Sunteți pe pagina 1din 5

1.

Principalele efecte care


determina schimbari
permanente si utile in
structura mediului unde se
propaga ultrasunete si care
stau la baza unor
procese tehnologice
activate ultrasonic, sunt:
Efecte mecanice- aparute
datorita aportului de
energie macanica
determinat de probagarea
undelor ultrasonice, care
poate
conduce in mediul de lucru
la obtinerea unor eforturi
unnitare importante.
Efecte termice- datorita
absortiei preferentiale a
energiei ultrasonore in
mediul prin care se probaga
undele acustice
Efecte chimicedeterminate de faptul ca
energia asociata probagarii
undelor ultraacustice in
medii lichide favorizeaza
intensificarea unor reactii
chimice
Efecte biologice- pot
aparea la probagarea
ultrasunetelor prin sisteme
biologice daca se depasesc
valorile de prag ale
parametrilor de expunere;
electele pot fi negative sau
pozitive.
2.Exista mai multe cai de
producere a ultrasunetelor
,cele mai intalnite fiind
urmatoarele:
1. Generarea ultrasunetelor
pe cale aero si
hidrodinamica;
2. Generarea de ultrasunete
pe cale ionica;
3. Generarea de ultrasunete
pe cale electrodinamica;
4. Generarea de ultrasunet
prin effect magnetostrictiv;
5. Generarea de ultrasunete
prin efect piezoelectric.
Generarea de
ultrasuneteprinefectmagn
etostrictiv.
Aceasta metoda se bazeaza
pe proprietatea unor
materiale fero-magnetice de
a se contracta sau dila sub
actiunea campului
magnetic,
emitand ultrasunete. Acest
efect se foloseste cu
success pentru producerea
de ultrasunete la o
frecventa dubla fata de cea
a curentului care
alimenteaz abobina.
Generarea de
ultrasuneteprin effect

piezoelectric.Metoda se
bazeaza pe proprietatea
unor material piezoelectrice
de a se deforma
sub actiunea campului
electric.Aplicarea unei
tensiuni electrice la doua
fete opuse ale unui cristal
piezoelectric, produce
deformari mecanice
(compresiuni sau
expansiuni), efectul
numindu-se efect
piezoelectric invers
(electrostrictiunea), iar
reciproc, aplicarea unor
asemenea
deformari mecanice,
produce sarcini electrice la
suprafata cristalului, efectul
numindu-se efect
piezoelectric direct.
3.
4.
5.Aplicatiile active ale
ultrasunetelor:
Prelucrarea pieselor
procesate prin sticla, cuart,
marmura, ceramica;
Prelucrarea filierelor de
trefilare, armate cu carburi
metalice sinterizate sau
diamantate;
Prelucrarea pieselor
confectionate din carburi
metalice;
Finisarea sculelor
aschietoare;
Finisarea elementelor
active ale stantelor si
matritelor;
Executarea unor operatii
de gravare;
Lipirea materialelor
plastice;
Degresarea, spalarea
pieselor si realizarea
emulsiilor.
Aplicatiile pasive ale
ultrasunetelor:
Defectoscopia ultrasonica
la determinarea defectelor
in piesele turnate, sudate,
extrudate;
Determinarea unor marimi
fizice: modulul de
elasticitate, densitate,
vascozitate, temperatura,
presiune, viteza, debite;
Determinarea unor marimi
geometrice: grosimi,
distante, volume, nivele,
granulozitate;
Diagnosticare medicala.
6. Plasma reprezinta cea
mai raspandita stare de
agregare a materiei din
univers. Cresterea energiei
specifice a materiei
determina

trecerea succesiva a
acesteia prin starile de
agregare solida, lichida,
gazoasa, respectiv plasma.
La scara miscroscopica
splama reprezinta un sistem
de particule pozitive,
negative, neutre , cuante de
radiatie si campuri
electromagnetice
aflate in scontinua
interactiune (de ex.
Fulgerul, arcul electric). La
scara macroscopica plasma
poate fi considerata ca un
fluid neutru sau
cvasineutru compus dintr
un numar aproximativ egal
de ioni pozitici si negativi
Plasma se produce usual
prin descarcari electrice in
gaze si este caracterizata
prin temperature ridicate,
capacitate de interactiune
cu
campurile electrice si
magnetice.
Avantaje:
Permite prelucrarea
materialelor greu fuzibile
Eficienta economica
ridicata in cazul anumitor
prelucrari specifice
Permite injectarea unor
densitati mari de putere la
nivelul pieselor de
prelucrat.
Particularitati:
In cazul prelucrarilor
uzuale se folosesc plasma
termica obtinuta in urma
unor descarcari electrice in
gaze prin arc, prin scanteie
etc.
obtinandu-se temperature
intre 6000 si 30000 K.
Plasma se obtine in
generatoare de plasma
,numite si plasmatroane, in
care coloana arcului electric
este fortata sub actiunea
unui jet de gaz sa
treaca printr-un spatiu
limitat reprezentat de
orificiul unei duze.
Generatoarele de plasma
pot functiona in functie de
timpul de descarcare in
doua variante:
cu arc de plasma (arcul
arde intre electrodul catod
si piesa anod trecand prin
duza)
cu jet de plasma (arcul
arde intre electrodul catod
si duza anod , plasma fiind
suflata sub forma de jet de
catre presiunea gazului
plasmagen)

Gazele plasmagene sunt


livrate in butelii de inalta
presiune ,cele mai utilizate
fiind : argon , hydrogen,
azot , heliu , krypton sau
amestecuri.
7.
8.Avantajele procesului
prin inductie
electromagnetica:
Durata lunga de viata;
Nivel ridicat de putere
injectata in piesa de
incalzit, rezultand o viteza
mare de incalzire fata de
alte tehnici, deci o reducere
a
pierderii de material orin
oxidare.
Punerea rapida in
functiune;
Mentenanta usoara;
Spatiul redus ocupat de
echipamentele aferente.
9.Procesarea prin inductie
electromagnetica are la
baza legea inductiei
electromagnetice si efectul
Joule al curentilor indusi. O
bobina
inductoarea limentata de la
o sursa de current
alternative genereaza in
vecinatate un camp
magnetic la randul sau
variabil in timp.
Adancimea de patrundere
reprezinta marimea de
calcul utilizata la studiul
patrunderii campului
electromagnetic in medii
conductoare, egala
cu grosimea la care
intensitateacampului
magnetic descreste de
e=2,71ori fata de valoarea
de la suprafata
conductorului.
10.Prin tratamen termic se
intelege ansamblul de
operatii tehnologice care
constau in incalzirea,
mentinerea si racirea unei
piese la anumite
temperaturi cu anumite
viteze de incalzire si racire.
Diagrama temperaturatimp:
11.Recoacerea este
tratamentul terminc care
consta din incalzirea la
temperature rindicate de
transformari in stare solida,
mentinerea
(prelungita) la aceasta
temperature , urmata de o
racier suficienta de lenta
pentru realizarea unui
anumit echilibru fizicochimic si structural.

Tratamentul termic de
calire consta in incalzirea
la o temperature
determinate din diagram de
echilibru fier-carbon,
mentinerea la aceasta
temperature pentru
omogenizarea, dupa care
urmeaza o racire rapida in
apa , in ulei , chiar in aer
pentru obtinerea structurii
dorite.
12.Utilizari tehnologice ale
pomparii laser: se bazeaza
pe urmatoarele avantaje:
radiatia laser are un
spectru de frecventa foarte
ingust
realizeaza un diametru
al zonei de lucru de 0,1mm
posibilitatea realizarii
unei densitati de putere in
regim continuu de 1012
W/m2
zona de influenta
termica neglijabila
posibilitatea obtinerii
unor impulsuri de foarte
scurta durata cu o frecventa
ridicata de repetitii.
Sudarea cu laser se
foloseste pentru sudarea
componentelor cu
sectiune relativ mica,
pentru suduri cap-la-cap,
la materiale cu grosimi
relativ diferite, sudarea a
doua piese cu caracterisitici
fizice diferite, chiar metal
pe nemetal. Puterea
laserului determina
adancimea de
sudare. Astfel, un laser de
1kW poate suda piese de
otel pana la 3-4mm, iar
unul de 15 kW de 12mm.
Taierea materialelor:
metalice,
nemetalice, lemn, hartie
etc. Se utilizeaza la
semiconductoare pentru
acuratetea procesului.
13.Efectul laser consta in
amplificarea lumini prin
emisie stimulate de radiatii.
Fenomenul de producere a
efectului laser este legat de
tranzitia electronilor de pe
un nivel energetic pe altul.
Daca bombardam cu
energie un atom , el poate
lua un set discontinuu de
valori (e=f*h,
f= frecventa de oscilatie
electromagnetica,
h=6,625*10-34Js) si poate
parasi nivelul de energie pe
care se gaseste trecand pe
un nivel

superior.In acest transfer


energetic, electronii
atomului se muta de pe un
nivel energetic inferior pe
un nivel energetic superior,
cu energie
mai mare.
In cazul laserului revenirea
electronului pe un nivel
energetic inferior se face
sub actiunea unu camp
electromagnetic exterior.
Un foton
inductor bombardeaza
atomul stimulandu-l sa
emita un foton, caracteristic
este faptul ca fotonul emis
este de aceeasi natura cu
fotonul
inductor, astfel apare
efectul laser. Pentru ca
procesul sa nu se opreasca
este necesar sa existe un nr
mare de atomi intr-o stare
exercitata, deci
necesita pe de o parte un
mecanism de pompare care
sa furnizeze energie
atomilor iar pe de alta parte
sa realizeze un rezonator
optic. Acesta
este realizat de doua oglinzi
fata in fata de care fotonii
se reflecta si parcurg de mai
multe ori mediul activ,
fiecare foton producand o
avalansa de fotoni
asemenea lui. Procesul de
amplificare nu este
nelimitat intrucat oglinzile
nu reflecta total una dintre
ele lasand fotonu sa
iasa sub forma unui fascicul
intens, concentrate cu o
mare densitate de energie.
Radiatia laser difera de
lumina produsa de sursele
clasice prin: coerenta,
directionalitate,
monocromaticitate,
intensitate. Dupa natura
mediului activ sunt: cu
mediu solid (cu rubin), cu
mediu gazos (heliu-neon),
cu semiconductori, cu
mediu lichid. Pompajul se
poate
realiza prin diverse
procedee: cu pompaj
chimic sau optic.
14.Avantajeleprelucrarii cu
fascicol de electroni:
Energiaesteputernic
concentrate avand un grad
ridicat de
focalizaresirezolutie,
putanddeterminaincalzirea,
topireasauvaporizarealocala
a materialuluiprelucrat;

Permitereglareasirepro
ducerea cu mare precizie a
parametrilorfunctionali;
Permiteo
pozitionareprecisasirapida;
Randament (local)
ridicat al
utilizariienergieiinjectate;
Permiteprocesareaorica
rui tip de material;
Viteza mare de
procesare( 20 mm3/min).
15.
16.Tunul electronic este
ansamblul principal al unei
instalatii asigurand
principalele functiuni:
producerea liberi, formarea
fascicolului de
electroni, focalizarea si
directionarea acestuia.
Catodul emite electroni
datorita incalzirii
filamentului iar anodul
accelereaza emisia de
electroni si trec spre
metalul de prelucrat.
Energia cinetica a
electronilor se transforma
in energie termica si rezulta
o incalzire rapida.
Tendinta de dispersie este
impiedicata de o bobina de
focalizare.
17. Plasma reprezinta cea
mai raspandita stare de
agregare a materiei din
univers. Cresterea energiei
specifice a materiei
determina trecerea
succesiva a acesteia prin
starile de agregare solida,
lichida ,gazoasa respective
plasma .
Avantaje:
Permite prelucrarea
materialelor greu fuzibile;
Eficienta economica
ridicata in cazula numitor
prelucrari specifice;
Permite injectarea unor
densitati mari de putere la
nivelul pieselor de
prelucrat.
18.
19.Avantaje:
Permite procesarea
selectiva a materialelor
dielectrice (material
izolante, =0), in functie de
valoarea factorilor de
pierderi;
Incalzirea nu necesita
contact direct intre sursa si
materialul de procesat;
Incalzirea este mai
uniforma decat prin alte
procedee, deoarece undele
electromagnetice patrund in
tot volumul materialului de

procesat;
Puterea este injectata
direct in interiorul
materialului de prelucrat,
spre deosebire de tehnicile
conventionale care
presupun o
incalzire prin transfer de
energie prin conductie si
radiatie;
Permite uscarea
eficienta a materialelor
dielectrice, puterea injectata
fiind mai ridicata in zonele
umede si mai redusa in
zonele
uscate etc.
20.Cele mai utilizate
generatoare de microunde
sunt:
Decongelarea,
sterilizarea si uscarea
alimentelor in cuptoare
casnice sau industrial;
Pregatirea cauciucului
in vederea vulcanizarii;
Polimerizarea rasinilor
sintetice;
Uscarea si sterilizarea
produselor farmaceutice;
Alte aplicatii ale
microundelor :aplicatii
militare, radio , televiziune,
sisteme radar si senzori de
miscare, comunicatii prin
satelit,
masurarea distantelor etc.
21.In procedeele de
fabricatie de tip mare-mic
denumite si procedee de
micro sau nano fabricatie se
pleaca de la niste material
existent si se
obtin structuri de
dimensiuni mai mici. Acest
procedeu este utilizat in
fabricatia cipurilor de
computer, caz in care se
utilizeaza folii subtiri.
22.Imbinarile cu pene sunt
des utilizate in ingineria
electrica datorita simplitatii
si usurintei de montare si
demontare. Penele au rol de
organe
de fixare, de ghidare, de
reglare a pozitiei relative a
unor piese. In constructia
masinilor electrice au rolul
de a transmite cuplul motor
de la
arbore la fulie, fixeaza
ventilatorul, fixeaza miezul
magnetic pe arborele
masinii. Cele mai utilizate
asamblari cu pene sunt
asamblarile cu
pene longitudinale.
asamblari cu pene
longitudinale cu strangere:

asamblarea se realizeaza
prin
apasarea exercitata de fetele
penei asupra fundului
canalului de pana din
piesele imbinate
asamblari cu pene
longitudinale fara
strangere: se realizeaza cu
pene paralele la care
momentul se transmite prin
presiune exercitata de
butuc si arbore pe fetele
laterale ale penei.
23.Parametrii tehnologici
ai procesului de sudare:
arcul electric este
descarcarea electrica stabila
intre un electrod si baiade
metal topit functionand cu
mare densitate de curent
intr-un mediu de gaze
ionizate.
Principalii parametrii care
determina caracteristicile
cordonului de sudura sunt :
intensitatea curentului
electric de sudare : valoarea
efectiva a curentului ce
trece prin arcul electric
tensiunea arcului
electric : valoarea efectiva a
tensiunii electrice la
extremitatile arcului
electric intre electrod si
baie.
viteza de sudare
lungimea arcului
electric: lungimea dintre
capatul electrodului si baia
de metal topit
forma si polaritatea
tensiunii de alimentare
(continua alternativa)
tensiunea de mers in
gol a sursei de alimentare
cand descarcarea electrica
este intrerupta: det.
amorsarea arcului electric;
pentru
a asigura o amorsare sigura
a arcului electric, tensiunea
de mers in gol a sursei
electrice de alimentare
trebuie sa fie cat mai mare.
Pe de alta
parte, din motive de
protectie a muncii, mai ales
in perioada de atmosfera
umeda, tensiunea de mers
in gol trebuie sa fie cat mai
mica, de
regula este mai mica de 80
V.
diametrul electrozilor
de sudare: se alege in
functie de grosimea
componentelor care se
asambleaza dar si in functie
de puterea

sursei de alimentare
intensitatea curentului
de sudare trebuie corelata
cu diametrul
electrodului.La sudarea cu
curent mai mic decat cel
recomandat,
arcul electric e instabil si
rezulta cusatura cu
intreruperi . La sudarea cu
curent mai mare decat cea
recomandata conduce la
inclazirea
excesiva a electrodului
(inrosirea lui) si degradarea
invelisului.
Pentru alegerea intensitatii
curentului de sudare pate fi
utilizata relatia:
I=(m+nde)de , unde m~=20,
n~=6, de = diametru
electrod. Tensiunea
arc electric si baie metal
este intre 18-40V.
24.Sudarea WIG (wolfram
inert gaz): sudarea cu arc
electric in mediu de gaz
inert cu electrod de
wolfram. Electrodul nu este
fuzibil. Mediul
de gaz inert protector poate
fi argon, heliu sau
amestecuri de gaze in care
arcul electric arde liber
intre un electrod de
wolfram si piesa.
Materialul necesar
completarii zonei de
imbinare este obtinut prin
topirea sarmei.
Sudarea MIG (metal inert
gaz ). Este sudarea cu arc
electrin in mediu de gaz
inert, gazul este argon in
amestec cu oxigen, heliu iar
in acest
mediu arcul arde liber intre
electrodul fuzibil si baia de
metal topit.
Sudarea MAG (metal activ
gaz) este sudarea cu arc
electric in mediu de gaz
protector, gazul fiind activ,
gazul este CO2 sau
amestecuri de
gaze.
25.In general o sursa cu
tensiune continua cu
redresor este alcatuit dintrun transformator de
adaptoare (TA), (VTA )
variatia tensiuni
alternativea , filtru , un
redresor cu diode si circuite
de comanda si reglare. Prin
care comanda unghiului de
deschidere la VTA se
obtine

tensiune directa si practic


valoarea inpusa a curentuli
de sudare .
26.Avantajele asamblarii
prin lipire:
Nu apar fisuri de
concentratori de tensiune;
Datorita temperaturilor
joase,nu apar tensiuni
termice si nici tensiuni
permanente la asamblare;
Se pot asambla table si
sarme subtiri fara a exista
pericolul arderii acestora;
Toate materialele se
pot lipi,cu exceptiama
magneziului,care nu se
lipeste cu aluminiul;
Prin aceasta metoda de
asamblare se obtin piese
curate,cu aspect
frumos,care isi mentin
forma si dimensiunile,
precum si precizia
dimensionarii;
Nu necesita personal
cu inaltacalificare.
27.Imbinarea a 2 sau mai
multe piese metalice
folosind un aliaj de lipit a
carui temperatura de topire
este mult mai mica decat
cea de topire a
pieselor care trebuiesc
imbinate. Lipirea este o
operatie foarte des utilizata
in elth pentru a asigura
continuitatea circuitelor
electrice.
Pentru a efectua lipitura
trebuie pregatite suprafetele
respective. Se face o
pregatire mecanica sau/si
decapare cu solutii acide.
Fondanti/fluxuri: substante
chimice speciale care
topesc oxizii, si inlatura de
pe suprafata de lipit si
impedica reformarea
acestora.
Temperatura de topire a
fondantilor trebuie sa fie
mai mica decat temperatura
de topire a aliajului de lipit.
Tipuri de lipituri in functie
de temperatura de lipire:
lipituri tari si lipituri moi.
Lipiturile moi: folosesc
aliaje de lipit a caror
temperatura de topire nu
depaseste 4500 C. Cel mai
utilizat aliaj este aliajul
cositor plumb
(Lp). Pentru a mari
productivitatea se foloseste
fludor, care se prezinta sub
forma de sarma si care are
inauntru niste canale cu
sacaz.

Fondantii utilizati:
anorganici (ZnCl si HCl
tehnic), organici (stearina).
Ca sursa de caldura,cel mai
utilizat este ciocanul de
lipit electric.
Lipituri tari: (peste 4500C)
aliaje cupru-argint, cupruzinc, cupru fosforos. Cel
mai utilizat este boraxul.
28.Functionarea masinilor
electrice se bazeaza pe
interactiunea intre fluxul
magnetic de excitatie
produs de stator si curentul
rotoric.
M=k*l*I .Drumul pe care
se dirijeaza fluxul magnetic
intr-o masina electrica e
format din miezul
magnetic. Pt constructia
miezurilor
magnetice se folosesc
materiale cu permeabilitate
mare (aliaje de fier,
fonta).Aceste materiale au
proprietatea ca la intensitati
mici ale
campului magnetic produc
inductii mari.
Curba de histerezis
Fluxul mag=B*S
B=miu*H
Integrala H*dr=NI
Aceste materiale au
caracteristici
neliniare.B=f(H).
Dupa aceasta dependenta
avem materiale magnetice
moi caracterizate printr-un
ciclu de histerezis si
permeabilitate mare.Ele se
magnetizeaza
puternic chiar la H mic si
nu si pastreaza starea de
magnetizare dupa ce
dispare H.
29.Pierderile in miezurile
fero-magnetice utilizate in
campuri magnetice
variabile sunt prin curenti
turboinari, si prin histerezis.
PF= / 6 p Bn;
PH = Bm;
= constanta de material;
p = frecventa;
g = grosimeatolei;
= rezistivitateaelectrica;
Bm = Bs = inductia la
saturatie.
30.
31.Obtinerea tablei elth,
obtinerea tolei utilizate in
constructia miezurilor
magnetice ( tabla silicioasa)
se poate face in 2 moduri :
a) laminare
la rece ; b) laminare la cald

Laminarea la cald poate fi


facuta normal sau in camp
magnetic
Tabla silicioasa laminata la
rece poate fi cu cristale
orientate sau neorientate
Tabla laminata la rece in
comparatie cu tabla
laminata la cald prezinta
pierderi specifice mai mici
De asemenea solenatia de
magnetizare este
mai mica la tabla laminata
la rece in comparatie cu
tabla laminata la cald.
32.Tabla amorfa: -aliaj din
fier, boriu, siliciu; -grosimi
0,025-0,05 mm
Avantaje:-proprietati
magnetice bune:
1. pierderile specifice de 35 ori mai mici decat tabla
silicioasa
2. puterea de magnetizare
de 4-5 ori mai mici decat la
tabla silicioasa
3. permeabilitatea
scaderea curentului de
magnetizare/ mers in gol
Dezavantaje:1. pret 3$/kg
pe cand tabla silicioasa
1,46$;2. pret asamblare
4$/kg fata de 3$/kg tabla
silicioasa; Utilizari:
transformatoare de
distributie, transformatoare
de impuls, aplificatoare
magnetice.
33.Feritele sunt miezuri
magnetice obtinute prin
sintetizare(coacere) din
pulberi de oxizi metalici de
fier cu oxizi de mangan de
nichel de
zinc de magneziu litiu etc.
Feritele se utilizeaza pentru
circuitele magnetice care
lucreaza la inalta frecventa
datorita rezistivitatii
electrice mari.
Feritele au proprietati
magnetice inferioare
celorlalte materiale
magnetice dar sunt
singurele folosite la
frecventa inalta,si sunt mult
mai
stabile din pct de vedere
magnetic la solicitarile
mecanice(socuri ; vibratii)
34.Adaosul de siliciu
mareste campul de
magnetic de magnetizare.
Dezavantaje:-material mai
dur;-materialul devine
casant;-sculele
stantele/foarfecele se
uzeaza mai repede;folosirea materialelor mai
bune in

constructia lor;-cost mai


mare
Cresterea procentului de
siliciu strica sculele,
stricaprocesul de
magnetizare.
35.KFe=SFe/Sg, unde KFe este
raportul dintre sectiunea
neta de Fe si sectiunea
geometrica. KFe=SFe/Sg<1.
Pentru utilizarea corecta si
buna a
materialului este necesar ca
KFe de umplere sa fie cat
mai aproape de 1.
Factori care influenteaza
KFe:-calitatea tolei;-calitate
stantarii;-calitatea izolatiei;forta de presare la
impachetarea miezului;neuniformitatea
grosimii tolei;-deformarile
tolei;- marimea bravurilor.
-dubla micsorare a lui
KFe.Cu cat tabla este mai
groasa si izolatia mai
subtire cu atat creste K.
36.Forta de presare a
pachetului de tole creste
KFe, forta nu poate fi
crescuta excesiv distruge
izolatia cresc pierderile
in Fe.(Kp =
coeficientul de majorare a
pirderilor in Fe.)
Experimental sa demonstrat
ca pierderile calculate in
materiale magnetice sunt
mai mari cu un coeficient
de majorare.
Factorii de care depind Kp
sunt:volumul si calitatea
prelucrarii asupra
tolei;calitatea izolatiei tolei;
-calitatea impachetarii tolei
si a prelucrarii miezului
magnetic
37.Calitateaizolatieidintreto
ledupaimpachetareinfluente
aza k.
Izolatiatrebuiesa fie:
Uniformacompacta;
Cat maisubtire;
Rezistentamecanicasiel
asticitatebuna;
Proprietatitermicecores
punzatoare.
38.Ecruisarea este
fenomenul ce se produce
in timpul operatiei de
stantare a tolei de-a lungul
conturului de taiere deci
distrugerea
retelei cristaline a
materialului si distrugerea
stratului izolant la tabla
izolanta.Ca urmare cresc
pierderile dupa impachetare
prin curenti

turbionari si prin efectul de


histerezis de aceea la tolele
cu cristale orientate se
apelaza la recoacerea tolei
dupa stanatre (aprox 800C).
39.Conditiile materialelor
pt conductoare idelale
sunt:rezistivitatea cat mai
mica sa nu varieze cu
temperatura ; sa aiba o buna
rezistenta
mecanica; sa aiba un grad
ridicat de tehnologicitate;
sa nu fie magnetice; sa aiba
un cost cat mai scazut
40.Clasificare dupa natura
izolatiei:
Conductoareemailate;
Conductoare cu
izolatie de hartie;
Conductoare cu
izolatie din fire textile;
Conductoare cu
izolatie din fire de sticla.
Clasificaredupa forma
sectiunii:
Conductoare de
bobinaj cu sectiune
rotunda;
Conductoare de
bobinaj cu
sectiunedreptunghiulara.
Clasificare dupa grosimea
izolatiei:
Gradul 1 cu
izolatiesimpla;
Gradul 2 cu
izolatiedubla;
Gradul 3 cu
izolatietripla.
41.
42.Dupa forma
constructive,bobinele
transformatoarelor sunt:
-cilindrice;
-spiralate;
-stratificate;
-in galeti.
Bobinele cilindrice sunt
utilizate de obicei la
transformatoarele mici si
medie putere.
Deoarece spirele invecinate
sunt strans lipite intre
ele,bobinele au aspectul
unui cilindru.
Cilindrice
Infasurarile de inalta
tensiune realizate din mai
multe spire si conductoare
de sectiune mica se
divizeaza intr o serie de
bobine mai mici numite
galeti separate prin canele
cu distantieri pt a
imbunatati racirea.Modul
de legarea al galetilor poate
fi normal sau al
doilea galet intors.

43.In cazul in care un


conductor real e format din
mai multe conductoare in
paralel dispuse radial se
cauta pe inaltimea coloanei
ca fiecare
conductor sa ocupe pozitii
identice.
Aceasta schimbare se
numeste transpunere.
44.Z=nr de crestaturi;
m=nr de faze ;
p=nr de perechi de poli;
q=nr de crestaturi pe pol si
faza.
45.Coliviile rotoarelor
motoarelor de C.A.
asincrone pot fi impartite
dpdv tehnologic in 2 mari
categori :
- colivii sudate - se compun
din bare de cupru,alama,
care sunt asezate in
crestaturile miezului
magnetic ale rotorului si
scurtcircuitate de
inele, de regula, din acelasi
material ca si
barele.Principalele tipuri de
colovii sudate :colivie
simpla cu bare rotunde din
cupru;colivie dubla
cu bare rotunde de cupru si
alamainele de
scurtcircuitare sunt
separate;colivii cu bare
inalte.
- colivii turnate - au aparut
ca necesitate tehnologica in
vederea eliminarii
volumului mare de munca
care se depune la coliviile
sudate. Turnare coliviilor se
face din aluminiu ( sau
aliaje de Al ),se pot realiza
diverse forme de bare.
Exista 2 proceduri: turnarea
centrifuga, turnarea sub
presiune.
46.. In procesul tehnoligic
de fabricare al bobinelor
precum si la bobinarea
efectiva se pot produce
anumite defectiuni cum ar
fi
-distrugerea izolatiilor intre
spire
-ditrugerea izolatiilor fata
de masa
-efectuarea lipiturilor de
calitate prosta
-efectuarea legaturilor
gresite
Pt identificarea si
inlaturarea defectiunilor se
fac o serie de incercari si
verificari
-dupa executarea bobinelor
-dupa executarea
infasurarilor

-dupa montarea masinii


Principalele incercari la
care sunt supuse
infasurarile sunt :
controlul nr de spire ;
masurarea rezistentei
bobinajelor ;
masurarea rezistentei de
izolatie fata de masa ;
verificarea infasurari la
scurtcircuit intre spire;
incercarea la
tensiunemarita.
47.Inpregnarea infasurarilor
prezinta urmatoarele
avantaje:
mareste
conductibilitatea si
stabilitatea termica a
bobinei prin umplerea
golurilor de aer cu lac;
mareste rezistenta
mecanica;
elimina posibilitatea
deplasari spirelor unele de
altele;
mareste rigiditatea
dielectrica;
creste rezistenta la
umezeala.
48.Lacurile electroizolante
sunt materiale lichide in
timpul utilizarii care se
solidifica dupa aplicare
formand o pelicula
electroizolanta.
Lacurile pt impregnare
trebuie sa aiba:
-vascozitate mica,pt a
patrunde intre spirele
infasurarii;
-proprietati de incleiere
bune,
- rigiditate dielectrica buna,
- rezistenta la umiditate si
-stabilitate termica.
Corespunzatoare clasei
termice.
Avem lacuri de impregnare
si lacuri de
acoperire(destinate
protectiei superficiale a
inf.impotriva patrunderii
umiditatii).
Avem 3 metode de
impregnare:
-impregnare in aer prin
pulverizare;
-prin cufundare la cald in
lac-imersie la presiune
atmosferica;
-prin cufundare la cald in
lac,mentinerea in vid,creare
de presiun