana cervicala ,cu exceptia primelor doua vertebre-atlas si axisprecum si primele trei vertebre dorsale.

. INCIDENTA PENTRU ATLAS SI AXIS

Pacientul este asezat in decubit dorsal ,cu planul sagital al capului perpendicular
pe caseta ,gura este deschisa Ia maxim si mentinuta in aceasta pozitie cu ajutorul
unui dop de pluta pus intre dinti.Raza centrala cade perpendicular pe caseta
,intrind pe sub marginea incidentelor superioare ,pe linia mediana .Capul este
fixat in extensie ,radiografia se executa cu localizator,DFF-100 cm ,film 13*18
,pacientul va fi in apnee .Pe film vom recunoaste vertebrele atlas si axsis
incadrate intre mandibula si bolta palatina.
- INCIDENTA DE PROFIL ;-pacientul va fi asezat pe un scaun linga stativul
aparatului.I se va recomanda sa stea cu umerii in jos, bratele in lungul corpului
si barbia usor ridicata.Planul sagital al capului va fi paralel cu caseta ,in asa fel
incit coloana cervicala sa se proiecteze in centrul casetei .Un umar se va sprijini
pe suportul casetei ,iar r^za centrala va cadea peroendicular pe mijlocul
filmului ,intrind Ia nivelul osului hiloid .Film utilizat 13*18 ,DFF 100cm ,fara
Bucky ,in apnee. Pe film se vor distinge ; occipitalul ,cele sapte vertebre
cervicale ,gaurile de conjugare si apofizele spinoase ,iar anterior coloanei
traheea,laringele si osul hioid.
. II\CIDBNTA DE PROFIL IN DECUBTT LATERAL
-pacientul va sta culcat pe o parte ,tinind umerii in jos ,iar caseta va fi ridicata
pe saci de nisip pina ce va veni in contact cu obrazul .Capul trebuie sa fie in
usoara flexie ,cu planul sagital ,paralel cu filmul in asa fel incit coloana cervicala
sa se proiecteze in centrul filmului .Raza centrala perpendiculara pe caseta
patrunde la nivelul mijlocului gitului. Cu localizator,in apnee ,fara Bucky ,DFF75 cm ,film de 13*18 .In aceasta incidenta adesea nu se vizualizeaza vertebra C7
la persoanele cu gitul scurt .
2.8.12 COLOANA VERTEBRALA DORSALA ; -desi coloana vertebrala
dorsala se poate radiografia in intregime ,atit de fata cit si de profil ,adesea din
cauza unei cifoze accentuate ,din cauza suprapunerii centurii scapulo-humerale
in proiectia de profil peste coloana superioara ,precum si datorita faptului ca
exista o diferenta mare de imagine ,pe filmul de ansamblu ,intre portiunea
superioara si cea inferioara se efectueaza radiografii segmentare de fata si profil
ale coloanei dorsale superioare si inferioare .

INCIDENTA DE FATA PENTRU COLOANA VERTEBRALA IN

II..{TREGIME ;
Pacientul va fi asezat in decubit dorsal ,cu coloana pe centrul mesei si al filmului
,raza centrala cazind perpendicular pe film si la mijlocul coloanei dorsale
,pacientut va fi in apnee ,fara Bucky ,DFF-100cm ,cu film de 15*40 .
INCIDENTA DE PROFIL ; - pacientul va sta in decubit lateral ,tinind bratele
ridicate deasupra capului ,cu genunchii usor flectati , in apnee in timpul
expunerii .Raza centrala ,perpendiculara pe caseta ,intra la jumatatea coloanei
dorsale.DFF-100 cm,cu Bucky ,cu film de 15*40
2.7.13 COLOANA VERTEBRALA LOMBARA - se deosebeste de vertebrele
dorsale prin dimensiunile lor mai mici .Pentru a studia mai bine pe filmul
radiologic fiecare vertebra lombara sunt necesare r
adiografii de fata si profiI separat pentru Ll-L4 si separat pentru L5 care are o
inclinatie deosebita fata de axul trunchiului .Pacientul va fi pregatit in prealabil
cu o clima evacuatoare sau purgativ cu o seara inainte.
INCIDENTA DE FATA -ANTERO-POSTERIOARA ; pacientul este asezat in
decubit dorsal ,cu miinile pe linga corp si cu genunchii flectati pentru a reduce
din curbura coloanei si a o aplica astfel mai bine pe masa de radiografiere
.Pacientul va fi in apnee in timpul expunerii ) r^za centrala intra perpendicular
pe film Ia aproximativ 10 cm . sub apendicele xifoid pe linia mediana ,cu Bucky
,cu localizator, DFF:100cm, cu film de 24*30
INCIDENTA DE PROFIL - se poate executa in pozitie culcata sau in picioare .
In pozitie culcata pacientul se afla in decubit lateral dr. sau stg. cu coapsele si
gambele indoite si fixate cu saci de nisip iar miinile aduse in fata . Raza centrala
cade perpendicular pe caseta la 6 cm. Deasupra crestei iliace .In pozitie in
picioare - este similara cu cea culcata ,insa are avantajul ca putem utiliza 150
cm. DFF RAD ,radiografiile fiind mai valoroase .,aratindu-ne cele 5 vertebre
vazute din profil cu toate detaliile lor ; apofize spinoase , apofiza transversa cit si
cea articulara . Vertebra L 5 - pacientul este asezat pe masa in decubit dorsal
cu picioarele flectate si bratele de=a lungul corpului,in apnee in timpul expunerii
,r^za centrala inclinata la 20 grade caudo-cranial intra la un punct situat la
aproximativ 7 cm. Deasupra simfizei pubiene si iese Ia nivelul articulatiei L5-Sl
.DFF-100 cm ,cu localizator ,cu Bucky ,cu film de 24*30 . Pe film vor aparea
vertebrele L4-L5 precum si o mare parte di osul sacru ,oasele iliace si
articulatiile sacro-iliace .Radiografiile pun in evidenta discurile lombare si zonele

de conjugare lombo-sacrate

; aratind mobilitatea mai mare sau mai mica a

coloanei lombo-sacrate .
2.7.14 SACRUL SI COCCISUL - radiografierea este mai anevoioasa
din cauza colonului plin cu gaze si materii fecale , de aceea este recomanda ca
pacientul sa fie pregatit cu o seara inainte cu clisma sau purgativ.Se cunosc doua
pozitii clasice pentru sacru: de fata si de profil.

.INCIDENTA DE FATA PENTRU SACRU

Pacientul va fi asezat in decubit dorsal, cu capul pe un sac de nisip, iar gambele si
coapsele flectate, pentru a face ca osul sacru sa aiba o pozitie cat mai paralela cu
filmul. Asezarea pacientului se face in asa fel incat sacrul sda fie in centrul
filmului. Pacientul va fi in apnee in timpul expunerii. Raza centrala cade pe linia
mediana Ia un lat de deget deasupra simfizei pubiene, fie perpendicular pe film,
fie cu o inclinatie caudo-craniana de 10-15 grade, in functie de marimea
concavitatii sacrului(se poate observa executand intai radiografia de profil a
sacrului).
Radiografia se poate executa cu o compresie abdominala, cu localizator, cu grila
antidifuzoare Buclry, DFF:100 cm.
INCIDENTA DE PROFIL PENTRU SACRU
Pacientul va fi asezat in decubit lateral, ca pentru coloana lombara de profil, cu
gambele si coapsele putin flectate, cu un sac de nisip sub genunchiul inferior, iar
bratele aduse inainte. Raza centrala cade perpendicular pee film la 2 cm
deasupra plicii interfesiere la nivelul sacrului reperat prin palpare. Radiografia
se efectueazacu localizator si cu grila antidifuzoare BucB, cu corectia de regim
respectiva. Radiografia ne va arata sacrul si articulatia sacro-lombara de profil,
creasta sacrului, coccisul si vertebra L5.
INCIDENTA DE FATA PENTRU COCCIS
COCCISUL se radiografiaza ca si sacrul, in aceeasi pozitie, insa cu alt regim si
cautand sa centram, dupa o prealabila palpare a lui.
Raza centrala poate avea o inclinatie cranio-caudala de aproximativ 10 grade.
Radiografia se executa cu localizator si cu grila antidifuzoare Buclry,
DFF(distanta film-focus):100 cm. Pacientul va fi in apnee in timpul expunerii.
INCIDENTA DE PROFIL PENTRU SACRU
Aceasta incidenta pune in evidenta a sacrului pune in evidenta spatiul articular
lombo-sacral si unghiul sacro-lombar, promontorial, creasta sacrala si canalul

sacral. Coccisul insumeaza 4-5 vertebre, mai rar 3, care la o anumita varsta
sudeaza intre ele, ramanand libera numai prima vertebra.

se

2.7.15

RENALA SIMPLA
E necesara o buna evacuare a gazelor intestinale ce s-ar puttea suprapune cailor
urinare si impiedica actul radiologic, Iucru care se realizeazaprin administrarea
cu 2-3 zile inainte a unui regim alimentar usor(fructe, legume, mai multe lichide)'
iar inainte cu o zi de efectuarea radiografiei i se da bolnavului carbune medicinal
sau triferment.Inaintea examenului i se face o clisma evacuatoare. Pentru
efectuarea propriu-zisa a radiografiei se dezbraca pacientul complet si culact pe
masa de radiografie. Explorarea cailor urinare se numeste pielografie, iar
substanta de contradt se va introduce pe cale ascendenta printr-o sonda
introdusa in ureter sub controlul cistoscopului. Ca substanta opaca poate fi
folosita iodura de sodiu in concentratie de l0 V" si usor incalzita pentru a
produce contractii spastice, reflexe ale bazinetului sau chiar un reflex pielorenal.
Pielografia trebuie efectuata in conditii de asepsie perfecta, iar introducerea
sondelor in ureter se face in sala de cistoscopie, unde pacientul este transportat
pe o targa in sala de radiografiere si pus pe masa.
2.7.16 UROGRAFIA
Umplerea cavitatii renale in cazul urografiei se face pe cale descendenta prin
introducerea solutiei de contrast(odiston 60 %o,omnipacque l0oh) pe cale
intravenoasa.
Pregatirea bolnavului se incepe prin evacuarea gazelor din intestin, aplicandu-se
un regim ca si in cazul pregatirii bolnavului pentru radiografia renala simpla sau
colecistografie.lntrucat imaginea radioloica va fi in functie de concentratia urinii
in substanta de contrast pe langa regimul cunoscut se Ya restrange si cantitatea
de lichide in ziua examinarii bolnavului, nu va mai primi mancare si lichide, in
felul acesta obligand rinichiul de a concentra cat mai mult urina excretata, iar in
dimineata examinarii se face inca o clisma evacuatoare, dupa care se face proba
de toleranta Ia iod ca si in cazul colecistografiei. Substanta de contrast se elimina
foarte repede prin rinichi, deja la 8-10 minute de la efectuarea injectarii ea apare
in urina cand se face radiografia propriu-zisa. Prin aceasta radiografie se
urmareste functia rinichiului respectiv secretia si excretia, structura pielocaliceala a rinichiului, bazinetul urinarrm ureterele, vezica urinara in cazul unor
infectii renale sau chiar litiaze renale.

De obicei se fac mai multe secvente Ia 5,10,15,30, chiar 45 minute, iar in unele
cazuri si Ia o ora dupa injectare pentru a vedea daca exista rinichi mut

e contraindicata in

unele cazuri: insuficienta renala si

hepatica, boala vaselor, insuficienta cardiaca decompensata si in TBC evolutiva.
2.7.I7 CISTOGRAFIE
Este o metoda de explorare radiologica a vezicii urinare, putand fi executata
printr-o radiografie vezicala simpla dupa evacuarea vezicii urinare sau printr-o
umplere a acesteia cu o substanta de contrast sterilizata, eventual amestecata cu
aer. Radiografie vezicala simpla pune in evidenta calculi intravezicalisi examenul
nu necesita o pregatire prealabila, iar cistografia cu substanta de contrast are
nevoie de o clisma evacuatoare cu apa calduta pentru a se elimina colonul, dupa
care bolnavul e pus pe masa de radiografiere si se va introduce de catre medic o
sonda Nelaton in vezica, prin care se evacueaza urina, se spala vezica cu o solutie
de acid boric cu ajutorul unei seringi Grugan introducandu-se intre 100-200 ml
iodura de sodiu l0o/o sterila. Se inchide sonda cu o pensa hemostatica, dupa care
se executa radiografierea. De altfel vezica urinara se pune in evidenta si cu ocazia
urografiei intravenoase la l-2 ore dupa terminarea injectarii. Se va avea gija ca
pacientul sa nu urineze.Vezica urinara poate fi pusa in evidenta si prin
pneumocistografie. [n acest caz vezica se umple cu aer, peste care se injecteaza
prin sonda o substanta opaca.
2.7.I8 RADTOGRAFIACOLONULUI
Pentru examenul radiografic e necesara evacuarea prealabila a colonului de
materii fecale si umplerea lui cu o substanta de contrast, lucru care se poate face
urografic.Urografia

fie pe cale bucala sau rectala.

Daca examenul se rezuma numai la colon, pentru a scurta timpul de examinare
se poate administra bolnavului la indicatia mediucului cu circa 8 ore inaintea
examenului o doza de suspensie baritata, iar in dimineata respectiva bolnavul va
fi examinat daca colonul va fi umplut in intregime si se va urmari Ia intervale
regulate inaintarea suspensiei baritate, intrucat in mod obisnuit substanta opaca
ajunge la rect la24 ore dupa examinare.

- Acest

examen se numeste irigografie(cu substanta de contrast), care

evidentiaza modificarile anatomice ale anselor si mucoaselor intestinale.
Pregatirea bolnavului idem radiografiei colonului.

Bolnavul e urcat pe masa de radiologie si urmeaza a i se face clisma cu substanta

de sulfat de bariu, respectiv 500S ce se dizolva in 1-15 ml apa usor incalzita. Se
introduce canula irigatorului, care este unsa cu vaselina, dupa care Ia indicatia
medicului se da drumul lent la substanta de contrast, se vfizualizeaza astfel
ansele intestinale, mucoasa colonului, in vederea stabilirii unui diagnostic de
precizie. Se mai urmareste inaintarea substantei de contrast baritate pentru
stabilirea portiunilor cu probleme rectosigmoidiene, ampulorectale si unghiul
anselor intestinale.
2.7.19 RADIOGRAFIA CRANIULUI
Sinusuri anterioare ale fetei-INCIDENTA SUPRAOCCIPITALO FRONTALA
2.7.1,9.1

Bolnavul se aseaza in decubit ventral, cu antebratele in flexie, cu palmele pe

masa, fruntea pe mijlocul casetei, cu nasul usor turtit.
Raza centrala inclinata cranio-caudal, intra Ia doua laturi de deget deasupra
inionului si iese prin nas. Film utilizat 24*30 in lung. DFF:35 cm cu grila Bucky,
cu Q:59-60 mAs, U:60 kV.
Se evidentiaza orbitele, stancile si ramura ascendenta a mandibulei.
2.7.19.2 INCIDBNTA POSTERO.ANTERIOARA A CRANIULUI POZITIA
SUPRAOCCTPITONAZALA
Pacientul e asezat in decubit ventral, antebratele in flexie cu palmele pe masa, iar
capul in usoara extensie si se reazama cu barba pe caseta, iar nasul usor turtit
incat planul sagital sa fie perpendicular pe caseta. Raza centrala perpendiculara
pe caseta intra prin lambda si iese prin varful nasului. Film utilizat 24x30 in
lung, incat marginea inferioara Ia un lat de deget dedesubtul barbiei in marginea
laterala la egala distanta de planul sagital. DFF:75 cm cu Q:100 mAs, U:70'75
kV. Se evidentiaza sinusurile frontale si maxilare, orbitele si mastoidele, osul
malar, stancile si mica aripa a sfenoidului.
2.7.I9.3 INCIDENTA POSTERO-ANTERIOARA A CRANIULUI
SUBOCCIPITALO FRONTALA
Bolnavul e asezat in decubit ventral, antebratele in flexie, palmele pe masa
radiologica, fruntea si glabela lipite de caeta, nasul usor
turtit, astfel incat planul sagital sa fie perpendicular pe caseta. Raza centrala e
inclinata caudo-cranian si intra la 4 laturi de deget dedesubtul ilionului si iese

prin nas . Film utilizat 24*30 in lung, incat marginea superioara depaseste cu 4
laturi de deget, iar marginile laterale Ia egala distanta de planul sagital. DFF:75
cm cu Q:100 mAs, IJ:70-75 kV. Se evidentiaza sinusurile maxilare, ambele
etmoidale, stancile si mica aripa a sfenoidului.

2.7.I9.4 II{CIDENTALATERALA

Bolnavul e asezat pe masa in decubit ventral, antebratul flectat, se reazama cu

inionul pe masa si capul intors cu 90 grade in planul sagital, paralel cu caseta. Se
rearz^ma cu regiunea temporoparietala pe mijlocul casetei, iar linia interorbitala
sa fie perpendiculara pe caseta. Raza centrala este perpendiculara pe caseta si
intra la un lat de deget deasupra mijlocului liniei bazale.
DFF:75 cm cu Q:80 mAs, U:65-70 kV, cxu grila Bucky. Se evidentiaza:
sinusurile frontale, orbitele, celulele etmoidale, sinusurile maxilare, sutura
fromntoparietala, saua turceasca, dorsumul seii si sutura occipitoparietala.
3. Reorga nizar ea mediului
Se indepdrteazd Ei triazil degeurile rezultate in urma investigafiilor,
conform OMS 2L9, privind trierea deEeurilor periculoase, dacl este cazul (dacd
s-au efectuat manevre ce implici rezultarea deqeurilor periculoase).
Se curl{I qi dezinfecteazi aparatul ori de c6te ori este nevoie.
Se aerisegte camera.

RADIOSCOPIA PULMONARA
Este un examen utilizat pentru explorarea aparatului respirator si al tubului
digestiv. La aparatele moderne amplificatorul electronic reda intensitatea
imaginii de 1000-10000 fata de ecranul radioscopic obisnuit, se imbunatateste
foarte mult calitatea imaginii, fara a avea nevoie de o adaptare prealabila la
intuneric, diminueaza in mod eevident doza de iradiere a bolnavului, intrucat
examenul se efectueaza cu 1-1.5 mA .
Examenul radioscopic permite sa evidentuiem in diverse faze respiratorii
variatiile suprafetei de proiectie a cavitatii toracelui si ale transparentei
campurilor pulmonare si fiind un examen dinamic permite sa urmarim actul
respiratiei, diafragmul, arcurile costale. La examenul de fata, in mod normal,
amplitudinea si excursiile cupolelor diafragmului sunt simetrice, miscarile
diafragmului, arcurile costale si aspectul sinusurilor costo-diafragmatice nu
prezinta diferente in dreapta fata de stanga. La examenul de profil sinusurile
costodiafragmatice, spatiul retrosternal si retrocardiac apar bine evidentiate in

2.1 8

inspiratie profunda. In expiratie, aspectul acestor spatii se modifica, reducandusi in mod evident suprafata de proiectie si calitatea.
Radioscopia permite studierea aspectului patologic al structurilor examinate,
Iocalizarea si aprecierea modificarilor dinamice. Radioscopia scoate in evidenta

afectarea morfologica a organelor examinate, permite

apreciertea
repercursiunilor pe care Ie au diverse afectiuni asupra organelor anatomice din
jur, evidentiaza colectiile lichidiene libere, insotite sau nu de deplasarea
.1.-rn.r,telor structurale din jur, alege cele mai adecvate sectiuni necesare
examenului tomografic, localizeaza unii corpi straini si stabileste rapoartele pe
care acestia Ie au cu formatiunea anatomica unde sunt situati, urmareste modul
cum progreseaza substanta de contrast, permite sa exploram bolnavul in diferite
pozitii si incidente.

DupI fiecare expunere asistentuUasistenta care executa investiga{ia

radiologici va completa Anexa 2 din Ordin nr. 1003/2008 referitoare la doza
efectiva incasata de pacient in timpul investigatiei radiologice, in care se vor
introduce datele referitoare Ia:
- tipul investigatiei radiologice;
- practica de diagnostic;
- semnatura si parafa medicului radiolog care efectueaza investigatia
radiologica;
- dozaefectiva/indicatia DAP-metrului in microGray*cm2 sau mGray*cm2
incasata de pacient in decursul investigatiei radiologice efectuate.

Inregistrari
- Anexa 2 din Ordin nr. 1003/2008
7.

- Registrul parametrilor individuali de expunere la radiatii

ionizante in

radiodiagnostic care cuprinde urmatoarele rubrici ce vor trebui completate de

asistenta care efectueaz investigatia:
. Numarul curent al investigatiei efectuate;
. Numele si prenumele pacientului care efectueaza radiografial
. Codul numeric personal al pacientului care efectueaza radiografia;
. Varsta pacientului care efectueaza radiografia;

.
.

Sexul pacientului care efectueaza radiografia;

Starea fiziologica a pacientei care efectueaza radiografia (se refera la
femeile intre varsta de 16-50 ani care pot procrea ). Daca sunt insarcinate
si li s-a recomandat totusi investigatia radiografica de catre medicul curant
se calculeaza riscul iradierii fatului-beneficiu pentru mama de catre

medicul radiolog si se aduce la cunostinta mamei care sunt riscurile

efectuarii investigatiei, dupa care va fi pusa sa semneze in registrul
parametrilor individuali de expunere la radiatii ionizante ca sunt de acord
sa efectueze radiografia respectival
Tensiunea radiogena aplicata tubului de radiatii X in decursul investigatiei
respectivel

. Timpul expunerii la radiatii ionizante a pacientului care

^

efectuat

investigatia radiologica;
Intensitatea curentului radiogen aplicata tubului de radiatii X exprimata in
miliAmperi (mA)
. fncarcarea sau produsul intensitatii curentului radiogen care trece prin
tub si timpul cat a durat expunerea la radiatii ionizante(mAs) exprimata in
miliAmperisecundel
. Codul procedurii radiologice efectuata de catre pacient reprezentata de
tipul investigatiei radiologice;
. Medicul care trimite pacientul pentru efectuarea investigatiei radiologice.
Nr. 1-21
- Anexe privind tehnica investigatiilor pe

DE
REGULAMENTUL
RADIOLOGTCE UTILIZATB
GENERAL

LUCRU CU TNSTALATIILE
IN ROENTGENDIAGNOSTICUL

I.Obiectul si domeniul de aplicare

Regulamentul are ca obiect stabilirea masurilor de radioprotectie si

securitate radiologica
roentgendiagnostic general

la

utrlizarea instalatiilor radiologice

de

in cadrul Laboratorului de Radiologie, situat in

II. Reglementari aplicabile

Legea nr.l1111996, cu modificarile si completarile ulterioare - Legea
privind desfbqurarea in siguranfI, reglementarea, autorizarea qi
controlul activitdlilor nucleare.
NSR - 01 - Normele Fundamentale de Securitate Radiologica2000;

NSR - 04 - Norme privind radioprotectia persoanelor in cazul

expunerilor medicale la radiatii ionizante
NSR - 07 - Norme privind eliberarea permiselor de exercttare a
activitatilor nuclere si desemnarea expertilor acreditati in protectie
radiologica

NSR

- 11 -

Normele de securitate radiologica

in practicile

de

radiologie de diagnostic si radiologie interventionala.

Manualul de operare pentru echipamentul ELTEX 400.
Manualul de operare pentru echipamentul DUO DIAGNOST.
Manualul de operare pentru echipamentul ddR Multi System.
Manualul de operare pentru echipamentul Multix Compact K.
Manualul de operare pentru echipamentul AXIOM ICONOS.
Manualul de operare pentru echipamentul PoliMobil Plus.
Manualul de operare pentru echipamentul Basic 100-30.
Norme sanitare debaza pentru desfasurarea in siguranta a activitatilor
nucleare.(Ordin MFS nr.381/ 2004).

Norme privind supravegherea medicala a persoanelor expuse

profesional la radiatii ionizante ( Ordin MFS nr. 94412001 si nr.
r03212002).

III. Procedura

de lucru

1. Este interzisa operarea instalatiilor radiologice de catre angajatri care

nu poseda permisul de exercitare corespunzator si valabil sau nu au avizul
medical de apt pentru lucru in mediul de radiatie.
2. Se efectueaza numai expunerile decise de catre practicianul medical;
3. Practicianul medical care decide necesitatea expunerii va lua in

si riscurile la

care este supus pacientul aplicand principiul

AlARA(obtinerea unei imagini de calitate maxima cu utilizarea unei doze
minime de radiatii).
4. Operatorul inregistreaza pacientul in registrul de evidenta al
expunerilor (registrul parametrilor individuali de expunere la radiatii
ionizante).
5. Registrul de evidentava contine urmatoarele rubrici:
o numar curent;
o data calendaristica;
. numele si prenumele pacientului;
. codul numeric al pacientului;
. sexul pacientului;
o varsta pacientului;
o parametrii expunerii pentru fiecare pacient (expunere) in parte
(tensiune radiogena kV, intensitatea curentului radiogen mA,
sarcina sau incarcarea mAs, timpul de expunere in msec,
valoarea produsului doza-aie acolo unde exista un DAP-metru
la instalatia de roentgendiagnostic);
. procedura de examinare;
. numele practicianului medical care a decis expunerea;
. diagnosticulstabilit;
o alte informatii.
Registrul poate fi sub forma de fisier pe calculator care este salvat
periodic pe suport material pentru a putea fi pastrat.
6. Operatorul verifica inainte de prima utllizare din ziua respectiva
functionarea corecta a aparatului.
considerare

Modul

de

functionare graJie si scopie

7. Se selecteaza dispozitivele auxiliare ale aparatului ( Bucky in masa,

coloana perete, suport caseta) necesare procedurii de executat.
8. Se selecteaza distanta sursa -detector si inaltimea de lucru
preferata.
9. Se introduce caseta cu film.
10. Se alinrazatubul RX cu caseta.
11. Se pregateste pacientul, fiind informat despre investigatia pe care
urmeaza sa o efectueze si cerandu-i se datele ce urmeaz;a a fi trecute in
registrul parametrilor individuali de expunere la radiatii ionizante.
12. Daca avem o pacienta cu varsta cuprinsa intre 14-45 ani (considerata
in perioada fertila) e intrebata despre starea ei fiziologica (daca e sau nu
insarcinata) si daca e insarcinata este pusa sa semneze in registrul
parametrilor individuali de expunere la radiatii ionizante ca este de acord cu
efectuarea investigatiei respective dupa ce i s-au adus la cunostinta care sunt
risc-beneficiu),
rapor
riscurile expunerii fatului la radiatii(se calculeaza raportul
dupa care i se pune sortul de protectie la radiatii ionizante.
13. Se pozitioneaza pacientul si se efectueaza investigatia, daca este
cazul, cu mijloacele de protectie adecvate.
14. Se selecteaza colimarea necesara si filtrul.
15. Sunt scoase din camera de expunere persoanele care nu sunt
necesare procedurii de examinare.
16. Se reface perimetrul de protectie prin inchiderea usilor de la camera
de expunere.
17. Se selecteaza parametrii de expunere pe panoul de comanda m
conformitate cu manualul de operare, adaptati la pacient si procedura de

examlnare.

se cere pacentului Sa ramana nemiscat si i se fac si alte

recomandari considerate necesare pentru obtinerea unei imagini corecte,

18 I

daca este cazul.

19. Se porneste expunerea prin apasarea butonului de expunere'

20. Se developeaza filmul corespunzator pacientului investigat si

asiguram ca e al persoanei care a efectuat investigatia.

IV. Sarcinile si responsabilitatile titularului de autorizatie

ne

1. Trebuie sa elibereze permise de exercitare nivel I

tuturor
persoanelor din unitate, expuse profesional la radiatii ionizante, care nu
poseda permis de exercitare nivel 2 sau 3 emis de CNCAN.
2. Trebuie sa mentina evidenta pentru personalul cu responsabilitati in
desfasurarea practicii de radiologie privind pregatirea generala si de
specialitate relevante pentru indeplinirea responsabilitatilor in radioprotectie
si securitate.

3. Trebuie sa dezvolte, sa implementeze si sa documenteze un

program de radioprotectie proportional cu natura si marimea riscurilor
asociate practicii de radiologie
4. Trebuie sa nominalizeze un expert acreditat in protectie radiologica,
aflat intr-o relatie contractuala legala.
5. Trebuie sa numeasca in scris, un responsabil cu securitatea
radiologica, pentru fiecare zona controlata.
6. Trebuie sa dezvolte, sa implementeze si sa documenteze un
program de asigurare a calitatii proportional cu natura si marimea riscurilor
asociate practicii de radiologie.
7. Sa asigure resursele necesare de timp, personal si de buget pentru
realizareaunui program efectiv de asigurare a calitatit.

8. Trebuiue sa asigure ca toate persoanele cu responsabilitate in

radioprotectie si securitate sunt adecvat pregatite si calificate.
9. Trebuie sa desemneze in scris toti specialistii ce desfasoara practica
de radiologie.
10. Sa se asigure ca personalul are cunostinta de:
. conditiile din autorizatie;
o fillizarea instalatiilor radiologice;
o instructiunile care trebuie furnizate;
o pacientilor si acelora care ajuta la sprijinul pacientilor in timpul
expunerii;
r politicile si procedurile de radioprotectie ale institutiei;
. programele locale de asigurare a calitatii, PAC si procedurile de
control al calitatii;
radiologice care s-au
accidentelor radlologlce
sl acctdentelor
incidentelor S1
analizele incidentelor
produs in institutie sau in alta parte si masurile corective si
preventive necesare.
11. Sa prevada mijloace pentru educarea continua si un program de
demoltare profesionala continua, incluse in politica sa referitoare la
personal.
12. Sa pregateasca si sa pastreze evidenta instruirii initiale si
periodice.

13. Trebuie sa asigure ca toate operatiunile de manipulare:

instalare montare, reparare, service, verificare, intretinere,
dezmembrareldezafectare, etc., ale instalatiilor radiologice sunt efectuate
numai de o unitate autorizata de C.N.C.A.N., conform legii.
14. Trebuie sa pastreze fisa tehnica a instalatiei radiologice pe
toata durata de viata a instalatiei, pana la casare.
15. Sa asigure expusilor profesional de categorie A mijloace de
supraveghere dozimetrica autorrzate si servicii de dozimetrie acreditate
de CNCAN.
16. Sa asigure mijloacele necesare monitorizarii radiologice si a
mediului de lucru si sa mentina o evidenta a rezultatelor.
17. Sa organizeze inregistrarea rezultatelor monitorrzarit
individuale pentru fiecare persoana expusa profesional de categorie A,
18. Sa asigure potrivit reglementarilor Ministerului Sanatatii
suprave gherea medi cala a pers onalului expus profe sional
19. Sa pregateasca planul de interventie in caz de incident
radiologic;
20. Sa efectueze evaluari de securitate radiologica a practicii de
radiologie si sa dispuna masurile corective necesare.

V. Sarcinile si responsabilitatile RSR:

1. Sa participe la analiza continua a resurselor practicii de radiologie
(incluzand bugetul, instalatiile si personalul), a utrlizarii instalatiilor
radiologice, a politicilor si a procedurilor;
2. Sa raspunda de aplicarea normelor NSR-1 1 (PRDRI) in zona controlata si
zona adtacenta;

3. Sa raspunda de desfasurarea practicii de radiologie de diagnostic

radiologie interventionala conform procedurilor

si conditiilor

si

impuse in

autorizatre;
4. Sa stabileasca aspectele operationale ale programului de radioprotectie;
5. Sa intocmeasca si sa revizuiasca periodic procedurile de lucru si regulile
locale;
6. Sa asigure ca manualele si instructiunile de utilizare ale instalatiilor
radiologice sa fie cunoscute de operatori;
7. Sa asigure intocmirea si aplicarea planului de urgenta radiologica;
8. Sa asigure verificarea periodica a instalatiilor radiologice si a aparaturii
dozimetrice;
9. Sa conduca ancheta in caz de depasire a nivelului de investigare, si in caz
de accident si incident;
10. Sa participe la achizitionarea instalatiilor radiologice si la proiectarea
laboratorului de radiologie.

11. Sa participe la programe de pregatire si instruire in

domeniul

radioprotectie.

VI. Responsabilitatile practicianului medical - radiologul:

1. Sa asigure protectia generala si securitatea pacientului;
2. Sa justifice procedurile de diagnostic si interventionale folosind criteriile
de referinta, stabilite prin reglementari specifice de MSF;
3. Sa acorde consultatia si evaluarea clinica a pacientului;
4.Sa stabileasca protocoale optimizate pentru procedurile de diagnostic si

interventionale, prin consultare cu fizicianul medical;

5. Sa controleze regulat tehnicile si protocoalele;
6. Sa evalueze cahtatea in practica de radiologie
7. Sa elaboreze criterii specifice pentru examinarea:
o pacientelorinsarcinate,

o
.
o

pacientilorpediatrici,
persoanelor in cadrul procedurilor medico-legale,
persoanelor in cadrul cercetarii medicale sau biomedicale;
8. Sa raporteze tncidentele si accidentele radiologice responsabilului cu
securitatea radiologica.
9. Raspunde de inregistrarea pacientilor examinati zilnrc si a parametrilor
utilizati p entru examinare.
10. Decide daca o expunere la radiatii trebuie sa fie repetata.
I 1. Sa participe la programe de pregatire si instruire in domeniul
radioprotectie si la programe de dezvoltare profesionala si educare
continua.

VII. Responsabilitatile fizicianului medical sunt:

l. Sa elaboreze cerinte si

specificatii pentru achizitionarea instalatiei

potrivite de radiologie, asigurandu-se de securitatea radiologica a instalatiei;

2. Sa intocmeasca tema de proiectare pentru amplasarea si constructia
laboratorului de radiologie, in colaborare cu radiologul;
3. Sa supravegheze sau sa participe testele de acceptare, punerea in functiune
si controlul calitatii instalatiilor radiologice;
4. Sa stabileasca proceduri de evaluare a dozei pacientului;
5. Sa supravegheze instalarea-montarea, intretinerea, verificarea, repararea
instalatiilor radiologice ;
6. Sa supravegheze inventarierea instalatiilor radiologice;

7. Sa participe la investigarea si la evaluarea incidentelor si accidentelor

radiologice.

8. Sa participe Ia

radioprotectiei

si la

programe de pregatire si instruire in domeniul

programe de dezvoltare profesionala si educare

continua.

VIII. Sarcinile personalului operator:

1. Sa respecte instructiunile si dispozitiile RSR, sub supravegherea careia isi
desfasoara activitatea, instructiunile de lucru si manualul de operare;
2. Salucreze cu atentie pentru a evita provocarea unor eventuale incidente;
3. Sa respecte masurile de protectie individuala, masurile de securitate a

instalatiilor

echipamentul individual de protectie, in

prevederile normelor, regulamentelor si instructajelor

si sa utilizeze

conformitate

cu

facute;
4. Sa nu schimbe de la locul lor sau sa aduca modificari la mijloacele
destinate securitatii si protectiei, fara aprobare prealabila a responsabilului
cu securitatea radiologica;
6. Sa nu efectueze, din proprie initiativa, operatii sau manipulari care ar
putea afecta propria securitate, a restului personalului expus profesional din
cadrul unitatii, a populatiei si mediului inconjurator;
7. sa execute numai expunerile medicale la radiatii decise de practicianul

medical.
8. sa anunte, de indata, RSR, despre incidentul care a survenit la locul sau de

munca

si sa participe, conform sarcinilor ce-i revin prin planul de

interventie, la localtzarea sau lichidarea acestuia.

9. Sa anunte, de indata, RSR despre orice defectiune sau situatie pe care a
observat-o si care at putea antrena propria supraexpunere a restului
personalului, in vederea aplicarii masurilor de remediere;
10. Sa participe la programe de pregatire si instruire in domeniul
radioprotectiei si la programe de dezvoltare profesionala si educare
continua.

IX. Difuzarea regulamentului

Se va prelucra personalului expus profesional din cadrul Laboratorului

de

Radiodiagnostic, cu luare la cunostiinta prin semnatura.

X.

Nerespectarea acestui regulament

administrativ sau disciplinar.

de lucru se sanctioneaza