Alge brune, rosii si albastre

Algele brune Phaeophyceae- se dezvolta pe elemntele de decor sau pe geamurile

acvariului intr-un strat subtire si indica o lipsa de lumina sau un exces de silicati. Cateva dintre
algele din aceasta clasa sunt: Cystoseira, Egregia, Macrocystis, Pelvetia, Postelsia, Sargassum.
Cele 1500 de specii de alge brune pot fi gasite in exclusivitate in medii marine. Algele
brune includ specia cea mai mare dintre algele marine: Durvillea si Kelp (in romana varec) , care
cresc in ape reci. Kelp prezinta anatomia cea mai complexa dintre toate algele cu hife trompeta si
celule sita care contribuie la deplasare.
Algele brune prezinta clorofila a si c, precum si caroten si xanthophylls. Peretii celulelor
sunt formati din straturi de celuloza separate prin poliacaride - cum ar fi atat de pretiosul acid
alginic. Celulele algelor brune au un singur nucleu, iar thylakoids din cloroplasma apar in benzi
de cate trei. Majoritatea algelor brune produc o celula sexuata (zoospori sau gameti, sau ambele).
Majoritatea algelor brune sunt alge marine aduse odata cu fluxul, cu exceptia varecului
gigant si sunt perene. Toate sunt multicelulare cu talus filamentos, iar majoritatea celulelor sunt
uninucleate. Fucoxatinul (fucoxanthin) este principalul pigment accesoriu al acestor alge, iar
amidonul nu este niciodata folosit ca un produs de stocat.
Talusurile cresc intercalat sau apical. Algele brune au etape de viata diferite si separate ca
sporangi si gameti. Sporangii sunt monoloculari sau pluriloculari, in timp ce gametii sunt
pluriloculari in majoritatea cazurilor. Reproductia sexuala poate fi izogama, anizogama sau
oogama. Zoosporii motili fac parte din lantul vietii si impreuna cu gametii masculini au de obicei
flageli inserati lateral si invers. Zigotii algelor brune se dezvolta fara perioada de repaus....
Algele roii (Rhodophyta) reprezint un grup de alge ce grupeaz aproximativ 6000 specii
i a cror caracteristic comun este prezena pigmentului rou numitficoeritrin. Sunt
organisme eucariote. Marea majoritate a algelor roii sunt multicelulare. Deoarece acestea absorb
lumina albastr, iar lumina albastr poate strbate adncimi mai mari, algele roii pot fi gsite la
adncimi mai mari dect celelalte alge. Acestea sunt consumate de om, reprezentnd o surs
bogat de proteine.
Algele roii sunt foarte rspndite n apele marine, unde pot forma frunze gigantice. Aceste
alge constituie hrana multor animale marine. De asemenea, unele se folosesc ca hran pentru
animalele domestice i la prepararea unor produse alimentare. Din unele se extrag bromur de
potasiu i iod. Cantiti mari de alge sunt folosite ca ngrmnt pe terenurile agricole.
Caracteristici
-Tal variat: unicelular, plasmodial, filamentos, parenchimatos.
-Nu prezint flagei n nici un stadiu al dezvoltrii ontogenetice.
-Unele rodofite exist o difereniere a talului n rizoid, cauloid i filoid.( Ceramium sp.,
Delesseria sp.)
-Ii depoziteaz nutrienii sub form de amidon floridean (sub form de vezicule n cadrul
citoplasmei celulare).

-Peretele celular este alctuit din pectin i celuloz (celulozo-pectic). De asemenea n structura
peretelui se gsete xilan, iar n spaiile intercelulare se gsesc polizaharide mucilaginoase,
coloidale cu structur complex, precum agarul sau caragenul.
-Conin ficobiliprotein: ficoeritrin, ficocianin i aloficocianin, ce se gsesc n corpusculi,
numii ficobelizomi.
-absena centriolelor;
-Nu prezint reticul endoplasmatic cloroplastian.
-Unele sunt coralifere.
-Conin clorofila de tip a.
-Prezint majoritar reproducere sexual.
-Sunt fotoautotrofe.
-Principalul produs de rezerv este amidonul de floridee. La unele rodofite mai sunt i ali
produi de rezerv cum ar fi manitolul (folosit n industria farmaceutic) sau fitosterolii.
-Membrana celulara prezint punctuaii.
-nmulirea cunoscut este de tip vegetativ, asexuat i sexuat.
-Unele specii sunt epifite sau parazite (un fenomen de adelfoparazitism -> cu gazde nrudite)
Numele de alge albastre se refera la faptul ca aceste plante se prezinta in general de culoare
albastra-verzuie.
Aceste plante primitiv organizate, sunt mult raspandite in natura, gasindu-se in locuri umede
sau uscate, locuri saraturoase, in balti, in ape termale, putand suporta temperaturi pana la 80C
(Phormidium limosa). Algele albastre in terenurile saraturoase, umede sau uscate, cu continut
mare de saruri (ClNa, So4Na2 etc.), sunt plante pioniere in procesul de transformare a solurilor
neproductive in soluri accesibile pentru plante mai pretentioase in ceea ce priveste solul. Algele
albastre contribuie in procesul geologic de formare a solurilor, ocupand intre primele vegetale
stancile golase.
Celula algelor albastre este formata dintr-o membrana dubla si un continut celular. Membrana
interioara este o pelicula foarte subtire de natura pectica si celulozica, iar cea exterioara,
comparativ mai groasa, este alcatuita din substante albuminoide mucilaginoase, care se pot umfla
foarte mult in urma imbinarii cu apa. Aceasta patura gelatinoasa poate forma o teaca comuna de
diferite grosimi in jurul talului.