Caiete de Sarcini

CONSILIUL LOCAL SLATIOARA, JUDETUL OLT
CAIETELE DE SARCINI
PROTECTIA RESURSELOR DE APA,
SISTEM INTEGRAT DE ALIMENTARE CU
APA, STATIE DE TRATARE, CANALIZARE
SI STATIE DE EPURARE,
COMUNA SLATIOARA, JUDETUL OLT
PROIECT 53/2011
FAZA P.T. - D.E.
PROIECTANT
S.C. GENERAL PROIECT S.R.L. SLATINA
2011
pagina
C.S.01 EXECUTIA LUCRARILOR DE CANALIZARE CU TEAVA

PVC
1. GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini cuprinde instructiunile tehnice pentru montarea
conductelor din PVC, pentru canalizare.
Prezentul caiet de sarcini se va citi impreuna cu instructiunile date de furnizorul
conductelor pentru:
o transportul conductelor si pieselor de legatura din PVC
o stocarea si manipularea lor, la locul de punere in opera
o pregatirea conductelor, pieselor de legatura si garniturilor de cauciuc
pentru montare
o lansarea in sant si montarea propriu-zisa a conductelor, etc.
o proba de etanseitate
o instructiuni pentru conditii speciale (de calitate a terenului de fundatie, de
pante accentuate, etc.) altele dect cele mentionate in prezentul caiet.
Se recomanda specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de
conducte, fie la furnizorul de materiale, fie sub asistenta directa a unor specialisti
de la firma furnizoare.
La fabricarea produselor PVC se prepara un amestec corespunzator, care pe lnga
pulberea PVC, contine diferiti aditivi si materiale auxiliare necesare unei prelucrari
optime (fiind cunoscut faptul ca, felul si cantitatea aditivilor influenteaza
proprietatile produsului).
Din amestecul PVC descris se produc prin extrudare tevi, iar prin turnare sub
presiune toata gama de piese speciale.
1.1. PROPRIETATILE MATERIALULUI PVC DUR
o
Densitatea
1,38 1,53 g/cm3
Rezistenta la rupere
45 55 N/mm2
Alungirea la rupere
10 60 %
Rezistenta la incovoiere
90 100 N/mm2
Modul de elasticitate
3000N/mm2
Coeficientul de transmitere a caldurii
0,15 W/mK
Coeficient de dilatare liniara
0,08mm/mC
Proprietatile mecanice depind de viteza de deformare si de

temperatura.
La viteza mica de deformare (incarcare treptata), PVC-ul se comporta plastic, iar

viteza mare de deformare (incarcare cu socuri) ca un material cu comportare
elastica. In privinta termodependentei PVC-ului se poate afirma ca acesta are o
comportare plastica la temperaturi inalte si elastica la temperature joase.
Duritatea de suprafata la PVC dur dupa metoda Brinell 120 N/mm2.
pagina
Limita inferioara a temperaturii de utilizare este + 1C (sub aceasta temperatura,

PVC-ul dur este casant, devenind sensibil la solicitari sub forma de lovituri).
Limita superioara de temperatura este de 60C. Intre 40C si 60C caracteristicile
mecanice scad.
Peste 60C se poate solicita 2-3 minute, iar peste 80C PVC-ul dur devine moale.
Rezistenta la intemperii: cteva luni se pot depozita in aer liber, intr-un loc ferit de
razele solare.
PVC-ul dur nu este atacat de bacterii si alte microorganisme si nici de rozatoare.
Este rezistent fata de saruri, acizi si substante alcaline diluate, uleiuri (vegetale,
animale sau minerale), rezistenta la agentii chimici depinznd de temperatura si
incarcarea mecanica.
1.2. CARACTERISTICILE CONDUCTELOR SI PIESELOR DE LEGATURA
PENTRU CANALIZARE DIN PVC
Durata de viata
In cazul unei utilizari optime durata de viata este de 50 de ani.
Greutate mica
Fiind de 20 de ori mai usor dect betonul, se poate transporta si manevra mai
usor.
Montare rapida
Datorita greutatii mici si simplitatii imbinarii, se pot executa in timp scurt retele de
canalizare fara sa fie necesara o calificare superioara.
Lungimi mari de montare.
Datorita greutatii mici se pot monta conducte si de 5 6m lungime.
Reteaua de conducte realizate din tuburi PVC este perfect etansa la apa si la
patrunderea radacinilor.
Radacinile nu pot patrunde prin conducte sau prin imbinari, neavnd loc nici
infiltratii si nici exfiltratii.
Proprietati de rezistenta.
Au rezistenta buna la transport, depozitare, montare si exploatare.
Rezistenta la coroziune.
Conductele de canalizare impreuna cu garniturile de etansare rezista bine la
actiunea substantelor aflate in apele uzate, menajere si freatice.
Rezistenta la uzura.
Substantele solide in apele reziduale produc o uzura mai mica asupra conductelor
PVC dect asupra conductelor de beton si azbociment.
pagina
Peretele interior neted.

Datorita peretelui interior neted, pierderea prin frecare este mica, capacitatea de
transport este mai mare si nu au loc depuneri pe peretele conductei.
2.CONDUCTE SI PIESE DE LEGATURA, PENTRU CANALIZARE, DIN PVC

MOD DE PREZENTARE SI DOMENIU DE UTILIZARE
Conductele din PVC pentru canalizare sunt executate din PVC SN4 rigid si au rolul
de a colecta si evacua apele uzate menajere si meteorice.
Gama de diametre pentru realizarea unei retele exterioare de canalizare
(gravitational presiune de utilizare max. 4 bar);
o
Dn 160 mm
- 160 x 4,0 mm
Dn 250 mm
- 250 x 6,5 mm
Dn 315 mm
- 315 x 7,7 mm
Dn 400 mm
- 400 x 9,8 mm
Dn 500 mm
- 500 x 12,2 mm
Conductele de PVC pentru canalizare se fabrica cu urmatoarele lungimi: 1, 2, 3, 5

si 6m. Sunt realizate cu mufa la un capat, iar etanseitatea lor se realizeaza cu inele
de cauciuc (inele de etansare profilate pentru Dn 200 mm si inele de etansare si
fixare pentru Dn > 200 mm).
3.RECOMANDARI GENERALE PRIVIND TRANSPORTUL,

DESCARCAREA, STOCAREA TUBURILOR SI A RACORDURILOR DIN
PVC
Rezultatele bune ce se asteapta de la realizarea canalizarilor din PVC depind in
primul rnd de respectarea conditiilor ce vor fi precizate in continuare privind
transportul, manevrarea si montarea materialelor respective. In consecinta, este
foarte important de a se respecta in totalitate recomandarile din acest capitol.
3.1.APROVIZIONAREA MATERIALELOR INCARCARE SI TRANSPORT
Incarcarea autovehiculelor trebuie facuta astfel inct sa nu se produca nici o
deteriorare a tuburilor, a racordurilor si a accesoriilor in timpul transportului.
pagina
Trebuie sa se evite in special:

o manevrarea brutala, incovoieri ale tuburilor, tuburi care atrna in spatele
platformei si care pot sa balanseze in timpul transportului;
o nu se admite nici un contact intre tuburi si racorduri cu piesele metalice
proeminente ale vehiculului, intruct tuburile sunt prevazute cu mufe
fasonate in uzina, acestea trebuie fixate in timpul transportului conform
instructiunilor date de fabricant.
Cnd tuburile sunt livrate in palete, acestea trebuie mentinute ca atare pna la
punerea lor in opera.
Descarcarea
Descarcarea brutala a tuburilor si a racordurilor pe pamnt este interzisa, tuburile
fiind prevazute cu mufe fasonate in uzina, fixarea acestora se va face alternnd
capetele drepte PVC cu capetele cu mufe, acestea depasind suprafetele laterale ale
stivei de tuburi.
Stocarea
In toate cazurile este necesar sa se pregateasca un loc de stocare situat pe ct
posibil mai aproape de locul de montaj. Suprafata destinata pentru stocarea
tuburilor si a racordurilor trebuie nivelata, pentru a fi plana in vederea evitarii
deformarii tuburilor, deformari ce pot sa ramna permanente.
Asa cum s-a aratat la subcapitolul Descarcarea, tuburile fiind prevazute cu mufe
fasonate in uzina se vor stivui alternnd capetele drepte cu cele cu mufe (vezi
figura). De asemenea, se poate intercala un pat de scnduri intre doua straturi de
tuburi, evitnd in felul acesta de a le stoca cap-coada.
pagina
Inaltimea stivei nu va depasi 1,50 m.
Tuburile si racordurile trebuie stocate la adapost de soare (sub un coviltir de

exemplu, sau intr-o magazie de santier apropiata) si utilizate la locul de montaj in
functie de inaintarea executiei.
Trebuie sa se evite asezarea tuburilor pe o durata lunga pe malul sapaturii.
3.2.MANEVRAREA
Pentru a evita riscul de deteriorare si al unui incident ulterior, tuburile si
racordurile trebuie purtate si nu trte pe pamnt sau pe obiecte sau suprafete
dure.
Pe timp friguros este necesar sa se ia masuri de prevedere suplimentare, in special
pentru evitarea socurilor violente.
pagina
4.PUNEREA IN OPERA
Asamblarea tuburilor din PVC intre ele, sau intre tuburi si racorduri din PVC se
poate realiza prin lipire, cu ajutorul unui adeziv sau prin inel de etanseitate.
Asamblarea prin lipire se utilizeaza curent la instalatiile din cladiri. La executia
canalelor stradale se utilizeaza tuburi din PVC dur, cu mufa, a caror imbinare se
face prin inel de etansare.
Lipirea cu un adeziv se face la canalele executate din PVC dur numai pentru
solidizarea piesei de legatura tip sa de tubul de canalizare pentru executia
racordurilor.
In eventualitatea ca va fi necesara o refacere a unei mufe pe santier se aminteste ca
reglementarile in vigoare permit fasonarea acesteia in atelierul santierului
(bineinteles, aceasta numai in cazul cnd unitatea de executie nu dispune de
mansoane de racordare).
Lipirea a doua piese cap la cap este interzisa.
4.1.TAIEREA TUBURILOR
Tuburile din PVC se taie usor. In tabelul de mai jos sunt precizate instrumentele
cele mai adecvate de taiere, in functie de grosimea tubului ce trebuie taiat.
La tuburile cu pereti grosi este important sa se degajeze lama fierastraului pentru a
evita o frecare puternica intre fetele elementului. Daca aceasta precautie nu este
respectata, incalzirea care se produce poate conduce la o imbatrnire a PVC,
conducnd chiar la blocarea fierastraului.
Daca fetele tubului nu au fost taiate rectangular trebuie separate cu ajutorul unei
pile si bavurile indepartate cu o razatoare sau cu glaspapir (vezi schita de mai jos).
Grosimea tubului
Instrumente de taiat
1 2 mm
Fierastrau metalic cu dantelura fixa
2 6 mm
Fierastrau metalic cu dantelura mare
> 6 mm
Fierastrau de mna sau mai bine fierastrau

cu panglica
1 - 6 mm
Taietor de tuburi cu roata dintata, special

pentru PVC
pagina
Fierastrau pentru metal cu dantelura mare.
Taietura cu ajutorul unei cutii cu decupaj la unghi drept.

Extremitatea tubului ce a fost taiat trebuie sanfrenata cu o pila, sau cu ajutorul
unei scule speciale.(vezi figura de mai jos).
4.2.ASAMBLAREA PRIN LIPIRE

Asamblarea prin lipire se utilizeaza de regula la instalatiile din cladiri. Asamblarea
prin lipire se efectueaza cu ajutorul unui adeziv avizat tehnic (Atec), care se
bazeaza pe solventi PVC (temperatura de utilizare normala este cuprinsa in ecartul
- 5C la 30C). Numarul Atec este inscris pe eticheta tubului sau pe bidonul cu
adeziv.
pagina
Natura adezivului utilizat (foarte importanta functie de tipul de imbinare) realizeaza

o veritabila sudura la rece prin actiunea de interpenetrare superficiala a peretilor
in prezenta si sub actiunea dizolvantului adezivului.
Pentru a realiza o buna lipire este indispensabil de a respecta, in ordine, operatiile
de reperaj si depolarizare.
Reperajul se va face foarte atent in cazul solidarizarii piesei tip sa pentru executia
racordurilor, avnd in vedere faptul ca o greseala nu se poate remedia usor.
Depolarizarea are rolul de a elimina luciul suprafetelor ce urmeaza sa fie imbinate
pentru ca adezivul sa actioneze mai repede si se realizeaza prin frecarea
suprafetelor ce urmeaza sa fie lipite, cu glaspapir sau pnza de slefuit.
Pentru aceasta operatie nu se vor utiliza pilele sau pnzele de bonfaier. Se freaca
elementele ce urmeaza sa se imbine cu o crpa cu decapant recomandat de
fabricantul tuburilor.
Cu ajutorul unei pensule, se aplica adezivul (fara a face exces, intr-un strat minim)
pe suprafetele ce urmeaza sa fie solidizate prin lipire.
Un exces de adeziv in interiorul mufei conduce la aglomerarea acestuia, ceea ce
poate afecta rezistenta tubului slabit de o degradare locala. Adezivul poate de
asemenea, sa curga si in cazul diametrelor mici sa reduca sectiunea de scurgere.
In general, adezivii ce sunt recomandati de producatorii de tuburi si piese speciale
din PVC contin un solvent pe baza de PVC. Daca adezivul devine mai vscos, acesta
se solidifica datorita evaporarii solventului. Se interzice diluarea si folosirea lui in
continuare.
Cutiile de adeziv trebuie insotite de certificatul de calitate si de instructiuni de
utilizare si pastrare.
Adezivul se va pastra la loc racoros si trebuie stiut ca este inflamabil. In acest sens
se vor respecta normele de protectie a muncii, att la depozitare, ct si in timpul
utilizarii.
De asemenea, trebuie cunoscut ca vaporii adezivului sunt toxici si mai grei dect
aerul.
Solutia de lipit in contact cu pielea produce eczeme, fapt care impune folosirea
manusilor de cauciuc in timpul utilizarii.
Imediat dupa aplicarea adezivului, se imbina cele doua elemente prin presare.
Cu ajutorul unei crpe curate se curata adezivul in exces de la exteriorul mufei.
Se va respecta timpul de uscare indicat de catre furnizorul de adeziv.
Lipirea este o operatie simpla., gresarea suprafetelor ce se lipesc se va face cu
atentie, respectndu-se nivelul de curatenie dorit.
Timpul de uscare
Timpul de uscare pna la punerea sub presiunea de serviciu sau presiunea de
proba este in functie de temperatura de uscare.
pagina
In ceea ce priveste lipirea ce se executa pe elementele de la canalizare destinata a

transporta fluide sub presiune, durata de uscare cuprinsa intre ultima lipire si
punerea sub presiune este in general:
o
15 ore minim pentru presiunea de incercare de 15 bar
24 ore minim pentru presiunea de incercrae de 21 bar
Daca in urma unei reparatii sau modificari conducta nu trebuie sa suporte dect
presiunea de serviciu, se poate aplica pentru timpul de uscare regula empirica
urmatoare: 1 ora pentru 1 bar din presiunea de serviciu.
4.3.ASAMBLAREA PRIN IMBINARE CU INEL DE ETANSEITATE
Asamblarea cu inel de etansare, utilizata in majoritatea cazurilor pentru conductele
ingropate, cere urmaoarele precautii:
o verificarea sanfrenului la capatul drept al tubului si refacerea acestuia daca
este cazul;
o transpunerea cu un creion pe capatul drept al tubului a adncimii mufei;
o se curata bine partile ce se vor asambla. Se inlatura in special urmele de
noroi, de pamnt sau de nisip;
o se asigura in special curatirea locasului mufei si al inelului de etansare,
chir daca acesta este livrat in mufa tubului;
o se verifica pozitia corecta a inelului in locasul sau;
o se unge cu un lubrifiant recomandat de fabricant capatul drept al tubului si
in special sanfrenul. Nu se va utiliza dect lubrifiant precizat de fabricant,
alte produse pot conduce la riscul de a afecta inelul de etansare din
elastomer;
o nu se lubrifiaza nici inelul de etansare, nici locasul acestuia (in afara
indicatiilor speciale ale fabricantului);
o se imbina cele doua elemente pna la fund, mai exact pna la reperul trasat
in prealabil pe capatul drept al tubului
In cazul tuburilor cu diametre mari se poate utiliza un tirfor.
pagina
10
5.TEHNICA MONTARII IN TRANSEE

Tehnica montarii in santuri deschise a conductelor din PVC comporta urmatoarele
faze si operatiuni:
o
Faze premergatoare:
o
Pregatirea traseului conductei (eliberarea si amenajarea acceselor de-a

lungul traseului, pentru aprovizionarea si manipularea materialelor).
Marcarea traseului si fixarea de repere in afara amprizei lucrarilor, in

vederea executiei lucrarilor.
Receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate

de
executia lucrarilor.
Faza de executie:
a.1.
Saparea transeelor manual sau mecanizat, conform indicatiilor din

proiect.
Pregatirea patului de pozare a tuburilor.
Lansarea cu atentie, cu utilaje specializate a tuburilor si pieselor

speciale, etc. necesare.
Curatirea capetelor drepte, centrarea tuburilor, conform indicatiilor

furnizorilor de tuburi.
Imbinarea tuburilor din PVC cu mufa si inel de cauciuc.
Umplerea partiala a transeei cu nisip si pamnt (lasnd mufele sau

zonele de lipitura descoperite).
Executia caminelor de vizitare si montarea pieselor speciale.

b. Faza de probe si punere in functiune:
b.1. Dupa terminarea lucrarilor de montaj, dupa ce betonul si
mortarul utilizate au ajuns la rezistenta proiectata, inainte de

executia finala a umpluturilor se executa incercarea de
etanseitate a canalelor inchise pe portiuni.
o
Prevederea lucrarilor pregatitoare pentru proba de etanseitate. Proba de

etansare se ca efectua cu ramificatiile pentru racorduri cuprinse in
lungimea tronsonului ce se vor etansa provizoriu cu dopuri din PVC
Efectuarea probei de
normativele in vigoare.
Inlaturarea defectiunilor (in caz ca exista pierderi de apa) si refacerea

probei.
etanseitate,
executata
in
conformitate
pagina
cu
11
Executarea umpluturilor si refacerea terenului si a imbracamintii

rutiere (conform destinatiei initiale).
Punerea in functiune.
Receptia generala a canalului.
5.1VERIFICAREA SI RECEPTIA LUCRARILOR EXECUTATE

La fazele de executie de la pozitiile b.2; b.5; b.6; c.1; c.3 se vor incheia procese
verbale de lucrari intre Serviciul de consultanta al detinatorului retelei si
constructor, vizate obligatoriu de dirigintele beneficiarului.
Pentru racordarea retelei noi executate la reteaua existenta se va solicita asistenta
tehnica a detinatorului retelei de canalizare.
Din prezentul caiet de sarcini fac parte, in afara de instructiunile de utilizare a
tuburilor, racordurilor si a pieselor speciale din PVC, instructiuni la care s-a facut
referire si in standardele si normativele (romnesti si straine) privind materialele
executarea unor lucrari; terasamente si sprijiniri, protectia muncii, PSI pe
perioada executiei si alte documentatii ce vor fi numai nominalizate.
Urmarirea executiei lucrarilor se face conform legii nr. 10/1995 pe baza
programului privind controlul calitatii pe faze determinante.
5.2REFACEREA PAVAJULUI IN CAROSABIL SI PIETONAL
Lucrarile respective sunt cuprinse in proiectul de reabilitare a drumului
6.PUNERE N FUNCIUNE I RECEPIE

Recepia lucrrilor i punerea n funciune a reelelor se vor face dup ndeplinirea
tuturor specificaiilor date prin prezentul proiect.
O examinare generala a lucrarilor si in special a refacerii de pavaj, acolo unde este
cazul, se va efectua in prezenta:
o
Reprezentantului intrepriderii de exploatare (ex. Serviciul de gospodarie

comunala).
Reprezentantului beneficiarului.
Un proces-verbal de receptie se va intocmi la sfarsitul vizitei daca din aceasta nu a

rezultat ca exista erori majore. Remedieri minore necesare se pot mentiona in acest
document precizandu-se termenul la care acestea se vor rezolva.
7.INSTRUCTIUNI DE MONTAJ
7.1TRASAREA SI NIVELMENTUL
Avnd in vedere ca realizarea pantelor de pozare ale canalului are o importanta
deosebita in asigurarea functionalitatii acestuia, se va da o atentie sporita trasarii
si stabilirii cotelor de nivel de referinta.
pagina
12
Operatia de trasare se executa in urmatoarea ordine:

o se picheteaza axul canalului
o se executa un nivelment de precizie in raport cu reperele topografice
permanente (capace, camine, constructii, etc.).
o se traseaza marginile transeelor pentru executarea canalului.
o se monteaza o scndura asezata pe muchie si orizontal, deasupra
fiecarui camin.
Scndura numita si rigla se fixeaza pe doi stlpi de lemn, fixati in pamnt, prin
nivelment de precizie si se verifica din timp, si in special inainte de executia patului
de fundare a canalului.
Dupa montarea riglelor, se materializeaza pe acestea axul canalului printr-un cui
batut.
In cazul in care sapatura transeelor se face mecanizat, fixarea riglelor se executa
dupa terminarea lucrarilor cu utilaje, dar inaintea inceperii finisajului sapaturii,
care se face manual.
Tot in cadrul operatiunii de trasare se va materializa prin tarusi si pozitia
intersectiilor canalului ce se executa cu alte retele existente in zona.
Pentru identificarea traseelor exacte ale retelelor existente se vor executa sondaje
in prezenta delegatilor detinatorilor de retele, conform avizelor.
In timpul executiei canalului se vor respecta intocmai de catre antreprenor
conditiile prevazute in avizele detinatorilor de retele edilitare din zona lucrarilor
pentru a evita deteriorarea sau producerea de accidente.
7.2.EXECUTIA SAPATURILOR
Sapaturile se executa in transee deschise, taluzarile verticale se vor sprijini.
Sapatura se va executa la cote corespunzatoare, astfel inct sa se asigure
adncimile pentru realizarea paturilor de pozare ale canalului respectiv.
Santurile sapaturilor vor fi imprejmuite cu panouri de protectie, de inventar, iar din
loc in loc se vor prevedea podete metalice pentru asigurarea accesului pietonal
(dupa caz).
7.3.EXECUTIA CANALULUI
Dupa executarea sapaturilor la cotele din proiect fundul santului trebuie sa fie
neted, fara pietre si radacini.
Lnga si deasupra conductei se pune un strat de nisip de 50 cm grosime.
Astuparea transeei si compactarea mecanizata a pamntului se pot face de la o
acoperire de peste 1 m deasupra generatoarei superioare a tubului de PVC.
Montarea tuburilor se face din aval spre amonte, mufele tuburilor asezndu-se
spre amonte, in contra sensul de curgere a apei.
La montarea tuburilor se va avea in vedere amplasarea ramificatiilor din PVC la 90o
pentru racordul la limita de proprietate.
pagina
13
Conductele se pot asambla si pe marginea santului.

Coborrea conductelor in sant se va realiza cu funii de cnepa, tuburile nu se vor
tr sau rostogoli pe pamnt sau obiecte dure.
Imbinarile intre tuburi se realizeaza cu ajutorul mufei si a inelelor se etansare,
conform celor aratate la capitolul 4.3.
Capatul tubului care se introduce in mufa este tesit din fabrica la 15.
Daca din montaj este necesara scurtarea unui tub pentru potrivirea la pozitie,
taierea se va realiza conform capitolului 4.1.
Pe canalele publice se prevad camine de vizitare din beton STAS 2448 la schimarea
pantei, diametrului sau directiei sau la o distanta de max. 60 m.
Racordarea tubului PVC la caminul de vizitare din beton se face numai prin
intermediul unei piese speciale din PVC (manon liniar), care asigura o etanseitate
corespunzatoare.
Suprafata exterioara a piesei de acces la camin (sablata exterior) face priza cu
betonul, iar intre suprafetele interioare ale piesei si tubului, etanseitatea se asigura
cu inel de cauciuc.
Aceasta piesa asigura si o deviatie de 3 de la ax. La montare, capatul interior al
piesei trebuie sa fie in acelasi plan cu peretele interior al caminului, iar depasirea
sa fie permisa doar la capatul exterior.
7.4.EXECUTIA RACORDURILOR LA CANALELE DIN PVC
Racordarea imobilelor la canalele din tuburi de PVC, se realizeaza prin intermediul
ramificatiilor din PVC (Dn canal/Dn racord), in functie de diametrul retelei si tipul
constructiei care se racordeaza la aceasta.
Se recomand ca nainte de a comanda necesarul de conducte pentru execuia
canalului, s se traseze pe teren poziia racordurilor cunoscnd c evile din PVC,
se fabric n lungimi de 1;2;3;5 i 6 m. Un calcul atent va evita pierderile de
material.
Panta conductei de racord spre limita de proprietate va fi de minimum sau egala cu
3%. La limita de proprietate se va monta un dop din PVC lipit. In cazul extinderii
retelelor, de regula racordul se face la limita de proprietate
7.5.EXECUTIA GURILOR DE SCURGERE
Gurile de scurgere se executa din piese de beton prefabricat conform STAS 6701
(concomitent cu executia retelei de canalizare).
Sunt de tipul cu sifon si depozit si sunt alcatuite din:
gratar din fonta tip A carosabil STAS 3272
corpul gurii de scurgere (piese pentru guri de scurgere)
pagina
14
Calitatea executiei gurilor de scurgere se verifica pentru fiecare gura de

scurgere in parte si consta in:
verificarea etanseitatii, care se face dupa ce gura de scurgere, inclusiv

racordul au fost umplute cu apa si mentinute astfel timp de cel putin 24 h.
Dupa aceea, gura de scurgere, inclusiv racordul, se umplu din nou cu apa,
pna la nivelul fetei inferioare a ramei gratarului; dupa trecerea unui timp
de 20 minute, nivelul apei nu trebuie sa scada cu mai mult de 4 cm.
verificarea legarii racordului la canalizare se face turnnd apa in gura de

scurgere si urmarind scurgerea apei la canal.
7.6.EXECUTIA CAMINELOR DE VIZITARE

Constructia caminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul
tronsoanelor canalului, de regula din aval spre amonte.
Ordinea operatiunilor de executare a caminelor de vizitare va fi urmatoarea:
turnarea partiala a fundatiei caminului respectiv, pna la cotele de montare

a tuburilor, ce vor fi inglobate partial in fundatie prin intermediul piesei de
acces la camin.
pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu, avnd Dn 100 cm si a

cosului de acces din tuburi de beton simplu (cu mufa), avnd Dn 80 cm,
monolitizarea si rostuirea tuburilor se va face cu mortar impermeabil,
inclusiv a placii intre camera de lucru si cosul de acces (poz.7 STAS 2448).
In cazul in care nu este necesara camera de lucru (in cazul caminelor mai
mici de 2m) , peste fundatie se va monta tub cu mufa Dn 80.
montarea placii suport din beton armat Bc.20 (vezi anexele A3 sau A4 din
STAS 2448-82) si monolitizarea acesteia de corpul caminului (cos acces) cu
mortar impermeabil.
pozarea ramei si a capacului (conform STAS 2308-82), care va fi de tipul IV,

cu balama antifurt, carosabile si monolitizarea ramei cu mortar impermeabil.
montarea scarilor de acces in camin, executate din otel beton 20 mm,

prima treapta urmnd a fi fixate la max.50 cm distanta de capac, iar ultima
la max.30 cm distanta fata de bancheta de lucru.
curatirea rigolei din camin de eventualele materiale cazute in timpul

executiei caminului si sclivisirea acesteia cu mortar de ciment.
verificarea calitatii caminelor de vizitare si proba de etanseitate se va face

concomitent cu verificarea si probarea tronsoanelor de canal realizate,
tinnd cont de exploatarea acestora.
7.7.EXECUTIA UMPLUTURILOR
Dupa montajul canalului si realizarea caminelor de vizitare de la capetele
tronsonului, executia umpluturilor se va face in doua etape, dupa cum urmeaza:
etapa (1) umpluturi partiale cu nisip conform proiectului.
pagina
15
etapa (2) umpluturi partiale in straturi de 15 20 cm grosime compactate

(modul de compactare, gradul de compactare au fost prezentate la capitolul
6.4., pentru a nu produce deplasari ale corpului canalului, pna la o
inaltime de 50 cm deasupra generatoarei superioare a tuburilor, cu lasarea
descoperita a mufelor de imbinare, in vederea efectuarii probei de
etanseitate.
etapa (3) dupa efectuarea probei de etanseitate se executa umplerea totala

a transeei, in straturi de 20 -30 cm grosime, bine compactate, pna la
nivelul de realizare a refacerii sistemului rutier initial al strazii.
Umpluturile transeei se vor face cu pamnt maruntit, neadmitndu-se bulgari de

pamnt sau bolovani.
Pentru avertizarea asupra traseului canalului de ape uzate din PEID si PVC,
montat subteran, se va prevedea montarea la cca. 50 cm peste generatoarea
superioara a tuburilor, o grila de polietilena de culoare maro, cu ochiuri de 15 x 15
cm, sub forma de fsii roluite de 0,5 x 25 m (b x L).
Grila fabricata din polietilena de inalta densitate are o durata de serviciu
superioara, in comparatie cu produse similare din metal sau benzi din folii.
Grila fabricata din polietilena este inerta din punct de vedere bacteriologic si
chimic, si deci, este foarte rezistenta la o varietate mare de agenti chimici. Poate fi
utilizata in soluri cu agresivitate chimica ridicata. Grila este rezistenta la socuri
mecanice si nu se degradeaza in timpul umplerii santurilor si compactarii
umpluturilor.
Polietilena este combustibila si vor trebui respectate NTSM si PSI in vigoare in
timpul transportului, depozitarii si punerii in opera.
7.8.INCERCAREA DE ETANSEITATE
Dupa terminarea lucrarilor de montaj, dupa ce betonul si mortarul utilizate au
ajuns la rezistenta proiectata, inainte de executia umpluturilor, se executa
incercarea de etanseitate a canalului, pe portiuni.
In vederea incercarii care se face cu apa, se prevad urmatoarele lucrari
pregatitoare:
umpluturi de pamnt partiale, lasnd imbinarile libere;
inchiderea etansa a tuturor orificiilor;
blocarea extremitatilor canalului si a tuturor punctelor sensibile

de deplasare in timpul probei.
Tronsoanele de canalizare ce pot functiona cu nivel liber se probeaza la etanseitate

pe tronsoane de cel mult 500 m, la o presiune de incercare masurata la capatul
aval al tronsonului de 5 x 102 N/mm2. Tronsoanele de colector ce pot functiona in
exploatare si cu sectiune plina, se probeaza conform reglementarilor tehnice pentru
conductele sub presiune.
Se vor respecta prevederile din STAS 3051-91, cap. 4.2. Incercarea de etanseitate.
pagina
16
Tronsoanele de conducte se umplu cu apa intre doua camine si se mentin cel putin
2 ore la presiune medie de 2 m coloana de apa. Dupa aceea se masoara cantitatea
de apa scursa efectiv in 15 minute si se compara cu valorile calculate cu
urmatoarea formula:
Vcal.e = a d l + 1.3 x
unde:
Vcal.e este cantitatea de apa scursa, in dm3.
a constanta, care depinde de materialul conductei si de felul montarii
(pentru conducte din PVC: a = 0,5).
d diametrul interior al tevii, in m.
l lungimea conductei incercate, in km.
x numarul caminelor aflate pe tronsonul incercat.
In cazul cnd rezultatele incercarii de etanseitate nu sunt
corespunzatoare, se iau masuri de remediere, dupa care se reface
proba.
7.9.RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia lucrarilor pentru retelele de canalizare proiectate se va face in
conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini, precum si cu cele inscrise
in Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aprobat prin
HG.nr. 273/144.06.1994 si publicat in Monitorul Oficial al Romniei nr.193,
partea 1/28.07.1994.
7.10.STANDARDE DE REFERINTA
Cele mai importante standarde ale caror prevederi ghideaza, att proiectarea, ct si
executia lucrarilor de retele de canalizare sunt urmatoarele:
1.
SR 1846 1/2006
Canalizri exterioare. Prescripii de
proiectare. Partea 1: Determinarea debitelor de ape uzate de
canalizare.
2.
SR 1846 2/2007
Canalizri exterioare. Prescripii de
proiectare. Partea 1: Determinarea debitelor de ape meteorice.
3.
SR 1343 1/2006
Alimentari cu apa. Partea 1:
Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane
si rurale.
4.
STAS 3051 - 91
Sisteme de canalizare. Canale ale
retelelor exterioare de canalizare Prescriptii fundamentale de
proiectare.
5.
STAS 9470/73
Hidrotehnica.
Intensitati, durate, frecvente.
6.
STAS 8591/1997
de amplasare.
Ploi
maxime.
Retele edilitare subterane. Conditii
pagina
17
7.
SR EN 752-1/1998
Retele de canalizare in exteriorul
cladirilor. Partea 1: Generalitati si definitii.
8.
SR EN 752-2/1998
cladirilor. Partea 2: Conditii de performanta.
9.
SR EN 752-3/1998
cladirilor. Partea 3: Prescriptii generale de proiectare.
10.
SR EN 752-4/1998
cladirilor. Partea 4:
referitoare la mediu.
11.
STAS 2448/1982
Prescriptii de proiectare.
12.
SR EN 124/1996
Dispozitive de acoperire si de
inchidere pentru camine de vizitare si guri de scurgere in zone
carosabile pietonale. Principii de constructie, incercari tip, marcare,
inspectia calitatii.
13.
STAS 2308 81
Alimentri cu
Capace i rame pentru cmine de vizitare.
14.
STAS 1342-1991
15.
SR 6819-1997
Alimentri cu
Studii, prescriptii de proiectare i de executie
16.
STAS 9570/1-1989
Marcarea i repararea reelelor de
conducte i cabluri, n localiti
17.
SR 4163 - 1/1995
Alimentari cu apa.
distributie. Prescriptii fundamentale de proiectare.
Retele
de
18.
SR 4163 - 2/1996
Alimentari
distributie. Prescriptii de calcul.
apa.
Retele
de
19.
SR 4163 - 3/1996
Alimentari cu apa.
distributie. Prescriptii de executie si exploatare.
Retele
de
20.
STAS 9312/1987
Subtraversari de
drumuri cu conducte. Prescriptii de proiectare.
21.
STAS 9342 - 1982

Msuri
de
siguran
contra
incendiilor. Cmine pentru alimentarea direct a pompelor mobile.
Prescripii de proiectare.
22.
SR EN 805/2000
Alimentari cu apa. Conditii pentru
sistemele si componentele exterioare cladirilor.
23.
STAS 9824/5 -1975

Msurtori terestre. Trasarea pe
teren a reelelor de conducte, canale i cabluri.

Dimensionare hidraulica si consideratii
Canalizari.
Cmine
de
ap
vizitare.
canalizri.
Ap potabil. Condiii de calitate
cu
ap
Aduciuni.
cai
ferate
si
Documentatii tehnice pentru tuburi si piese speciale din PVC.

Se vor avea in vedere si normativele specifice pentru: gaze, electrice, telefonie, etc.
8.NORME DE PROTECIE A MUNCII

Prin proiect, au fost prevzute urmtoarele msuri de protecie a muncii:
sprijinirea malurilor traneei de pozare a conductei;
pagina
18
sprijinirea i protecia reelelor ntlnite n sptur;
sondaje pentru determinarea exact a traseelor reelelor existente din

amplasament;
parapete de mprejmuire a spturilor deschise i podee de trecere

pietonal;
semnalizarea corespunztoare a lucrrilor.
In timpul execuiei lucrrilor, antreprenorul va lua toate msurile de protecie a

muncii pentru evitarea accidentelor, avnd n vedere factorii de risc ce pot aprea
pe parcursul execuiei acestora.
Dintre factorii de risc ce pot aprea pe diferitele stadii fizice, enumerm:
Stadiu fizic
Factori de risc (conform Normativuluicadru de acordare i utilizare a

echipamentului individual de protecie)
terasamente
1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 16, 17, 18, 22, 23,

26, 27, 28, 30, 32, 34, 37
montare conduct de canalizare

(inclusiv armturi,demontri,
remontri, etc.)
lucrri cu betoane (inclusiv demolri,

desfaceri, refaceri drumuri, etc.)
1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 13, 15, 16, 17, 18,

19, 22, 27, 28, 30, 32, 34
1, 2, 3, 5, 6, 7, 9, 15, 16, 17, 18, 22,

23, 24, 26, 30, 32, 34
Antreprenorul va dota echipele ce execut lucrrile cu echipamentul de protecie

adecvat conform art.1.4. din Ordinul nr.225/21 iulie 1995 pentru perioade ale
fiecrui stadiu fizic.
Antreprenorul va urmri respectarea urmtoarelor norme ce reglementeaz
activitatea de protecie a muncii pentru care va face instructajul ntregului
personal (conform Normelor generale de P.M., cap. I, pct.13) ce se va ocupa de
derularea lucrrilor:
1. Legea Proteciei Muncii nr. 90/1996 i Normele Metodologice de aplicare;
2. Norme generale de protecie a muncii. Ediia 2002;
3. Legea 319/2006 a securitii i sntii n munc, n vigoare de la data de
1.10.2006, ce abrog Legea Proteciei Muncii nr. 90/1996 ncepnd cu aceast dat;
4. Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii avizat de MLPAT cu
nr. 9/N/15.03.1993 cap. 33 Lucrri de alimentare cu ap i canalizri (art. 1583
1832);
5. Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la
populaie i din procesele tehnologice. Cod 19/1995;
pagina
19
6. Norme specifice de securitate a muncii pentru alimentri cu ap a localitilor i

pentru nevoi tehnologice (captare, transport i distribuie). Cod 20/1995;
7. Instruciuni pentru selecionarea i utilizarea mijloacelor individuale de protecie a
feei i ochilor. Cod 2/1995;
8. Norme specifice de protecie a muncii pentru mbuntiri funciare i irigaii. Cod
71/1998;
9. Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern. Cod 6/1996;
10. Norme specifice de protecie a muncii pentru transportul i distribuia energiei
electrice.Cod 65/1997;
11. Norme specifice pentru gospodrie comunal i salubritate public. Cod 31/1996;
12. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul i depozitarea
oxigenului i azotului. Cod 3/1994;
13. Normativul-cadru de acordare i utilizare E.I.P. urilor (conform cap III Criterii de
acordare a echipamentului individual de protecie);
14. Instruciuni pentru selecia i utilizarea M.I.P.-urilor. Cod 2/1995;
15. Decretul Consiliului de Stat nr.400/1981;
16. Decretul 328/1966 plus modificrile din 1999;
17. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri de instalaii tehnico-sanitare i
de nclzire. Ordinul nr.117/1996 al M..M.P.S.;
18. Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico-chimice
i mecanice. Ordinul nr.339/1996 al M.M.P.S.;
19. Norme generale de protecie mpotriva incendiilor la proiectarea i realizarea
instalaiilor aprobate prin Decretul nr.290/16.08.1997;
20. Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul comun al
M.I. i M.L.P.T.L. nr.331/1219/MC/94;
Normele specifice vor ine seama i de normele conexe colaterale specifice fiecrei
activiti n parte. Toate echipamentele ce vor fi folosite vor trebui s aib certificat
de utilizare de la factorii abilitai din cadrul M.M.P.S.
Intocmit:
ing. GHEORGHE STANCU
pagina
20
C.S.02 MONTAJ CONDUCTE SI ECHIPAMENTE

1.SCOPUL LUCRRII
Prezentul caiet de sarcini are scopul de a pune la dispoziia beneficiarului i a
executantului informaiile tehnice necesare efecturii lucrrilor de montaj instalatii
hidromecanice (echipamente i conducte aparente) din cadrul statiei de epurare.
Caietul de sarcini conine:
caracteristicile echipamentelor ce se vor monta;
condiii tehnice necesare realizrii lucrrilor de montaj;
etape de execuie a lucrrilor de montaj;
condiii de execuie a lucrrilor de verificare i probe;
modul de aplicare a sistemului de protecie anticoroziv;
program pentru controlul calitii lucrrilor executate
Prezentul caiet de sarcini nu conine prevederi pe partea de construcii,
instalaii, electrice i automatizare, acestea nefcnd obiectul acestei
documentatii.
2.DESCRIEREA LUCRARILOR DE MONTAJ

2.1.BAZIN OMOGENIZARE
Bazinul de omogenizare este rectangular 4000mmx3500mm si cota radier -5,15 m
fata de cota referinta (0,00).
In bazin se monteaza un mixer si ETAPIZAT 2X2 pompe submersibile.
Bara de ghidaj a mixerului se monteaza prin intermediul unui suport inferior si
unui suport superior fixate cu dibluri conexpand. Suportul superior se fixeaza in
zona bordurei golului de acces.
Pompele se monteaza prin intermediul coturilor suport, iar barele de ghidaj prin
intermediul unor suporturi superioare.
Coturile suport ale pompelor se fixeaza de radierul de beton armat prin intermediul
unor dibluri conexpand. Suporturile superioare ale barelor de ghidaj se fixeaza de
bordura golurilor de acces cu dibluri conexpand.
2.2.MODULE BIOLOGICE
Modulele biologice se monteaza pe o platforma de beton armat subterane
rectangulare comuna 7300mmx5330mm prin ancorare de aceasta. Dupa fixarea la
pozitie se monteaza racordurile pentru apa menajera, apa epurata si dezifectata si
namol.
2.3.BAZIN NAMOL
Bazinul de namol este rectangular 4000mmx1500mm si cota radier -5,15 m fata de
cota referinta (0,00).
pagina
21
In bazin se monteaza o pompa submersibila. Pompa se monteaza prin intermediul

cotului suport, iar barele de ghidaj prin intermediul unui suport superior.
Cotul suport ale pompei se fixeaza de radierul de beton armat prin intermediul
unor dibluri conexpand. Suportul superior al barelor de ghidaj se fixeaza de
bordura golurilor de acces cu dibluri conexpand.
3.MATERIALE
Materialele utilizate la execuia lucrrilor de montaj sunt considerate convenional
noi i vor respecta standardele i specificaiile de materiale indicate n proiect.
Toate materialele folosite vor fi noi i nsoite de certificatele de calitate eliberate de
furnizorul acestora. Certificatele vor fi completate cu rezultatele ncercrilor,
conform standardelor n vigoare.
Pricipalele categori de materiale folosite pentru conductele aparente sub presiune
constau din:
a) Tevi PEHD PE100 SDR17 pentru apa
b) Fitinguri PEHD PE100 pentru sudura
c) Flanse din otel zincat
d) Organe de asamblare din otel zincat
e) Dibluri conexpand din otel inox
f) Profile laminate la cald
4.DESCRIEREA LUCRRILOR DE MONTAJ

Realizarea lucrrilor de montaj ale echipamentelor i conductelor implic
parcurgerea urmtoarelor etape de execuie:
o verificarea prii de construcii la montaj;
o execuia montajului echipamentelor;
o execuia montajului instalaiilor de conducte;
o efectuarea lucrrilor de verificri i probe;
o aplicarea sistemului de protecie anticoroziv (unde este cazul);
o darea n exploatare a instalaiei;
4.1.VERIFICAREA
PRILOR
DE
CONSTRUCII
PENTRU
MONTAJ
ECHIPAMENTE
Operaiunea de verificare a lucrrilor de construcii n vederea efecturii
montajului se va face dup o atent analiz a proiectelor de montaj, urmate de
verificarea msurtorilor executate de montor n amplasament.
Montorul va face msurtori n amplasament, acestea se vor consemna ntr-un
proces verbal semnat de ctre montor i beneficiarul de investiie.
Se va acorda o atenie deosebit urmtoarele aspecte:
o
verificarea poziionrii, a cotelor i dimensiunilor penetraiilor i

pieselor metalice nglobate n beton;
verificarea cotelor de gabarit ;
verificarea
poziionrii
i
echipamentelor (unde este cazul);
dimensiunilor
fundaiilor
pagina
22
Datele obinute prin msurtori, n teren, trebuie s corespund celor prevzute n

proiectele de construcii i montaj. n cazul n care se constat abateri, este
obligatorie consultarea proiectantului n vederea analizrii situaiei aprute i
stabilirii unei soluii.
4.2.MONTAJUL ECHIPAMENTELOR
4.2.1.Montarea electropompelor
Montajul echipamentelor se va executa cu respectarea prevederilor C 204-80, a
prescripiilor fabricantului (consemnate n crile tehnice) i a cotelor din desenele
de montaj. Racordurile dintre echipamente i instalaia de conducte se realizeaz
prin flanare. Datorit acestui aspect, trebuie respectate cotele de montaj fa de
partea de construcie pentru a se putea monta cu uurin garniturile i uruburile
i pentru evitarea apariiei solicitrilor mecanice (tensiuni) n corpul pompelor.
Montarea electropompelor implic parcurgerea urmtoarelor etape:
a. organizarea lucrrilor de montaj, care cuprinde:
o amenajarea platformei de depozitare (destinat depozitrii i verificrii
prilor componente ale echipamentelor precum i deconservarea lor
naintea nceperii montajului);
o accesul (care trebuie s asigure posibilitatea transportului
echipamentelor de pe platforma de depozitare pn la locul de montaj
precum i condiiile necesare pentru ajungerea personalului la locul de
montaj).
o locul de montaj (care trebuie s asigure condiiile necesare realizrii
montajului n mod corespunztor din punctul de vedere al calitii
lucrrilor executate, al normelor de protecie a muncii i al condiiilor
de lucru).
b. curirea prilor filetate a uruburilor de fundaie, a gurilor filetate i
nefiletate din cotul ce se monteaz pe radier;
c. trasarea axelor i verificarea cotelor de nivel;
d. identificarea echipamentului (n conformitate cu documentaia de montaj
elaborat de proiectant), preluarea crii tehnice, verificarea strii de
conservare (conform crii tehnice), verificarea i preluarea certificatelor de
calitate i ntocmirea formelor de preluare la montaj;
e. naintea instalrii, se va spla pompa pentru a nltura inhibitorul de
coroziune sau alte materiale strine ce s-ar fi putut acumula n timpul
transportului depozitrii i manipulrii. Se va utiliza o soluie slab alcalin
la 800C sau un solvent petrolier eficace.
f. curirea suprafeelor plcii de baz ce vin n contact direct cu betonul. Nu
se vor folosi solveni deoarece reziduul poate mpiedic aderena.
g. premontarea plcii de baz, efectundu-se totodat controlul planeitii
acesteia (cu ajutorul nivelei); Orizontalitatea se va realiza prin strngerea
piulielor uruburilor de fundaie. Se verific n permanen orizontalitatea
reajustnd ct este necesar, pn cnd piuliele sunt complet strnse i
placa de baz este orizontal.
pagina
23
h. pregtirea pentru betonare, betonarea, verificarea prizei betonului marca C

16/20 (dup perioada prescris) conform NE- 012 - 99
i. verificarea sensului
comparator);
rotirii
arborelui
motorului
(cu
ajutorul
unui
j. montarea pompei i motorului i centrarea pe fundaie, ntocmirea formelor

de verificare a centrajului (cu beneficiarul i asistena tehnic).
k. alinierea final se face numai dup ce sistemul de pompare a fost adus la
temperatura normal de funcionare. Alinierea precis a pompei i motorului
este indispensabil pentru corecta funcionare a sistemului de pompare. Nu
se fac fixri definitive pn ce aceasta nu este realizat;
l. strngerea buloanelor de prindere i ntocmirea formelor (conform cerinelor
tehnologice);
m. pregtirea capetelor tuurilor conductelor n vederea racordrii acestora la
circuitele prevzute n documentaie i verificarea strii de curenie
interioar a echipamentelor i circuitelor de racord.
n. conservarea echipamentelor ncepnd cu perioada de montare n instalaie i
pn la terminarea montajului.
4.2.2.Montarea mixerului
Conditiile si etapele de montaj sunt similare si se regasesc la montajul pompelor
submersibile
4.3.MONTAJUL CONDUCTELOR, INCLUSIV ARMATURI

Instalaiile tehnologice de conducte au fost concepute astfel nct s asigure
schemei toate funciunile necesare i sunt constituite din elemente de serie,
standardizate i aflate n fabricaia curent a furnizorilor de specialitate.
n principiu, montarea instalaiilor tehnologice cu conducte implic parcurgerea
urmtoarelor etape:
o
studierea documentaiei de montaj i organizarea execuiei montajului;
verificarea strii fizice a tronsoanelor de conducta i fitingurilor i

identificarea acestora n conformitate cu desenele de montaj, implicit
verificarea materialelor dup certificatele de calitate emise de furnizori;
trasarea, debitarea tronsoanelor de teava, alinierea i centrarea

traseelor de conducte, ntocmirea fielor de msurtori, dup sudarea
tronsoanelor de eav i controlul formei geometrice a mbinrilor
realizate;
efectuarea imbinarilor prin sudur (conform tehnologiei alese).
Amintim c toate lucrrile de montaj se vor executa cu materiale noi, ce corespund

standardelor n vigoare, nsoite de certificate de calitate, recepionare i depozitare
conform prevederilor n vigoare.
Pentru montajul tronsoanelor de teava si fitingurilor din PEHD si anume:
o
manipulare, transport, depozitare, conservare
pagina
24
punere in opera (sudura, imbinare cu flanse, operatii pentru executarea

sudurilor, montarea armaturilor
se va consulta Caietul de sarcini pentru conducte din PEHD (PEID)

4.4.VERIFICRI I PROBE
Aceast etap cuprinde:
o
verificarea vizual a realizrii montajului echipamentelor si instalaiilor de

conducte n conformitate cu prevederile proiectelor de montaj elaborate de
proiectant;
efectuarea probei de presiune cu ap;
efectuarea remedierilor
lucrrilor de probe.
eventualelor
defeciuni
evideniate
timpul
5.CONDIII DE EXECUIE A LUCRRILOR

La execuia instalaiei se vor respecta indicaiile i condiiile tehnice cuprinse n
desenele de montaj i normativele in vigoare;
Tehnologia de execuie va fi stabilit de ctre executani, cu respectarea obligatorie
a condiiilor prescrise n desenele de execuie (cote, dimensiuni, materiale, etc.)
6.VERIFICRI I LUCRRI DE PROBE

6.1.VERIFICRI
nainte de efectuarea lucrrilor de probe, se vor face o serie de verificri la
terminarea montajului, n conformitate cu prescripiile n vigoare (PE003 i C20480).
Se va verifica existena certificatelor de calitate pentru materialele noi.
Se va verifica vizual aspectul materialelor intrate n oper: evile, flanele,
fitingurile, armturile care prezint defeciuni nu vor fi folosite.
Se verific dac montajul s-a executat n conformitate cu desenele de montaj.
Se verific ncadrarea lucrrilor de montaj n cotele prevzute n desenele de
montaj.
Pentru echipamente, se verific respectarea condiiilor impuse prin instruciunile si
normele tehnice de montaj ntocmite de proiectantul de specialitate.
Se verific existena procesului verbal de admitere a instalaiei la probe, dup
terminarea lucrrilor de montaj.
pagina
25
6.2.PROBA DE PRESIUNE HIDRAULIC

La terminarea montajului instalaiilor de conducte acestea se vor proba din punct
de vedere al rezistenei i etaneitii. Proba de presiune va certifica capacitatea
sistemelor de a funciona n limitele parametrilor de exploatare i fiabilitate
proiectai.
Proba de presiune hidraulic se va executa pe tronsonul de refulare cuprins ntre
punctul de racord la reeaua exterioar i echipament verificnd circuitul la
valorile de presiune indicate, cu blindarea legturilor cu echipamentele (nu se
verific echipamentele ci doar conductele) i a punctului de racord cu reeaua
exterioar.
La executarea lucrrilor de probe se va respecta Legea 10/1995 privind calitatea n
construcii i precum i prevederile Normativului I 12-78.
Valoarea presiunii de prob:
o
pentru conducte sub presiune:
Pproba = 1,5 x Plucru = 1,5 x 3 bar = 4,5 bari;

o
pentru conducte de canalizare
Pproba = 1,5 x Plucru = 1,5 x 0,6 bar = 0,9 bari;

nainte i pe parcursul lucrrilor de probe, se vor respecta urmtoarele condiii:
o
tronsoanele de conducte supuse probei vor fi suflate la interior

i curate cu aer sub presiune;
cordoanele de sudur nu se vor grundui sau vopsi nainte de

efectuarea probei;
se va asigura accesul pentru vizitare a ntregului tronson probat.

n acest scop, se vor ndeprta toate materialele ce ar putea
mpiedica controlul i se va asigura posibilitatea de acces pentru
personal;
proba de presiune se va efectua pe vreme uscat, astfel nct s

poat fi observate eventualele scpri de ap;
umplerea cu ap a tronsoanelor se va face astfel nct s se

asigure completa evacuare a aerului din interior;
fluidul de lucru va fi apa curat, fr particule n suspensie, la o

temperatur cuprins ntre +50C i +300C;
manometrele utilizate vor fi astfel alese nct valoarea presiunii

maxime de ncercare s se poat citi pe ultima treime a scrii
gradate, iar diametrul exterior va fi de minim 160 mm pentru a
putea fi citite de la o distan de 5 m;
ridicarea presiunii se va face cu pompa manual de presiune,

treptat, fr ocuri. La fiecare treapt se va menine presiunea
atta timp ct este necesar verificrii ntregului tronson probat,
dar nu mai puin de 10 minute.
ncercarea de presiune se consider reuit dac, dup trecerea intervalului de 10

minute de la realizarea presiunii de prob, valoarea presiunii pe manometrul de
pagina
26
prob nu a sczut cu mai mult de 5% din valoarea presiunii de prob i nu au

aprut scpri vizibile de ap.
Dac pe parcursul efecturii probelor se ivesc defeciuni, se ntrerup lucrrile de
probe i se remediaz defeciunile. Dup efectuarea remedierilor, se reiau de la
nceput lucrrile de probe.
Rezultatele lucrrilor de probe vor fi consemnate n procese verbale ncheiate ntre
executani i beneficiari. Pe lng alte date, acestea vor conine obligatoriu i
urmtoarele:
o
data ncercrii;
parametrii fluidului de ncercare;
valoarea presiunii de ncercare i timpul de meninere la

presiunea de prob;
rezultatele obinute
remedierile efectuate);
concluzii (inclusiv diagrama de nregistrare a presiunii, dac este

posibil);
semnturile comisiei de probe.
(inclusiv
defeciunile
constatate
Un exemplar din nregistrrile probei hidraulice se va transmite de executant

proiectantului, pentru a fi inclus n documentaia "cartea documentaiei".
Dup efectuarea cu succes a probei hidraulice, se vor realiza racordurile finale la
echipamente, fiind interzis orice intervenie (modificare) a respectivului circuit
pn la punerea n funciune.
Organizaia de montaj va lua msuri de protecia muncii pe toat durata probelor.
Personalul care efectueaz probele va fi calificat i special instruit. Perimetrul de
execuie a lucrrilor de probe va fi ngrdit i va fi prevzut cu plcue de
avertizare. Se interzice accesul n perimetrul de lucru al persoanelor neautorizate.
Personalul care efectueaz probele va avea instructajul de NTSM fcut i va fi
instruit asupra modului de funcionare a instalaiei.
La execuia lucrrilor de probe se vor respecta prevederile cuprinse n Normativul
de verificri, ncercri i probe privind montajul, punerea n funciune i darea n
exploatare a instalaiilor energetice ind. 30-2-1970.
7.PROTECII ANTICOROZIVE
o
o
o
o
o
Nu este cazul pentru conductele din PEHD,

Flansele libere si organele de asamblare se procura zincate
Armaturile se procura protejate anticoroziv.
Toate conductele si confectiile metalice aparente se protejeaza
prin zincare
Diblurile conexpand se procura din otel inox
pagina
27
8.CONDIII DE RECEPIE I PROBE TEHNOLOGICE LA TERMINAREA

MONTAJULUI
Pentru recepia lucrrilor de montaj, executantul va prezenta beneficiarului
urmtoarele documente:
o
proces verbal de preluare a construciei pentru efectuarea

montajului;
proces verbal de calitate a materialelor puse n oper;
proces verbal de recepie calitativ a sudurilor;
buletine de analiz a sudurilor;
procese verbale de efectuare a probelor;
fie tehnologice privitoare la calitatea proteciei anticorozive.
Beneficiarul va verifica execuia lucrrilor pe teren n conformitate cu proiectul de

montaj.
Ultima etap, nainte de darea n exploatare a instalaiei, este efectuarea probei de
funcionare de 72 ore (conform PE 003), n care se poate urmri ncadrarea
instalaiei n parametrii indicai n proiect.
9.URMRIREA COMPORTRII CONSTRUCIILOR

Nu sunt necesare instalaii speciale de urmrire a comportrii n exploatare a
construciilor.
10.DOCUMENTAIE DE REFERIN
10.1.NORMATIVE
o
C204-80 - Normativ cadru privind verificarea calitii lucrrilor de montaj

a utilajelor i instalaiilor tehnologice pentru obiective de investiii.
I12-78 Normativ pentru efectuarea

conducte tehnologice din oel.
OG 95/99 Privind calitatea lucrrilor de montaj
ncercrilor
de
presiune
la
10.2.INSTRUCIUNI
o
CT4-90 - Circular tehnic

prescripiilor energetice (PE).
referitoare
la
obligativitatea
aplicrii
10.3.STANDARDE
o
STAS 10110-76 - Alimentarea cu ap. Staii de pompare. Prescripii

generale de proiectare.
Colecia de STAS-uri "Organe de maini", vol. III-a i III-b, Institutul

Romn de
pagina
28
SR ISO 7005/1999 Flae

sudur.Dimensiuni
din oel. Flane rotunde, plate pentru
11.MSURI DE PROTECIA MUNCII I PSI

11.1MANAGEMENTUL RISCURILOR TEHNICE/TEHNOLOGICE
Lista actelor normative aplicabile
o
Hotrrea
Guvernului
Romniei
nr.
273/1994
privind
aprobarea
Regulamentului de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii, modificata

de HGR 940/2006
o
Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii cu toate completarile si

modificarile ulterioare
Hotrrea
Guvernului
Romniei
nr.
51/1996
pentru
aprobarea
Regulamentului de recepie a lucrrilor de montaj utilaje, echipamente,

instalaii tehnologice i a punerii n funciune a capacitilor de producie;
o
Hotrrea Guvernului Romniei nr. 766/1997 pentru aprobarea unor

regulamente privind calitatea n construcii, completata si modificata de
HGR 675/2002, HGR 102/2003 si HGR 622/2004
Ordinul
Ministrului
Industriei
Comerului
nr. 1587/1997
pentru
aprobarea categoriilor de construcii generatoare de riscuri tehnologice;

o
Ordinul comun MFP i MLPTL abrogat privind aprobarea structurii,

coninutului i modului de utilizare a Documentaiei standard pentru
elaborarea i prezentarea ofertei pentru achiziia public de sevicii;
Ordonana Guvernului Romniei nr. 95/1999 privind calitatea lucrrilor de

montaj utilaje, echipamente i instalaii tehnologice industriale, completata
si modificata de legea 440/2002;
Ordinul Ministrului Industriei i Comerului nr. 293/1999 pentru aprobarea

Normelor Metodologice privind verificarea calitii lucrrilor de montaj
utilaje, echipamente i instalaii tehnologice industriale;
Ordinul Ministrului Industriei i Comerului nr. 323/23.10.2000 pentru

aprobarea unor regulamente privind calitatea lucrrilor de montaj;
PE 013/1994 - Normativ privind metodele i elementele de calcul a

siguranei in funcionare a instalaiilor energetice;
PE 224/1989 - Normativ pentru proiectarea instalaiilor termomecanice ale

termocentralelor;
pagina
29
Prezentarea factorilor de risc tehnic/tehnologic i a msurilor de prevenire a

acestora
Factori de risc intrinseci care pot interveni pe parcursul realizrii lucrrilor
prezentate n aceast documentaie pot fi:
a) incompatibilitatea materialelor aferente instalaiei cu condiiile de exploatare
impuse (clas de calitate necorespunztoare, caracteristici mecanice i
elastice necorespunztoare);
b) configuraia
geometrico-structural
necorespunztoare
(dimensionarea
necorespunztoare a elementelor circuitului, traseu necorespunztor);
c) defecte de fabricaie (neomogeniti chimice i structurale, defecte de
material, granulaie necorespunztoare);
d) montaj necorespunztor (calitate necorespunztoare a mbinrilor sudate,
nerespectarea configuraiei traseului etc.).
Msurile de prevenire a factorilor de risc care trebuie luate n fazele urmtoare
de proiectare sunt:
o
alegerea materialelor elementelor de

parametrilor de calcul ai fiecrui circuit;
conducta
toate materialele folosite se vor certifica conform prevederilor SR EN

10204/2005;
grosimile pereilor conductelor vor

parametrilor de calcul ai circuitelor;
se vor prevedea supori care s preia deplasrile conductei;
pentru evitarea folosirii unor materiale cu defecte de fabricaie, furnizorul va

efectua controale pe lot, pe probe prelevate pe 2 elemente (verificarea
compoziiei chimice, ncercarea la traciune a materialului de baza,
verificarea respectrii toleranelor la diametrul exterior i la grosimea de
perete conform standardelor n vigoare) i va ntocmi certificate de calitate
care vor nsoi furnitura;
sudurile efectuate pe antier vor fi verificate conform listei cantitilor de

lucrri care va fi elaborata de proiectant;
pentru orice abatere de la proiect la faza de procurare i montaj se va obine

acordul proiectantului;
dup efectuarea montajului se va efectua o prob hidraulic a instalaiei la

presiunea precizat pentru fiecare circuit n schema izometric a acestuia.
corespunde
se
va
face
materialului
conform
ales
Factorul uman implicat n faza de exploatare constituie de asemenea un factor

important de risc. Acesta grupeaz toate erorile umane care se manifest n
activitatea de mentenan i de exploatare tehnologic. Erorile umane n exploatare
pot fi:
o
erori fcute n condiiile exploatrii tehnologice;
manevre greite, interpretarea eronat a unor informaii, comunicarea

defectuoas;
erori fcute n activitatea de mentenan;
nerespectarea procedeelor de supraveghere tehnic, control, ntreinere,

reparaii.
pagina
30
Msurile de prevenire a acestor factori de risc sunt:

o
instruirea personalului
instalaiei;
privind
exploatarea, ntreinerea
verificarea periodic a cunotinelor personalului;
testarea psihologic periodic a personalului;
repararea
11.2MANAGEMENTUL RISCURILOR DE INCENDIU

o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
Legea 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor;

Hotararea Guvernului Romaniei nr.1739/2006 pentru aprobarea categoriilor
de constructii si amenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii privind
securitatea la incendiu
Hotrrea Guvernului Romniei nr. 678/1998 privind stabilirea i
sancionarea contraveniilor la normele de prevenire i stingere a incendiilor;
Ordinul Ministrului de Interne nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor
generale de prevenire i stingere a incendiilor;
Norme metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu
si protectia civila, aprobate cu Ordinul MAI nr. 1435/2006
Normativul C 300/1994 aprobat cu ordinul MLPAT nr. 20/N/11.06.1994
pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executiei lucrarilor de
constructii si instalatii
Ordinul Ministrului de Interne nr. 130/2007 privind aprobarea metodologiei
de elaborare a scenariilor de sigurana la foc;
Ordinul Ministrului de Interne nr. 85 din 14/06.2001 pentru aprobarea
Metodologiei de certificare a conformitii, de agrementare tehnic i de
avizare tehnic pentru fabricarea, comercializarea i utilizarea mijloacelor
tehnice de aprare mpotriva incendiilor, modificat cu Ordinul MI
nr.394/2004;
Ordinul Ministrului de Interne nr. 108/01.08.2001 pentru aprobarea
Dispoziiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de
ncrcri electrostatice - D.G. P.S.l.-004, modificat de ordin MI 349/2004
PE 009/1993 - Norme de prevenire, stingere i dotare mpotriva incendiilor
pentru producerea, transportul i distribuia energiei electrice i termice;
P 118/1999 - Normativ de siguran la foc a construciilor;
Prezentarea factorilor de risc de incendiu si a masurilor de prevenire

Factori de risc de incendiu in instalaiei pot fi: scurtcircuit la motoarele electrice
asincrone; scurtcircuit la acionrile electrice ale robinetilor; izolatie termica sau
materiale de intretinere (lavete, cirpe) imbibate cu substante inflamabile, motorina,
ulei sau pacura, etc.
Msurile de prevenire a incendiilor luate n considerare la faza de proiectare i care
trebuie realizate la transport, depozitare, montaj, exploatare, ntreinere i reparaii
sunt:
pagina
31
o
o
o
o
o
spaiile de depozitare, montaj, exploatare, ntreinere i reparaii vor fi dotate

cu instalaii sanitare i toate dotaiile PSI conform legii;
n perioada de montaj, executantul are obligaia de a asigura securitatea
obiectivelor nvecinate mpotriva incendiilor i de a dota locurile de munc
cu materiale i echipamente de stins incendiu;
se vor lua msurile impuse de normele lucrrilor cu foc deschis, sudur
electric i tiere cu flacr;
executia lucrarilor din prezentul proiect se va face astfel incat sa nu se
blocheze caile de acces pentru interventie in caz de incendiu;
materialele utilizate la izolarea termica a conductelor vor fi incombustibile i
se vor asigura mpotriva mbibarii cu substane inflamabile, motorina, ulei
sau pacura i vor fi complet evacuate dupa terminarea montajului.
Pentru stingerea incendiilor de natura electrica se vor utiliza numai stingatoarele

cu praf si bioxid de carbon si cele cu zapada carbonica.
11.3.MANAGEMENTUL RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRI
PROFESIONALE (PROTECTIA MUNCII)
o
o
o
o
o
o
o
PE 205/1981 - Norme de protecie a muncii pentru partea mecanica a

centralelor electrice;
PE 703-1/1981 - Norme de protecie a muncii la lucrrile de montaj ale
Regulament privind protecia i igiena muncii In construcii aprobat de
MLPAT cu ord. nr. 9/N/15.03.93;
Legea nr.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca
Hotarare nr.1425 din 11.10.2006-Norme metodologice de aplicare a
prevederilor legii nr.319/2006
Hotarare nr.300 din 02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru santierele temporare sau mobile
Hotarare nr.1146 din 30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de
munca
Hotarare nr.971 din 26.07.2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
Prezentarea factorilor de risc din punctul de vedere al securitii muncii

(locuri si operaiuni periculoase) i msurile de protecie a muncii
La executarea lucrrilor de montare/demontare se vor respecta
normativele de mai sus urmtoarele capitole:
o
din legile i
Norme specifice de securitate a muncii pentru construcii metalice;
Norme de protecie a muncii privind ncrcarea, descrcarea,

manipularea i depozitarea materialelor;
Norme de protecie a muncii privind prevenirea i stingerea incendiilor

i autoaprinderilor;
pagina
32
Tehnica securitii muncii privind instalaiile i echipamentele

electrice;
Mijloace individuale de protecie a muncii;
Prim ajutor n caz de accidentare;
Norme de protecie a muncii la lucrrile de sudur;
Norme de protecie a muncii privind macarale i mecanisme de ridicat;
Norme de protecie a muncii pe timp friguros.
Principalii factori de risc de accidentare i mbolnviri profesionale cu care se

confrunt orice participant n procesul de munc sunt :
o
o
o
o
o
o
o
neutilizarea echipamentului individual de protecie i alte mijloace de

protecie acordate obligatoriu i gratuit salariailor, precum i altor categorii
de persoane care desfoar activiti la persoane juridice sau fizice;
nerespectarea instruciunilor de protecia muncii specifice locului de munc,
respectiv activitii depuse de persoanele participante la procesul de munc;
utilizarea de echipamente tehnice necorespunztoare din punct de vedere al
prevederilor din normele, standardele i din alte reglementri referitoare la
protecia muncii, n sensul c acestea nu trebuie s pun n pericol
sntatea sau viaa salariailor;
utilizarea de echipamente tehnice n lipsa aparaturii de msur, control,
semnalizare i protecie sau n condiiile nentreinerii acestora ntr-o stare
ireproabil de funcionare;
nerespectarea instruciunilor de exploatare a instalaiilor i echipamentelor
tehnice, precum i a tehnologiilor de lucru specifice;
desfurarea activitii fr autorizaie din partea inspectoratului teritorial
de munc, pentru funcionarea unitii n condiiile legii din punct de vedere
al proteciei muncii;
lipsa msurilor tehnice, sanitare i organizatorice de protecie a muncii,
corespunztor condiiilor de munc i factorilor de mediu specifici unitii,
respectiv activitilor din cadrul unitii sau nerespectarea acestora;
nerespectarea obligaiilor ce-i revin conform legii de ctre conducerea
persoanei juridice n privina stabilirii atribuiilor i rspunderilor ce le revin
participanilor din subordine la procesul de munc, corespunztor funciilor
exercitate;
neelaborarea de reguli proprii pentru aplicarea normelor de protecia muncii,
corespunztor condiiilor de desfurare a activitii la locul de munc;
neefectuarea controlului n ce privete cunoaterea i aplicarea de ctre toi
participanii la procesul de munc, a msurilor tehnice, sanitare i
organizatorice stabilite n conformitate cu prevederile legii n domeniul
proteciei muncii;
neinformarea fiecrei persoane, anterior angajrii, asupra riscurilor la care
se expune la locul de munc, precum i asupra msurilor de prevenire
necesare;
angajarea de persoane neautorizate pentru exercitarea de meserii la care
sunt prevzute n mod expres prin normele de protecia muncii condiii
speciale de autorizare;
pagina
33
o
o
o
nesesizarea i/sau nesemnalarea la timp a oricror defeciuni tehnice sau

situaii care constituie pericole poteniale de accidentare sau mbolnvire
profesional;
nerespectarea cu rigoarea necesar a instruciunilor, normelor i
procedurilor de mentenan preventiv;
nespecificarea n instruciunile de lucru a aciunilor i msurilor ce trebuie
ntreprinse n cazul producerii accidentelor;
neadoptarea de msuri de bun organizare i crearea unor condiii optime
de lucru, n scopul prevenirii stressului la locul de munc;
Factorii de risc din punct de vedere al securitii muncii pentru demontarea,

respectiv montarea circuitelor de conducte pot fi:
o lumina iradiat de arcul voltaic la sudarea electric i la stiloscoparea
materialelor pe perioada montajului;
o lucrri cu foc deschis, sudur sau tiere cu flacr oxiacetilenic;
o utilizarea mainilor i dispozitivelor de tiere cu disc;
o folosirea de schele provizorii la demontare, respectiv la montare, i circulaia
n vecintatea acestora;
o lucrri la nlime sau in apropierea unor instalatii in functiune (statii de
reducere-racire, supape de siguranta, etc.);
o verificarea mbinrilor sudate cu raze gama sau/i lichide penetrante;
o zonele cu sarcini ridicate n crligul instalaiilor de ridicat;
o podestele i scrile cu urme de ulei sau motorin;
o punerea n funciune de la starea rece pn la atingerea parametrilor de
regim.
Lucrrile care se execut de dezmembrare, dezafectare, a instalaiilor
tehnologice pot prezenta n principal urmtoarele pericole:
balans la piese n timpul deplasrii;
cderea de pe structura metalic a persoanelor ce se ocup de demontare;
cderi de scule i materiale.
Msurile de prevenire a factorilor de risc luat n aceast lucrare sunt:
toate operaiile se vor face sub conducerea direct a responsabilului lucrrii.
se vor prevedea avertizoare de pericol n zonele care prezint pericol de

accidentare;
se vor afia n locuri vizibile marcaje care s indice sarcina admisibil pe

platforme i scri i se va urmri nedepirea lor de ctre personal;
schelele provizorii vor fi bine fixate i marcate pentru sarcinile admisibile;
platformele i scrile vor fi meinute n stare curat neadmindu-se depoziarea

pe ele a obiectelor de orice fel;
se vor face instructaje cu muncitorii astfel nct fiecare s-i cunoasc locul i
obligaiile ce-i revin n timpul lucrrii;
cablurile de legare trebuie s corespund sarcinii care se ridic, nscris pe

fiecare element n parte, s nu prezinte ndoituri, trangulri, fire rupte, s fie
ferite de muchiile ascuite ale pieselor prin adaosuri de
lemn sau metalice;
pagina
34
sarcinile se vor lega la dispozitivul de ridicat numai de ctre muncitorii instruii

n acest scop i numii prin decizie drept legtori de sarcin
comanda de ridicare se va da numai de o singur persoan i anume maistrul

responsabil de lucrare dup ce s-a convins c:
o legtura pentru ridicare (demontare) este corect realizat;
o este asigurat supravegherea corespunztoare i personalul de
deservire este instruit i la posturi;
Se va controla:
ostabilitatea (echilibrul) sarcinii;
ombinrile cu cleme ale cablurilor;
oeventualele tendine de alunecare a legturilor.
oContinuarea ridicrii (coborrii sarcinii) este permis numai dac totul
este n perfect ordine:
accesul n zonele de lucru la nlime se face numai pe scrile de acces i

podestele confecionate i montate
pentru lucrrile la nivelele superioare se vor utiliza numai muncitori cu vrsta

peste 18 ani, bine instruii care nu sufer de ru de nlime sau afeciuni care
le interzic lucrul la nlime;
n timpul efecturii lucrrilor care necesit aplecarea lucrtorilor n afara

balustradelor, efectuarea de operaii pe construcii metalice n situaii n care
este posibil cderea de la nlime a personalului, asigurarea cu ajutorul
centurilor de siguran este obligatorie.
legarea se va face numai de elemente sigure i fixe ale instalaiei sau

construciei care nu sunt afectate de procesul tehnologic n curs de
desfurare.
admiterea la lucru pe platforme se va face numai dup verificarea i preluarea

acestora de ctre responsabilul de lucrare.
n efectuarea lucrrilor de montare sau de demontare la nivelurile superioare,

sculele i materialele mrunte se vor pstra numai n cutii sau ldie speciale.
Lsarea acestora la voia ntmplrii precum i aruncarea deeurilor de
materiale sau a altor obiecte de la nlime sunt strict interzise.
schelele provizorii vor fi bine fixate i marcate pentru sarcinile admisibile;
platformele i scrile vor fi meninute n stare curat neadmindu-se

depozitarea pe ele a obiectelor de orice fel;
se vor prevedea avertizoare de pericol n zonele care prezint posibilitatea de

accidentare;
se va separa eficient sectorul de montaj de cel de exploatare;
personalul care lucreaz la nlime va fi asigurat cu centuri de siguran i

verificat nainte de nceperea lucrrii dac este apt pentru astfel de lucrri;
nu se va lucra sub sarcina ridicat n crligul instalaiilor de ridicat;
se vor folosi obligatoriu ctile de protecie i ntreg

corespunztor lucrrilor prestate (ochelari, mnui, oruri, etc);
se vor monta panouri de protecie mpotriva radiaiilor att pentru personalul

operativ ct i pentru personalul aflat n zona acestora;
se vor lua msurile impuse de normele lucrrilor cu foc deschis i tierea cu

flacr ;
echipamentul
pagina
35
se va separa eficient sectorul de demontare de cel n exploatare;
n perioada de demontare, executantul are obligaia de a asigura securitatea

obiectivelor nvecinate mpotriva incendiilor i de a dota locurile de munc cu
materiale i echipamente de stins incendiu;
sudorii vor trebui autorizai conform PT ISCIR n vigoare;
ntreprinderea de montaj va pune la dispoziia sudorilor i echipei de montaj

ntregul echipament de protecie din fondurile acesteia;
beneficiarul va urmri ca executantul s predea locul de munc curat inclusiv

spaiile n care n timpul montajului s-au depozitat provizoriu materialele;
se va interzice accesul persoanelor strine n zonele de montaj sau exploatare.
beneficiarul va urmri ca executantul s predea locul de munc curat inclusiv

spaiile n care n timpul demontrii s-au depozitat provizoriu materialele;
se va interzice accesul persoanelor strine n zonele de demontare;
spaiile de depozitare, de demontare, vor fi iluminate, nclzite, ventilate i

dotate cu instalaii sanitare i toate dotaiile T.S. i PSI conform legii;
msurile preconizate pentru nlturarea pericolului de accidentare n locurile

periculoase nu necesit fonduri suplimentare fiind cuprinse implicit n valoarea
lucrrii sau sunt msuri organizatorice care revin personalului de exploatare.
Beneficiarul lucrrii este obligat s asigure nsuirea temeinic de ctre ntregul

personal a msurilor de prevenire a accidentelor de munc i mbolnvirilor
profesionale i s se asigure respectarea contient a msurilor respective.
n fiecare loc de munc se vor afia instruciuni cu prevederile care trebuie

respectate pentru evitarea accidentelor de munc i mbolnvirilor profesionale,
precum i interdiciile privind efectuarea unor manevre sau utilizarea unor
metode necorespunztoare de lucru. n acest scop beneficiarul va organiza o
activitate permanent de propagand vizual, auditiv i audiovizual a
proteciei muncii la nivelul centralei i locurilor de munc.
Msurile specificate nu sunt limitative. Pentru a prentmpina eventualele

accidente umane sau tehnice trebuie efectuat funcie de desfurarea
procesului tehnologic tot ceea ce este necesar.
Intocmit:
ing. Gheorghe STANCU
pagina
36
C.S.03 LUCRARI DE CONSTRUCTII

CUPRINS
CAIET DE SARCINI
1.
Generaliti
2.
Descrierea lucrrilor
3.
Condiii tehnice minime
4.
Indicaii pentru execuie
5.
Controlul i verificarea lucrrilor
6.
Cantitile de lucrri.
ANEXE
-
Msuri TSM i PSI
Programe de control i verificri
INSTRUCTIUNI TEHNICE
-
Lista prescripiilor tehnice
Instruciuni tehnice pentru execuia lucrrilor de terasamente
Instruciuni tehnice pentru execuia elementelor din beton i beton

armat
Instruciuni tehnice pentru execuia i lansarea chesoanelor
Instruciuni tehnice pentru execuia confeciilor metalice
Vopsitorii cu email alchidic pe suprafee metalice
LISTE DE LUCRARI
GENERALITATI
Unul din obiective il constituie realizarea unei Staii de epurare pentru comuna
Slatioara, judeul Olt, avnd n vedere faptul c, odat cu dezvoltarea localitilor
problemele legate de protecia mediului sunt din ce n ce mai acute.
Documentaia de fa cuprinde proiectul tehnic i caietele de sarcini pentru
realizarea lucrrilor de construcii aferente staiei de epurare.
Caietul de sarcini este ntocmit n conformitate cu prevederile Normelor
metodologice privind coninutul - cadru de organizare a licitaiilor, prezentare a
ofertelor, adjudecare, contractare i decontare a execuiei lucrrilor. aprobat cu
ord. nr. 787/34/N din 13.04.1998 al MF i MLPAT publicat n Monitorul Oficial nr.
230 bis/24.06.1998 i prin hotrrea nr. 729/22.08.2000.
pagina
37
DESCRIEREA LUCRARILOR
DATE GENERALE PRIVIND LUCRAREA
o
Obiectivul: Staie de epurare pentru comuna Slatioara, judeul Olt.
Amplasamentul: comuna Slatioara, judeul Olt.
Proiectul ce se pred cuprinde:

o
Planuri de execuie ale prilor de construcii, caiete de sarcini,

instruciuni tehnice i liste cu cantiti de lucrri;
Organizarea lucrrilor: Executantul va elabora un proiect tehnologic,

pe care l va respecta la execuie.
LUCRARI DE TERASAMENTE la constructii

Generaliti.
Contractorul va face excavri si taluzari si va ndeprta materialele excavate dup
cum se specifica aici si dup cum se arata in desenele proiectului. Contractorul nu
va ncepe lucrrile de terasamente pana cnd nu va efectua toate masurile de
sigurana: ngrdirea cu parapete inclusiv asigurarea indicatoarelor de avertizare
pentru pietoni si vehicule, iar pe timpul nopii semnalizarea luminoase la toate
punctele periculoase. Execuia lucrrilor de terasamente se va face avnd in vedere
prevederile din urmtoarele normativele:
P1086
Proiectarea si executarea lucrrilor de fundaii directe la

construcii
C196 88
Executarea lucrrilor de terasamente pentru executarea

fundaiilor construciilor civile si industriale
C16 84
Realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii si

instalatiii aferente
Ordin nr .9 /N / 15.03.1993 Regulamentul privind protecia si igiena

muncii in construcii
TRASAREA LUCRaRILOR
Trasarea lucrrilor se va realiza conform planurilor de situaie in care se prevd
elementele de trasare.
Angajatorul lucrrii are obligaia de a materializa pe antier axele principale ale
bazei de trasare a obiectelor.
Contractorul are sarcina de a trasa limitele obiectelor, n funcie de axele principale
ale bazei de trasare. Contractorul este rspunztor de trasarea corect a lucrrilor
fa de reperele date de investitor.
Trasarea lucrrilor va fi verificat de Consultantul de supervizare, n care scop
Contractorul este obligat s protejeze i s pstreze cu grij toate reperele, bornele
sau alte obiecte folosite la trasarea lucrrilor.
Dup verificarea trasrii lucrrilor de ctre Consultantul de supervizare,
Contractorul va pregti un plan de trasare pentru a fi anexat la cartea construciei.
pagina
38
BORNE I COTE DE NIVEL

Angajatorul lucrrii are obligaia de a preda n scris bornele de nivelment n
imediata apropriere a antierului, poziia acestora i valoarea cotelor de nivel.
Contractorul are obligaia s verifice valoarea cotelor de nivel i s fac cunoscut
Angajatorului lucrrii, n scris, in cazul n care se constat erori. De asemenea,
pentru verificarea trasrii de ctre Consultantul de supervizare, Contractorul
trebuie s protejeze i s pstreze cu grij toate reperele, bornele sau alte obiecte
folosite la trasarea lucrrilor.
Avizarea lucrarilor de terasamente
nainte de a ncepe orice lucrri de acest fel la locul de montaj, Contractorul va
solicita in scris avizarea lucrrilor de ctre Consultantul de supervizare i
Angajatorul lucrrii, in termenul prevzut de Condiiile de Contract FIDIC.
Nivelul solului
Pentru scopul dat de specificaie, termenul de nivel al solului se va referi la
suprafaa solului nainte de nceperea operaiilor de lucrare a pamantului, dar
dup curatarea amplasamentului i ndeprtarea eventualelor lucrri de
construcii existente.
Extinderea excavatiilor
Extinderea excavaiilor va fi cea minim practicabila pentru construirea lucrrii, cu
consultarea planurilor de sptur.
Excavarea materialului necorespunzator.
Daca Contractorul intilneste material pe fundul oricrei excavri, care dup
prerea lui poate fi necorespunzator, el va informa imediat Consultantul de
supervizare, care va da instruciuni in scris Contractorului asupra faptului ca
materialul in cauza va fi tratat ca defectuos. Daca este cazul, materialul defectuos
va fi ndeprtat, si daca nu se specifica altfel, sau daca nu se comanda de ctre
Consultantul de supervizare, Contractorul va umple golurile astfel formate cu
material granular corespunztor. Omiterea de ctre Consultantul de supervizare sa
dea instruciuni, nu va elibera Contractorul de rspunderile pentru defectele in
lucrare, daca naintea construirii Contractorul nu a cerut in scris Consultantului
de supervizare inspectarea fundaiei descoperite.
Siguranta excavarii si constructii adiacente.
Contractorul va prevede suportul necesar pentru a asigura stabilitatea excavrilor
si drumurile si construciile adiacente.
Alunecari, caderi si excavatii in exces.
Contractorul va preveni alunecrile si cderile de material din partile laterale ale
excavaiilor si taluzarilor.
In cazul alunecrilor sau cderilor ce apar in excavaii si unde excavaiile sunt
fcute in exces fata de dimensiunile specificate, orice material necorespunzator
care a intrat in excavaii trebuie nlturat in orice umplere adiionala ce poate fi
ceruta se va face cu material excavat selectat sau importat si tasat pentru
aprobarea de ctre Consultantul de supervizare.
Unde se formeaz goluri prin alunecri sau caderi,sau prin excavri in exces fata
de dimensiunile specificate, care dup opinia Consultantului de supervizare pot
afecta stabilitatea solului pentru susinerea lucrrii, sau construciilor, sau
serviciilor adiacente, Contractorul va umple golul solid cu beton clasa C 2,8/3,5.
pagina
39
Epuizmente.
Contractorul va menine fiecare excavaie de construcie fara apa din orice sursa,
astfel incit lucrrile vor fi construite in condiii uscate.
Metoda de meninere a excavaiei fara apa, de epuizare si ndeprtarea apei, va fi
supusa aprobrii Consultantului de supervizare.
Contractorul se va asigura ca exista instalaii de rezerva suficiente, tot timpul,
pentru a se evita orice ntrerupere in continuitatea epuizrii apei din excavaie.
Acolo unde sunt necesare epuizmente continui, in timpul funcionarii pompelor in
cursul nopii, se vor lua masurile necesare ca zona de lucru sa fie iluminata in mod
corespunztor.
Umpluturi.
Daca nu se specifica sau se aproba altfel, materialul folosit pentru umpluturi va fi
material excavat selectat cu dimensiunile particulelor nu mai mari de 75mm.
Materialul de umplutura plasat la lucrri permanente va fi sortat, fara bolovani,
pietre mari, fragmente de roca si altele - mai mari de 50mm dimensiune nominala,
daca nu se specifica sau aproba altfel.
Dup ce a fost data aprobarea de Consultantul de supervizare, conform condiiilor
contractului, pentru nceperea umplerii, operaia va continua pana la terminarea
lucrrii in partea de lucrare pentru care este data aprobarea.
Compactarea umpluturilor.
Umplerea gropilor cu pamint se va realiza manual in straturi ce nu vor depasi 200
mm, cu pamint maruntit bine si compactat mecanic sau manual, pentru cca. 1,00
m de la fundul spturii. Pentru restul umpluturii, straturile nu vor depasi 300
mm, cu compactare mecanica, asigurndu-se realizarea gradului de compactare de
95% prevzut conform STAS 2914 - 84.
Contractorul, daca este necesar, va uda materialul de umplere nainte si in
decursul compactrii pentru a ajuta obinerea gradului specificat de compactare.
Inlaturarea materialului in surplus.
Contractorul va transporta si nltura tot materialul excavat care nu este necesar
pentru lucrri. Locurile propuse de Contractor pentru ndeprtarea sau depozitarea
materialelor excavate, fie temporar, fie permanent, vor fi supuse aprobrii
Consultantului de supervizare.
Betoane, cofraje, armturi

Generalitati
Pentru standarde si normative se va consulta anexa nr.1.
MATERIALE
Betoane
Betoanele utilizate se vor produce i se vor livra de ctre staiile de betoane care
funcioneaz pe baza certificatelor de atestare.
Reetele se vor stabili, corecta i definitiva n funcie de rezultatul ncercrilor
preliminare de laborator privind:
umiditatea agregatelor;
granulozitatea sorturilor;
densitatea aparent a betonului proaspt;
pagina
40
Compoziia de beton adoptat va fi permanent corectat n privina cantitii de

ap, n funcie de umiditatea agregatelor, astfel nct s se respecte raportul A/C
prescris de normativul NE 012-99. Lucrabilitatea betonului proaspt va fi verificat
att la staia de betoane ct i la locul de punere n oper.
Ciment
Cimentul I 32,5 destinat betoanelor obinuite este ales innd seama de condiiile
de exploatare, condiiile de execuie, tehnologia adoptat i clasa betonului.
Se va efectua verificarea calitii cimenturilor, att la aprovizionare ct i nainte de
utilizare, prin metodele reglementate de standardele n vigoare la data execuiei i
de NE 012-99 (Anexa 1).
Cimentul trebuie ferit de aciunea umezelii si de amestecul cu materii strine, att
in timpul transportului, cat si al depozitarii
Depozitarea cimentului cu adausuri se face pe sortimente.
Tipul de ciment se stabilete pe urmtoarele criterii:
condiii de exploatare normale, expuse la:

- nghe in stare saturat cu ap, precum rezervoarele, castelele cu
apa si expuse agresivitatii apelor naturale;
condiii de execuie si tehnologie adoptata ( lucrri executate in condiii

normale sau pe timp friguros, lucrri masive );
clasa betonului sau marca betonului.
Agregatele
La prepararea betonului se vor utiliza agregate naturale, provenite din balastiere
omologate.
Agregatele folosite trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice indicate n normativul
NE 012-99 i SR EN 12620/2003 cu urmtoarele cerine:
agregatele s provin din roci stabile, nealterate la aer sau ap sau

inghet; nu se admite utilizarea de agregate provenite din roci feldspatice
sau istoase;
nisipul va fi de natur silicoas i va proveni din balastiere, nu se admite

utilizarea nisipului de concasaj;
coninutul n prii levigabile a nisipului va fi de max. 2% i a pietriului

se limiteaz la max. 5%;
curba granulometric a agregatelor va fi stabilit n laboratorul staiei de

betoane, pentru obinerea mrcii prescrise. Dimensiunea maxim a
granulelor va fi de 16mm sau 31mm, n funcie de dimensiunea minim a
elementului.
se interzice folosirea balastului sau pietriului cu granule mai mari dect

cele indicate pe mrci de betoane.
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, avnd pante i rigole de

evacuare a apelor. Pentru depozitarea separat a diferitelor sorturi se vor crea
compartimente cu nlimi corespunztoare evitri amestecri sorturilor.
Nu se admite depozitarea direct pe pmnt sau pe platforme balastate.
Pentru depozitarea agregatelor se va respecta prevederile normativului NE 012-99.
pagina
41
Apa
Apa utilizat la prepararea betoanelor, precum i la umezirea acestora dup
punerea n oper, trebuie s corespund prevederilor standardelor n vigoare la
data execuiei SR EN 1008/2003.
Raportul ap/ciment n reeta betonului va fi stabilit n laborator, innd seama de
marca prescris, de lucrabilitatea necesar i de caracteristicile fizico mecanice
ale betonului.
La stabilirea raportului ap/ciment se va ine seama i de umiditatea agregatelor n
momentul preparrii betonului.
Aditivi
Aditivul DISAN - A cu efect reductor de apa si antrenor de aer asigura o buna
lucrabilitate. Se folosete la prepararea betoanelor sub forma de soluie avind o
concentraie de 20 1 % substana uscata, in unitati de masa .Prepararea soluiei
cu aceasta concentraie se dizolva 25 kg / aditiv /100 l , obtinindu-se un volum de
115 l soluie. Partea de aditiv va fi de 0,75 - 1,50 l soluie de concentraie 20 %
pentru 100 kg de ciment.
Aditivul intens reductor de apa - superplastifiant -FLUBERT se folosete in cazul
betoanelor de minim Bc15.Cantitatea de aditiv este de 1,5 - 1 / 100 kg de ciment
pentru cimenturile de adaos si de 2,0 - 100 kg ciment in cazul cimenturilor fara
adaos.
Aditivul ntrzietor pentru betoane : REPLAST se folosete in scopul evitrii
rosturilor de lucru la ntreruperea betonrii. Aditivul se aduga odat cu apa de
amestecare la prepararea betoanelor putndu-se obine o ntrziere a timpului de
priza si ntrire de maxim 18 h.
Nu este permisa folosirea aditivului la temperaturi sub - 10C si nu se recomanda
utilizarea lui in cazul construciilor care vin in contact cu apa de mare .
Aditivul accelerator pentru betonare pe timp friguros este clorura de calciu .
Este interzis a se folosi clorura de calciu in urmtoarele situaii :
betoane cu cimenturi care au 15 % adaos
construcii din beton precomprimat
construcii din beton armat care se afla in mediu umed in cursul

exploatrii
Prepararea betonului se face introducnd in betoniera materiale in urmtoarea

ordine: agregate, ciment si 75 % din cantitatea de apa, dup care se amesteca 30
s. Se introduce apoi restul de cantitatea de apa mpreun cu doza de aditiv si se
continua malaxarea nc cel puin 90 s.
In cazul in care concentraia aditivului livrat nu corespunde normei interne,
proporia se corecteaz prin multiplicarea cu raportul dintre concentraia teoretic
30% si concentraia real.
Cofrajele
Cofrajele vor fi astfel alctuite nct s asigure realizarea formelor, dimensiunilor i
a suprafeei perfect plane a elementelor, conform pri desenate din proiect.
Cofrajele din placaj sau alte produse din lemn, trebuie s asigure obinerea unor
suprafee rugoase (pentru aderena cu betonul) i s aib guri pentru trecerea
mustilor de legtur. Se va urmri etaneitatea i rezistena panourilor de cofraj,
astfel nct s nu permit pierderea laptelui de ciment i s asigure preluarea
ncrcrilor ce apar.
nainte de betonare, interiorul cofrajelor se va unge cu ageni de decofrare.
pagina
42
Oeluri pentru armturi

Pentru armarea elementelor din beton se utilizeaz bare laminate la cald din oel
beton rotund OB 37 i PC 52, care trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice din
standardele n vigoare STAS 438/1-89.
Livrarea, depozitarea i controlul caliti armturilor se va realiza cu respectarea
prevederilor normativului NE 012-99.
Piese nglobate
Conform detaliilor de execuie, pentru a fi nglobate n beton, vor fi pregtite piesele
metalice (praznuri, plcue, corniere).
Piesele trebuie s respecte geometria prevzut n proiect, s fie curate i s fie
poziionate n cofrag conform proiectului
Prepararea si transportul betonului
Statiile de betoane
Prin staia de betoane se nelege orice unitate care produce si livreaz beton, fiind
dotata cu una sau mai multe instalaii ( secii) de preparat beton sau betoniere .
Staiile de betoane cu o capacitate nominala de producie mai mare de 10 mc beton
/ ora ( respectiv producie efectiva mai mare de 50 mc /schimb), snt conduse de
ctre ,eful staiei si funcioneaz pe baza certificatului de atestare eliberat la
nfiinarea staiei de comisia de atestare numita printr-un ordin dat de conducerea
unitii tutelare .
Staiile de betoane cu o capacitate nominala de producie de cel mult 10 mc beton
/ ora sau cu o producie efectiva de cel mult 50 mc beton / schimb, snt
subordonate direct conductorului lucrrii pe care o deservete si pot funciona cu
acordul beneficiarului si proiectantului fara certificat de atestare.
Pentru obinerea certificatelor de atestare, staiile de betoane trebuie sa dispun
de:
a) Regulament de funcionare.
b) Depozite de agregate, intermediare si la staie, amenajate conform
prevederilor de la punctul Normativ NE012 99 si avnd compartimente
pentru numrul necesar de sorturi rezultate in funcie de granula maxima
utilizata si prevederile de la punctul Normativ NE012 99.
c) Silozuri care sa permit depozitarea simultana a minim 2 tipuri de
ciment si avind capacitatea totala in depozitarea corelata cu capacitatea de
producie a staiei pe interval de min.3 zile ;in cazurile in care se folosete si
ciment in saci, dotrile vor corespunde prevederilor de la punctul Normativ
NE012 99.
d) Silozuri pentru cenua de centrala termoelectrica (in cazurile in care se
folosete acest adaos).
e) Mijloace de dozare a materialelor componente care sa corespunda clasei
de precizie din documentaia tehnica a acestora .
f) Utilaje de preparare a betonului, in buna stare de funcionare .
g) Instalaii de preparare, rezervoare si dozatoare pentru aditivi, pentru cel
puin una din seciile staiei ( cu excepia cazurilor in care nu se prevede
utilizarea lor ).
h) Dotri care sa permit nclzirea apei si a agregatelor daca se prevede
funcionarea staiei in perioada de timp friguros.
j) Personal de deservire in conformitate cu prevederile din anexa V.1 Normativ C 140- 86.
k) Nomenclator al claselor sau tipurilor de betoane ce se vor produce de
fiecare instalaie, aprobat in prealabil de conducerea unitatii tutelare .
pagina
43
l) Laborator amenajat cu spatii distincte, pentru confecionarea probelor si

respectiv pstrarea lor, care sa asigure respectarea condiiilor de
temperatura de 20 3 C, autorizat conform Ordin IGSIC, prevzut cu
personal tehnic si muncitor corespunztor din punct de vedere profesional si
numeric.
m) Nomenclator al ncercrilor si operaiilor pe care le efectueaz
laboratorul.
n) Aparatura si dispozitivele corespunztoare nomenclatorului de ncercri si
operaii efectuate de laborator, conform prevederilor din Anexa X.2
Tipuri uzuale de beton.
Pentru lucrrile curente de beton si beton armat, tipurile de beton se difereniaz si
se noteaz in funcie de:
clasa betonului
lucrabilitate;
tipul de ciment utilizat;
mrimea agregatelor.
Tipurile de beton uzuale sunt artate in tabelul de mai jos

Beton
Marca
Clasa
Domeniul de aplicare
tip
I
B 100
C6/7,5
Egalizri, blocuri de fundaii si pardoseli la subsol.
II
B 200
C12/15
Beton armat monolit in fundaii, perei subsol si

suprastructura.
III
B 250
C16/20
Prefabricate din beton armat, recipienti din beton

armat monolit cu inaltimea coloanei de apa H < 4,0
m
IV
B 300
C20/25
Monolitizri elemente prefabricate. recipienti din

beton armat cu inaltimea coloanei de apa > 4,0 m
De exemplu, un beton de clasa BC 15 cu lucrabilitate L3, (corespunztoare unei

tasri de 8 2 cm) preparat cu ciment M 30 si avnd agregate 0 - 31 se noteaz:
C12/15 - L 3 - M 30 / 0 - 31
Pentru cazurile in care se cere obinerea unui anumit grad de impermeabilitate sau
o anumita lucrabilitate notaia betonului va cuprinde si aceste caracteristici. Astfel
un beton de clasa C16/20 cu grad de impermeabilitate P8,lucrabilitate
corespunztoare unei tasri medii de 8 cm, ciment Hz 35 si agregate 0-16 se
noteaz: C16/20 -t8-Hz 35/0-16
Daca este necesar, notaia se va completa cu gradul de gelivitate sau tipul de aditiv
impus.
In cazuri speciale, prin proiect sau prin nelegere intre productor si utilizator, se
pot adopta notaii simplificate.
In comanda de beton ctre staie se vor nscrie tipul de beton, programul si ritmul
de livrare precum si obiectul (partea de structura) la care urmeaz a se folosi.
Nomenclatorul tipurilor de betoane ce se produc de ctre staie si instalaii va
conine notaii conform prevederilor de la punctul Normativ NE012 99.
pagina
44
Stabilirea compoziiei betonului

Pentru lucrrile curente, compoziia betonului se stabilete de laboratorul unitatii
tutelare a staiei de betoane, in conformitate cu prevederile din Normativul NE012
99.
Stabilirea compoziiei se va face:
la intrarea in funciune a unei staii de betoane;
la schimbarea tipului de ciment sau de agregate;
la introducerea utilizrii de aditivi sau la schimbarea acestora;
la pregtirea executrii unei legaturi care necesita un beton cu

caractersticile deosebite de cele curent preparate, sau de clasa egala sau
mai mare de C20/25.
Compoziiile de betoane se aproba de conducerea unitatii care tuteleaz

laboratorul, daca prin caietul de sarcini nu se prevede ca aprobarea sa fie data de
reprezentantul beneficiarului sau proiectant
In cazul construciilor speciale, definite conform din Normativ NE012 99 precum
si in cazul utilizrii unor tipuri de ciment, agregate aditivi sau adausuri care nu
sunt prevzute in prezentul normativ sau care nu au reglementari speciale,
stabilirea compoziiei betoanelor se va face pe baza de studii, elaborate de
laboratoarele de specialitate din instituiile de cercetare.
Lunar, laboratorul va analiza rezultatele ncercrilor efectuate la vrsta de 28 de
zile si va supune aprobrii conducerii unitatii, eventualele corecii ale dozajului de
ciment sau alte masuri necesare in vederea asigurrii calitii betonului.
Cantitile de materiale corespunztoare unui amestec (arj) se vor stabili pentru
un volum de beton proaspt, de maxim 80% din capacitatea nominala a utilajului
folosit pentru malaxare.
La staia de betoane se va afia reeta corespunztoare tipului de beton ce se
prepar si care va conine:
numrul de ordine al reetei;
notaia corespunztoare tipului de beton;
cantitatile de materiale care se introduc la fiecare sarja (cumulat pentru

agregate, funcie de ordinea de introducere);
lucrabilitatea betonului prevzut sa se obin la staie ;
zona de granulozitate a agregatelor.
Prepararea betonului
a) Dozarea materialelor : la dozarea materialelor pentru prepararea betonului se
admit urmtoarele abateri
3% pentru agregate;
2%pentru ciment si apa;
5%pentru aditivi .
Mijloacele de dozare vor fi verificate cel puin o data pe sptmn, folosindu-se

greuti verificate in prealabil, msurtori sau alte procedee operative
pagina
45
Cel puin o data pe an se va proceda la verificarea metrologica a mijloacelor de

dozare si ori de cate ori apare necesar.
b) Amestecarea betonului si ncrcarea in mijlocul de transport
Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare forat sau
betoniere cu cdere libera. In cazul utilizrii agregatelor cu granule mai mari de 40
mm se vor folosi numai betoniere cu cdere libera.
Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face conform
crii tehnice a utilajului respectiv, dar ncepnd cu sortul de agregate cu granula
cea mai mare.
Durata de amestecare va respecta prevederile crii tehnice a instalaiei, dar va fi
cel puin 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se
va majora dup caz pentru:
utilizarea de aditivi sau adaosuri ( cenua de centrala termoelectrica);
perioade de timp friguros;
utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm;
betoane cu lucrabilitate redusa ( tasare mai mica de 5 cm ).
Durata de ncrcare a unui mijloc de transport sau de meninere a betonului in

buncrul tampon, va fi de maxim 20 minute. La terminarea unui schimb sau la
ntreruperea preparrii betonului pe o durata mai mare de 1 ora, este obligatoriu
ca toba betonierei sa fie splata cu un jet puternic de ap sau ap amestecat cu
pietri si imediat apoi golita complet.
Transportul betonului
Transportul betonului cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare,
iar a betoanelor cu tasare de maxim 5 cm, cu autobasculanta cu bena amenajate
corespunztor.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagonei, benzi,
transportoare, jgheaburi sau tomberoane.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etane pentru a nu permite pierderea laptelui
de ciment.
Pe timp de ari sau ploaie in cazul transportului cu autobasculanta pe distanta
mai mare de 3 km suprafaa libera de beton trebuie protejat, astfel nct sa se
evite modificarea caracteristicilor betonului, ca urmare a evaporrii apei.
Durata de transport, se considera din momentul terminrii ncrcrii mijlocului de
transport si sfrsitul descrcrii acestuia si nu poate depasi valorile din tabelul 3.1
dect daca se utilizeaz aditivi ntrzietori.
Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare este dat in tabelul
urmtor
Temperatura
Durata maxima de transport ( minute )
amestecului
Cimenturi de marca
Cimenturi de marca
beton C
< 35
> 40
t > 30
45
30
10 < t < 30
90
60
t < 10
60
45
Observaie : In cazul transportului cu autobasculanta durata maxima se reduce cu 15

minute fata de limitele din tabel
pagina
46
Ori de cate ori intervalul de timp dintre descrcarea si rencrcarea cu beton a

mijloacelor de transport depete o ora precum i la ntreruperea lucrului, acestea
vor fi curate cu jet de apa. In cazul autoagitatoarelor acestea se vor umple cu cca.
1 mc de apa, se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute, dup care se vor goli
complet de apa.
TURNAREA BETONULUI
Pregtirea turnrii betonului
Executarea lucrrilor de betonare poate sa nceap numai dup ce sunt ndeplinite
urmtoarele condiii:
a) Fisa tehnologica pentru betonarea obiectului in cauza ntocmit conform
prevederilor NE012 99, a fost acceptat de beneficiar.
b) In cazul betoanelor de clasa egala sau mai mare de B25 se dispune de
ncercri preliminare, iar compoziia betonului a fost acceptata de
Consultantul de supervizare si de Investitor.
c) Sunt realizate masurile pregtitoare, sunt aprovizionate si verificate
materialele necesare (agregate, ciment, piese nglobate, etc. ) si sunt in stare
de funcionare utilajele si dotrile necesare, in conformitate cu prevederile
fisei tehnologice.
d) Sunt stabilite si instruite formalitile de lucru in ceea ce privete
tehnologia de execuie, precum si asupra masurilor privind securitatea
muncii si PCI.
e) Au fost recepionate calitativ lucrrile de spaturi, cofraje si armaturi
(dup caz).
f) Suprafeele de beton turnate anterior si ntrite, care vor veni in contact
cu betonul proaspt, sunt curate de pojghia de lapte de ciment, nu
prezint zone necompactate sau segregate si au rugozitatea necesara unei
bune legaturi intre cele doua betoane.
h) Sunt stabilite dup caz si pregtite masurile ce se vor fi adoptate pentru
continuarea betonrii in cazul interveniei unei situaii accidentale.
i) Nu se ntrevede posibilitatea interveniei unor condiii climaterice
nefavorabile ( ger, ploi abundente, furtuni, etc. ).
j) In cazul fundaiilor sunt prevzute masuri de dirijare a apelor provenite
din precipitaii, astfel incit acestea sa nu se acumuleze in zonele in care
urmeaz a se betona.
In baza verificrii ndeplinirii condiiilor se va consemna aprobarea nceperii
betonrii de ctre Consultantul de supervizare, reprezentantul Investitorului si
Inspecia Teritoriala pentru Construcii, in conformitate cu prevederile programului
de control al calitatii lucrrilor si faze determinante.
Aprobarea nceperii betonrii trebuie sa fie reconfirmat pe baza unor verificri in
cazurile in care:
au intervenit evenimente de natura sa modifice situaia constatat la

data aprobrii;
betonarea nu a nceput in interval de 10 zile de la data aprobrii.
Se interzice nceperea betonrii nainte de efectuarea verificrilor si msurilor

indicate mai sus.
nainte de turnarea betonului se va controla (conf. Normativ NE 012-99):
concordana armturilor cu proiectul (seciune, nr. de bare, poziii );
pagina
47
concordana dimensiunilor interioare ale cofrajului cu dimensiunea

elementelor din proiect;
etaneitatea cofrajelor, pentru a nu se produce scurgerea laptelui de

ciment;
stabilirea sistemului de susinere a cofrajului, pentru a nu se produce

deplasarea sau deformarea acestuia n timpul sau dup terminarea
betonri .
funcionarea corecta a utilajelor pentru transportul local si compactarea

betonului.
existena materialelor de protecie a betonului n stare proaspt;
Reguli generale de betonare

Betonul trebuie pus in lucru in maxim 15 minute de la aducerea lui la locul de
turnare, se admite un interval de maximum 30 minute numai in cazul in care
durata transportului este mai mica de 1 ora.
La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale:
a) Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidriile care vor veni in contact cu
betonul proaspt vor fi udate 2-3 ore nainte si imediat nainte de turnarea
betonului, iar apa rmas in denivelri va fi nlturat.
b) Din mijlocul de transport descrcarea betonului se va face in bene,
pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare.
c) Daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se ncadreaz in
limitele de lucrabilitate admis sau prezint segregri, va fi refuzat, fiind
interzisa punerea lui in lucrare, admindu-se mbuntirea lucrabilitii
numai prin folosirea unui aditiv superplastifiant.
d) Inaltimea de cdere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m
in cazul elementelor cu nlime mai mare de maxim 1 m, respectiv nu mai
mare de 1,5 m si celelalte cazuri, inclusiv elementele de suprafa ( placi,
fundaii).
e) Betonarea elementelor cofrate pe nlimi mai mari de 3 m se va face prin
ferestre laterale sau prin intermediul unui tub avnd captul inferior situat
la maxim 1,5 m de zona care se betoneaz.
f) Betonul trebuie sa fie rspndit uniform in lungul elementului,
urmrindu-se realizarea de straturi orizontale de maxim 50 cm nlime si
turnarea noului strat nainte de nceperea prizei betonului turnat anterior.
g) Se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor
fata de poziia prevzut, ndeosebi pentru armaturile dispuse la partea
superioara a plcilor in consola; daca totui se vor produce asemenea
defecte, vor fi corectate in timpul turnrii.
h) Se va urmri cu atenie nglobarea in beton a armaturilor, respectndu-se
grosimea stratului de acoperire in conformitate cu prevederile proiectului.
i) Nu este permisa ciocnirea armaturii in timpul betonrii si nici aezarea
pe armaturi a vibratorului
j) In zonele cu armaturi dese se va urmri cu toata atenia umplerea
completa a seciunii prin ndesarea laterala a betonului cu ipci sau vergele
de otel, concomitent cu vibrarea lui, in cazul ca aceste masuri nu sunt
eficiente, se vor crea posibilitii de acces lateral al betonului in spatii care
sa poat permite ptrunderea vibratorului.
pagina
48
k) Se va urmri comportarea si meninerea poziiei iniiale a cofrajelor si

susinerilor acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul
constatrii unor deplasri sau cderi.
I) Circulaia muncitorilor, a utilajului de transport in timpul betonrii se va
face pe podine, astfel rezemate nct sa nu modifice poziia armaturii; este
interzisa circulaia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspt.
m) Betonarea se va face continuu pan la rosturile de lucru prevzute in
proiect sau fisa tehnologic.
n) Durata maxima admisa a ntreruperilor de betonare pentru care nu este
necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnrii, nu trebuie sa
depeasc timpul de ncepere a prizei betonului. In lipsa unor determinri
de laborator aceasta durata se va considera de doua ore de la prepararea
betonului in cazul armturilor cu adaosuri si de respectiv 1,5 ore in cazul
cimenturilor fr adaos.
o) In cazul cnd s-a produs o ntrerupere de betonare mai mare, reluarea
turnrii este permisa numai dup pregtirea suprafeelor rosturilor.
p) Instalarea podinilor pentru circulaia lucratorilor pe planeele betonate,
precum si depozitarea pe ele a unor schele , cofraje sau armaturi, este
permisa numai dup 24-48 ore, in funcie de temperatura mediului si tipul
de ciment utilizat.
r) Verificrile care se efectueaz sunt preconizate in Normativul NE012 99.
Se va avea grij s se realizeze nglobarea complet a armturilor in beton si s se
respecte prevederile proiectului in ceea ce privete grosimea stratului de acoperire.
O atenie deosebit trebuie acordat umplerii complete a seciunilor din nodurile
de armturi dese sau la punctele de nndire, fiind recomandabil ndesarea
lateral a betonului cu ipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui.
In cazul betonrii elementelor verticale ( stlpi, diafragme, perei) trebuie avute in
vedere:
o
o
o
o
o
pentru elementele avind o nlimea de maximum 3 m la care vibrarea

betonului nu este stnjenit de grosimea redusa a elementelor sau de
desimea armturilor, este admis cofrarea tuturor fetelor pe ntreaga
nlime si betonarea pe la partea superioara a acestuia;
in situaiile in care se ntrevd dificulti la compactarea betonului,

precum sI pentru elementele cu inaltimea de 3 m, se poate adopta una
din urmtoarele soluii:
cofrarea unei fete de maxim 1 m nlime si completarea cofrajului pe

msura betonrii elementului respectiv;
betonarea prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub
alctuit din tronsoane;
pentru recipiente, cofrajul se monteaz pe una din fete pe ntreaga nlime
de maxim 1 m, completndu-se pe msura betonrii;
primul strat de beton trebuie sa aib o lucrabilitate superioar si sa nu
depeasc 30 cm.
In cazul betonrii grinzilor si plcilor va ncepe dup 1-2 ore de la
terminarea turnrii stlpilor sau a pereilor pe care se reazem. Grinzile si
plcile care vin in legtur se toarn de regul in acelai timp.
Pentru a asigura respectarea grosimii conform proiectului , la turnarea plcilor se

folosesc reperi dispui la distanta maxima de 2m.
pagina
49
Compactarea betonului
Se face manual sau mecanic . Compactarea manuala se admite concomitent cu
baterea cofrajelor in urmtoarele situaii:
cnd introducerea in beton a vibratorului nu este posibil din cauza

desimii armturii sau a dimensiunilor seciunii respective iar vibrarea
extern nu este eficient;
defectarea vibratorului sau ntreruperii curentului;
cnd se prevede prin reglementrile speciale.
Compactarea mecanica se face cu vibratoare de urmtoarele tipuri:
vibratoare de interior - previbratoare cu care se face vibrarea intern a

betonului;
vibratoare de exterior - care se exercit vibrarea cofrajelor;
vibratoare de suprafa care se folosesc la compactarea betoanelor din

elemente de suprafa rare si grosimi mici.
Alegerea tipului de vibrator se face in funcie de dimensiunile elementelor care

urmeaz a fi compactate.
Vibrarea se considera terminata atunci cnd:
betonul nu se mai taseaz;
nu mai apar bule de aer la suprafaa betonului;
suprafaa betonului devine orizontala si uor lucioasa.
Distanta maxim intre doua introduceri succesive ale vibratorului este de 1m, ea
putndu-se reduce funcie de desimea armturilor si caracteristicilor seciunii.
Grosimea stratului de beton care urmeaz a fi vibrat nu trebuie sa depaseasc 3/4
din lungimea buteliei, la compactarea stratului urmtor butelia trebuie sa
ptrund la 15cm in stratul anterior compactat.
Vibrarea extern se aplica la executare elementelor prefabricate sau in cazul celor
executate monolit , avind grosimi mici si armaturi dese. Ea se efectueaz cu
vibrator de exterior , ceea ce impune a se lua masuri corespunztoare de asigurare
a rigiditii cofrajelor.
Vibrarea de suprafa se aplica in cazul compactrii plcilor cu grosimea de maxim
20 cm.
Durata vibrrii de suprafa este de 30-60 secunde, iar durata optim se poate
stabili prin determinarea de prob cu prima sarj de beton pus in oper.
Distanta intre doua poziii succesive ale plcilor vibrante se stabilete astfel incat
sa fie asigurata suprapunerea pe cel puin 5cm in raport cu poziia precedent.
Rosturi de lucru
De regula betonarea se face fara ntrerupere pe nivelul respectiv intre doua rosturi
de dilataie. Atunci cnd acest lucru nu este posibil rosturile de lucru trebuie
prevzute in zonele de solicitri minime.
pagina
50
Tratarea betonului dup turnare

Se menine umiditatea betonului cel puin 7 zile dup turnare, pentru a se reduce
deformaiile de contracie si pentru a se asigura condiii favorabile ntririi
acestuia.
Betonul proaspt turnat trebuie protejat de vnt si de aciunea razelor solare timp
de minim 24h.
Protejarea elementelor dup turnare se face prin
acoperirea cu materiale de protecie (prelate , rogojini);
stropirea periodica cu apa dup 2-12h de la turnare si se va repeta la

intervale de 2-6 h, astfel incat suprafaa betonului sa se mentina
permanent umeda;
aplicarea de pelicule de protecie , pe baza de prescripii speciale.
In cazul recipientelor , meninerea umiditii betonului trebuie asigurata timp de

14-28 de zile (in funcie de anotimp si de condiiile de expunere).
Suprafeele de beton proaspt trebuie de asemenea protejate in timpul
ploilor cu folii de polietilena sau prelate , att timp cat exista pericolul antrenrii
pastei de ciment.
Decofrarea
Dup ce betonul a atins o rezistenta de minim 2,5 N/mmp, astfel incat fetele si
muchiile elementelor sa nu fie deteriorate , partile laterale ale cofrajelor pot fi
ndeprtate.
Cofrajele feelor interiore la placi si la grinzi se pot ndeprta (meninnd sau
remontnd popii de sigurana) atunci cnd rezistena betonului a atins, fa de
clasa de betoane, urmtoarele procente:
- pentru elemente cu deschideri < 6 m : 70 %;
- pentru elemente cu deschideri > 6 m : 85 %;
Popii de siguran se pot ndeprta atunci cnd rezistenta betonului a atins fata de
clasa de betoane urmtoarele procente:
- pentru elemente cu deschideri < 6 m : 95 % ;
- pentru elemente cu deschideri 6 -12 m :110% ;
- pentru elemente cu deschideri > 12 m :115 % ;
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns elementele de construcie in vederea
decofrrii se stabilesc prin ncercarea epruvelor de control sau pe baza de ncercri
nedistructive.
Cofraje
In funcie de confecionarea si gradul de reutilizare cofrajele se clasifica in
urmtoarele categorii:
- cofraje fixe executate de regula direct pe antier , datorita consumului
mare de lemn si forta de munca , aceste cofraje se utilizeaz numai
pentru construcii de forma speciala la care nu se pot aplica alte tipuri
de cofraje mai eficiente;
- cofraje demontabile;
- cofraje mobile executate sub forma de ansambluri de inventar , care
pe poriuni mici sau in ntregime pot fi desfcute , pot fi deplasate in
poziii succesive pe msura ce se toarn betonul.
Orice tip de cofraj trebuie sa urmreasc urmtoarele condiii tehnice cu caracter
general:
pagina
51
- sa asigure obinerea formei dimensiunilor si gradului de finisare

prevzute in proiectul respectiv;
- sa fie rezistente sub aciunea tuturor ncercrilor ce apar in timpul
execuiei lucrrilor;
- sa fie etane pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment dupa
turnarea betonului;
- sa fie alcatuite astfel incat sa asigure o decofrare uoara si o preluare
treptata a ncrcaturilor de ctre elementele care se decofreaz;
- sa fie uor de manipulat.
Montarea cofrajelor cuprinde urmtoarele operaii:
- trasarea poziiei cofrajului , asamblarea si susinerea provizorie a
panourilor , verificarea si eventual corectarea poziiei panourilor
ncheierea , legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor;
- o atenie deosebita trebuie acordata cazurilor in care elementele de
susinere a cofrajelor reazem fie pe terenuri inghetate sau supuse
inghetului , fie pe pamanturi sensibile la umezire.; in astfel de situaii ,
trebuie luate masuri corespunztoare pentru a evita deplasarea acestora
in funcie de condiiile de temperatura si de posibilitatea de nmuiere.
Pentru calculul cofrajelor si susinerile acestora la incarcari verticale se iau in
considerare urmtoarele:
1. Incarcari orizontale statice provenite din mpingerea laterala a betonului
asupra pereilor cofrajului, distribuie funcie de viteza de betonare
reprezentnd raportul dintre inaltimea elementului ce trebuie turnat si
durata de timp apreciata pentru umplerea cofrajului cu beton pe inaltimea
respectiva.
2. ncrcarea orizontala dinamica pe pereii cofrajelor provenite din ocurile
care se produc la descrcarea betonului se apreciaz astfel :
a) pentru o capacitate a mijlocului de transport
0,2 mc.
200 kg/ mc.
0,2 - 0,7 mc.
400 kg/ mp.
0,7 mc.
600 kg/ m
b) pentru turnarea cu jgheaburi si palnii
200 kg/ mp.
c) pentru turnarea cu pompa
600kg/ mp.
3. ncrcarea datorita vntului - numai pentru calculul susinerii cofrajelor
mai nalte de 6 m.
ARMAREA
Fasonarea armaturilor
Fasonarea barelor, confecionarea i montarea carcaselor de armtur se va face n
strict conformitate cu proiectul.
Armturile care se fasoneaz trebuie s fie curate i drepte. Eventualele pete de
rugina de pe suprafaa barelor se vor ndeprta prin lovire cu ciocanul sau prin
frecare cu peria de sarma ( numai in zonele in care barele urmeaz a fi nndite
prin sudura )
Otelul beton este livrat in bare ndoite sau in colaci , astfel nct nainte de taiere si
fasonare el trebuie ndeprtat cu grija, fara a se deteriora profilul. In cazul
ntinderii otelului cu troliul , alungirea maxima nu trebuie sa depeasc 2 mm /
m.
Armaturile se termina cu sau fara ciocuri. Ciocul se indoaie la 180 n cazul
armaturilor netede si la 90 in cazul armaturilor cu profil periodic. Raza interioara
de ndoire este de minim 1,25 d in cazul armaturilor netede si de 2 din cazul
pagina
52
armaturilor cu profil periodic. Poriunea dreapta de la capt dup ndoire este de 3

d la armaturile netede si 7 d la cele cu profil periodic.
ndoirea barelor nclinate , a barelor de trecere din stlpi in grinzi si a celor trecute
peste coltul unui cadru , se face dup un arc de cerc , a crui raza va fi de cel puin
10 d. Poriunea dreapta a capetelor barelor nclinate trebuie sa aib cel puin 20 d
in zonele ntinse si minim 10 d in zonele comprimate.
Fasonarea ciocurilor si ndoirea armturilor se executa fara ocuri cu micri lente.
Barele tiate si fasonate , cat si carcasele , sunt apoi depozitate in mod
corespunztor in pachete etichetate, spre a se evita confundarea lor. Pentru a se
evita corodarea oelului, se recomand montarea i betonarea armturilor n max.
15 zile de la fasonare.
Montarea armaturilor.
Aceasta operaie poate sa nceap numai dup ce s-a efectuat recepionarea
calitativa a cofrajelor. La montarea armaturilor trebuie adoptate
masuri
corespunztoare care sa asigure buna desfurare a turnrii si compactrii
betonului ( crearea unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara la
intervale de maxim 3 m care sa permit ptrunderea libera a betonului sau a
furtunelor , crearea in lungul grinzilor la interval de 1,5 m a spaiului necesar
ptrunderii vibratorului in timpul compactrii betonului ).
Se iau masuri corespunztoare care sa asigure meninerea armaturilor in timpul
turnrii si compactrii betonului ( agrafe, distanieri, capre ).
In general se prevd: cel puin 2 distanieri pe mp placa sau perete, cel puin 1
distanier pe ml de grinda sau stlp si cel puin un distanier intre rndurile de
armatura , la fiecare 2 ml de grinda , in zona in care armatura este prevzut pe
doua sau mai multe rnduri.
Distanierii pot fi confecionai din mortar de ciment , in forma de prisma cu cate o
sarma pentru a fi legate de armaturi sau din masa plastica.
Pentru meninerea in poziie a armaturilor de la partea superioara a plcilor se
folosesc capre din otel beton. Caprele se dispun intre ele in cmp la o distanta de
maxim 1 m ( 1 buc / mp ) si in zonele de consola de maxim 50 mm ( 4 buc / mp )
care sunt periclitate in ceea ce privete clcarea de ctre muncitori a armaturilor
de la partea superioara a plcilor.
In cazul armaturilor cu diametre de 14 mm sau al plcilor cu grosime de 40 cm se
admite depirea distantelor menionate anterior pentru asigurarea pstrrii
poziiei corecte a armaturii.
Se recomanda ca armatura sa se monteze sub forma de carcase preambalate ,
sudate prin puncte in cazul in care se dispun de mijloace mecanice de ridicare si
montaj.
Legarea armaturilor.
Obligatoriu , reelele de armaturi din placi si perei au legate doua rnduri de
incrucisri marginale pe ntreg conturul , restul incrucisrilor ( din mijlocul
retelelor ) se leaga din 2 in 2 in ambele sensuri.
In cazul plcilor curbe subiri , reelele se leag in toate punctele de incrucisare.
Se leag toate incrucisarile barelor la grinzi si stlpi cu colturile etrierilor sau cu
ciocurile agrafelor (restul incrucisarilor acestor bare cu poriunile drepte ale
etrierilor pot fi legate numai in ah, cel putin din 2 in 2).
In mod obligatoriu , barele nclinate se leag de primii etrieri care se incruciseaz.
Etrierii si agrafele care se monteaz nclinat fata de armatura longitudinala , se
leag de toate barele cu care se incruciseaza.
pagina
53
nndirea armaturilor.
Se face prin suprapunere , sudura , manoane presate la rece , manoane sudate
metalotermic.
Se recomanda ca la nndirea armaturilor pentru diafragme ,barele verticale de
armatura sa nu fie prevzute la capete cu ciocuri , pentru a nlesni turnarea si
compactarea betonului.
Lungimile de nndire ce trebuiesc respectate pentru construciile cu grad seismic
7 sunt:
Lungimea de nndire a armaturilor longitudinale, pentru
beton de marca.
Calitatea otelului
C12/15
C16/20
C20/25
OB 37
40 d
45 d
45 d
PC 52
45 d
40 d
40 d
PC 60
45 d
40 d
40d
Ancorarea armaturilor.
In cazul barelor orizontale din centuri si a barelor orizontale independente din
armarea de cmp se face pe o lungime de 40 d pentru barele din PC 52 , PC 60 si
OB 37.
Stratul de acoperire cu beton.
Pentru protecia armaturii contra coroziunii si pentru buna conlucrare cu betonul ,
stratul de acoperire va fi :
Elementul
Grosimea de acoperire Observaii
(cm)
Placi cu grosime
<10 cm
1,0
Placi cu grosime
>10
Grinzi de inaltime
< 25 cm
1,5
Grinzi de inaltime
> 25 cm
2,5
cm 1,5
Stlpi
2,5
Fundaii cu strat egalizare - 2,5

armare la fata locului
Fundaii , stlpi , grinzi in 5,0
contact cu pmntul
Etrieri
sau
transversale
din
sudate
Pentru fetele laterale ale

elementelor - min. 4,5 cm
armaturi 1,5
carcase
Armaturi din pofile laminate
5,0
nlocuirea armaturilor prevzute in proiect.

Atunci cnd din motive justificative antreprenorul nu dispune de sortimente si
diametrele prevzute in proiectul de execuie se poate accepta nlocuirea acestor
pagina
54
armaturi, numai cu
urmtoarele condiii :
acordul
Consultantului
de
supervizare,
respectnd
adoptarea altor diametre de bare , de acelai tip de otel cu cel nlocuit, se

face astfel incat aria armaturilor sa rezulte egala sau cel mult 5% mai
mare dect cea din proiect ;
pentru armaturile de rezistenta din grinzi, diametrul nou adoptat poate fi

cu cel mult 25% mai mare dect cel prevzut in proiectul lucrrii , fara a
schimba tipul otelului;
nlocuirea de armatura se menioneaz pe planurile de execuie care se

depun la Cartea Construciei.
EXECUTAREA RECIPIENTILOR DIN BETON ARMAT

Generaliti
La executarea recipienilor din beton armat si beton precomprimat se vor tine
seama de prevederile normativelor: NE012 99, C 130-78, precum si normativul
nr. P 73-94: Instruciuni tehnice pentru proiectarea si, execuia recipienilor din
beton armat si beton precomprimat pentru lichide.
Execuia recipienilor se va face pe baza proiectelor si detaliilor de execuie, a
caietului de sarcini si a fiselor tehnologice, urmrindu-se in mod deosebit
realizarea unor betoane cu o structura compacta si uniforma. In acest scop se vor
ndeplini urmtoarele cerine:
1. materialele componente vor fi ferite de impurificare si degradare
2. utilajele de compactare a betonului vor avea dimensiuni corelate cu
grosimea elementului, distanta dintre armaturi si grosimea straturilor
succesive de beton, pentru a permite o vibrare corespunztoare;
numrul acestora se va stabili astfel incit sa se dispun de rezerve in
cazul unor eventuale defeciuni;
3. se va ntocmi un plan de betonare pentru a asigura o turnare continua,
precizindu-se totodat numrul formaiilor de lucru;
Se vor prevedea instalaiile necesare de alimentare cu apa si evacuarea acesteia,
pentru efectuarea probei de etaneitate in termenele stabilite;
naintea nceperii fiecrei faze de lucru se va verifica:
1. calitatea lucrrilor executate in faza anterioara;
2. daca utilajele necesare la
functioneaza corespunztor;
betonare,
precomprimare,
torcretare,
3. daca formaiile de lucru si-au insusit prevederile din caietele de sarcini

si fisele tehnologice;
4. respectarea normelor de protecia muncii
La recipienii situai pe terenuri in panta si la cei fundai pe paminturi sensibile la
umezire, se va tine seama de masurile de amenajare a amplasamentului,
respectind instruciunile din P 7-92.
In cazurile in care nivelul apei subterane din amplasamente este deasupra cotei
radierului, se vor lua masuri de coborire a nivelului apei cu cel puin 0,50 m sub
pagina
55
cota de fundare. Nivelul coborit al apei subterane va fi meninut pina la terminarea

lucrrilor.
In timpul execuiei, se va tine evidenta activitatii de control a calitatii lucrrilor.
Documentele se ataseaza la Cartea Tehnica a construciei.
Cofraje si sustineri
La realizarea cofrajelor si susinerilor se va tine seama de succesiunea operaiilor
legate de realizarea elementelor din beton, asigurindu-se accesul mijloacelor de
transport si punere in lucrare a betonului.
La peretii din beton turnat monolit se va prevedea cofrarea progresiva a uneia din
fete, cu panouri de maximum 1 m inaltime, montate pe masura turnrii betonului.
Se recomanda ca elementele de legtur ale cofrajului sa nu traverseze peretele In
cazul in care acest lucru nu este posibil, se vor adopta solutii verificate, prin
experimentri concludente, pentru etanseizarea zonelor traversate de legaturile
utilizate.
Abaterile dimensionale, msurate dupa montarea si stringerea cofrajelor nainte de
betonare, vor fi cu cel puin 30% mai reduse decit cele admise pentru elementele
finite.
nainte de montarea cofrajelor la pereii din beton armat monolit se va verifica:
poziionarea corecta a armaturilor la racordarea cu radierul;
curatirea atenta a rostului, inlaturindu-se toate elementele strine
montarea pieselor de etanare a rostului(pofile din PVC plastifiat,

asigurindu-se continuitatea lor)
Armaturi
Confecionarea ,depozitarea si montarea armaturilor nepretensionate se va face in
conformitate cu precederile normativului C 140-86, cu urmtoarele precizri
suplimentare:
se vor utiliza numai distanieri din mase plastice sau mortar, asezati
intre armaturi si fata cofrajului;
armaturile dispuse pe cele doua fete ale peretelui vor fi meninute la

distanta dintre ele, prevzuta in proiect, prin distanieri din otel-beton;
se interzice ndoirea armaturilor in cazul in care mustatile lsate din

radier nu se inscriu in conturul peretelui; cu avizul proiectantului se vor
executa vute locale pe inaltimea de inadire;
se vor lua masuri de protecie la efectuarea eventualelor suduri, daca

exista teci sau garnituri din mase plastice sau cauciuc , deja montate.
nlocuirea armaturilor prevzute in proiect se poate face in conformitate cu

prevederile normativului NE012 99, cu acordul proiectantului.
Confecionarea, depozitarea si punerea in lucrare a armaturilor pretensionate
postintinse se va face in conformitate cu prevederile normativului C 21 -85.
Betoane
La prepararea betoanelor pentru recipienti se vor folosi aditivi reductori de apa (1),
antrenori de aer (2), superplastifianti (3), intirzietori de priza (4), conform
prevederilor normativului C 140-86 sau agrementelor tehnice. Lucrabilitatea
amestecului de beton proaspt necesara la punerea in lucrare, va fi
pagina
56
corespunztoare unei tasri de 8-12 cm pentru betoanele cu aditiv tip (1),(2),(4) si

de 12-18 cm pentru betoanele cu aditiv tip (3)
Se recomanda folosirea aditivilor tip (3) pentru elementele ce trebuie sa asigure
etenseitatea in cazul in care exista .zone cu armaturi dese, sau daca se ntrevd
dificultati de compactare.
Pentru primul strat de la baza peretelui sau dup ntreruperea betonrii,
lucrabilitatea betonului va corespunde unei tasri de minim 12 cm.
Dozajul de ciment se stabilete in funcie de clasa betonului, raportul A/C maxim
admis si lucrabilitatea necesara si trebuie sa fie cel puin egal cu valorile indicate
in tabelul de mai jos
Inaltimea Condiii
tehnice
ce
tebuiesc Conditii
de
agresivitate
coloanei
ndeplinite
lichid/mediu
de lichid
foarte
intensa,foart
e intensa
AGRESIVITATE
slaba/slaba
medie
sau
puternica
,< 4 m
-grad de impermeabilitate
P 4/10
P 8/10
min
-raport A/C
0,60
0,50
maxim
dozaj min. de ciment (kg/m3) pt.
Agregate:
360
430
0-16 mm
325
390
0-31 mm
C16/20
C20/25
clasa betonului minim
4-12 m
- grad de impermeabilitate
min P8/10
P12/10
-raport A/C
max
0,50
0,45
-dozaj min. de ciment ( kg/m3) pt.
Agregate
430
500
0-16 mm
0-31 mm
390
455
> 12 m
clasa betonului min

- grad de impermeabilitate
min
-raport A/C
max
-dozaj min. de ciment ( kg/m3) pt.
Agregate
0-16 mm
0-31 mm
C20/25
P 12/10
C25/30
P 12/10
0,45
0,45
500
455
500
455
clasa betonului min

C20/25
C25/30
Granulozitatea agregatului total se va adopta conform prevederilor din normativul
C 140-86.
La prepararea betoanelor pompate se recomanda utilizarea aditivilor
superplastifianti. Se va urmri ca procesul de pompare sa fie continuu, fara
ntreruperi care favorizeaz betonului in conducte.
Turnarea se va face continuu, in straturi orizontale de cel mult 40 cm inaltime, si
se evita rosturi de lucru in afara celor prevzute in proiect.
Inaltimea libera de cdere a betonului nu va fi mai mare de 0,5 m. Intervalul intre
turnarea a doua straturi succesive de beton nu trebuie sa depeasc timpul
pagina
57
minim de ncepere a prizei, in funcie de condiiile de temperatura si de timpul de

priza al betonului. Iun cazul in care se depete acest interval, inainte de reluarea
betonrii, pentru a asigura caracterul monolit al structurii, suprafaa betonului
vechi va fi curat, prtile neaderente de beton si in special laptele de ciment vor fi
ndeprtate. Curirea betonului si pregtirea suprafeei se vor face inind seama
de prevederile instruciunilor tehnice departamentale PE 713-90.
Suprafeele de beton vor fi meninute umede pn la vrsta de 14-28 zile, in funcie
de condiiile de expunere.
Este obligatoriu ca radierul sa fie protejat prin acoperire cu un strat de apa sau un
strat de nisip meninut in stare umezita.
In cazul pereilor se recomanda protejarea betonului cu prelate meninute
permanent umede.
Se recomanda sa se evite betonarea recipienilor cnd temperatura mediului
depete 30 grade Celsius. In cazul in care aceasta recomandare nu poate fi
respectata, este necesara o organizare speciala a betonrii.
Nu se admite betonarea recipienilor pe timp friguros ( 15 noiembrie - 15 martie),
definit conform normativului C 16-84.
Controlul calitatii betonului pus in lucrare se va efectua conform prevederilor din
normativul C 140-86.
Tencuieli, sape pentru pante
Execuia tencuielilor se va face in conformitate cu prevederile instruciunilor
tehnice C130-78 si cu precizrile menionate in continuare:
Aplicarea tencuielilor se va face numai dup execuia probei de etaneitate si a
eventualelor remedieri. Se recomand utilizarea sablrii pentru pregtirea
suportului tencuielilor, indiferent de modul de aplicare ala acestora.
Continuitatea si aderenta la stratul suport al sapelor si tencuielilor se vor verifica
prin metode adecvate nedistructive (vizual, uoar ciocnire). Dup aceasta
verificare, se va ncheia proces verbal de lucrri ascunse.
Verificarea calitii lucrrilor si remedierea defectelor de execuie
Verificarea calitii lucrrilor
Verificarea calitii lucrrilor se va face pe parcursul lucrrilor de execuie, pentru
fiecare categorie de lucrri in parte si separat pe recipientul in ansamblu, nainte si
dup aplicarea straturilor de protecie.
Verificarea se va face in conformitate cu prevederile prescripiilor in vigoare pentru
diversele categorii de lucrri.
Se recomanda remedierea, nainte de verificarea etaneitii, a defectelor vizibile,
prin injectare, sau cu masa de paclu cu chit tiocolc. La recipienii din beton
precomprimat remedierile necesare se recomanda sa se fac nainte de
precomprimare.
Verificarea etaneitii recipientului se face prin proba de umplere cu apa, conform
prevederilor STAS 4165-88.
In prima etapa se umple recipientul cu apa pin la nivelul corespunztor inltimii
utile si se completeaz apa astfel incit recipientul sa rmin in permanenta plin
pina la nivelul indicat, timp de 10 zile.
In acest interval se fac verificri in vederea eliminrii totale a pierderilor .de apa
prin instalaiile recipientului sau prin piesele de trecere ale conductelor.
Daca se constata pierderi de apa la exteriorul pereilor, recipientul se golete
pentru efectuarea reparatiilor.necesare, fara a mai atepta trecerea ntregului
interval de 10 zile, dup care proba se reia in condiiile prevzute.
In etapa a doua se face proba de etaneitate, care dureaz tot 10 zile. La nceputul
acestui interval se nchide alimentarea cu apa a recipientului.
pagina
58
Etaneitatea recipientului se considera corespunztoare daca, dup trecerea

intervalului de 10 zile, pierderile de apa observate, scazind pierderile prin
evaporare , nu depasesc in medie 0,25 l/zi.m2 de suprafaa udata.
Se recomanda ca nivelul apei sa se msoare zilnic, cu precizia de 0,1 mm.
Constatind totodat si tendina de colmatare.
In afara prevederilor generale de desfasurare a probei de etaneitate se va tine
seama si de urmtoarele precizri:
umplerea cu apa se va face lent (minim 24 ore);
la recipienii compartimentai se vor umple la nceput toate

compartimentele, verificarea etanseitatii pereilor facindu-se prin golire
succesiva;
1. Se recomanda a se evita meninerea recipientului parial umplut

cu apa timp ndelungat;
2. Se admit mici pete de umezeala pe perei in cazul in care acetia
se tencuiesc ulterior pe fata interioara; in acest caz, pierderea de
apa poate fi de maximum 0,50 l/zi.m2 de suprafaa udata;
3. Se recomanda o etapa intermediara de verificare a etanseitatii
radierului, cu naltime de umplere de maximum 1 m;
4. La recipienii fundai pe paminturi sensibile la umezire se va fac
obligatoriu remedierea prealabila a oricror defecte vizibile care ar
putea conduce la neetaneitate si se va face obligatoriu o etapa
intermediara de verificare a etanseitatii radierului(inaltime de apa
max. 1 m).
Proba de etaneitate prin umplere cu apa se face nainte de aplicarea tencuielilor
sau proteciilor, a izolrii termice la perei si a umpluturilor de pmnt in jurul
recipientului, si este obligatorie, indiferent de natura lichidului nmagazinat.
Verificarea finala a etaneitatii se face dup aplicarea tencuielilor si a straturilor de
protecie. Proba se face prin umplerea recipientului cu apa si se considera
satisfctoare daca nu apar pete la exterior. Se poate renuna la aceasta verificare
daca proba prevazuta la punctul anterior (max. 0,25 l/zi.m2 de supraf. udata) a dat
rezultate satisfctoare.
Remedierea defectelor de execuie
Denivelrile, zonele de beton segregat, zonele cu armturi descoperite sau cu
acoperire insuficient si cele necompletate cu beton se remediaz in conformitate
cu prevederile instruciunilor tehnice C 149-87.
In vecintatea pieselor de trecere se recomanda ca remedierile sa se fac prin
injectare cu lapte de ciment sau cu amestecuri pe baza de rini epoxidice.
Fisurile se pot remedia prin injectare cu lapte de ciment sau cu rin epoxidic ,
conform prescripiilor de aplicare a acestor metode. Soluia va fi data de ctre
proiectant, in urma analizrii cauzelor care au determinat apariia fisurilor.
Soluiile de remediere a altor defecte de execuie decit cele menionate se vor
elabora in urma analizrii cauzelor care au generat apariia defectelor, de ctre
specialiti cu experien si cu avizul proiectantului.
La elaborarea soluiilor de remediere se va avea in vedere compatibilitatea
materialelor utilizate cu lichidele nmagazinate ( spre exemplu avizele sanitare in
cazul lichidelor alimentare).
EXECUTAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE PREFABRICATE
Elementele prefabricate se confecioneaz in tipare metalice de beton sau de lemn ,
alegerea materialului fcndu-se pe considerente tehnico - economice.
pagina
59
Fetele tiparelor care vin in contact cu betonul trebuie unse cu ageni de decofrare
nainte de utilizare .
Tiparele si piesele lor de fixare trebuie sa fie suficient de rigide pentru a nu suferi
deformaii in timpul vibrrii , manipulrii
In cazul in care decofrarea se face prin smulgere , tiparele trebuiesc astfel ancorate
incat sa reziste la fora de smulgere.
Prepararea betonului
Compoziia betonului se stabilete pe baza de ncercri preliminare .
Transportul betonului la locul de ncercri preliminare
Transportul betonului la locul de turnare se face cu instalaii sau utilaje adecvate,
care sa permit segregarea acestuia sau pierderea laptelui de ciment.
Turnarea betonului
Inainte de turnare se fac toate verificrile necesare si anume daca tiparele sunt
bine curatate, ncheiate, fixe si unse, daca armatura este curata si a fost corect
aezata.
Compactarea betonului se face cu ajutorul vibratoarelor de suprafaa, de cofraj,
mese vibrate, in condiiile stabilite prin fisa tehnologica.
Decofrarea elementelor prefabricate se face la termenul prevzut in fisele
tehnologice.
Aceasta operaie trebuie executata cu grija, folosind mijloace adecvate pentru a nu
se rupe muchiile elementelor si a nu se deteriora tiparele.
Pe timp clduros elementele prefabricate trebuie meninute umede timp de 7 zile,
prin stropire periodica si acoperire cu folii de polietilena.
Manipulare , transport ,depozitare
Agatarea elementelor prefabricate in vederea manipulrii lor se face numai din
punctele indicate in fisa tehnologica.
Transportul elementelor prefabricate se face folosindu-se piese de fixare ,
distantieri sau rastele, care sa asigure att meninerea poziiei elementelor pe tot
parcursul , cat si evitarea deteriorrilor.
Montarea elementelor prefabricate
Lucrrile de montare se executa pe baza unei fise tehnologice care trebuie sa
cuprind:
cantitatea de elemente de montat pe sortimente;
mijloace de transport pana la locul de montare;
daca montajul nu se executa direct de pe mijloacele de transport , locul

si modul de depozitare;
metodele de montare si utilajul necesar;
ordinea de desfurare a operaiilor de montare;
formaiile de lucru necesare montajului;
detaliile privind modul de pregtire al suprafeelor pe care urmeaz a se

rezema elementele prefabricate;
pagina
60
ordinea de executare a sudurilor si condiiilor tehnice de calitate ce

trebuiesc ndeplinite de aceste suduri.
nainte de nceperea lucrrilor de montare trebuiesc efectuate urmtoarele:
trasarea axelor necesare poziionrii corecte a elementelor prefabricate;
aducerea la nivel a suprafeelor de rezemare si pregtirea acestora in

vederea montajului;
verificarea funcionrii utilajelor si dispozitivelor de prindere provizorie;
verificarea elementelor prefabricate transportate la locul de montare.
Montarea elementelor prefabricate se face in ordinea si poziiile prevzute in

proiect.
Compactarea betonului din mbinri trebuie efectuata cu o grija deosebita de
regula prin vibrare. Dup betonarea mbinrilor in mod obligatoriu trebuiesc luate
masuri de protejarea betonului , mpotriva uscrii , splrii de ploaie, ngheuri.
Abateri si defecte admisibile pentru elementele de beton si beton armat
Abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje , gata confecionate:
lungime 4 mm ;
lime 3 mm ;
Abateri fata de dimensiunile din proiectele cofrajelor si ale elementelor date in

Normativul NE012 99.
Urmtoarele defecte privind aspectul si integritatea elementelor de beton si beton
armat :
defecte de suprafaa (pori segregri superficiale sau de maxim 40

cmp/defect ,iar totalitatea defectelor din acest tip fiind limitate la maxim
10 % din suprafaa elementului ) ;
defecte in stratul de acoperire a armaturilor (tirbiri locale, segregri)

avnd adncimea pana la armatura , lungimea de maxim 5 cm .
Defectele care se ncadreaz in limitele menionate nu se nscriu in procesul verbal

care se intocmeste la examinarea elementelor dup cofrare.
CONTROLUL CALITII LUCRRILOR de beton si beton armat
n fazele procesului de execuie a lucrrilor de beton simplu i beton armat,
majoritatea acestor lucrri devin ascunse, astfel nct verificarea calitii lor trebuie
s fie consemnat n procese verbale de recepie calitativ. Procesele verbale de
lucrri ascunse vor fi ncheiate ntre reprezentanii Contractorului i ai
Beneficiarului i vor fi aduse la cunotina Proiectantului. Nu se admite trecerea la
o nou faz de execuie nainte de ncheierea procesului verbal referitor la faza
anterioar.
Verificarea calitii lucrrilor este menionat in C 56-2002 Normativ pentru
verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii aferente, si se va face pe
parcursul urmtoarelor operaii:
verificarea calitii materialelor componente ale betonului
executarea cofrajelor:
alctuirea elementelor de susinere si sprijinirile;
pagina
61
ncheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii

necesare;
dimensiunile in plan ale seciunilor transversale;
poziia cofrajelor in raport cu cea a elementelor corespunztoare

situate la nivele inferioare;
poziia golurilor.
calitatea i montarea armturilor:

numrul, diametrul si poziia armaturilor in diferite seciuni ale

elementelor structurii;
distanta dintre etrieri , diametrul acestora si modul lor de fixare;
lungimea poriunilor de bare care depasesc reazemele sau care

urmeaz a fi nglobate in elemente ce se toarn ulterior;
poziia nndirilor si lungimilor de petrecere a barelor;
calitatea sudurilor;
numrul si calitatea legaturilor dintre bare;
dispozitivele de meninere a poziiei armaturilor in cursul betonrii;
modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si

dimensiunile acestuia;
poziia , modul de fixare si dimensiunile pieselor nglobate.
nainte de nceperea betonrii se verifica daca sunt corespunztor pregtite

suprafeele de beton turnate anterior si cu care urmeaz sa vina in contact
betonul nou, in sensul ca s-au ndeprtat zonele de beton necompactat.
Suprafeele in cauza trebuie sa prezinte rugozitatea necesara asigurrii unei
bune legaturi intre betonul nou si cel vechi si sa fie in stare umeda.
calitatea betonului livrat de staia de betoane se verifica daca:
datele nscrise in bonurile de transport ale betonului corespund celor

prevzute in proiect si nu s-a depasit durata admisa de transport;
lucrabilitatea betonului corespunde celei prevzute;
condiiile de turnare si compactare asigura evitarea oricror defecte;
se respecta frecventa de efectuare a ncercrilor si prelevrilor de

probe;
sunt corespunztoare masurile adoptate si meninerea poziiei

armaturilor si formei cofrajelor;
se aplica corespunztor masurile de protecie a suprafeelor libere ale

betonului proaspt.
condiiile de turnare i compactare a betonului;

decofrarea elementelor;
NORME DE PROTECTIA MUNCII
Msurile de protecie a muncii avute n vedere au fost extrase din:
Legea 319/28.06.2006 a securitii i sntii n munc;
pagina
62
Norme generale de protecie a muncii - 2002, aprobate de MMSS cu

Ordinul nr. 508/20.11.2002 i MSF cu Ordinul Nr.933/25.11.2002;
Norme de Medicin a Muncii conform Ordinului Ministerului Sntii
Nr.983/23.06.94
"Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii" elaborat de
MLPAT (Ordinul Nr. 9/N/15.03.1993), cu precdere cap. 118 i cap. 30;
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la nlime, aprobate
cu Ordinul Nr. 235/26.07.1995 emis de MMSS;
Norme specifice de protecia muncii pentru lucrri de reparaii,
consolidri, demolri i translaii de cldiri, nr. 92/2000 editate de MMSS;
NP 55-88, Normativ cadru provizoriu privind demolarea parial sau total
a construciilor;
Norme specifice de securitate a muncii pentru transport intern /1995
elaborate n cadrul MMSS, care cuprind msuri specifice de protecie a muncii n
activiti n/sau legate de construcii;
Pentru executarea lucrrilor prevzute n cadrul prezentului proiect este absolut
necesar respectarea de ctre executant i beneficiar a prevederilor din
Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii aprobat cu ordinul
9/15.032.1993 al MLPAT publicat n BC 5-6-7-8.
Att executantul ct i beneficiarul vor respecta din ordinul de mai sus cu
precdere urmtoarele articole:
o
reguli generale 1583-1680;
o
pentru executarea spturilor 537-566; 574-590, 568, 1611-1661;
o
pentru prepararea i transportul betoanelor i mortarelor 691-761;
o
pentru turnarea i compactarea betoanelor 762-770;
o
pentru fasonare i montare armturi, articolele 794-806;
o
pentru lucrrile executate pe timp friguros 283-292;
Se vor respecta de asemenea:
o
Norme specifice de securitate pentru lucrri de instalaii tehnico-sanitare i

de nclzire aprobate cu ord. 117/96 de MM i PS;
Norme generale de protecia muncii aprobat cu Ordinul MMSS nr.

508/20.11.2002 i MSF nr. 933/25N 2002;
Legea Proteciei Muncii nr. 90/2001;
PE 006/81 Instruciuni generale de protecia muncii pentru unitile MEE;
Norme specifice de securitate a muncii pentru preparare, transport,

turnarea betoanelor i executarea lucrrilor de beton armat, precomprimat
aprobat cu ord. 136/95 de MM i PS;
Normele metodologice de aplicare a Legii Proteciei Muncii 2001;
Normele Generale de Protecie a Muncii 2002;
PE 205/1981 Norme de protecie a muncii pentru partea mecanica a

PE 703/1981 Norme de protecie a muncii la lucrrile de montaj ale

pagina
63
Ordinul nr. 275/17.06.2002 al Ministrului Muncii si Proteciei Sociale

privind aprobarea.
MASURI PENTRU PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

Msurile pentru prevenirea si stingerea incendiilor avute n vedere au fost extrase
din:
o Legea privind aprarea mpotriva incendiilor nr. 307/2006;
o Hotrrea Guvernului Romniei nr. 1739/2006 pentru aprobarea
categoriilor de construcii, amenajri care se supun avizrii i / sau
autorizrii de prevenire i a stingerea incendiilor;
o Hotrrea Guvernului Romniei nr. 678/1998 privind stabilirea i
sancionarea contraveniilor la normele de prevenire i stingere a incendiilor;
o Ordinul Ministerului de Interne nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor
Metodologice de
o avizare i autorizare privind prevenirea i stingerea incendiilor;
o Ordinul Ministrului Industriei i Comerului nr. 32/1999 de mputernicire
pentru executarea
o activitilor legale n domeniul prevenirii i stingerii incendiilor;
o Ordinul Ministrului de Interne nr. 163/2007 privind aprobarea dispoziiilor
generale de ordine
o interioara pentru prevenirea i stingerea incendiilor D.G. P.S.I.-001;
o Ordonana Guvernului Romniei nr. 114/2000 aprobata cu Legea nr.
126/2001 pentru modificarea si completarea Ordonanei Guvernului
Romniei nr. 60/1997 privind aprarea mpotriva incendiilor;
o Ordinul Ministrului de Interne nr. 130/2007 pentru elaborarea scenariilor
de sigurana la foc;
o Ordinul Ministrului de Interne nr. 85 din 14/06.2001modificat cu Ord. MI
nr. 349/2007 pentru aprobarea Metodologiei de certificare a conformitii,
de agrementare tehnic i de avizare tehnic pentru fabricarea,
comercializarea i utilizarea mijloacelor tehnice de aprare mpotriva
incendiilor;
o Ordinul Ministrului de Interne nr. 163/2007 pentru aprobarea dispoziiilor
generale privind echiparea i dotarea construciilor, instalaiilor tehnologice
i a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire i stingere a
incendiilor D.G. P.S.I.-003;
o Ordinul Ministrului de Interne nr. 108/01.08.2001 modificat cu Ord. MI nr.
349/2004 pentru aprobarea Dispoziiilor generale privind reducerea
riscurilor de incendiu generate de ncrcri electrostatice D.G. P.S.I.-004;
o Ordinul
Ministrului de Interne nr. 138/05.09.2001 pentru aprobarea
Dispoziiilor generale privind organizarea activitii de aprare mpotriva
incendiilor - D.G. P.S.I.-005;
o PE 118/1999 - Normativ de siguran la foc a construciilor;
Intocmit:
ing. Razvan ANDREI
pagina
64
C.S.04 CONFECTII METALICE

1.DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si montajul confectiilor metalice din
cadrul statiei de epurare, dupa cum urmeaza:
o capace acces echipamente
o capace si scari acces personal
o suporturi conducte, armaturi
o deflector namol
o cos gratar
2.INSTRUCIUNI TEHNICE
Prin prezentele instruciuni se stabilesc condiiile tehnice minime ce trebuie
ndeplinite pentru realizarea n condiii de calitate corespunztoare a lucrrilor de
confecii metalice din prezentul proiect.
Executantul este obligat s ia toate msurile tehnico-organizatorice pentru
realizarea ntocmai a prevederilor nscrise n prezentul caiet de sarcini.
2.1.INSTRUCIUNI TEHNICE PENTRU REALIZAREA I MONTAJUL
ELEMENTELOR METALICE
2.1.1.GENERALITI
Aceste instruciuni stabilesc condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc
materialele, execuia, transportul, montajul, controlul, recepia i condiiile de
exploatare a construciei metalice, prevzute n prezentul proiect.
nainte de nceperea execuiei construciei metalice, unitatea constructoare este
obligat a efectua o verificare amnunit a proiectului cu privire la: planurile de
ansamblu i detalii, schemele geometrice, cotele principale, posibilitile de
transport i nscrierea n gabaritele mijloacelor de transport a elementelor gata
fabricate, lungimea barelor, calitatea sudurilor i extrasele de materiale.
Execuia construciei metalice se poate ncepe numai dup ntocmirea tehnologiilor
de prelucrare, asamblare, sudare i control al elementelor metalice.
Toate elementele de construcie metalice se vor executa conform desenelor de
execuie.
Orice modificare impus de situaia local sau de fora major, nu se va putea face
dect cu avizul proiectantului.
pagina
65
2.1.2.MATERIALE
Toate materialele folosite trebuie s corespund celor prescrise n proiect i s aib
certificate de calitate i mrci de recepie. Utilizarea altor caliti de materiale sau a
altor tipuri de profile este admis numai cu acordul prealabil al proiectantului.
Uzina executant este obligat s solicite furnizorilor de materiale garantarea
sudabilitii fizice a acestor materiale i s verifice comportarea lor la sudarea
oelurilor folosite, n condiiile tehnice solicitate i innd seama de modul de lucru
al elementelor i pieselor respective.
2.1.3.EXECUIA
La execuia n uzin sau pe santier se vor respecta cu strictee prescripiile STAS
767/0-88 - Construcii din oel Condiii tehnice generale de calitate, pct. 1.4.2. i
C150-99.
Astfel, documentaia tehnic elaborat de ntreprinderea care uzineaz construcia
de oel trebuie s cuprind:
o pregtirea i prelucrarea materialului, debitarea cu pstrarea mrcii
oelului i execuia rosturilor;
o
tehnologii de sudare conform STAS 5555/1-81, STAS 7084/3-86 i STAS

11400/3-89 (inclusiv pentru remedierea defectelor);
tehnologia de asamblare a elementelor: pregtire, trasare, ordine de

asamblare, utilaje i dispozitive de lucru;
programul de control calitativ;
indicaii privind preasamblarea n uzin, depozitarea, marcarea i

asamblarea pentru transport precum i schemele de ncrcare n
mijloacele de transport.
mbinrile executate prin sudura manual, semiautomat sau automat vor avea
caracteristicile mecanice minime cerute pentru materialele pieselor care se
sudeaz. Sudarea construciilor metalice se va executa la o temperatur de peste
5C i maxim 25C.
n cazul execuiei lucrrilor n aer liber, trebuiesc luate msuri pentru protejarea
locului de sudur i a sudorului de vnt, ploaie i zpad.
Toleranele admise la uzinare sunt cele prevzute n pct. 2,3,4; STAS 767/0-88.
Controlul calitii i recepia n uzin se va face conform H.G. Nr. 273/94, H.G. Nr.
272/94, L 10/95, STAS 767/0-88 i C 150-99, efectundu-se ncercrile prescrise
i ntocmindu-se documentele legale care vor nsoi furnitura la beneficiar.
2.1.4.TRANSPORTUL
La manipularea, ncrcarea, transportul, descrcarea elementelor de construcii
metalice se vor lua toate msurile pentru a se asigura evitarea producerii
deformaiilor.
Materialul mrunt (gusee, uruburi, piulie, aibe etc.) va fi transportat n lzi
rezistente.
pagina
66
2.1.5.MONTAJ
ntreprinderea care monteaz construcia de oel va ntocmi urmtoarea
documentaie (conform pct. 1.4.3 STAS 767/0-88):
o msuri privind depozitarea i transportul pe antier a elementelor de
construcii;
o
organizarea platformelor de preasamblare pe antier, cu indicarea

mijloacelor de transportat i ridicat ce se folosesc;
verificarea dimensiunilor implicate n obinerea toleranelor de montaj

impuse;
pregtirea i execuia mbinrilor de montaj;
verificarea cotelor i nivelelor indicate n proiect pentru construcia

montat;
ordinea de montaj;
metode de sprijinire i asigurarea stabilitii elementelor n fazele

intermediare de montaj;
tehnologia de sudur pe baz de procedee de sudur conform

standardelor n vigoare;
pe elementele sudate se va indica, pentru fiecare cusatura sudata in

parte, clasa de calitate conform Instructiunilor tehnice C 150-84;
abaterile limita de la forma si dimensiunile pieselor si subansamblelor

sudate sunt cele specificate in STAS 767/0-88;
programul de control al calitii i recepia pentru furnitur, execuia

montajului i protecia anticoroziv n conformitate cu H.G. Nr. 273/94,
L10/95, STAS 767/0-88 i C 150-99.
nceperea execuiei lucrrilor se va face numai la construciile autorizate n

condiiile L10/95 i numai pe baza i n conformitate cu proiectele verificate de
specialiti atestai angajai de ctre beneficiar n condiiile H.G. Nr. 946/95.
Constructorul mpreun cu beneficiarul va convoca cu cel puin 10 zile nainte,
factorii implicai s participe la verificarea lucrrilor ajunse n faze determinante
ale execuiei (conform programului existent n piesele scrise ale proiectului) i s
asigure condiiile necesare efecturii acestora n scopul obinerii acordului de
continuare a lucrrilor.
Constructorul va readuce terenurile ocupate temporar la starea lor iniial, dup
terminarea lucrrilor.
2.1.6.CONDIII DE EXPLOATARE
Dup darea n exploatare, construcia metalic nu va fi supus altor solicitri n
afara celor nscrise n proiect.
n timpul exploatrii nu se va schimba destinaia construciei i nu se va modifica
structura constructiv.
Beneficiarul va face inspecii periodice ale construciei metalice, cel puin o dat pe
an.
pagina
67
n afara acestora sunt necesare inspecii suplimentare ale construciei metalice

astfel:
o
n primele 6 luni de la darea n exploatare
o
n reviziile periodice ale instalaiilor
n cazul suprancrcrilor (din cutremure, incendii, tasri, explozii i

vnt) cu o intensitate mai mare dect cea prevzut n normative i
prevzute n proiectare.
Defectele constatate cu ocazia acestor inspecii se nscriu ntr-un proces verbal i

apoi se trece la remediere.
Lucrrile cu caracter de reparaii i consolidri se vor face numai n conformitate
cu legislaia n vigoare, privind proiectarea i execuia, precum i cu respectarea
Legii nr. 10/95, privind calitatea n construcii.
2.1.7.CONTROLUL I RECEPIA FINAL
Controlul i recepiile pe faze de lucrri, precum i recepia final a construciei
prezentele Instruciuni.
Recepia la terminarea lucrrilor i recepia final (la max. 15 zile dup expirarea
perioadei de garanie prevzute n contract) se va face n conformitate cu
prevederile H.G. Nr. 273/1994: Regulament de recepie a lucrrilor de construcii
i instalaii aferente acestora.
2.1.8.INSTRUCIUNI TEHNICE PENTRU APLICAREA PROTECIILOR
ANTICOROZIVE
Confeciile metalice ce fac obiectul prezentului proiect se vor proteja prin zincare.
Instruciunile de aplicare vor fi obinute de ctre beneficiar (pentru fiecare produs
ales) de la furnizorul produsului.
La realizarea lucrrilor de protecii se vor respecta prevederile normativului C17086.
Calitatea acoperirilor de protecie anticoroziv depinde n mare msur de felul i
calitatea suprafeelor metalice care urmeaz s fi acoperite.
Suprafeele metalice trebuie s fie ct mai netede, lipsite de sufluri, scursuri de
metal, fisuri, exfolieri, muchii ascuite, stropi de metal.
Cordoanele de sudur nu trebuie s prezinte cratere, pori, scurgeri de metal topit,
crpturi care nu asigur trecerea de la metalul de baz la metalul depus, solzi
pronunai, ntreruperi, rizuri.
n cazul n care se constat asemenea defeciuni, acestea se vor ndeprta nainte
de aplicarea proteciei anticorozive prin polizare, dltuire, rotunjirea muchiilor,
corectarea sudurii.
Suprafeele care urmeaz a se proteja anticoroziv se vor cura cu peria de srm
dup care se sufl cu aer i se degreseaz cu solveni organici curai.
Degresarea se face prin pensulare sau tergere cu lavete care s nu lase scame,
prin imersie (n cazul pieselor mai mici) sau cu jet de solvent.
pagina
68
n acest mod se asigur att gradul de curire cerut, ct i rugozitatea suprafeei,

lucru ce mrete aderena straturilor de grund i vopsea. Dup aceast pregtire a
suprafeelor se trece la aplicarea stratului de grund.
La aplicarea grundului se va ine cont i de dotarea i posibilitile executantului
(prin pensulare, cu rol sau prin metod airless).
Se trece la acoperirea cu vopsea a suprafeelor grunduite dup 1-2 zile de la
aplicarea stratului de grund.
n timpul i la terminarea pregtirii suprafeelor i aplicrii ciclurilor de vopsire, se
vor efectua urmtoarele controale:
o controlul suprafeelor ce urmeaz a se proteja anticoroziv, aa cum a fost
prezentat mai sus. Acesta se face vizual, cu ajutorul sugativei. Se apas
hrtia sugativ curat pe suprafaa de controlat. Pe hrtia sugativ nu
trebuie s rmn urme de grsimi sau umiditate;
o
controlul vizual al condiiilor de aplicare. Sistemul de protecie anticoroziv

nu se aplic n mediu cu praf, fum, cea, aburi. Temperatura minim de
lucru: +50C, iar umiditatea maxim: 80 %;
aspectul i uniformitatea suprafeei protejate. Se controleaz vizual,

urmrindu-se obinerea unui sistem de protecie continuu, uniform;
n timpul aplicrii sistemului de protecie anticoroziv, se impune respectarea cu

strictee a regulilor de protecie a muncii i a normelor de prevenire i stingere a
incendiilor.
Se vor respecta instruciunile de pregtire a suprafeelor i de aplicare a sistemului
de protecie primite de la furnizor o dat cu livrarea produsului.
n acest sens, personalul care efectueaz lucrarea de aplicare a sistemului de
protecie anticoroziv va fi calificat i bine instruit, interzicndu-se totodat
accesul persoanelor neautorizate n perimetrul de lucru.
3.NORME DE PROTECIA MUNCII

Pentru executarea lucrrilor prevzute n documentaii, s-a inut seama de
prevederile din Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii,
aprobat cu Ordinul nr. 9/N/15.03.93 al MTCT.
Att executantul ct i beneficiarul vor respecta articolele 287 a i b, 288, 289,
292c.
Pentru fasonarea i montarea armturilor din oel beton este obligatorie
respectarea prevederilor din articolele 794-805.
Pentru montarea i demontarea cofrajelor se vor respecta articolele 1168, 1171,
1172, 1175, 1180-1183.1189, 1190, 1191.
De asemenea, se vor respecta prevederile specifice din:
o Legea nr. 90/1996 cu privire la protecia muncii.
pagina
69
o PE 006/81 - Instruciuni generale de protecia muncii pentru unitile MEE.

o Decretul nr. 400/81 pentru instituirea unor reguli privind exploatarea i
ntreinerea instalaiilor, utilajelor i mainilor, ntrirea ordinii i disciplinei
n munc n unitile cu foc continuu.
o Norme specifice de lucru pentru utilajele ce sunt folosite.
o Ordinul 35/208/1993 al Ministerului Muncii i Ministerului Sntii
pentru aprobarea concentraiilor maxim admisibile n scopul prevenirii
mbolnvirilor profesionale i a accidentelor de munc provocate de gaze,
vapori i pulberi. Este obligatorie folosirea echipamentului de lucru adecvat.
Se vor respecta cu strictee msurile de protecie a muncii specifice
substanelor toxice i inflamabile.
o Norme specifice de securitate a muncii pentru construcii i confecii
metalice, aprobate cu Ordinul Ministerului Muncii i Proteciei Sociale nr.
56 din 29.01.1997.
o Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul,
turnarea betonului i executarea lucrrilor din beton armat i beton
precomprimat aprobate cu ordinul nr. 136/95 de Ministerul Muncii i
Ministerul Sntii.
4.MASURI GENERALE DE PREVENIREA INCENDIILOR

La execuia lucrrilor se vor respecta prevederile specifice PSI din legislaia n
vigoare, dintre care se menioneaz:
o Legea 307/2006 din 12.07.2006 privind aprarea mpotriva incendiilor
publicat in M. Of., Partea I nr. 633/21.07.2006 Cap. III Norme generale
de aprare mpotriva incendiilor la proiectarea i executarea construciilor
instalaiilor i amenajrilor i Cap. IV Norme generale de aprare mpotriva
incendiilor la exploatarea construciilor instalaiilor i amenajrilor
o Ordinul MAI 1435/2006 din 18.09.2001 pentru aprobarea Normelor
metodologice de avizare privind securitatea la incendiu i protecia civil
o HG. Nr. 448/2002 pentru aprobarea categoriilor de construcii i amenajri
care se supun avizrii / autorizrii de prevenire i stingere a incendiilor
publicat in M. Of. Partea I nr. 346/24.05.2002 a fost abrogata de Hot. Nr.
1739/2006 din 06.12.2006 pentru aprobarea categoriilor de construcii i
amenajari care se supun avizrii i / sau autorizrii privind securitatea la
incendiu
o Ord. 163 / 2007 pentru aprobarea Normelor generale de aprare mpotriva
incendiilor publicat in M. Of. Partea I nr. 216/29.03.2007
o Ord. Nr. 786/2005 din 02.09.2005 privind modificarea i completarea Ord.
Ministrului Administraiei i internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea
Dispoziiilor generale privind
o instruirea salariailor n domeniul situaiilor de urgen, publicata M. Of.
Partea I nr. 844/19.09.2005
o Ord MI nr. 775/1998, M. Of. Partea I nr. 384/09.10.98 pentru aprobarea
Normelor generale de prevenire i stingere a incendiilor, abrogat de Ord.
163/2007 privind aprobarea Normelor generale de aprare mpotriva
incendiilor
o HG. Nr. 678/1998 privind stabilirea i sancionarea contraveniilor la
pagina
70
normele de prevenire i stingere a incendiilor M. Of., Partea I nr.

384/09.10.1998 modificata HG 786/2002
evile de PVC sunt uor inflamabile (clasa C4), ard ncet dar se autosting.
Productorul recomand ca materialele s nu fie depozitate n apropierea
substanelor inflamabile, chiar i plante uscate.
Se vor respecta instruciunile din capitolul nr. 11 PREVENIREA I STINGEREA
INCENDIILOR din GHID PRIVIND REALIZAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE
CU AP I CANALIZARE CU CONDUCTE DIN POLICLORURA DE VINIL,
POLIETILENA, POLIPROPILENA. indicativ GP 043/99.
Intocmit:
ing. Razvan ANDREI
pagina
71
C.S.05 INSTALATII ELECTRICE DE ILUMINAT EXTERIOR,

FORTA SI LEGARE LA PAMANT AFERENTE STATIEI DE
EPURARE APA MENAJERA
CUPRINS
1. Date generale
1.1.
Obiectul investiiei
1.2.
Elaboratorul lucrrii
1.3.
Entitatea achizitoare
1.4.
Documente de referin
1.5.
Cerine generale privind realizarea investiiei pe parte electric
2.
Categoria consumatorilor
3.
Descrierea lucrrilor
3.1.
Solutia de alimentare cu energie electrica
3.2.
Echipamente i materiale
3.3.
Soluii de amplasare i constructive
3.4.
Instalatia electrica de iluminat exterior
3.5.
Instalatia electrica de forta
3.6.
Instalatia de legare la pmnt . Gospodria de cabluri
3.7.
Condiii prealabile
4.
Lista caietelor de sarcini
5.
Msuri de prevenire a riscului tehnologic
5.1.
Factori de risc tehnic/tehnologic avui n vedere la instalaiile

electrice de joas tensiune
5.2.
Msuri de prevenire a apariiei riscului tehnic/tehnologic n

gopsodria de cabluri i instalaia de legare la pmnt
6.
Msuri de protecia muncii i securitate la incendiu
6.1.
Msuri de protecia muncii
6.2.
Msuri de securitate la incendiu
6.
Protectia mediului
7.
Fia tehnic tablou de distribuie de 0,4 [Kv]
Anexe
Anexa A - Foi de date pentru ntreruptoare de joas tensiune
pagina
72
Anexa B - Foi de date pentru contactoare de joas tensiune

Anexa C - Foi de date pentru relee termice
Instalaia electric de for si legare la pmnt
Instalatia electrica de iluminat exterior
Vedere fata tablou electric general TG
Schema electric monofilar a tabloului electric TG
Text etichete tablou electric TG
Jurnal de cabluri
Specificatie aparataj tablou electric TG
DATE GENERALE
OBIECTUL LUCRARII
Lucrarea prezint la faza DDE lucrrile necesare pentru alimentarea cu energie
electric a consumatorilor tehnologici electrici n structura rezultat n urma
lucrrilor de amenajarea a Staiei de epurare ape menajere.
DOCUMENTE DE REFERINTA
o Ordonana de urgen a guvernului nr. 60/2001 privind achiziiile publice;
o Hotrrea guvernului Romniei nr. 461/2001 pentru aprobarea normelor de
aplicare a Ordonanei de urgen nr. 60/2001;
o Datele de tem privind echipamentele care se vor instala n staia de epurare;
o Caracteristicile tehnice impuse de fabricant pentru consumatorii tehnologici;
o Datele de fabricaie ale echipamentului electric i materialelor de tipul celor
care urmeaz a fi utilizate;
o Norme i prescripii de proiectare i execuie aplicabile, agreate de ANRE, n
special:
o Legea nr. 90/96 Legea proteciei muncii;
o Ordinul MMSS nr. 65/2002 norme specifice de securitate a muncii pentru
transportul i distribuia energiei electrice;
o MMSS, MSF / 2002 Norme generale de protecia muncii;
o PE 009/93 Norme de prevenire, stingere i dotare mpotriva incendiilor
pentru producerea, transportul i distribuia energiei electrice i termice;
o PE 124/1995 Normativ pentru stabilirea solutiilor de alimentare cu energie
electrica a consumatorilor industriali si similari;
o PE 102/1993 Normativ pentru proiectarea si executarea instalaiilor de
conexiuni i distribuie cu tensiuni pn la 1000V c.a.in unitatile energetice;
o NP-I7-02 Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice cu
tensiuni pn la 1000Vc.a. i 1500Vc.c.;
o PE 107/95 Normativ pentru proiectarea i execuia reelelor de cabluri
electrice;
pagina
73
o PE 116/94 Normativ de ncercri i msurtori la echipamente i instalaii

electrice;
o PE 503/87 Normativ de proiectare a instalaiilor de automatizare a prii
electrice a centralelor i staiilor;
o STAS 12604/4-89 Protecia mpotriva electrocutrilor;
o STAS 12604/5-90 Protecia mpotriva electrocutrilor. Prescripii de
proiectare, execuie i verificare;
o Recomandrile IEC aplicabile la produsele i serviciile avute n vedere;
o Condiii impuse de situaia existent i de furnizorii de echipament i
materiale.
CERINTE GENERALE PRIVIND REALIZAREA INVESTITIEI PE PARTEA
ELECTRICA
Cerinele generale privind realizarea investiiei pe partea electric sunt:
o avizarea de ctre beneficiar a prezentului Proiect tehnic;
o nsuirea Caietelor de sarcini de ctre Beneficiar i Antreprenorul general;
o lansarea cererilor de ofert, pe baza caietelor de
antreprenorilor i a furnizorilor de echipament i servicii;
sarcini,
stabilirea
o ntocmirea documentaiei de fabricaie pentru echipament;

o adaptarea prevederilor Proiectului tehnic conform cerinelor furniturii;
o ntocmirea documentaiei de montaj i nsuirea acesteia de ctre beneficiar,
furnizori i antreprenori;
o procurarea echipamentelor i materialelor;
o realizarea lucrrilor de montaj i a probelor;
o efectuarea verificrilor i probelor la punerea n funciune;
o recepionarea instalaiilor de ctre beneficiar.
CATEGORIA CONSUMATORILOR
Din punct de vedere al continuitatii in alimentarea cu energie electrica,
consumatorii sunt categoria a-II-a, conform PE 124/87.
Intrucat oprirea consumatorilor tehnologici importanti din punct de vedere al
alimentarii cu energie electrica nu poate genera pericole de explozie, foc sau
poluare, la cerea clientului, acestia se vor alimenta din tablouri comune cu
consumatorii normali, alegerea repornirii dupa o intrerupere in alimentare
facandu-se prin scheme logice de automatizare a procesului tehnologic.
Toti consumatorii sunt alimentati la tensiunea 400/230V, 50 [Hz].
SOLUTIA DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA
pagina
74
Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor aferenti obiectivului se realizeaza

din tabloul de forta TG si tabloul blocului RESETILOVS, amplasate conform
planului, acesta avand o singura alimentare din reeaua local de distribuie a a
beneficiarului.
Tabloul TG si cutia cu prize sunt in constructie etansa IP 54 si contine aparatajul
prevazut in schema monofilara, iar cutia cu priza trifazica si sigurante este IP55.
ntregul sistem al alimentrii i distribuiei de 0,4 [Kv] realizeaz urmtoarele
protecii:
Pe partea de alimentare cu energie electric la:

o scurtcircuit;
o suprasarcin;
Pe partea de distribuie a energiei ctre consumatorii tehnologici la:

o scurtcircuit;
o suprasarcin;
Pe partea de distribuie a energiei ctre restul consumatorilor la:
o scurtcircuit;
o suprasarcin.
Pentru ncperile i amplasamentele n care sunt instalai consumatorii i sursele
electrice se vor realiza centuri de legare la pmnt, care legate ntre ele vor
constitui instalaia de legare la pmnt a staiei pompe epurare ape menajere.
Centurile principale de legare la pmnt vor fi realizate din band de OL-Zn 40x4
[mm].
La centura de legare la pmnt se racordeaz:
o armturile i alte pri metalice ale construciilor;
o construciile metalice de susinere a cablurilor i echipamentului electric;
o bornele de legare la pmnt a echipamentelor electrice (motoare electrice,
dulapuri, etc.)
o toate partile metalice ale instalatiei electrice care in mod normal nu sunt sub
tensiune dar care ar putea intra din cauza unui defect de izolatie.
Legarea la pamant se face prin conectarea acestora la centura interioara si priza de
pamant cu platbanda OLZn 40x4 [mm], sau conductor din cupru flexibil 16 [mmp].
Stalpii si peretii din tabla ai constructiei se leaga la priza de pamant a obiectivului
cu platbanda OLZn 40x4 [mm].
ECHIPAMENTE SI MATERIALE
Execuia tabloului 0,4 [kV] TG trebuie s fie n conformitate cu caietul de sarcini de
procurare.
Pentru asigurarea exigenelor de exploatare i a unei bune fiabiliti s-a prevzut
aparataj performant din import, acesta putnd fi procurat de la reprezentanii
firmelor productoare de aparataj, n baza foilor de date din caietul de sarcini de
pagina
75
procurare.Restul materialelor (cablurile, confecia metalic, banda de legare la

pmnt, etc.) sunt din fabricaie indigen, din producia curent.
SOLUTII DE AMPLASARE
Tabloul de forta TG 0,4 [kV] se amplaseaz lng Unitatea de deshidratare namol,
conform planului. Tablou va fi ngrdit cu panouri din plas de srm, pe care se
vor monta inscripionri avertizoare pentru protecia muncii i contra incendiilor.
Pentru protecia tabloului la intemperii (ploi, zpad, grindin, etc.) tablou va fi
acoperit cu o copertin.
Cablurile electrice se pozeaz pe trasee realizate ngropat, n pmnt. Cablurile vor
fi nsoite de band de OL-Zn 40x4 [mm] pe traseul comun cu instalatia de legare
la priza de pamint. Centurile de legare la pmnt se vor lega ntre ele, constituind
astfel instalaia de legare la pmnt a staiei.
INSTALATIA ELECTRICA DE ILUMINAT EXTERIOR
Partea de instalaii electrice cuprinde:
o
iluminat exterior;
S-au prevazut un circuit de iluminat exterior care asigura general in incinta statiei
de epurare cu cablu tip CYABY F 1 kV 4x2,5 [mmp] montat in pamant, alimentat
din tabloul electric general TG. Iluminatul exterior se va realiza prin plantarea de
stlpi din beton SI5 in fundatie avand la baza cutie de sigurante si derivatie pe care
se vor monta corpuri de iluminat tip TIMLUX P1 M125 (SELUX), echipate cu lmpi
cu vapori de mercur de 125 [W]. Corpurile de iluminat se vor lega la nulul de
protectie.
Pentru introducerea cablurilor in cutiile de sigurante si derivatie, in fundaia
stalpilor se vor incastra 2 bucati de teava de protectie 1 de 40 [cm] lungime.
La subtraversarea caii principale de acces in statie cablurile se vor poza in tuburi
de protectie.
Comanda iluminatului exterior se va face de la cheia de comutaie nr.1 montata
linga camera tehnica. Cheia este capsulata, are grad de protectie IP55.
Instalaia de iluminat se va asigura utilizarea cu maximum randament a puterii
instalate prin:
o curirea periodica a corpurilor de iluminat i a lmpilor;
o verificarea funcionrii dispozitivelor pentru ameliorarea factorului de putere;
o nlocuirea lmpilor uzate sau arse;
o pstrarea n stare curat a finisajelor interioare.
Cu ocazia reviziilor periodice se vor verifica:
o izolaia cablurilor electrice;
o continuitatea electric a instalaiilor;
o respectarea prevederilor din proiect privind protecia mpotriva tensiunilor de
atingere periculoase de legare la pmnt;
pagina
76
o legturile instalaiei de protecie prin legarea la pmnt (ntre tabloul electric

i cea mai apropiat priz de pmnt);
o respectarea prevederilor din proiect privind alegerea echipamentului pentru
protecia circuitelor la scurcircuit;
De asemenea vor fi luate n considerare instruciunile furnizorului de echipament.
INSTALATIA ELECTRICA DE FORTA
Alimentarea consumatorilor din lista de furnitura a statiei de epurare se realizeaza
din tabloul TG si tabloul TR , conform planului si a schemei de principiu a
blocului RESETILOVS tip CO N2-CA1S-360-931.N+P.
Racordarea consumatorilor se face cu cablu tip CYAbY F 1kV montat aparent si
subteran conform planului si jurnalul de cablu.
Pompele au tablouri proprii din care se alimenteaza, tablouri care contin aparatele
de protectie, comanda si circuitele de automatizare.
S-a prevzut o cutie care conine dou prize, alimentate la 230 [V] pentru diverse
utiliti (ventilator portabil care va fi utilizat la interveniile n cminul de ap
menajer) i la 24 [V] pentru iluminatul portabil fabricatie MOELLER.
S-a prevazut o cutie cu priza trifazica 3F+1N+1P, 16A, sigurante fuzibile si
intrerupator IP55, fabricatie GEWISS cod 66331.
La tabloul de forta TG s-a prevazut voltmetru pentru masura tensiunii pe bare.
In tabloul electric TG nu s-a prevazut masura energiei consumate pentru
consumatorii alimentati din acesta intrucat nu s-a solicitat de catre beneficiar.
INSTALATIA DE LEGARE LA PAMANT
Protectia contra tensiunilor periculoase de atingere se face conform prevederilor
STAS 12604/4 90 si STAS 12604/5 90.
Se leaga la pamant toate partile metalice ale instalatiei electrice care in mod normal
nu sunt puse sub tensiune dar care ar putea intra din cauza unui defect de
izolatie. Legarea la pamant se face prin conectarea acestora la centura interioara cu
platbanda OLZn 40 x 4 [mm] sau cu conductor flexibil 16 [mmp] iar la centura
exterioara cu platbanda OLZn 40 x 4 [mm]. Peretii metalici ai constructiei se leaga
la priza de pamant a statiei cu platbanda OLZn 40 x 4 [mm].
Priza de pamnt a statiei este realizata din 8 electrozi OLZn 2 de 3 [m],
dispusi perimetral si legati intre ei cu platbanda OLZn 40 x 6 [mm]. In cazul in care
rezistena de dispersie a prizei de pmnt are o valoare mai mare de 4 [ohm] se va
suplimenta numarul acestora pn la incadrarea in valoarea admis.
GOSPODARIA DE CABLURI
Pozarea cablurilor aferente instalaiilor tehnologice electrice se face cu respectarea
prevederilor normativului PE107/95 i n conformitate cu documentaia de
execuie care se va ntocmi ulterior avizrii prezentului proiect tehnic.
pagina
77
La pozarea cablurilor se vor respecta strict condiiile enunate n continuare:

Condiii de pozare:
o adncimea de pozare n condiii normale nu va fi, de regul, mai mic de
0,7-0,8 [m]. Adncimea de pozare se poate reduce pn la 0,5 [m] pe
poriuni scurte (sub 5 [m] lungime) la intrarea cablurilor n cldiri, la
pozarea sub planee de beton i la pozarea n tuburi de protecie. Distana
liber pe orizontal ntre cabluri pozate n acelai an nu va fi mai mic de
7 [cm] (ntre dou sisteme trifazate). Distana ntre cabluri i reelele de ap
i canalizare la intersecii va fi de minim 25[cm].
o cablurile care se rezerv reciproc se vor poza pe trasee diferite. Acolo
unde acest lucru nu este posibil, se vor lua msuri de separare;
o protecia mecanic a cablurilor, acolo unde prescripiile o prevd, se va
realiza prin tuburi metalice de oel zincat;
Condiii de asigurare a compatibilittii electromagnetice:
o conductoarele neutilizate din cabluri trebuie legate la pmnt la ambele
capete;
o conductoarele de legare la pmnt neutilizate vor avea traseul spre bara
de nul paralel cu firele;
o legtura electric a ecranelor metalice ale cablurilor la bara de nul sau
asiul dulapului se face cu conductor multifilar din cupru cu seciunea de
4 [mm2];
o pentru conductoarele principale din cablu cu seciuni 6 [mm2]; 10
[mm2] pentru conductoarele principale din cablu cu seciuni >10 [mm2].
Zona dezizolat pentru legare la pmnt a ecranelor se va proteja cu band izolant
sau tub termocontractibil.
Circuitele electrice cu niveluri de susceptibilitate diferit la perturbaii se pozeaz
n cabluri diferite.
Conductoarele utilizate pentru realizarea unei funcii trebuie prevzute n acelai
cablu (sub acelai ecran).
Cablurile de la acelai echipament trebuie pozate alturat n fluxul de cabluri
pentru a beneficia de ecranarea mutual.
Coate cablurile care deservesc un dulap trebuie s intre prin acelai loc.
Cranele trebuie legate la pmnt imediat dup intrarea n dulap.
Conductoarele de legare la pmnt a ecranelor cablurilor vor fi ct mai scurte
(maxim 100 [mm]) si nu se vor intersecta.
CONDITII PREALABILE
Trecerea la execuia lucrrilor se poate face n conformitate cu cerinele generale
privind realizarea investiiei pe partea tehnologic electric enumerate.
MASURI DE PREVENIRE A APARITIEI RISCULUI TEHNIC/TEHNOLOGIC
pagina
78
FACTORI DE RISC TEHNIC/TEHNOLOGIC AVUTI IN VEDERE LA

INSTALATIILE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE
Factori de risc tehnic/tehnologic avui n vedere la instalaiile electrice de
joas tensiune:
o funcionare necorespunztoare
o scoaterea de sub tensiune a barelor de alimentare
o ocuri termice i
acionrilor greite
mecanice
datorit
exploziilor
de
echipamente
sau
o poluarea mediului ambiant de lucru cu noxe periculoase pentru sntate

o zone zgomotoase peste limitele admise
o temperaturi peste limitele suportabile n zonele de lucru
o asigurarea rezistenei mecanice a elementelor instalaiei electrice la eforturile
exercitate n cursul utilizrii.
o asigurarea rezistenei materialelor utilizate pentru realizarea prilor
componente ale instalaiei electrice (suporturi, carcase, capace, izolaii) la
temperaturile maxime de utilizare.
o asigurarea rezistenei elementelor instalaiei electrice la ocuri produse de
corpuri solide n cursul utilizrii.
o asigurarea proteciei la suprasarcin, la scurtcircuit i la cderea de tensiune
a instalaiei electrice interioare.
MASURI DE PREVENIRE PREVAZUTE IN DOCUMENTATIE
o dimensionarea corect
scurtcircuit ce pot apare;
echipamentelor
corespunztor
curenilor
de
o utilizarea de echipamente fiabile cu mentenan redus i corespunztoare

mediului n care funcioneaz;
o prevederea de protecii electrice corespunztoare, performante i reglate
conform condiiilor de funcionare;
o coordonarea
declanrilor;
proteciilor
electrice
vederea
realizrii
selectivitii
o gruparea corespunztoare a consumatorilor, funcie de categoria lor, pe bare

avnd alimentri de lucru i rezerv prevzute cu instalaii de anclanare
automat a rezervei;
o realizarea unui sistem de comand-control i semnalizare performant;
o realizarea unor scheme de blocaj pentru evitarea unor manevre greite;
o prevederea de instalaii de ventilaie n staiile electrice;
o stabilirea unui ansamblu de msuri tehnico-organizatorice pentru
desfurarea lucrrilor de construcii, montaj i exploatare n condiii de
siguran.
REGLEMENTARI DE REFERINTA
pagina
79
o HGR nr.486/1993 privind creterea siguranei n exploatare a construciilor i

instalaiilor care prezint surse de mare risc;
o Ordonana Guvernului Romniei nr. 95/1999 privind calitatea lucrrilor de
montaj utilaje, echipamente i instalaii tehnologice industriale;
o Ordinul Ministrului Industriei i Comerului nr. 293/1999 pentru aprobarea
Normelor Metodologice privind verificarea calitii lucrrilor de montaj pentru
o PE 102/1993 Normativ pentru proiectarea i execuia instalaiilor de
conexiuni i distribuie cu tensiuni pn la 1000 V c.a. n unitile energetice;
o Legea Proteciei Muncii nr.90/1996.
MASURI DE PREVENIRE A APARITIEI RISCULUI TEHNIC/TEHNOLOGIC IN
GOSPODARIA DE CABLURI SI INSTALATIA DE LEGARE LA PAMANT
Factori de risc tehnic/tehnologic avui n vedere
n cadrul gospodriei de cabluri:
o nclzirea peste limitele admisibile care conduce la deteriorarea izolaiei;
o producerea de scurtcircuite prin persistena unei puneri la pmnt;
o scoaterea simultan din funciune a cablurilor care se rezerv reciproc;
o transmiterea de perturbaii electromagnetice;
o apariia de incendii n gospodria de cabluri;
o poluarea mediului ambiant de lucru cu noxe periculoase pentru sntate;
o temperaturi peste limitele suportabile n zonele de lucru;
La instalaia de legare la pmnt:
o pierderea continuitii care poate conduce la accidentarea prin electrocutare a
personalului;
Msuri de prevenire prevzute n documentaie
n cadrul gospodriei de cabluri:
o dimensionarea corespunztoare a cablurilor (la sarcin admisibil i la
scurtcircuit) pe barele de alimentare;
o utilizarea de cabluri corespunztoare mediului n care sunt pozate i realizate
constructiv pentru posibilitatea funcionrii n mediile respective;
o asigurarea unor pozri de cabluri corecte;
o realizarea de protecii specifice corespunztoare;
o utilizare de cabluri cu izolaie necombustibil sau greu combustibil (cu
ntrziere la propagarea flcrii);
o realizarea de capete terminale din materiale incombustibile sau greu
combustibile;
o etanri, separri i compartimentri realizate constructiv i cu materiale
incombustibile sau greu combustibile;
pagina
80
o stabilirea unui ansamblu de msuri tehnico-organizatorice pentru

desfurarea lucrrilor de construcii, montaj i exploatare n condiii de
siguran.
La instalaia de legare la pmnt:
o dimensionare corespunztoare la curenii de punere la pmnt, tensiunile de
atingere i de pas;
o utilizarea de materiale care s evite coroziunea sau s o limiteze (cupru, oel
zincat);
o executri de msurtori i verificri specifice la punerea n funciune i pe
durata exploatrii.
Reglementri de referin
Gospodria de cabluri:
o HGR nr.486/1993 privind creterea siguranei n exploatare a construciilor i
instalaiilor care prezint surse de mare risc;
o Ordonana Guvernului Romniei nr. 95/1999 privind calitatea lucrrilor de
montaj utilaje, echipamente i instalaii tehnologice industriale;
o Ordinul Ministrului Industriei i Comerului nr. 293/1999 pentru aprobarea
Normelor Metodologice privind verificarea calitii lucrrilor de montaj pentru
o PE 009/93 Norme de prevenire, stingere i dotare mpotriva incendiilor pentru
producerea, transportul i distribuia energiei electrice i termice;
o PE 107/95 Normativ pentru proiectarea i execuia reelelor de cabluri
electrice;
o Legea Proteciei Muncii nr.90/1996.
Instalaia de legare la pmnt:
STAS 12604-87; STAS 12604/4-89 i STAS 12604/5-90 Protecia mpotriva

electrocutrilor.
MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI SECURITATE LA INCENDIU

MASURI DE PROTECTIE A MUNCII
Pericole de accidentare avute n vedere
o Electrocutri sau arsuri prin atingere direct: protecia mpotriva atingerilor
nedorite a unui element aflat normal sub tensiune;
o Electrocutri sau arsuri prin atingere indirect: protecia mpotriva atingerii
unui element (carcas sau element de susinere) intrat accidental sub tensiune
datorit unui defect de izolaie etc.;
o Alte pericole: poluarea mediului ambiant de lucru cu noxe periculoase pentru
sntate, zone zgomotoase peste limitele admise, temperaturi nesuportabile n
zonele de lucru etc.
Msuri de protecie a muncii prevzute n proiect
pagina
81
Nr.
crt.
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
Msuri prevzute
Protecia mpotriva atingerilor directe:

- ngrdiri fixe sau mobile;
- echipamente n carcase nchise;
- respectarea distanelor de protecie,
de izolaie i de lucru;
- respectarea distanelor pentru
coridoare i accese;
- folosirea mijloacelor individuale de
protecie pentru lucrri de exploatare;
- respectarea msurilor de delimitare a
zonelor de lucru i de ealonare a
operaiilor n timpul lucrului.
1) N.R.-Legea proteciei
muncii nr.90/96.
2) N.R.-MMSS nr.65/2002
Norme specifice de protecie a
muncii pentru transportul i
distribuia energiei electrice.
3) Buletinul documentelor
normative nr. 5/97:
- Regulament de desfurare a
activitii de securitate a
muncii;
- Sistemul organizatoric al
activitii de securitate a
muncii.
Protecia mpotriva atingerilor indirecte

la carcase i elemente de susinere,
inclusiv stelaje i nveliuri metalice ale
cablurilor, precum i la armturile
construciilor de beton armat:
- legarea la pmnt;
- legarea la nul.
Prevederea echipamentelor
corespunztoare mediului n care se
instaleaz: cu umiditate excesiv, care
conin substane corozive, cu climat
tropical sau naval.
Verificri n vederea punerii n
funciune:
- msurarea rezistenelor de izolaie;
- verificarea legturilor la instalaia de
protecie;
- msurarea rezistenei de dispersie n
pmnt
Msurilor de protecie a muncii
pentru perioada executrii lucrrilor
reprezint responsabilitatea
executantului i vor respecta
prevederile Regulamentului de
protecie i igien a muncii n
construcii, aprobat cu ordinul MLPAT
nr. 9/N/1993.
Msurile de protecie a muncii pe
perioada exploatrii sunt stabilite de
organizaia de exploatare.
4) PE118/92 Regulament
general de manevrare n
instalaiile electrice.
5) STAS12604/4-89
STAS12604/5-90 PROTECIA
MPOTRIVA
ELECTROCUTRILOR.
6) PE-116/94
Normativ pentru ncercri i
msurtori la echipamente
electrice.
7) PE102/93
Normativ pentru instalaii
electrice cu tensiuni U1kV.
8) N.R.I7-02 Normativ pentru
instalaii electrice cu tensiuni
U1kV
9) PE-503/95
Normativ de proiectare a
instalaiilor de automatizare a
prii electrice a centralelor i
staiilor
10) PE-504/96
Normativ pentru proiectarea
sistemelor de circuite
secundare ale instalaiilor
electrice.
MASURI DE SECURITATE LA INCENDIU

Pericole de incendiu avute n vedere
pagina
82
o La sli de supraveghere, ncperi cu echipamente etc.;

o La staii electrice (tablouri, cabine cu relee etc.);
o n gospodriile de cabluri.
Msuri de securitate la incendiu prevzute n
Nr.
Msuri prevzute
crt.
Echipamente electrice
a)
corespunztoare categoriei de pericol
de incendiu a ncperii.
Elemente de construcie
b)
incombustibile sau greu combustibile.
Separri, distanri, compartimentri,
c)
etanri n camerele de comand, n
staiile electrice i la cabluri.
Folosirea dotaiilor PSI prevzute n
d)
proiectul prii de instalaii.
Msurile de securitate la incendiu
e)
pentru perioada de execuie sunt
stabilite de ctre organizaia de
montaj.
f)
Msurile de securitate la incendiu
pentru perioada de exploatare sunt
stabilite de organizaia de exploatare.
proiect
1) PE 009/93
Norme de prevenire, stingere i
dotare mpotriva incendiilor
pentru producerea, transportul
i distribuia energiei electrice
i termice.
2) PE003/79(84)
Nomenclator de verificri,
ncercri i probe, privind
montajul, punerea n funciune
i darea n exploatare a
instalaiilor electrice.
3)Ordonana nr.60/1997 a
Guvernului Romniei privind
aprarea mpotriva incendiilor.
PROTECTIA MEDIULUI
Lucrarile de pozare in pamant a cablurilor electrice precum si a instalatiei de legare
la pamant afecteaza intr-o mica masura mediul inconjurator, iar la finalizarea
acestora executantul va reface conform situatiei initiale dupa caz pavajul sau
spatiul verde.
Protectia calitatii apei: Procesul tehnologic, specific lucrarilor de canalizare
electrica subterana nu are impact asupra calitatii apei.
Protectia aerului: Tehnologia de executie a instalatiilor electrice nu conduce la
poluarea aerului decat in masura in care praful rezultat din spargeri si sapaturi
poate reduce calitatea acestuia. Pe tot parcursul derularii lucrarilor se iau masuri
de reducere la maxim a prafului prin udarea acestuia si manevrarea cu grija a
utilajelor.
Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor: Protectia impotriva zgomotului si
vibratiilor se realizeaza prin utilizarea unor scule cu grad sporit de silentiozitate,
prevazute cu atenuatoare de vibratii.
Protectia calitatii apei: Procesul tehnologic, specific lucrarilor de canalizare
electrica subterana nu are impact asupra calitatii apei.
Protectia solului si subsolului: Cablurile electrice pozate in pamant nu polueaza
mediul, cablul fiind etans si cu manta de protectie. Totodata platbanda si electrozii
care realizeaza instalatia de legare la pamant sunt tratate impotriva coroziunii prin
galvanizare.
pagina
83
Gospodarirea deseurilor rezultate: In urma lucrarilor de executie a instalatiilor

electrice vor rezulta deseuri tip beton, ciment, pamant care vor fi depozitate pe
masura producerii lor in imediata apropiere a zonei de lucru ingradita cu panouri
de protectie. Acestea vor fi ridicate ritmic si evacuate la gropa de gunoi a localitatii
cu mijloacele de transport ale executantului
FISA TEHNICA
TABLOU DE DISTRIBUIE 0,4 [kV]
Nr.
crt
Parametrii i condiii impuse de proiectant
.
Parametrii tehnici i funcionali
Condiii de mediu conform cu caietul de sarcini de
procurare
Documentaie tehnic conform cu anexele din caietul
de sarcini de procurare
- Complet echipat primar i secundar, conform
documentaiei care se va ntocmi pe specificul
furniturii
- Grad de protecie: IP54
- Tensiunea de izolare: min. 660 [V]
1
- Tensiunea nominal: 3x380Vc.a. +10%, -15%
- Frecvena nominal: 50 [Hz]4%
- Curentul nominal: 200 [A]
- Curentul de stabilitate termic la 1 s: 16 [kA]
- Protecii la supracurent i la scurtcircuit:
coordonare tip 2
- Tratarea neutrului: legat direct la pmnt
- Tensiuni de comand i supraveghere: 220V, 50
[Hz]
Condiii privind exigenele de performan (de
2
asigurare a calitii): Seria ISO 9001-2001
3
Condiii de livrare i plat
Condiii de garanei i postgaranie:
4
- conform caietului de sarcini de procurare
Alte condiii specifice:
5
- conform caietului de sarcini de procurare
Date prezentate
de contractant
(ofertant)
Intocmit:
pagina
84
C.S.06 PROCURARE TABLOU DE 0.4 KV TG

CUPRINS
1. Consideratii generale
2. Documente de referin
2.1. Legislaie
2.2. Prescripii
2.3. Alte documente
3. Descrierea lucrrilor
4. Cerine pentru procurare
4.1.
Condiii de mediu
4.2.
Condiii tehnice
4.3.
Condiii constructive
4.4.
Condiii funcionale i de exploatare
5. Aciuni ulterioare
6. Asigurarea calitii
ANEXE
Anexa A - Foi de date pentru ntreruptoare de joas tensiune
Anexa B - Foi de date pentru contactoare de joas tensiune
Anexa C - Foi de date pentru relee termice
Vedere din fata tablou forta TG
Schema electric monofilar a tabloului de forta TG
Specificatie aparataj tablou electric TG
Text etichete tablou electric TG
CONSIDERATII GENERALE
Prezentul caiet de sarcini stabileste principalele conditii tehnice constructive si
functionale pe care trebuie sa le indeplineasca tabloul electric TG care alimenteaza
cu energie electrica consumatorii aferenti Statiei de epurare ape menajere.
pagina
85
Beneficiarul lucrrii este COMUNA SLATIOARA care, dup nsuire, poate utiliza
acest caiet de sarcini (CS) ca suport pentru lansarea cererilor de ofert, evaluarea
ofertelor i stabilirea furnizorului.
n documentaie se stabilesc caracteristicile minime care trebuie s fie precizate,
documentaia putnd fi completat i cu alte date n sprijinul identificrii nivelului
performant de calitate i garanie al componentelor n discuie (tablou de 0,4kV).
Furnizorul va intocmi documentatia pentru echiparea tabloului electric in baza
schemei monofilare a TG, specificatiei de aparataj, vedere fata tablou TG, text
etichete.
Produsul oferit cu toate componentele trebuie s corespund cerinelor tehnice,
constructive, de fiabilitate, de funcionare i exploatare normate i uzuale pentru
astfel de produse, destinate alimentrii consumatorilor industriali chiar dac
acestea nu au fost menionate explicit n acest Caiet de sarcini.
Furnizorul echipamentului i va asuma toat responsabilitatea privind respectarea
caracteristicilor tehnice i funcionare pentru produsul oferit, pentru execuia
acestuia n regim de asigure a calitii i pentru documentaia tehnic livrat odat
cu produsul.
Avizarea produsului de ctre beneficiar nu l absolv pe furnizor de
responsabilitatea oricrei devieri de la cerinele cuprinse n acest Caiet de sarcini
sau oricrei imperfeciuni de fabricaie.
DOCUMENTATIA DE REFERINTA
LEGISLATIE
Modul de organizare a activitii de procurare a produselor i serviciilor este la
latitudinea beneficiarului, care va ine seama de respectarea reglementrilor n
vigoare:
o
o
Ordonana de urgen a Guvernului Romniei nr. 60/2001 privind achiziiile

publice;
Hotrrea Guvernului Romniei nr. 461/2001 pentru aprobarea Normelor
de aplicare a OU nr. 60/2001;
PRESCRIPTII
Cel puin urmtoarele prescripii tehnice se vor lua n consideraie:
o
IEC 60439-1-92 Echipamente de joas tensiune supuse ncercrilor de tip

integral i parial;
IEC 60947-1-99 Aparataj de joas tensiune. Partea I. Reguli generale;
IEC 60947-2-95 Aparataj de joas tensiune. Partea II. ntreruptoare;
IEC 60947-4-1-90 i IEC 90947-4-2-95 Aparataj de joas tensiune.

Contactoare i startere pentru motoare;
IEC 60947-5-1-97 Aparataj de joas tensiune. Aparate i elemente de

comand pentru circuitele de comand;
IEC 60255 Relee electrice;
pagina
86
STAS-R-9321/72 Prefabricate electrice de joas tensiune;
STAS 12604/4-89 Protecia mpotriva electrocutrilor. Instalaii electrice

fixe. Prescripii;
STAS 12604/5-90 Protecia mpotriva electrocutrilor. Instalaii electrice

fixe. Prescripii de proiectare, execuie i verificare;
STAS 12604-87 Protecia mpotriva electrocutrilor. Prescripii generale;
STAS 5325-79 Grade normale de protecii asigurate prin carcase;
STAS 8131-83 Echipament electric pentru maini industriale. Condiii

tehnice de calitate;
STAS 8009-80 Protecia suprafeelor metalice. Acoperiri prin vopsire. Metode

de verificare;
STAS ISO 90009004/19962003 Sistemele calitii;
PE102/86 Normativ pentru proiectarea

distribuie cu tensiuni pn la 1000Vc.a.;
NP-I7-02 Normativ privind proiectarea i executarea instalaiilor electrice cu

tensiuni pn la 1000Vc.a. i 1500Vc.c.;
instalaiilor
de
conexiuni
Furnizorul va meniona pentru principalele componente standardele IEC i/sau

alte norme care se iau n considerare la fabricarea, transportul, depozitarea,
instalarea, punerea n funciune, exploatarea produselor.
ALTE DOCUMENTE
o
Datele de la furnizorii de aparataj i dulapuri de 0,4 [Kv] de distribuie

(cataloage, prospecte, standarde de firm, etc.);
Tehnologii i proceduri de execuie uzuale pentru sistemele de distribuie de

joas tensiune;
Datele de proiectare tehnologic obinute privind lista consumatorilor

electrici i a regimurilor de funcionare;
Tema tehnologic i de utiliti.
Tabloul TG are distribuia realizat pe o secie de bare cu o singur alimentare de
lucru din reeaua de distribuie local. Tabloul este prevzut cu msura tensiunii
pe bare.
n proiect este prezentat documentaia tehnic suport pentru procurarea tabloului
de 0,4 [kV] TG . Sunt prezentate urmtoarele tipuri de documente:
o
schema electrica monofilara tablou de forta si lumina;
vedere fata tablou electric TG;
specificaie de aparataj TG;
text etichete TG;
pagina
87
foi de date pentru intreruptoare de joasa tensiune;
foi de date pentru contactoare de joasa tensiune;
foi de date pentru relee termice.
CERINTE PENTRU PROCURARE

CONDITII DE MEDIU
Tablourile sunt destinate s funcioneze n exterior n condiiile precizate n
continuare:
Componena atmosferei
neutr, cu praf lipsit de gaze sau ali ageni corozivi:
Temperatura ambiant:
o
valoarea maxim de durat
+400C
valoare maxim medie la 24 h
+350C
valoare maxim medie general
valoare minim
+200C
-50C
Zon climatic conform STAS 6535-83
Categoria de exploatare conform STAS 6535-83
Umiditatea relativ
80% la 350C
Altitudinea
pn la 1000 [m]
Transportul, depozitarea i manipularea se vor desfura n condiiile de mai jos:

o
Temperatura minim
-250C
Temperatura maxim
+400C
Umiditatea relativ
Condiii mecanice
maxim 93% la 400C

zdruncinturi cu acceleraia 3g
n gama 13 Hz
CONDITII TEHNICE
Tensiunea de izolare:
minim 660 V
Tensiunea nominal:
3x400/230V, 50Hz cu neutrul accesibil
Curentul nominal pe bare:
200A pentru TFL
Curentul de stabilitate termic: 16kA la 1 sec.

Curentul de stabilitate dinamic: 40kAef
Tratarea neutrului:
legat direct la pmnt
Grad de protecie:
Tensiune de comand i supraveghere:
IP54
230V, 50Hz
pagina
88
CONDITII CONSTRUCTIVE
o
Tabloul este in constructie nchisa, etan, din policarbonat, echipat cu

aparate primare i secundare, cu caracteristici corespunztoare celor din
documentaiile mentionate;
Amplasare: Montaj pe construcie metalic vertical de susinere, cu accesul

cablurilor prin partea inferioara;
Legtura la surs conform schemei monofilare anexate cu cablu;
Prile metalice din structura dulapurilor vor fi protejate mpotriva coroziunii

cu acoperiri avnd caracteristici fizice i dimensiuni care s asigure
funcionarea instalaiilor n condiiile de mediu specificate. Se vor lua
msurile necesare de securitate a muncii i se vor evidenia punctele de
racord la instalaia de legare la pmnt;
Aparatele din tabloul electric trebuie s pstreze performanele de catalog i

dup montare. Dac instalarea n tablou duce la diminuri ale
performanelor, acestea se vor meniona n ofert. Produsele trebuie s
asigure minim performanele cerute de schema de utilizare n care sunt
montate;
Interfeele fizice ntre tablourile de 0,4 [Kv] i alte instalaii i structuri:

o
cu cablurile de for i de comand terminale din tablou (incluse n

ofert) i presetupele de etanare (incluse n furmitur). Alegerea
presetupelor de etansare se face in functie de tipurile cablurilor din
schema monofilara;
Dimensiunile de gabarit si documentatia pentru echiparea tabloului se

stabilesc de catre furnizor in baza schemei monofilare a TG, specificatiei de
aparataj, text etichete, vedere fata tablou;
Rezistena la vibraii n timpul exploatrii i la zdruncinturi n timpul

transportului se vor detalia n ofert;
La fabricaia tabloului i alegerea aparatajului se va urmri utilizarea unor

materiale rezistente la cldur excesiv, imcombustibile sau greu
combustibile.
CONDITII FUNCTIONALE SI DE EXPLOATARE

Tabloul de forta TG trebuie s asigure urmtoarele funcii:
o
conectarea barelor generale la surs;
conectarea consumatorilor la bare;
protecia consumatorilor;
msurarea mrimilor electrice;
comanda manual i automat;
securitatea personalului.
ACTIUNI ULTERIOARE
Se va asigura de ctre furnizor asisten tehnic n etapele de montaj i confirmare
a testelor de punere n funciune i de preluare a instalaiilor de ctre beneficiar.
Furnizorul va transmite la beneficiar odat cu livrarea echipamentului cel puin:
pagina
89
date de catalog pentru componentele standard;
date tehnice, specificaii specifice echipamentului executat;
lista de neconformiti fa de cerinele Caietului de sarcini;
lista standardelor relevante;
instruciuni de montaj;
instruciuni de funcionare, exploatare i mentenan standard;
buletine de ncercare i verificare;
garanii.
ASIGURAREA CALITATII
La realizarea tuturor produselor se vor respecta cerinele standardului de asigurare
a calitii din seria ISO 90019003.
Intocmit:
pagina
90

Caiete de Sarcini

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiete de Sarcini

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONSILIUL LOCAL SLATIOARA, JUDETUL OLT

C.S.01 EXECUTIA LUCRARILOR DE CANALIZARE CU TEAVA

1,38 1,53 g/cm3

Coeficientul de transmitere a caldurii

Coeficient de dilatare liniara

Proprietatile mecanice depind de viteza de deformare si de

La viteza mica de deformare (incarcare treptata), PVC-ul se comporta plastic, iar

Limita inferioara a temperaturii de utilizare este + 1C (sub aceasta temperatura,

Peretele interior neted.

2.CONDUCTE SI PIESE DE LEGATURA, PENTRU CANALIZARE, DIN PVC

Conductele de PVC pentru canalizare se fabrica cu urmatoarele lungimi: 1, 2, 3, 5

3.RECOMANDARI GENERALE PRIVIND TRANSPORTUL,

Trebuie sa se evite in special:

Inaltimea stivei nu va depasi 1,50 m.

Tuburile si racordurile trebuie stocate la adapost de soare (sub un coviltir de

Fierastrau metalic cu dantelura fixa

Fierastrau metalic cu dantelura mare

Fierastrau de mna sau mai bine fierastrau

Taietor de tuburi cu roata dintata, special

Fierastrau pentru metal cu dantelura mare.

Taietura cu ajutorul unei cutii cu decupaj la unghi drept.

4.2.ASAMBLAREA PRIN LIPIRE

Natura adezivului utilizat (foarte importanta functie de tipul de imbinare) realizeaza

In ceea ce priveste lipirea ce se executa pe elementele de la canalizare destinata a

15 ore minim pentru presiunea de incercare de 15 bar

24 ore minim pentru presiunea de incercrae de 21 bar

In cazul tuburilor cu diametre mari se poate utiliza un tirfor.

5.TEHNICA MONTARII IN TRANSEE

Pregatirea traseului conductei (eliberarea si amenajarea acceselor de-a

Marcarea traseului si fixarea de repere in afara amprizei lucrarilor, in

Receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate

Saparea transeelor manual sau mecanizat, conform indicatiilor din

Pregatirea patului de pozare a tuburilor.

Lansarea cu atentie, cu utilaje specializate a tuburilor si pieselor

Curatirea capetelor drepte, centrarea tuburilor, conform indicatiilor

Imbinarea tuburilor din PVC cu mufa si inel de cauciuc.

Umplerea partiala a transeei cu nisip si pamnt (lasnd mufele sau

Executia caminelor de vizitare si montarea pieselor speciale.

mortarul utilizate au ajuns la rezistenta proiectata, inainte de

Prevederea lucrarilor pregatitoare pentru proba de etanseitate. Proba de

Inlaturarea defectiunilor (in caz ca exista pierderi de apa) si refacerea

Executarea umpluturilor si refacerea terenului si a imbracamintii

Receptia generala a canalului.

5.1VERIFICAREA SI RECEPTIA LUCRARILOR EXECUTATE

6.PUNERE N FUNCIUNE I RECEPIE

Reprezentantului intrepriderii de exploatare (ex. Serviciul de gospodarie

Un proces-verbal de receptie se va intocmi la sfarsitul vizitei daca din aceasta nu a

Operatia de trasare se executa in urmatoarea ordine:

Conductele se pot asambla si pe marginea santului.

gratar din fonta tip A carosabil STAS 3272

corpul gurii de scurgere (piese pentru guri de scurgere)

Calitatea executiei gurilor de scurgere se verifica pentru fiecare gura de

verificarea etanseitatii, care se face dupa ce gura de scurgere, inclusiv

verificarea legarii racordului la canalizare se face turnnd apa in gura de

7.6.EXECUTIA CAMINELOR DE VIZITARE

turnarea partiala a fundatiei caminului respectiv, pna la cotele de montare

pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu, avnd Dn 100 cm si a

pozarea ramei si a capacului (conform STAS 2308-82), care va fi de tipul IV,

montarea scarilor de acces in camin, executate din otel beton 20 mm,

curatirea rigolei din camin de eventualele materiale cazute in timpul

verificarea calitatii caminelor de vizitare si proba de etanseitate se va face

etapa (1) umpluturi partiale cu nisip conform proiectului.

etapa (2) umpluturi partiale in straturi de 15 20 cm grosime compactate

etapa (3) dupa efectuarea probei de etanseitate se executa umplerea totala