Sunteți pe pagina 1din 6

Cidru de mere

Cel mai bun cidru se obtine din mere acrisoare, dar coapte.
Merele necoapte dau un cidru acru, lipsit de aroma. Merele padurete nu se folosesc
singure la prepararea cidrului, ci in amestec cu alte fructe, deoarece contin mult acid si
tanin.
De asemenea, nu se folosesc la prepararea cidrului perele, din cauza continutului mic in
acizi. Pentru a obtine un cidru superior trebuie sa alegem bine merele. Ele trebuie sa fie
sanatoase, bine coapte, proaspete, sa nu fie lovite sau atacate de diverse boli (patate,
mucegaite, inceput de putrezire), sa nu fie viermanoase. Merele pot fi dintr-un singur soi
sau amestec de soiuri. Se prefera soiurile mai zemoase, cum sunt Renet de Champagne.
Merele alese se spala bine, se zdrobesc si se scoate sucul la presa. Sucul obtinut se
strecoara printr-o panza, tifon sau sita deasa de par si se pune in vasul de fermentat. Se
adauga zahar dupa dorinta si in functie de gradul de coacere al merelor. La merele mai
acrisoare se va adauga mai mult zahar decat la cele dulci. La un cidru de mere coapte cu
un continut normal de zahar nu se mai adauga zahar.
Vasul in care se pune sucul la fermentat se astupa cu un dop de fermentatie (un dop
prin care se trece capatul unui furtun, iar celalalt capat se introduce intr-un borcan de
apa). Fermentatia este mai puternica in primele zile, apoi scade in intensitate. Dupa ce
fermentatia a incetat, cidrul se sifoneaza cu ajutorul unui furtun in alt vas, cu grija,
pentru a nu tulbura drojdia de pe fundul vasului. Se astupa vasul si se lasa sa mai stea
intr-un loc rece.
Dupa ce fermentatia a incetat, ea totusi continua lent inca 4-6 saptamani, dupa care
cidrul se trage in sticle, se astupa cu dopuri oparite si se pastreaza la rece.

Cidrul, una dintre cele mai vechi buturi naturale preparate de om, dateaz din
perioada grecilor i romanilor. n timp, butura s-a rspndit pe tot mapamondul.
Consumat n lumea ntreag, cidrul este o butur preferat de britanici, de francezi i
de americani, pentru a-i enumera doar pe marii consumatori din lume.
n Marea Britanie se nregistreaz cel mai mare consum de cidru pe cap de locuitor i
tot aici este sediul central al marilor companii care produc aceast butur.
Cidrul face parte i din categoria buturilor tradiionale consumate de francezii din
Bretania i din Normandia. n schimb, cidrul preparat din pere este o butur
tradiional n Spania.
Ce beneficii are cura cu cidru
Beneficiile curei de cidru se datoreaz, mai ales, coninutului mare de fenoli, valoroi
antioxidani, a cocteiului de vitamine : C ( n mod special), B1, B2, E, PP i K, de
minerale i de taninuri. De aceea, cidrul este considerat un remediu valoros i pentru
afeciuni precum: anorexia, virozele, litiaz urinar i pentru alergii.
Butura aceasta revigorant se obine prin fermentarea sucului de fructe, mai ales de
mere i de pere, la o temperatur de 4-16 grade Celsius. De asemena, se poate
prepara cidru i din alte fructe : coacze, ctin, caise, viine, zmeur, caise, piersici,
smochine i din diverse fructe de pdure.
Un consum de cte 50 ml de cidru de trei ori pe zi combate carena de vitamine i de
minerale, frecvent la orice vrst i rentinerete organismul. Totodat, aceast
butur slab alcoolizat (3-8%) i revigorant este recomandat de nutriioniti pentru
aportul de substane nutritive, care contribuie la prevenirea cancerului i a bolilor
cardiovasculare.

Cidrul se prepar din ingrediente sortate


Cel mai gustos cidru de mere se prepar din fructe sortate care trebuie s fie coapte,
dar acrioare, zemoase i din acelai soi. Atunci cnd cidrul se prepar din mai multe
soiuri de mere, selectarea acestora trebuie s fie foarte riguroas : fructele s fie foarte
coapte, s nu fie lovite sau cu coaja ptat, atacat de insecte sau de boli. n acest
mod, se pstreaz aroma merelor, care este esenial n realizarea unei buturi foarte
aromate.
Cum se prepar delicioasa butur
Acesta se obine prin fermentarea mustului proaspt de mere, la care se adaug ap,
arome naturale (scorioar, ment) i zahr, obional. Cnd cidrul este preparat din
mere de var sau de toamn acestea se zdrobesc i se preseaz imediat dup ce au
fost culese. n cazul n care cidrul se prepar din mere de iarn, acestea se folosesc
dup patru sptmni ca s devin mai moi i mai dulci.
Pentru a obine un cidru de calitate, dup selectarea merelor, acestea se zdrobesc, se
pun n vase curate de sticl sau de lemn i se las s se macereze, timp de ase-zece
ore. Dup aceea, merele se preseaz cu teascul, astfel c, dup prima presare, cnd
merele sunt zemoase, din 100 de kg de mere maceratate se obin circa 70-80 litri de
suc.
Peste aceast cantitate de suc se adaug circa 25 % ap potabil, opional 500 g
zahr, arome, iar dup 24 de ore, amestecul respectiv se preseaz din nou i se
strecoar. Sucul curat obinut se las s fermenteze cinci-ase sptmni. Cnd apare
spuma, cidrul se limpezete din nou i se toarn n alt butoi curat. Dup ce fermentarea
s-a ncheiat, cidrul se toarn din nou n alt butoi sau n vase de sticl i se astup bine.
Se poate consuma dup trei sptmni. Anemicii i convalescenii pot s bea cte un
pahar de 100 ml de dou ori pe zi.
Cum se prepar cidrul de zmeur
Aceast butur foarte aromat se obine prin presarea fructelor; apoi acestea se las
la macerat 48 de ore n vase de lemn, de sticl sau de plastic, evitndu-se vasele
metalice. Dup acest interval, fructele se storc ntr-un tifon sau cu o pres manual.
Separat, se prepar siropul de zahr: la un litru de suc de zmeur se adaug un litru de
ap i 700 g de zahr pentru cidrul sec"sau un kg de zahr pentru cidrul dulce.
Se las s fermenteze n damigene, la temperatura camerei, la 18-20 grade Celsius,
ase sptmni, dup care se strecoar i se toarn ntr-o damigean curat, care se
nchide cu un dop de plut nou, care a fost oprit.
n acelai mod se prepar i cidrul de coacze i de viine.

O butur revigorant din cidru


Cidrul poate fi folosit la prepararea unei buturi aromate i tonice. La doi litri de cidru se
adaug o linguri de cuioare i trei bee de scorioar. Sucul se pune la fiert, la foc
mic, dup 15 minute de fierbere se adaug zahr dup gust, amestecnd mereu. Dup
aceea, se ndeprteaz mirodeniile se mai las s clocoteasc dou-trei minute i se ia
de pe foc. Butura aceasta se consum n anotimpul rece, cu prilejul unor evenimente
de familie sau n timpul popasurilor pe care le fac excursionitii care au de parcurs
distane mari pe jos.

Merele aurii, care pastreaza in coaja lor soarele intregii veri, lasa cea mai buna zeama.
Dar nici merele verzi si tari nu sunt de lepadat, cidrul preparat din acestea avand o
aroma mai puternica si o culoare galben-verzuie prin care razele soarelui se strecoara
ca printr-o margea de chihlimbar. Inainte de toate, ele trebuie curatate de codite si de
samburi si trecute prin razatoarea cea mare. Nu-i pricina daca nu aveti un storcator de
fructe. E de-ajuns un castron si o lingura de lemn, dar daca vreti cantitati mai
sanatoase, numai cu o presa pentru struguri veti izbandi.
Practic, cidrul este doar un suc de mere fermentat, pana ajunge la un anumit grad de
alcoolizare (5-6 grade). Socotim la un litru de suc de mere un sfert de kilogram de
zahar, pe care il topim amestecand incet in zeama cu o lingura de lemn. Alegem o
damigeana in care turnam sucul dulce si il pastram acolo vreme de o saptamana sau
chiar zece zile, la temperaturi de 18C-20C.
Dupa ce timpul s-a scurs, tragem de pe drojdie in alta damigeana curata, cu ajutorul
unui furtun, si lasam loc liber numai de un deget. Cu un dop de pluta nou, astupam
damigeana si o mai pastram inca 3-4 saptamani la aceeasi temperatura, pana cand
fermentarea este completa.

Nu ne mai ramane decat sa tragem in sticle si sa astupam tot cu dopuri de pluta noi. De
acum putem sa pastram linistiti licoarea la rece.

CIDRU DE PERE O bautura mai rar intalnita este cidrul de pere. Se aleg, pentru a-l
prepara, pere tomnatice, verzi, cu coaja tare. Se spala, se curata de coaja si se dau pe
razatoare. Se dau deoparte un ceas ori doua sa lase zeama. Se strecoara printr-un
tifon, iar restul pulpei se paseaza si se strecoara din nou. Sucul in care s-au topit 250 g
de zahar se trage in sticla si se pune la fermentat. Se procedeaza mai departe ca la
cidrul de mere.

SIROP DE MERE Curatati 3 kg de mere, taiati-le in felii subtiri si puneti-le intr-o cratita
cu 3 l de apa, pe foc iute, pana devin moi. Strecurati-le printr-o panza deasa, adaugati 1
kg de zahar si fierbeti siropul pana incepe sa se ingroase, avand grija sa indepartati din
cand in cand spuma. Lasati siropul sa se raceasca si puneti-l apoi in borcane mici, bine
acoperite cu celofan, pe care le veti fierbe la bain-marie. Se vor pastra la loc rece si
uscat.

SUC DE MERE
Se folosesc fructe bine coapte, din acelasi soi ori din soiuri diferite. Se spala bine si se
sterg. Se taie bucati si se scot samburii, iar apoi se dau prin razatoare. Se storc fie in
storcator de fructe, fie in saculete de panza cu tesatura mai rara. Urmeaza limpezirea
sau filtrarea printr-o panza de tifon. Se toarna in sticle si se tine la frigider. Dupa doua
zile se poate limpezi si mai bine. Se poate dizolva si putina miere in suc, dar numai in
cantitatea care se consuma imediat.

Otet de mere
Reteta nr. 1
Aceasta reteta utilizeaza resturile de mere (coji, cotoare); lasa-le la aer, pana devin
maronii. Adauga apa intr-un borcan, pana le acopera complet. In functie de cat otet vrei
sa obtii, poti adauga ulterior mai multe resturi de mere, dar in acest caz nu umple
borcanul complet cu apa. Dupa adaugarea resturilor de mere, acopera gura borcanului
cu o bucata de panza si tine-l intr-un loc intunecos si cald. Un dulap de bucatarie ar fi
ideal. Dupa cateva zile, continutul borcanului va incepe sa se ingroase si va apare la
suprafata apei o spuma gri. Odata ce observi aceasta schimbare, inceteaza sa mai
adaugi resturi de mere, si lasa borcanul pentru o luna la fermentat. Odata fermentarea

terminata, gusta otetul pentru a te asigura ca este destul de tare pentru gustul tau.
Odata ce esti satisfacut de
gust, scoate resturile si pune otetul in sticla.

Reteta nr. 2
Aceasta reteta foloseste mere intregi. Este similara celei de mai sus, dar ia mai mult
timp. Scoate cidrul din mere si pune-le intr-un recipient, in care poti sa mai adaugi si
zahar. Umple partial recipientul cu apa, lasand un spatiu. Asigura-te ca pulpa merelor
pe care le folosesti nu contine prea mult suc. Poti adauga drojdie pentru a accelera
procesul de fermentare, dar nu este obligatoriu. Drojdia poate fi obtinuta de la
laboratoarele biologice sau de la vinarii/producatori de vin sau de la cei de bere. Toarna
lichidul intr-un recipient curat diferit de primul si lasa-l descoperit. Amesteca o zi da, una
nu, si pastreaza recipientul ferit de lumina solara. Temperatura ideala pentru fermentare
este intre 16-26 gr. Celsius. Va lua amestecului trei-patru saptamani pentru o
fermentare completa. Mirosul otetului devine foarte puternic spre sfarsitul celei de-a
patra saptamani de fermentare. Lasa amestecul sa fermenteze pana atinge taria dorita.
Pasul final este filtrarea otetului prin tifon/tesatura de bumbac. Filtrarea inlatura
tulbureala si impiedica stricarea si fermentarea in continuare.