Sunteți pe pagina 1din 74

UTILIZAREA

CALCULATORULUI I
PRELUCRAREA
INFORMAIEI

Formator: Hurjui Ovidiu Florin


1

CUPRINS
Scopul unitii de nvare ................................................................................................................ 4
Obiective de nvare ......................................................................................................................... 4
Introducere ..................................................................................................................................... 4
I. Proiectare pagini Web Web design ............................................................................................ 6
I.1. Structura documentului HTML ................................................................................................. 6
I.2. Formatarea documentelor HTML .............................................................................................. 7
I.3. Tabele ...................................................................................................................................... 12
I.4. Imagini ..................................................................................................................................... 15
I.5. Legturi .................................................................................................................................... 15
I.6. Stiluri de pagin ....................................................................................................................... 17
I.7. Hri de imagine ...................................................................................................................... 18
I.8. Cadre (frames) ......................................................................................................................... 20
I.9. Formulare (forms) .................................................................................................................... 22
I.10. Editarea, verificarea, gzduirea i promovarea unui site Web. ............................................ 26
II. Programul fidelio v.8. ................................................................................................................. 30
II.1. Introducere.............................................................................................................................. 30
II.2. Oglinda hotelului .................................................................................................................... 32
II.3. Rezervri ................................................................................................................................ 34
II.4. Recepie .................................................................................................................................. 57
II.5. Casierie ................................................................................................................................... 61
II.6. Relaii clieni .......................................................................................................................... 66
II.7. Administrare camere .............................................................................................................. 71
Bibliografie .................................................................................................................................... 74

UTILIZAREA CALCULATORULUI I PRELUCRAREA


INFORMAIEI
Denumirea programului de formare: RECEPIONER
Unitatea de nvare 3.
ntocmit de ing. ec. Hurjui Ovidiu Florin

SC OPUL UNI T I I DE NV A R E
Prelucrarea informaiei presupune n primul rnd crearea unei baze de date care poate fi
fcut cu programul Fidelio v.8 care este necesar pentru managementul unui hotel.
Programul informatic permite stocarea informaiilor, accesarea ulterioar a informaiilor
stocate, modificarea i tergerea lor i crearea i apoi listarea rapoartelor. De asemenea
se va prezenta modul de creare a unei pagini web a unei uniti turistice i se va crea un
formular de comand online n limbajul HTML.

OB I E C T I V E DE NV A R E
1. Participanii vor nva cum funcioneaz programul Fidelio
2. Participanii vor nva cum se proiecteaz un site web
3. Participanii vor nva cum se lanseaz n execuie i cum se folosete programul
de management al hotelului Fidelio
4. Participanii vor nva de asemenea i cum se promoveaz site-ul web

I NT R ODUC E R E
Evoluia societii n ultimele decenii, marcat fundamental de transformarea ei dintr-o
societate industrial ntr-una predominant informatic, i-a pus amprenta pe toate subsistemele sale,
impunnd prin noul suport tehnologic un ritm accelerat al progresului i, mai ales, necesitatea
unei mai clare orientri a strategiilor, a direciilor de aciune i a adecvrii mijloacelor utilizate.
Nu trebuie uitat c nsui conceptul de tehnologie a informaiei i principiile de funcionare a
calculatorului au la baz matematica. Ba, chiar mai mult, toate programele, tot software-ul utilizat,
ncepnd de la platforme, sisteme de operare i pn la aplicaii de utilizator au la baz algoritmii
matematici.
Deoarece calculatorul nsui, pentru toate aplicaiile i task-urile (sarcinile) pe care le
ndeplinete trebuie s respecte o condiie biunivoc ntre mulimi de obiecte, vizualizarea acestui
aspect i prezentarea unor exemple simple duc la atenuarea caracterului abstract. Apoi, utilizarea
tehnologiei informaiei se va face pe secvene instrucionale bine precizate care s utilizeze un soft
educaional adecvat. Astfel, o aplicaie la ndemna tuturor care poate fi folosit este pachetul de
programe Microsoft Office i cu precdere o component cu instrumente matematice, statistice i
financiare diverse a sa i anume Excel. Utilizarea acestui pachet l recomand i datorit, n
principal, costului relativ sczut al licenei de funcionare n comparaie cu alte programe dedicate
pentru efectuarea de analize statistice i financiare.
Sistemele informatice economice sunt caracterizate printr-o structur complex generat att
de multitudinea activitilor i subactivitilor informatizate, ct i de necesitatea asigurrii unor
prelucrri ierarhizate n care prelucrrile n timp real i distribuite sunt preponderente.
4

Soluia utilizrii produselor program comercializate de firmele productoare sau de firmele


specializate n comercializare conduce la o mare economie de timp n realizarea aplicaiilor la
nivelul ntreprinderilor, nlturnd fazele pretenioase de analiz i proiectare a aplicaiilor.
Dezvoltarea microinformaticii a antrenat o adevrat explozie a pieei produselor program.
Firmele specializate n comercializarea echipamentelor de calcul au trecut rapid i la
comercializarea aplicaiilor informatice pentru lucrri curente de gestiune: contabilitate, marketing,
aprovizionare etc. Alturi de aplicaii orientate pe funciile ntreprinderii au fost realizate produseprogram specifice unei profesii determinate: ageni de asigurare, avocai, notari etc.
Produsele-program sunt comercializate acum ca oricare alt produs i cuprind, n general,
urmtoarele componente:1

dischete sau CD-ROM-ul cu programele nregistrate. Uneori fiierele ce conin programele


sunt arhivate prin compresie, pentru economie de suport. De asemenea, suporturile sunt
protejate contra copiilor frauduloase. Printre programele coninute se gsete i un program de
instalare. Acesta este interactiv i solicit utilizatorului anumite elemente pentru configurarea
aplicaiilor;

manualul de prezentare care descrie amnunit diferitele funcii ale programelor i organizarea
fiierelor;

manualul de utilizare care explic modul de folosire a produsului-program. Uneori modul de


exploatare este automatizat sub forma unui program special de nvare (LEARN) care
expune, ntr-o form prietenoas, principiile de utilizare printr-un set de lecii cu grade diferite
de dificultate;

datele de test care permit nsuirea uoar a principiilor de lucru.


Sistemele informatice economice pot fi proiectate integral sau parial prin intermediul
produselor program generalizabile, impunndu-se cunoaterea detaliat a tipurilor existente i a
celor previzibile.

Davidescu , N.D. .a. Produse program generalizabile n domeniul financiar-contabil, E.D.P., Bucureti, 1997, p. 4.

I . PR OI E C TA R E PA G I NI W E B W E B DE SI G N
Documentele HTML sunt fiiere text cu extensia .htm sau .html. Specificitatea lor const n
structur i prezena etichetelor. Toate documentele HTML sunt structurate n 2 pri, antetul
(HEAD) i corpul (BODY) documentului. Etichetele (tags) sunt instrumente de marcare a textului i
constau ntr-un set de cuvinte cheie plasate ntre simbolurile mai mic < i mai mare >. Prin
intermediul lor se informeaz browserul asupra modului n care trebuie afiate i interpretate
poriunile de text cuprinse ntre etichete. Cele mai multe etichete sunt perechi i acioneaz ca un
container pentru textul coninut. Eticheta de sfrit se deosebete de cea de nceput prin faptul c
mai conine un simbol, slash / naintea cuvntului cheie. Sunt ns i etichete singulare, de ex.
<br> sau <li>, al cror rol va fi explicat la momentul potrivit. Toate etichetele sunt Case Insensitive,
adic pot fi scrise att cu caractere majuscule ct i cu minuscule sau n combinaie.

I .1. S T R UC T UR A DOC UM E NT UL UI H T M L
Dup cum am mai spus, documentul are un head i un body. mpreun cele dou componente
alctuiesc sursa documentului, acea combinaie de informaii i marcaje care determin ca pagina
afiat de browser s arate ntr-un anumit fel. Head-ul conine titlul documentului, eventuale
scripturi i alte cteva informaii utile motoarelor de cutare (cuvinte cheie, scurt descriere, etc.).
Scripturile sunt mici programe incluse n documentul HTML care sunt interpretate i executate de
browser. Delimitarea antetului de restul documentului se face prin etichetele <head> </head>, iar
titlul se ncadreaz ntre etichetele <title> </title>.
Titlul propriu zis trebuie s fie un text care s sugereze ct mai bine coninutul paginii i s nu
conin alte etichete; cu alte cuvinte ntre etichetele <title> i </title> nu trebuie s mai existe alte
etichete. De asemenea un document nu poate avea dect un titlu. Acest titlu apare pe bara de titlu a
ferestrei browserului.
Corpul documentului reprezint partea cea mai important (ca informaie i mrime) i conine
informaia propriu-zis. Corpul documentului se plaseaz ntre etichetele <body> i </body>.
nainte de a trece la exemplificarea structurii documentului se mai precizeaz c toate documentele
trebuie s nceap cu eticheta <HTML> i s se ncheie cu </HTML>.
Exemplu:
<html><head>
<title>prima pagina Web</title>
</head>
</body>
aici ar fi corpul documentului<body>
</html>

Aici se poate pune ntrebarea: cu ce scriem documentul i ce facem cu el dup ce l-am editat? De
scris se poate scrie cu orice editor de text, de exemplu cu NotePad din Win9x. De salvat se salveaz
cu extensia htm sau html dup ce n prealabil i s-a atribuit un nume fiierului.
n browserul IE5 acest document arat ca n figura 1. Se observ titlul afiat pe bara de titlu a
ferestrei i n cuprinsul ferestrei textul dintre etichetele <body>. Pe bara de stare mesajul Done
informeaz c ncrcarea documentului de ctre browser s-a realizat cu succes.
Remarc: spaiile suplimentare, ca i liniile suplimentare, din coninutul documentului nu sunt luate n
considerare de browsere. Acestea pot fi adugate n scopul organizrii mai lizibile i mai uor de interpretat a
sursei. Exemplul de mai sus scris astfel:
<html>
<head>
<title>prima pagina Web</title>
</head>
<body>
aici ar fi corpul documentului
</body>
</html>

este mai inteligibil.

Figura 1. Documentul n fereastra browserului IE5.0


Un document scris numai sub aceast form ar arta urt i ar plictisi cititorul. Pentru crearea unor
pagini mai atractive sub aspectul prezentrii, limbajul HTML ofer posibiliti de formatare a
textului.

I .2. F OR M AT AR E A DOC UM E NT E L OR H T M L
Pentru formatarea textelor se utilizeaz elemente de stil fizice, logice i de list.
I.2.1. Stiluri fizice
Stilurile fizice permit scrierea ntr-un format prestabilit. Din acest motiv ele sunt inflexibile iar
posibilitile de folosire sunt limitate. Stilurile fizice utilizeaz etichetele :
<b> </b> ; determin scrierea cu caractere aldine (ngroate) a textului cuprins ntre eticheta de
nceput i sfrit
<i> </i> ; determin scrierea cu caractere italice
<u> </u> ; determin scrierea cu caractere subliniate
<tt> </tt> ; determin scrierea cu caractere de main de scris. Acest tip de scriere aloc aceeai
lime tuturor caracterelor, fie c sunt litere ca i, j ori M sau W. Exemplu de mai jos este edificator
pentru modul de folosire a acestor stiluri:
<HTML>
<head><title></title></head>
<body>
<b>text aldin</b><br><i>italic</i><br><u>si subliniat</u><br>
aceasta e formula apei H<sub>2</sub>O <br>
si aceasta este aria cercului pi*R<sup>2</sup><br>
<tt>Iar asa scrie masina de scris </tt>
</body>
</HTML>

Efectul este cel din figura 2.

Figura 2. Exemplu de formatare a textului cu ajutorul stilurilor fizice

n exemplul de mai sus au mai fost folosite etichetele <sub> </sub> i <sup> </sup> pentru a
determina scrierea ca indice i respectiv exponent a cifrei 2 din formula apei i a ariei cercului.
I.2.2. Stiluri logice
Stilurile logice, aa cum arat i numele, sunt acele stiluri care permit definirea de ctre designer a
aspectului textului marcat cu aceste stiluri. Problema seamn cu definirea stilurilor n procesorul
de texte Word. De exemplu titlurile (heading), au acelai rol ca n editorul Microsoft Word, adic
ajut la evidenierea titlurilor i subtitlurilor ntr-un document structurat. Sunt 6 nivele de heading
iar etichetele pentru ele sunt <hn> </hn>, n care n poate lua valorile de la 1 la 6. S presupunem c
avem un document structurat astfel:
Descoperii lumea WWW
1. Istoria WWW
2. Browsere de Internet
2.1 Internet Explorer
2.2 Netscape Navigator

Atribuind titluri potrivite textul poate aprea ntr-o form acceptabil n fereastra browserului.
Iat un exemplu:
<html>
<head><title> Document cu headinguri</title></head>
<body><h1>Descoperiti lumea WWW</h1>
<h2> 1. Istoria WWW </h2>
<h2> 2. Browsere de Internet </h2>
<h3> 2.1 Internet Explorer </h3>
<h3> 2.2 Netscape Navigator </h3>
</body>
</html>

n figura 3a se reproduce aspectul documentului fereastra IE5.02.

a)

b)

c)
Figura 3. a) Document cu diferite niveluri de titlu n fereastra IE5.0 b) acelai document n care
nivelul de titlu H1 este definit folosind stilului logic c) exemplu de folosire a etichetei <br />
2

Toate exemplele sunt afiate n browserul IE5.0, aa nct n continuare nu se va mai face aceast specificare

Se observ c ntre articolele din list browserul insereaz un spaiu suplimentar dei sursa nu
indic aa ceva. Cu ajutorul etichetei <br /> (brake row), etichet nepereche, se poate realiza un salt
la rnd nou, fr spaiul suplimentar. Urmtoarea secven din corpul documentului:
Descoperii lumea WWW<br>Istoria WWW<br>Browsere de Internet <br /> Internet
Explorer <br /> Netscape Navigator<br />

produce urmtorul rezultat fereastra browserului, figura 3c.

Remarc: Recomandrile W3C cer ca n cazul utilizrii etichetelor nepereche acestea s se termine cu semnul
slash /. Se va scrie deci <br /> i nu <br>. Totui, recomandarea neavnd nc un caracter obligatoriu,
scrierea n ultima form nu este greit. Pe parcursul acestui capitol se vor folosi ambele forme.

Revenind la nivelul de titlu, ca stil logic de formatare a textului, acesta poate fi definit inline, chiar
n interiorul etichetei, ceea ce va duce la modificarea aspectului implicit. Modificarea nivelului h1
se poate face ca mai jos:
<h1 style="font-family:Times new roman; font-size: 40; color:red"> Descoperiti
lumea WWW</h1>

n care se specific stilul fontului, mrimea (40 n loc de 24 ct era implicit) i culoarea (rou n loc
de negru, culoarea implicit). Rezultatul poate fi vzut n figura 3b.
Asemntor pot fi definite oricare dintre stilurile logice folosite n document. Asupra definirii
stilurilor vom reveni dup nsuirea cunotinelor fundamentale referitoare la construcia unei pagini
Web. n continuare sunt enumerate cteva dintre aceste stiluri i modul implicit de afiare:
Eticheta <p> </p> (paragraph) servete pentru delimitarea paragrafelor n interiorul documentului.
Lectura devine mai odihnitoare deoarece ntre paragrafe exist o distan mai mare dect ntre
rnduri i n acest fel se ofer ochiului posibilitatea de relaxare la trecerea de la un paragraf la altul.
Eticheta <em> </em> (emphasize) scoate n eviden poriunea de text dintre etichete. Implicit
afieaz cu caractere italice.
Eticheta <strong> </strong> evideniaz mai puternic dect eticheta anterioar; implicit afieaz
caractere aldine.
Eticheta <dfn> </dfn> (definition) folosit pentru ncadrarea cuvintelor crora urmeaz s li se dea
o definiie, afieaz implicit caractere italice.
Eticheta <cite> </cite> (cite - citat) folosit pentru ncadrarea titlurilor de cri, filme, albume, etc.
afieaz implicit caractere italice.
Eticheta <kbd> </kbd> (keyboard) afieaz caractere cu lime fix (ca i <tt> doar c n acest caz
se poate defini stilul).
Eticheta <var> </var> (variable) folosit pentru evidenierea variabilelor n formule, afieaz
implicit caractere italice.
Dei nu face parte din categoria stilurilor logice, eticheta <pre> </pre> (preformated) determin
browserul s nu mai ignore spaiile i liniile albe din text. Afieaz textul aa cum este scris ntre
cele dou etichete (preformatat). Ea este util, de exemplu, pentru afiarea de ctre browser a
codurilor HTML. Mai clar, dac ntr-un document este necesar s apar etichete (sau mai general
coduri) HTML, scrierea lor ca un text oarecare ar face ca browserul s interpreteze i s execute
codurile, i n consecin acestea nu vor putea fi afiate pe ecran. Este cazul leciilor despre HTML
n format HTML! Introducerea respectivei secvene de cod ntre etichetele <pre> </pre> rezolv
aceast problem dar, atenie, n locul simbolurilor < ,> se vor scrie secvenele &lt; i respectiv
&gt;.
Exemplu:
Pentru a putea afia n fereastra browserului secvena din primul exemplu al acestui curs se va scrie:
<html><head><title> exemplu cu preformated</title></head>
<body>
<!-- aici ncepe secvena de cod din exemplul 1 -->
<pre>&lt;html&gt; &lt;head&gt;
&lt;title&gt; prima pagina Web &lt;/title&gt; &lt;/head&gt;
&lt;body&gt;
aici ar fi corpul documentului
&lt;body&gt; &lt;/html&gt;
<!-- aici se termin secvena de cod -->

</body>
</html>

ceea ce va produce rezultatul din figura 4

Figura 4 Cu ajutorul etichetei <pre> se pot afia codurile HTML


I.2.3. Stiluri de list
Pentru ntocmirea listelor, ca cea din figura 3, sunt utile etichetele <ul></ul> pentru liste
nenumerotate i <ol> </ol> pentru liste ordonate (numerotate). Fiecare articol al listei este precedat
de eticheta nepereche <li />.
Exemplul 1
<html>
<head><title>Document cu headinguri si lista ordonata</title></head>
<body><h1>Descoperiti lumea WWW</h1>
<ol>
<h2><li /> Istoria WWW </h2>
<h2><li /> Browsere de Internet</h2>
<h3><li /> Internet Explorer
<h3><li /> Netscape Navigator </h3>
</ol>
</body></html>

Exemplul 2
<html>
<head><title> Document cu headinguri si lista neordonata </title></head>
<body><h1> Descoperiti lumea WWW</h1>
<ul>
<h2><li /> Istoria WWW </h2>
<h2><li /> Browsere de Internet</h2>
<h3><li /> Internet Explorer
<h3><li /> Netscape Navigator </h3>
</ul>
</body></html>

Rezultatul celor dou exemple se poate vedea n figurile 5.5 a i b

a)
Figura 5. a) list ordonat de titluri

b)
b) list neordonat de titluri

Listele pot fi imbricate, o list ordonat putnd conine una sau mai multe liste ordonate sau/i
neordonate.
10

Pentru separarea diferitelor pri din corpul de text se pot introduce linii (rigle) orizontale cu
ajutorul etichetei nepereche <hr />. Aceast etichet admite atribute prin care se stabilesc lungimea,
grosimea alinierea, aspectul liniei, etc. Atributele se scriu naintea semnului > i pot fi combinate
ntre ele. Lipsa oricrui atribut determin o linie de lungime egal cu limea ecranului.
Atributele sunt:
WIDTH=n[%], stabilete lungimea n pixeli sau procent din limea ecranului dac numrul n este
urmat de semnul percent;
SIZE=n, stabilete grosimea liniei n pixeli;
NOSHADE, determin haurarea liniei;
ALIGN=position, n care argumentul position poate fi left, right sau center, determin alinierea la
stnga, dreapta sau centru a riglei.
OBSERVAIE: Atributul ALIGN poate fi utilizat i n interiorul etichetei paragraf <p> pentru
stabilirea alinierii paragrafului. Atributul se scrie numai n prima etichet, naintea semnului >.
Unele browsere accept ca valoare a atributului i justify, ceea ce determin o alinierea a textului
att la stnga ct i la dreapta.
De asemenea se poate stabili i culoarea, dar despre acest atribut se va discuta mai pe larg n
paragraful urmtor.
I.2.4. Formatarea fonturilor
Fonturile utilizate pot fi modificate ca dimensiune, culoare i aspect cu ajutorul etichetelor <font>
</font>. Ele admit atribute prin care se stabilesc caracteristicile mai sus enumerate.
Mrimea: sunt 7 dimensiuni disponibile pentru fonte, de la 1, cel mai mic, la 7, cel mai mare.
Pentru schimbarea dimensiunii se utilizeaz atributul SIZE=n Acesta este modul absolut de
specificare a dimensiunii. Se poate specifica i dimensiunea n mod relativ, raportat la
dimensiunea implicit a fontului: SIZE=+2, SIZE=-1 determin mrirea fontului cu 2
uniti, respectiv micorarea cu o unitate raportat la mrimea implicit (de regul aceasta este
3).
Aspectul: ca i n Word fonturile pot fi alese pentru a da aspectul dorit documentului. Atributul
care determin schimbarea fontului este FACE=fontname unde fontname este numele
fontului. Browserele recunosc un numr relativ redus de fonte i ori de cte ori vor ntlni
denumiri de fonte pe care nu le recunoasc le vor nlocui cu unul din tipurile cunoscute.
Atributul care stabilete culoarea este COLOR= valoare. Culoarea, este codificat cu 6
caractere hexazecimale (24 de bii) rezultnd un numr de peste 16 milioane de culori. Paleta
web standard conine doar 216 culori. O parte dintre culorile de baz pot fi alese prin
desemnarea numelui lor ca argument al atributului COLOR, ex: red, white, yellow, blue,
lightblue, cyan, darkgreen, green etc. Pentru celelalte culori codificarea se face pe sistemul
RGB (Red Green Blue), folosit n televiziunea color. Argumentul valoare va avea forma
#RRGGBB, ceea ce semnific faptul c fiecare culoare de baz are alocai doi digii, care in
cod hexazecimal pot lua valori la 0 (zero) la F. Color= BLUE i COLOR=#0000FF au
acelai efect, stabilesc culoarea albastru.
Un exemplu edificator despre cum se folosesc atributele fonturilor este prezentat mai jos:
<HTML><head><title>atributele fontelor si nu numai</title></head>
<body>
<hr width=50% size=10 noshade align="left" />
<p align="center"><font size="-1" color="blue">
text centrat de culoare albastra si de dimensiune 2 (3 implicit -1), aspect
Times New Roman (de asemenea implicit) </font>
<p align="left"><font size="5" face="arial" color="green">
aliniat la stinga, de culoare verde cu dimensiunea de 5, aspect Arial</font>
<p align="right"><font face="courier" color="#ff0000">
aliniat la dreapta, de culoare rosie, dimensiune 3 (implicita) si aspect
Courier</font>
<p align="justify"><font color="cyan" size="+3">

11

si aliniat "JUSTIFY", de culoare Cyan, dimensiune 4 (implicit 3 +4 adaugat)


aspect Impact</font></body> </HTML>

Figura 6. Exemplu de manipulare a fonturilor


Rezultatul este cel din figura 6.
Mai multe despre folosirea culorilor se pot afla de la adresa web http://www.visibone.com/vaccc/.
Atribute ale etichetei <BODY>
Dac se dorete stabilirea atributelor pentru ntreaga pagin aceasta se poate realiza incluznd
atribute n eticheta <body>. Lista celor mai uzuale atribute i efectul lor este prezentat n tabelul 1
Tabel 1 Atributele etichetei <body>

Efectul

Atributul
bgcolor="numele culorii sau numrul"

stabilete culoarea fundalului paginii

background="calea ctre fiierul imagine"

stabilete imaginea de fundal

link="numele culorii sau numrul "

stabilete culoarea legturilor din pagin

alink="numele culorii sau numrul "

stabilete culoarea legturilor active din


pagin

vlink="numele culorii sau numrul "

stabilete culoarea legturilor care au


fost vizitate

text="numele culorii sau numrul"

stabilete culoarea
ntreaga pagin

textului

pentru

I .3. T AB E L E
Tabelele se introduc n document cu ajutorul etichetelor <table> </table>, care marcheaz nceputul
i sfritul tabelului. Eticheta admite cteva atribute pentru formatarea tabelului:
BORDER=n stabilete grosimea marginii exterioare a tabelului, in pixeli. Lipsa atributului sau
n=0 fac liniile tabelului invizibile.
CELLPADDING=n stabilete mrimea spaiului dintre liniile tabelului i coninutul celulei
CELLSPACING=n stabilete spaierea ntre celule
WIDTH=n[%] stabilete limea tabelului n pixeli sau procente din limea ecranului dac n este
urmat de semnul procent, %.
Fiecare rnd al tabelului este delimitat de etichetele <tr> </tr> (table row). Etichetele admit
atributele ALIGN cu argumentele RIGT, CENTER i LEFT i VALIGN cu argumentele TOP,
MIDLE i BOTTOM. Acestea permit poziionarea coninutului celulei pe orizontal, respectiv pe
vertical.
12

Eticheta <td> </td> (table data) delimiteaz coninutul unei celule. Trecerea la un rnd nou se face
cu o nou etichet <tr>. Nu este obligatoriu ca toate rndurile s aib acelai numr de coloane. n
mod implicit coninutul celulei este aliniat la stnga i centrat pe vertical. cu ajutorul atributelor se
poate modifica setarea implicit, pe fiecare celul n parte. Un atribut special, NOWRAP mpiedic
textul s treac pe o linie nou cnd ajunge la marginea din dreapta a celulei.
Etichetele <table> </table>, <tr> </tr>i <td> </td> acioneaz ca nite containere, astfel c n
interiorul lor pot fi plasate alte etichete pentru formatarea textului, stabilirea aspectului fundalului,
etc. pentru ntreg tabelul, pentru rndul sau celula respectiv.
Urmtorul exemplu arat cum se construiete un tabel 2X2 i cum se formateaz textul n interiorul
celulelor.
<html>
<head>
<title>exemplu cu tabel</title>
</head>
<body bgcolor="#FF7F50" text="#FFFFFF">
<!-- culoare coral -->
<div align="center"><center>
<table border="4" cellpadding="2" cellspacing="4" width="80%">
<tr bgcolor="magenta">
<td>11</td>
<td>12</td>
</tr>
<tr>
<td align="center" valign="top" width="30%">21<p>&nbsp;</p>
</td>
<td bgcolor="white" align="right"><font size="4" color="black">22</font></td>
</tr>
</table>
</center></div>
</body>
</html>

Rezultatul se poate vedea n figura 7.

Figura 7. Tabel 2X2 creat cu sursa din exemplul de mai sus


n exemplul considerat se poate observa prezena unei etichete noi, <div>; aceasta a fost folosit
pentru centrarea tabelului n pagin. De fapt perechea de etichete <div> </div> delimiteaz o
seciune a documentului (realizeaz divizarea documentului) astfel nct respectiv zon s poat fi
formatat distinct. Eticheta admite atributele ALIGN, cu cele trei sau patru argumente cunoscute,
pentru stabilirea alinierii pe orizontal a seciunii delimitate i NOWRAP pentru stabilirea modului
de rsucire a textului n interiorul seciunii.
O seciune poate include alte subseciuni. n acest caz alinierea precizat de atributul ALIGN al unei
seciuni are efect asupra tuturor subseciunilor incluse.
Iat nc un exemplu de utilizare a etichetei <div>, n care un text este fragmentat n trei seciuni
(blocuri de text) care sunt aliniate diferit:
<html>
<head>

13

<title> Blocul <div></title>


</head>
<body>
Aceasta linie este o linie normal. Urmtorul bloc este aliniat la dreapta.
<div align="right">
O singur linie. O singura linie. O singur linie. O singur linie.<br />
O singur linie. O singura linie. O singur linie. O singur linie.<br />
O singur linie. O singura linie. O singur linie. O singur linie.<br />
<div align="center">
Bloc aliniat pe centru. Bloc aliniat pe centru. <br />
Bloc aliniat pe centru. Bloc aliniat pe centru. <br />
Bloc aliniat pe centru. Bloc aliniat pe centru. <br />
</div>
</body>
</html>

Rezultatul este reprodus n figura 8.

Figura 8. Un exemplu de mprire a unei pagini n seciuni


Tabelele pot fi numerotate cu ajutorul etichetei <caption> </caption>. Perechea de etichete se
introduce ntre etichetele <table> </table>, de obicei imediat dup eticheta <table> iar ntre ele se
scrie numele tabelului, dup exemplul:
<table>
<caption> Tabelul nr.1 </caption>
</table>

Eticheta admite utilizarea atributelor, cele mai comune fiind ALIGN i VALIGN. n mod implicit
(fr atribute) numele tabelului este scris deasupra tabelului i centrat. Valoarea BOTTOM pentru
atributul VALIGN va determina scrierea titlului sub tabel. Fonturile pot fi stabilite cu ajutorul
etichetelor <font> </font> inserate intre etichetele <caption> </caption>.
Pentru evidenierea coninutului celulelor ce constituie cap de tabel, n locul etichetelor <td> </td>
se folosesc etichetele <th> </th>. Acestea determin scrierea pe rndul respectiv cu caractere aldine
i paragraf centrat (n lipsa altor atribute). Admite atribute de marcare.
Vom ncheia acest paragraf cu explicarea a dou atribute ale etichetei <td>, ROWSPAN i
COLSPAN. Dac se dorete ca o celul s aib limea mai mare dect cea a unei coloane, atunci
eticheta <td> va conine atributul COLSPAN, dup modelul:
<td COLSPAN=3>..</td>

ceea ce va determina ca celula respectiv s se ntind pe limea a 3 coloane. n mod similar,


pentru ca o celul s ocupe pe vertical nlimea mai multor rnduri se va folosi atributul
ROWSPAN cu argumentul egal cu numrul rndurilor, dup modelul:
<td ROWSPAN=2>..</td>

14

n figura 9. se dau dou exemple de tabele rezultate n urma folosirii acestor atribute.

Figura 9. Tabele n care s-au folosit atributele COLSPAN i respectiv ROWSPAN


Tabelele sunt frecvent utilizate pentru construirea paginilor care conin elemente grafice, fiecare
celul coninnd cte un fragment de imagine. Prin alturarea corespunztoare a fragmentelor se
obine imaginea de ansamblu.
I .4. I M AG I NI
ntr-un document web pot fi inserate imagini n format jpg (jpeg), gif, png sau xbm. Totui, cele
mai folosite formate pentru imagini sunt JPEG i GIF i PNG. Ultimul tinde s nlocuiasc formatul
GIF datorit licenei care trebuie pltite pentru utilizarea acestuia. Elementul prin care se comunic
browser-ului s insereze o imagine este
<img src=locaia fiierului />.
Atributele cel mai frecvent folosite sunt:
HEIGHT i WIDTH servesc pentru stabilirea dimensiunii imaginii (nlime i lime), n pixeli,
exemplu <img src=o32.jpg Height=50 Width=60 />
ALIGN stabilete alinierea acesteia n pagin i n raport cu textul. Admite a argumentele left,
right, center, top, texttop, middle, absmiddle, baseline, bottom, i absbottom.
Este de dorit ca de la bun nceput imaginea s aib dimensiunile potrivite pentru a nu fi necesar
redimensionarea cu ajutorul atributelor susmenionate.
Exemplu: <img src=o32.jpg Height=50 Width=60 align=center />

ALT permite specificarea unui text ca alternativ pentru imagine n cazul n care, din diferite
motive, la client nu se afieaz imagini. Exemplu: <img src=o32.jpg Alt=text
explicativ />

BORDER permite stabilirea grosimii chenarului imaginii, n pixeli. Formatul este BORDER=n
unde n este grosimea, n pixeli, a chenarului. Cnd argumentul este zero imaginea nu are chenar.
Orice imagine necesit un timp suplimentar pentru ncrcare i afiare n browser, astfel nct
mrimea i numrul lor trebuie alese cu grij, n caz contrar ncrcarea paginii poate dura exagerat
de mult i va determina pe cel ce a accesat respectiva pagin s abandoneze ncrcarea.
I .5. L E G T UR I
Linkul sau legtura a fost unul din elementele introduse nc de la primele versiuni ale HTML i
asigur legtura dintre documentul curent i alte documente, aflate pe acelai server sau pe alte
servere.
Introducerea unei legturi (n englez - hyperlink) se face cu ajutorul etichetei <A> </A>, care
acioneaz ca o ancor. Forma etichetei este puin diferit de a celorlalte prezentate pn n acest
moment.
<A href = locaia fiierului> numele legturii </A>

href este un cuvnt rezervat care indic faptul c irul de caractere de dup semnul egal
reprezint adresa la care se gsete fiierul spre care se stabilete legtura.
locaia fiierului reprezint numele fiierului, inclusiv calea spre acesta sau URLul
corespunztor.
numele legturii este un ir de caractere care va servi ca punte de legtur spre fiierul
specificat (browserul nu afieaz n fereastra principal calea ctre acesta).
Locaia fiierului se poate specifica n dou moduri, relativ i absolut. Adresarea relativ se face
lund ca referin locaia documentului curent.

15

Figura 10. Organizarea dosarelor


Pentru o mai bun nelegere s admitem c documentul pe care l crem se afl n dosarul html
aflat la rndul lui n dosarul Situlmeu, de pe discul local C. Dosarul Situlmeu mai conine alte
dou dosare, poze i altele. Structura ierarhic este reprodus n figura 10.
Dac dorim s crem o legtur ctre fiierul poza1.jpg din dosarul poze, atunci vom scrie calea
spre fiier ca ../poze/poza1.jpg. Semnificaia celor dou puncte este aceeai ca n DOS, adic
fiierul se afl cu un nivel mai sus dect directorul curent (html). Cu alte cuvinte browserului i se
comunic s caute fiierul poza1.jpg n dosarul poze aflat cu un nivel mai sus dect directorul
curent. Dac se dorete adresarea fiierului cuprins.htm, aflat n dosarul curent, calea va fi:
cuprins.htm. Dac acelai fiier s-ar gsi n directorul C: atunci calea se va scrie
../../cuprins.htm, adic n directorul cu dou nivele mai sus dect directorul curent.
ntr-o adresare absolut calea spre fiier se scrie ca C:/Situlmeu/poze/poza1.jpg.
Avantajul adresrii relative este c asigur portabilitatea site-ului. Astfel, dac se copie dosarul
Site-ulmeu pe oricare alt unitate de disc, de pe calculatorul propriu sau alt calculator, legturile
vor funciona. n cazul adresrii absolute acest lucru nu este garantat; dac dup copierea dosarului,
s spunem pe discul D, se terge folderul Situlmeu de pe discul C, atunci legturile nu vor mai
funciona.
Atunci cnd fiierul nu se afl pe calculatorul local, ci pe un alt calculator conectat la Internet,
specificarea adresei fiierului se face prin URLul acestuia. Astfel, pentru a accesa pagina cu
specificaiile limbajului HTML 4.0 de pe site-ul Consoriului 3W (cel care este abilitat s emit
reglementri), calea spre fiier este http://www.w3.org./TR/html4/, iar pentru a accesa fiierul
Acrobat Reader6.0 de pe serverul FTP al Universitii tefan cel Mare din Suceava, calea este
ftp://ftp.usv.ro/pub/windows/acroread/AdbeRdr60_ece.exe
Un exemplu de includere a acestor legturi intr-o pagin web este dat mai jos
<html><head><title> pagina cu linkuri</title><head>
<body>
<p>mai
multe
informatii
despre
HTML
poti
gasi
<a
http://www.w3.org/TR/html4/>aici</a>
<p>iar pentru a descarca gratuit AcrobatReader 4.0 apasa pe<a
ftp://ftp.usv.ro/pub/windows/acroread/AdbeRdr60_ece.exe > descarca </a>
</body>
</html>

n fereastra browserului codul de mai sus produce rezultatul din figura 11.

16

href=
href=

Figura 5.11 Pagin Web cu legturi


I.5.1. Imagini ca legturi
Imaginile pot fi folosite ca legturi, n aa fel nct atunci cnd se execut click pe ele se activeaz
legtura. Pentru aceasta se folosete tot eticheta ancor dar n locul numelui legturii se folosete
eticheta de inserare a imaginii. Exemplu:
<html>
<head>
<title> link image </title>
</head>
<body>
Facand clik pe imaginea alaturata ajungi la cei 3W
<a href =http://www.3w.org/> <img src=w3c_main.gif align = center border
=0 /> </a>
</body>
</html>

I .6. S T I L UR I DE

PAG I N

Avnd nsuite elementele de baz ale formatrii unui document Web putem reveni asupra
formatrii prin definirea stilurilor, lucru care a fost amintit n paragraful 2.2. Aa cum am artat
avantajul stilurilor logice este acela c modul n care este afiat pe ecran textul cruia i se aplic
acest tip de stiluri poate fi definit. n plus, pentru a crea pagini cu aspect unitar, n care toate
paragrafele, fonturile, legturile, etc. s aib acelai aspect, se pot defini stiluri de pagini. Modul de
definire inline, exemplificat n paragraful amintit pentru stilul nivelul de titlu H1 este incomod,
mai ales atunci cnd elementul se repet de mai multe ori n document. Pentru c definiia are efect
local, doar pentru textul cuprins ntre etichetele de definire a stilului, ori de cte ori respectivul stil
trebuie aplicat acesta trebuie redefinit, de unde i ineficiena metodei.
O soluie elegant, care permite definirea stilurilor pentru mai multe elemente ale documentului i
care rmn valabile n tot cuprinsul lui o reprezint metoda stilului ncapsulat. Aceasta const n
definirea elementelor n cuprinsul Header-ului documentului, i astfel definiiile se aplic ntregului
document. Sintaxa de folosire a stilurilor ncapsulate este:
<head>
<style type=text/css>
Selector_1 {proprietate: valoare}
Selector_2 {proprietate: valoare}
.
Selector_n {proprietate: valoare}
</style>
</head>

Iat un exemplu de utilizare:


<head>

<style type=text/css>

17

H1 {font-family: Arial; font-size: 40pt; color: red}


H2 {font-family: Times new Roman; font-size: 24pt; color: blue}
P {font-size: 12pt; line-height:20pt }
</style>
</head>

Selectorii n acest exemplu sunt H1, H2 i P, iar proprietile sunt diferite n raport cu selectorul.
Pentru stilurile de heading acestea sunt: font-family, font-size i color, prin care se definesc familia
din care face parte fontul utilizat, mrimea i respectiv culoarea. Pentru paragraf proprietile sunt:
mrimea fontului i distana ntre paragrafe line-height.
Proprietile unui selector se separ prin punct i virgul ; iar ordinea lor nu este important.
Dac acelai stil trebuie aplicat mai multor documente atunci secvena de cod dintre etichetele
<style> i </style>, inclusiv acestea, trebuie inclus n fiecare pagin. Se poate evita acest lucru prin
folosirea unei a treia metode numite legtur cu pagina de stil. Aceasta const n crearea unui
fiier care conine toate directivele de formatare (adic tot ceea ce este cuprins ntre etichetele
<style> i </style>) care se salveaz cu extensia css. Din documentul cruia trebuie s i se aplice
stilul definit n fiierul de stil se apeleaz prin intermediul unei etichete speciale fiierul css.
Eticheta folosit este o etichet nepereche i se introduce n header-ul documentului HTML
<LINK REL= stylesheet TYPE= text/css HREF= numefis.css>

Dac fiierul se afl n alt loc dect n dosarul documentului HTML atunci se va specifica i calea
spre fiier, dup regulile stabilite. Aceast metod este foarte folosit deoarece permite modificarea
uoar a stilurilor mai multor pagini concomitent, prin simpla modificare a fiierului cu directive.
Se pot crea mai multe fiiere cu directive care s fie apelate selectiv, o parte din documente s
foloseasc un stil, altele alt stil .a.m.d.
I .7. H R I DE I M AG I NE
Un efect deosebit l produc n paginile web imaginile sensibile la trecerea cursorului peste ele.
Zonele sensibile (hot spot) servesc, cel mai adesea, pentru stabilirea de legturi spre alte documente.
Aceste zone se definesc prin intermediul unor hri (map) pe imaginile respective. Sunt dou tipuri
de hri utilizate, pe partea de server (Server-side map) sau la client (client-side map). n cele ce
urmeaz se va arta cum se realizeaz o hart client-side, care are avantajul c harta este inclus
n documentul HTML iar procesul de interpretare se desfoar n interiorul browserului. n felul
acesta se reduce traficul ntre client i server i crete viteza de rspuns atunci cnd se execut click
pe zonele sensibile.
I.7.1. Hri de imagine client-side
Eticheta <MAP> </MAP> se folosete pentru definirea hrilor de imagini din interiorul unor
documente HTML. Un document poate conine mai multe imagini, dar nu toate au atribuite hri.
Pentru fiecare imagine creia i se atribuie o hart trebuie construit harta corespunztoare. Hrile
trebuie denumite pentru a putea fi identificate n interiorul documentului. Atribuirea numelor se
face cu ajutorul atributul NAME. n cod HTML acest lucru se scrie
<MAP Name=harta1></MAP>

Pasul urmtor trebuie s stabileasc zonele sensibile ale imaginii. Aceste zone pot fi dreptunghiuri,
cercuri sau poligoane neregulate. Ele se definesc cu ajutorul etichetei <AREA> i atributelor
SHAPE i COORDS, dup cum se arat n continuare.
Eticheta <AREA> este etichet nepereche i se plaseaz ntre etichetele <MAP> i </MAP>.
Atributul SHAPE poate lua trei valori: RECT pentru suprafeele dreptunghiulare, CIRCLE pentru
suprafeele circulare i POLYGON pentru cele de form poligon neregulat. Precizarea
coordonatelor se face prin intermediul atributului COORDS i se exprim n pixeli. Pentru
dreptunghiuri se dau coordonatele colului din stnga sus i colului dreapta jos, separate prin
virgule. Exemplu: <area shape="rect" coords="x1,y1, x2,y2">. Pentru formele circulare se
dau coordonatele centrului i raza, de asemenea separate prin virgul. Exemplu: <area
shape="circle" coords="x1,y1, r">. Pentru forme de poligon neregulat se alege un sens de
parcurgere a poligonului i se dau coordonatele tuturor colurilor, n ordinea n care acestea se
ntlnesc la parcurgerea poligonului. Pentru o form triunghiular oarecare se scrie <area
18

n exemplele de mai sus spaiile libere


dintre perechile de coordonate au rol de evideniere i chiar dac se introduc n scrierea codurilor
ele vor fi ignorate.
Dup ce s-a definit o arie se va informa browserul asupra adresei legturii ce se va stabili la
apsarea butonului stng al mouselui pe zona sensibil. Se utilizeaz cuvntul cheie HREF n
interiorul etichetei <AREA>, aa cum s-a artat n cazul etichetei ancor. Aceast operaie se va
face pentru fiecare zon definit n parte.
n sfrit, harta definit anterior trebuie asociat cu imaginea dorit. Pentru aceasta, n punctul unde
trebuie inserat imaginea, n interiorul etichetei <IMG SRC> se va introduce cuvntul rezervat
USEMAP cu argumentul #harta (USEMAP= #harta1). ATENIE, de data aceasta numele hrii
va fi precedat de semnul diez #!
Dac sunt mai multe hri, fiecare va fi definit independent, va primi un nume distinct i va fi
asociat cu imaginea corespunztoare dorit. Gestionarea imaginilor i hrilor trebuie fcut cu
atenie deoarece dac unei imagini i se asociaz, din greeal, o alt hart atunci rezultatele sunt
departe de ceea ce s-a dorit. n continuare se d un exemplu de utilizare a unei hri de imagine.
Exemplu:
shape="polygon" coords="x1,y1, x2,y2, x3,y3">.

<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Exemplu cu client side map</TITLE>
</HEAD>
<body>
<map name="harta1">
<area
shape="rect"
coords=0,42,64,77
href=
"http://lectii.freehost.ro/curs1.htm" alt="lectia 1">
<area
shape="rect"
coords=68,42,135,77
href=
"http://lectii.freehost.ro/curs2.htm" alt="lectia 2">
<area
shape="rect"
coords=139,42,211,77
href=
"http://lectii.freehost.ro/curs3.htm" alt="lectia 3">
<area
shape="rect"
coords=214,42,277,77
href=
"http://lectii.freehost.ro/curs5.htm" alt="lectia 5">
</map>
<p align="center"> fiecare eticheta corespunde unei lectii<br>
<p align="center"> <img src="cuprins.jpg" border="0" usemap=
"#harta1"> </p>
</body>
</HTML>

Se constat c la trecerea peste zonele sensibile, definite de hart, cursorul i schimb aspectul,
lund aceeai form ca la trecerea peste o legtur (de fapt chiar aa i este, fiecare hot-spot are
asociat un link). Dac se menine cteva secunde cursorul peste oricare din zonele sensibile, n
dreptul lui apare o caset cu un text explicativ, figura 12.

Figura 12. Text explicativ la trecerea peste o zon sensibil


Aceasta este o facilitate a browserelor mai recente i este bine s fie folosit pentru a informa
utilizatorul asupra efectului acionrii butonului stng al mouseului. Dac se analizeaz codul din
19

exemplul de mai sus se observ imediat c s-a utilizat atributul ALT pentru generarea textului
alternativ, n interiorul etichetei <AREA> .
Sunt pagini pe web construite aproape n totalitate cu hri de imagini, iar realizarea lor este att de
elaborat nct cu greu poate cineva s-i dea seama de acest lucru, cum ar fi revista online Atlas
Web: http://www.atlasmagazine.com/win98.html.
Singura problem care rmne de rezolvat pentru a realiza imagini cu zone sensibile este cea a
determinrii coordonatelor.
I.7.2. Obinerea coordonatelor
Coordonatele care trebuie introduse ca argumente ale atributului COORDS se obin simplu cu
ajutorul oricrui program de prelucrare a imaginilor. Inclusiv aplicaia Paint din Windows permite
acest lucru. Dup ncrcarea fiierului imagine n aplicaia respectiv, undeva pe bara de stare a
aplicaiei apar coordonatele curente ale poziiei cursorului. Prima coordonat este distana pe
orizontal, n pixeli, fa de marginea stng a imaginii iar a doua coordonat este distana, pe
vertical fat de marginea superioar a imaginii, exprimat n pixeli. Colul din stnga sus al
imaginii are coordonatele 0,0. Pentru construirea hrii se plaseaz cursorul n fiecare col al zonei
sensibile i se noteaz coordonatele. Pentru cerc se plaseaz cursorul n punctul unde se dorete a se
stabili centrul iar apoi, dup notarea coordonatelor, se apreciaz mrimea razei prin deplasarea
cursorului n diverse puncte ale imaginii.
I .8. C ADR E ( F R AM E S )
Utilizarea cadrelor mbogete coninutul documentelor Web i creeaz noi faciliti pentru
utilizator. Cadrele mpart ecranul n mai multe pri, fiecare din ele coninnd cte un document
HTML. Diverse aciuni (evenimente) care au loc n unul din cadre determin efecte n respectivul
cadru sau n oricare din celelalte cadre. Dei sunt elemente introduse relativ recent n specificaiile
HTML nu toate browserele neleg i pot prelucra documentele care conin cadre. Ultimele versiuni
ale principalelor browsere pot prelucra, fr excepie, documentele care conin cadre. Pentru crearea
lor se utilizeaz dou etichete:
<FRAMESET> </FRAMESET> i <FRAME>.
Eticheta <FRAMESET> folosete pentru setarea cadrelor. Atributele cele mai utilizate sunt:
COLS=expresie

expresia stabilete numrul i dimensiunea cadrelor verticale

ROWS=expresie

expresia stabilete numrul i dimensiunea cadrelor orizontale

Seciunea de declarare a cadrelor ncepe cu <FRAMESET> i se termin cu </FRAMESET>.


Aceast seciune se plaseaz ntre seciunile HEAD i BODY ( naintea etichetei <BODY> )
Spre exemplu, dac se dorete mprirea ecranului pe orizontal, n dou cadre, dintre care primul
s ocupe 200 pixeli iar al doilea restul ecranului, codul va fi:
<frameset rows=200,*></frameset>

Dac se dorete mprirea ecranului n dou cadre verticale, din care primul s ocupe 300 pixeli,
codul se scrie:
<frameset cols=300,*></frameset>

Argumentele atributelor rows i cols pot fi i sub form procentual, aa cum s-a mai artat n cazul
tabelelor. Semnul asterisc indic faptul c urmtorul cadru va ocupa restul de spaiu din ecran, dar
se poate preciza i explicit o anumit valoare a acestuia.
De regul nu se mparte ecranul n mai mult de 3 cadre. Cteva moduri de mprire sunt artate n
figura 13.

Figura 13. Cteva posibiliti de mprire a ecranului n cadre


Pentru prima situaie din figura 5.13 codul corespunztor este:
<frameset rows=r%,*>

20

<frameset cols=c%,*>
</frameset>

unde r i c sunt numere ce reprezint nlimea cadrului orizontal din partea superioar a ecranului,
respectiv limea cadrului din partea dreapt, ambele n procente.
OBSERVAIE Eticheta <frameset> poate aprea de mai multe ori n seciunea de declarare a
cadrelor, dar eticheta </frameset> doar o dat, la terminarea declarrii.
Pentru a comunica browserului ce anume trebuie s afieze n fiecare cadru se folosete eticheta
<FRAME />. Aceast etichet se plaseaz n seciunea de declarare a cadrelor, naintea etichetei
</FRAMESET> de attea ori cte cadre sunt declarate. Atributele cele mai comune ale etichetei
sunt explicate n tabelul 2.
Tabel 2. Principalele atribute ale etichetei FRAME
NAME=expresie

Atribuie un nume cadrului spre a putea fi folosit ca int


pentru efectul unei aciuni din alt cadru. Implicit nu se
atribuie nici un nume.

Folosirea lui previne posibilitatea redimensionrii


cadrului de ctre utilizator.
Are trei valori, YES, NO i AUTO. Indic dac n
interiorul cadrului se afieaz sau nu o bar de derulare.
Daca valoarea este YES, bara va fi afiat ntotdeauna.
SCROLLING=expresie
Dac valoarea este NO atunci bara nu va aprea, chiar
dac obiectul din cadrul respectiv nu ncape complet n
cadru. n mod implicit valoarea este AUTO i bara va fi
afiat doar dac obiectul nu ncape n cadru.
valoarea specific URLul obiectului ce se afieaz n
SRC=expresie
cadrul respectiv.
S ne referim n continuare la exemplul 1 din figura 13. unde dorim urmtoarea organizare:
n cadrul de sus s fie afiat documentul sus.htm, n cadrul din stnga documentul
linkuri.htm iar in cadrul din dreapta pagina principal main.htm
Orice click pe o legtur din cadrul din stnga (din documentul linkuri.htm) s determine
afiarea documentului de legtur n cadrul din dreapta.
Pentru cadrul de sus se aloc 100 rnduri, restul fiind mprite n dou cadre verticale, cel din
stnga de 250 coloane (pixeli) iar cel din dreapta ocupnd restul coloanelor din limea
ecranului.
Pentru aceasta vom scrie:
NORESIZE

<frameset rows=100,*>
<frame name=top src=sus.htm />
<!- s-au setat 2 cadre orizontale, celui de sus i s-a atribuit numele top si
va incarca pagina sus.htm -->
<frameset cols=250,*>
<!-- cadrul inferior s-a impartit in doua cadre verticale din care primul ocupa
250 de coloane iar al doilea restul -->
< frame name=left src=linkuri.htm />
<frame name =right src=main.htm />
<!-- cadrului din stinga i s-a atribuit numele left, va incarca pagina
linkuri.htm; celui din dreapta i s-a atribuit numele right si va incarca
pagina main.htm -->
</frameset>

Pentru ca activarea legturii din cadrul stng s produc efect n cadrul din dreapta, n eticheta
ancor a fiecrei legturi din pagina linkuri.htm se va introduce atributul TARGET cu argumentul
RIGHT.
Eticheta <frameset > admite i ea cteva atribute, dou dintre ele fiind explicitate n tabelul 3.

21

Tabel 3. Atributele etichetei FRAMESET


FRAMESPACING =n
stabilete spaierea ntre cadre la n pixeli
stabilete existena sau inexistena chenarului
despritor dintre cadre dup cum argumentul expresie
ia valorile YES sau NO
Pentru utilizatorii care folosesc browsere care nu suport cadre este bine s se ofere o reprezentare
alternativ a paginii sau mcar o explicaie cu privire la coninutul acesteia. n acest scop se
folosete eticheta <NOFRAME> </NOFRAME>. Eticheta acioneaz ca un container n interiorul
creia se afl seciunea de BODY a documentului alternativ.
I .9. F OR M UL AR E ( F OR M S )
FRAMEBORDER = expresie

Formularele sunt instrumentele prin care designerul paginii web d posibilitatea utilizatorului s
completeze anumite cmpuri puse la dispoziie n interiorul paginii. La apsarea unui buton datele
introduse n respectivele cmpuri sunt trimise la server unde sunt prelucrate de un program care
ruleaz pe server. Acesta genereaz un document HTML cu un coninut care depinde de rezultatul
prelucrrii formularului (generare dinamic a paginii) i l trimite la browser. Formularele
reprezint partea interactiv a documentelor HTML. Dei funcionalitatea formularelor este legat
att de programele de pe server ct i de o alt component a documentelor web, anume programele
pe partea de client cum sunt JavaScript sau VB Script, care nu fac obiectul prezentului curs, se
prezint totui n continuare elementele de coninut ale unui formular i cteva exemple de utilizare,
uor de neles i utilizat. Informaii utile (i accesibile pentru neprofesioniti n programare) despre
CGI i JavaScript pot fi gsite n [6] i [7], iar despre programarea diferitelor aplicaiilor n Internet,
n [8].
Eticheta care delimiteaz un formular este <FORM> </FORM>. n interiorul etichetei se ntlnesc
urmtoarele etichete care implementeaz formularul: <INPUT />, <SELECT> </SELECT>,
<OPTION />, <TEXTAREA> </TEXTAREA>.
Eticheta <FORM> poate aprea de mai multe ori ntr-un document, dar numai dup ce formularul
anterior a fost nchis cu eticheta </FORM>. n interiorul unui formular pot fi folosite oricare dintre
etichetele nvate pn acum, cu condiia s fie utilizate corect. Are dou atribute, ACTION i
METHOD. La rndul lui atributul ACTION poate fi folosit n dou moduri,
a. ACTION = URL, unde URL este adresa programului care va prelucra formularul
b. ACTION = mailto: adresa de e-mail. Acest mod de folosire nu necesit program de
prelucrare pe server i nici utilizarea (dect facultativ) de scripturi n documentul HTML,
datele fiind expediate prin e-mail la adresa specificat. Este ns i modul cel mai puin
utilizat deoarece presupune, pe de o parte, prelucrarea manual a datelor de ctre cel care
le primete i pe de alt parte existena unui program de e-mail corect configurat pe
calculatorul client.
Al doilea atribut se folosete pentru a stabili modul n care sunt preluate i transmise datele din
formular: METHOD = metoda de schimb a datelor. Metoda de schimb a datelor poate fi POST
sau GET, prima fiind cea mai utilizat.
I.9.1. Definirea unui cmp de intrare.
Eticheta <INPUT />, etichet nepereche are urmtoarele atribute:
A) atributul TYPE = nume_tip, n care nume_tip poate avea urmtoarele valori
text definete un cmp pentru introducerea unui text
password definete un cmp pentru introducerea unui ir de caractere care nu vor fi afiate ci
nlocuite cu asteriscuri
checkbox (caset de validare) definete o caset care poate fi selectat sau nu de utilizator
ntr-o list de opiuni ce nu se exclud una pe alta

22

radio definete un cmp care poate fi selectat sau nu ntr-o list de opiuni care se exclud
reciproc
button definete un buton a crui aciune este precizat de un handler de evenimente
(JavaScript)
submit definete un buton a crui acionare trimite datele din formular la server sau prin email la adresa specificat
reset definete un buton a crui acionare anuleaz toate datele introduse n cmpuri i le
readuce la valorile implicite
hidden (ascuns) definete un cmp de intrare invizibil a crui valoare este trimis mpreun
cu restul valorilor din formular. Se folosete pentru a trece informaii de la un script la altul sau
de la un formular la altul
B) atributul NAME = ir de caractere folosete pentru identificarea elementului de formular n
cadrul formularului
C) atributul VALUE = ir de caractere stabilete valoarea implicit din cmpurile de intrare. Mai
precis, pentru cmpurile de tip radio i checkbox valorile atributului sunt cele care se transmit la
server dac casetele respective au fost alese. Pentru cmpurile de tip button, reset i submit,
valorile atributului sunt cele afiate n interiorul butonului n locul denumirilor Button, Reset
sau Submit. Pentru cmpurile de tip text i password caracterele introduse de utilizator le vor
nlocui pe cele implicite
D) atributul CHECKED, se aplic doar cmpurilor de tip radio sau checkbox. Acolo unde este
folosit cmpul respectiv apare ca marcat implicit
E) atributul SIZE= valoare stabilete numrul de caractere afiate n cmpurile de intrare de tip
text i password
F) atributul MAXLENGTH= lungime ir seteaz numrul maxim de caractere ce pot fi n
interiorul cmpurilor de intrare de tip text sau password.
I.9.2. Definirea unui cmp de selecie
De multe ori este necesar s se pun la dispoziia utilizatorului o caset text cu o list de opiuni
predefinite. Pentru acest scop se folosesc etichetele <SELECT> </SELECT> i <OPTION />.
Prima etichet definete lista. Pentru identificare n interiorul formularului se folosete atributul
NAME, iar pentru stabilirea lungimii listei (numrului de opiuni afiate n list) se utilizeaz
atributul SIZE = lungime list, lungime list fiind un numr ntreg pozitiv. Atributul MULTIPLE
permite selectarea mai multor opiuni. OBSERVAIE. Dac nu se utilizeaz atributul SIZE,
fereastra n care sunt listate opiunile este afiat de browser cu mrimea implicit, iar dac numrul
de opiuni depete aceast mrime n fereastr vor fi listate doar o parte dintre acestea. Va apare
ns n partea dreapt a listei o bar de derulare vertical cu ajutorul creia pot fi defilate toate
opiunile listei. Acelai lucru se ntmpl dac numrul opiunilor depete lungimea listei
declarat cu SIZE.
Dac se precizeaz prin intermediul atributului SIZE lungimea listei, aceasta va fi afiat integral
ntr-o fereastr dimensionat corespunztor. Exemplificarea efectului se poate vedea n figura 14.

Figura 14. List cu 6 opiuni a) declarate prin SIZE b) fr declaraie de lungime


Eticheta <OPTION />, nepereche, servete pentru introducerea listei de opiuni. Dac se dorete ca
una dintre opiuni s fie selectat implicit se folosete atributul SELECTED.
23

Iat un exemplu de editare a unui cmp de selecie:

<select multiple size=6>


<option /> optiunea 1
<option selected /> optiunea 2
<option /> optiunea 3
<option /> optiunea 4
<option /> optiunea 5
</select>

Efectul este cel din figura 14a.


I.9.3. Definirea unei arii de text.
Atunci cnd trebuie pus la dispoziia utilizatorului un cmp mai mare n care acesta s poat
introduce un text mai amplu se utilizeaz o zon de text. Eticheta corespunztoare este
<TEXTAREA> </TEXTAREA>. Pe lng atributul NAME deja cunoscut eticheta admite i
atributele ROWS = nr de rnduri i COLS = nr de coloane, prin care se specific dimensiunea
ariei de text, n rnduri i coloane. Valorile atribuite trebuie s fie numere ntregi i pozitive.

Figura 15. Diverse elemente de formular folosite ntr-un document


Dac ntre eticheta de nceput i de sfrit a ariei text se plaseaz un text, acesta va fi afiat n
interiorul ariei de text ca valoare implicit, i trebuie nlocuit de textul introdus de utilizator. n
ncheierea acestei enumerri s vedem cum se pot folosi elementele de formular prezentate ntr-un
document Web. Codul folosit pentru generarea acestor elemente de formular este:
<HTML>
<head>
<title>elemente de formular</title></head>
<body>
<form name= action= method=POST>
cimp tip text <input type="text" size="20" name="text1" value="abcd" /><br>
cimp tip password <input type="password" size="6" name="text2" value="abcd"
/><br>
buton radio <input type="radio" name="opt1" />
si un buton radio selectat <input type="radio" name="opt2" checked /><br>
caseta de validare <input type="checkbox" name="opt3" /> si
caseta
de
validare selectata <input type="checkbox" checked name="opt4" /><br>
buton oarecare<input type="button" name="buton1" value="un buton" />
buton submit <input type="submit", name="buton2" value= "trimite" /><br>
arie de text<textarea cols="40", rows="12" name="text3" >
introduceti
aici
comentariul dumneavoastra </textarea>
</form>
</body>
<HTML>

Documentul ncrcat n browser are aspectul din figura 15.


24

Putei s introducei n pagina dumneavoastr de web un formular fr a avea nevoie de vreun program pe
partea de server sau s cunoatei JavaScript. Acest formular folosete pota electronic pentru trimiterea
datelor i, evident, va trebui s prelucrai datele i s rspundei manual celui ce v-a trimis formularul. n
exemplul care urmeaz se pune la dispoziia utilizatorului o arie de text n care acesta i poate introduce
comentariul legat de subiectul propus n pagina dumneavoastr. La apsarea butonului expediaz textul va
fi trimis pe adresa de e-mail specificat ca argument al atributului ACTION. Sursa codului este:
<HTML>
<head>
<title>mailto:</title>
</head> <body>
<form method="post" action="mailto:adresa de e-mail" enctype="text/plain">
<textarea rows="10" cols="40" name="comentariu"> Comentariul dumneavoastra aici </textarea>
<input type="submit" value="expediaza" >
</form>
</body>
</HTML>

Atributul enctype este folosit pentru a seta tipul de criptare a informaiei la expediere. n cazul de fa
argumentul este text/plain, adic informaia este de tip text astfel c va putea fi citit n corpul e-mailului.
Pentru a putea rula codul, sau pentru a-l putea utiliza efectiv, calculatorul pe care se ruleaz trebuie s aib
instalat un client de e-mail iar adresa de e-mail din eticheta FORM trebui s fie valid.
n continuare se dau, cu titlu de exemplu, cteva moduri de manipulare a formularelor cu ajutorul Javascript.
Exemplul 1 adun dou numere care se introduc n dou casete text. Pentru efectuarea adunrii se folosete
butonul Rezultat
<HTML>
<HEAD>
<SCRIPT LANGUAGE="JavaScript">
<!-function AddNumbers()
{
x = eval(AddForm1.Value1.value)+
eval(AddForm1.Value2.value);
alert ("rezultatul= "+x);
}
// -->
</SCRIPT>
</HEAD> <body>
<FORM NAME="AddForm1">
<INPUT TYPE="text" NAME="Value1" Size="5">+
<INPUT TYPE="text" NAME="Value2" Size="5">
<INPUT TYPE="button" VALUE="Rezultat" onClick="AddNumbers()">
</FORM> </body>
</HTML>

Exemplul 2 arat cum se poate face verificarea coninutului unui formular.


<html><head>
<script language="javascript">
<!--ascunde pentru browserele vechi
function test1(form)
{if (form.raspuns.value=="") alert("introduceti optiunea dumneavoastra");
else if (form.raspuns.value<"1" || form.raspuns.value>"3")
alert("nu exista asemenea optiune");
else if (form.raspuns.value=="1") alert("corect");else alert("gresit, corect era 1") }
-->
</script></head>
<body>
JavaScript este:
<cite>
<ol>
<li> Un limbaj de programare
<li> O versiune simplificata de Java
<li> O scriere veche din insulele Java
</ol>
</cite>
<form>
raspunsul corect este <input name="raspuns" type="text" size="1" ><br>

25

<input type="reset" value="sterge">


<input name="check" type="button" value="raspuns" onclick="test1(this.form)">
</form>
</body>
</html>

Din ambele exemple se poate constata c scriptul este plasat n interiorul antetului. El se ncarc o singur
dat la ncrcarea documentului. De asemenea, n ambele cazuri sunt utilitate funcii, n primul caz fr
parametri iar n al doilea caz cu un parametru, test1 (form). Funciile se declar n interiorul scriptului i se
folosesc n corpul documentului, ori de cte ori este necesar, cu precizarea parametrilor actuali. Instruciunile
funciei sunt scrise ntre acolade i sunt separate prin ;. Pentru browserele vechi care nu recunosc versiunile
superioare de JavaScript este indicat s se ascund scriptul pentru a nu fi interpretat n mod eronat. Acest
lucru se face incluznd scriptul propriu zis ntre etichetele de comentariu.

Departe de a fi epuizat subiectul, vom pune punct aici scurtei noastre incursiuni n tehnica
proiectrii paginilor Web cu ajutorul limbajului HTML, recomandnd ca material bibliografic
extrem de util lucrarea [9].
I .10. E DI T AR E A , V E R I F I C AR E A , G ZDUI R E A I PR OM OV A R E A UNUI SI T E W E B .
I.10.1. Editarea i verificarea unui Site Web.
Un site web este o colecie de documente web reunite sub o anumit tem. Documentele pot fi
stocate (gzduite) pe unul sau mai multe servere Web din Internet. nainte de a transfera
respectivele documente de pe calculatorul unde au fost create pe server este necesar s se verifice
funcionarea corect a legturilor, att ntre documentele locale ct i cu cele de pe alte servere.
Acelai lucru trebuie fcut atunci cnd paginile au incluse imagini, sunete sau alte obiecte. Folosirea
adreselor relative pentru paginile i obiectele de pe calculatorul local este obligatorie pentru a
asigura funcionarea corect a legturilor dup transfer. De asemenea se recomand ca toate
documentele i obiectele s fie organizate ntr-un dosar (folder) unic care va conine, la rndul lui,
alte dosare tematice. De exemplu, toate documentele HTML vor fi incluse n dosarul Myhtml de
pe discul C:, toate imaginile folosite n paginile respective se vor plasa n dosarul Pictures, toate
obiectele multimedia n dosarul Media, scripturile JavaScript n dosarul JS i aa mai departe.
Dosarele Pictures, Media i JS se vor fi coninute de dosarul principal Myhtml. O prim verificare
const n mutarea dosarului MyHTML pe o alt unitate de disc, pe D: sau chiar A: i apoi
verificarea funcionrii de pe noua locaie. Dac totul este n regul ansele ca site-ul s funcioneze
i dup transferul fiierelor pe server sunt foarte mari. n cazul cnd anumite legturi nu
funcioneaz, sau lipsesc imagini din pagini se vor verifica adresele de link pentru fiecare n parte i
se corecteaz greelile.
O alt recomandare este ca numele tuturor fiierelor s fie formate din maximum 8 caractere, iar
extensiile pentru fiierele HTML s fie aceleai, fie htm fie html, pentru a se evita complicaiile
legate de specificarea incorect a fiierelor. Din acelai motiv, pentru fiierele tip JPEG se va folosi,
n mod unitar, aceiai extensie n numele fiierului, fie jpg fie jpeg.
Cnd site-ul este creat sub sistemul de operare Windows, numele fiierelor sunt Case Insensitive.
De aceea un scrierea numelui fiierelor cu combinaii de majuscule i minuscule nu afecteaz
funcionalitatea legturilor la testarea pe calculatorul unde a fost editat site-ul. Deoarece serverele
Web care gzduiesc paginile lucreaz sub alte sisteme de operare, de regul Unix sau Linux, este
posibil ca o parte din legturi s nu funcioneze tocmai din aceast cauz. Spre exemplu un fiier cu
numele Poza1.jpg dac este referit din interiorul unei pagini ca poza1.jpg, pe calculatorul local
imaginea coninut de fiier va fi afiat n pagin n timp ce pe server ea nu va mai fi afiat.
Pentru aceasta este bine ca toate numele de fiiere s fie scrise cu minuscule. La transferul fiierelor
cu ajutorul clienilor FTP sau prin programe de management al fiierelor puse la dispoziie de
serverele Web exist posibilitatea de a opta pentru convertirea numelui fiierelor n lower case. n
acest fel numele tuturor fiierelor de pe server vor conine numai caractere minuscule. Singura grij
ar mai fi ca referirea lor n interiorul documentelor s fie fcut tot cu minuscule.
Dintr-un motiv ce va fi explicat n paragraful urmtor se recomand ca pagina principal a site-ului,
cea care trebuie s asigure legturile spre cele mai reprezentative pagini ale acestuia s fie intitulat
index.html. Aceast pagin trebuie s aib dimensiuni mici (recomandat sub 60kB) pentru a se
asigura ncrcarea ei rapid. n cazul unei conexiuni prin linie telefonic i modem la o rat de
26

transfer de 28800b/s (3,6KB/s) o pagin de asemenea mrime se ncarc n aproximativ 17s, ceea ce
este destul de mult. Mai trebuie inut cont c dei viteza de transmitere ntre calculator i server
poate fi de 28800b/s sau mai mare, viteza efectiv de transfer a informaiei este, de cele mai multe
ori, mai mic, funcie de trafic. Studiile efectuate arat c majoritatea covritoare a utilizatorilor
renun la vizualizarea paginilor a cror ncrcare dureaz mai mult de 30s. Din acest motiv pagina
index trebuie s conin doar imaginile strict necesare i acestea la o rezoluie acceptabil. Imaginile
cu nalt rezoluie pot fi puse la dispoziia utilizatorului n alte pagini, ca legturi ale imaginilor din
pagina index.
I.10.2. Gzduirea unui Site Web
Pentru a deveni disponibil pe Internet site-ul creat trebuie gzduit (hosted) pe un server Web. Acest
lucru se poate realiza n dou feluri:
1) ISPul cu care este ncheiat contractul de furnizare a serviciilor de Internet are inclus serviciul de
hosting i ofer un spaiu de disc variabil, funcie de ofert, tipic 5-10MB. Tot el poate s
nregistreze site-ul cu o denumire personalizat, de exemplu www.gigiturism.ro. Alt posibilitate
este ca URLul site-ului s fie ales i comunicat de ISP sub forma unui director, de exemplu
www.gigiturism.ro .
2) gzduirea gratuit pe servere comerciale. Acestea adaug bannere publicitare pe fiecare pagin
gzduit dar nu percep nici un fel de tax pentru hosting.
n primul caz ISPul furnizeaz informaiile privind setarea site-ului personal. De cele mai multe ori
aceste informaii constau n comunicarea unui nume de utilizator, a unei parole i a adresei web
URL a paginii index. Transferul fiierelor se face via FTP utiliznd un client FTP. Nu se adaug
bannere publicitare paginilor gzduite; mai mult, este posibil ca ISPul s asigure din pagina proprie
un link spre site-ul gzduit, ceea ce poate conduce la o cretere a numrului de vizitatori. La
rezilierea contractului ISPul terge site-ul care nu va mai fi disponibil.
n al doilea caz gzduirea este gratuit dar preul pltit este c paginile vor conine bannere
publicitare. n aceast situaie utilizarea paginilor care conin cadre nu este recomandat deoarece
bannerele au dimensiuni mai mari dect limea cadrului i aspectul paginii, n ansamblu, are de
suferit. (Exist i oferte de upgrade a serviciului de hosting, contra cost, prin care se pune la
dispoziie un spaiu de disc mai mare i se elimin i bannerele.) Fa de situaia anterioar
avantajul n cel de al doilea caz este c paginile rmn disponibile un timp nelimitat, neexistnd
clauze contractuale n acest sens. Cteva servere care gzduiesc gratuit pagini web sunt
www.geocities.com, www.tripod.com, www.angelfire.com, www.xhost.ro, www.as.ro. Transferul
fiierelor se poate face fie prin FTP fie prin upload cu ajutorul unui site manager pus la dispoziie de
serverul gazd. NOT. Proprietarii serverelor nu ncurajeaz gzduirea site-urilor comerciale sau
cu scop de profit, att timp ct serviciul de gzduire este gratuit.
Este momentul s explicm motivul pentru care este recomandat ca pagina principal s se
numeasc index.html. Majoritatea serverelor gazd sunt setate pentru a interpreta paginile cu
aceast denumire ca pagini principale. Altele, mai puine, au setat ca denumire a paginii principale
default.html. Avantajul este c se scurteaz adresa paginii. De exemplu, n loc s se introduc
adresa complet a paginii principale a site-ului, www.gigiturism.ro/index.html, se tasteaz scurt,
www.gigiturism.ro .
I.10.3. Promovarea unui Site web
Odat transferate fiierele pe serverul gazd i probat funcionarea site-ului aceasta nu nseamn,
automat, c o persoan care navigheaz pe Internet va gsi paginile respective fr s cunoasc
precis adresele lor. ansa ca respectivele pagini s poat fi descoperite din ntmplare este att de
mic nct nici nu merit luat n calcul. Pentru a face posibil gsirea paginilor respective de ctre
motoarele de cutare trebuiesc realizate dou lucruri:
1. Adugarea de etichete speciale META n antetul paginilor
2. nregistrarea paginilor la ct mai multe motoare de cutare
I.10.3.1. Etichetele META
Cnd un utilizator caut ceva pe Internet apeleaz la serviciile unor motoare de cutare (search
engine) cum ar fi Google, Yahoo, Altavista, Infoseek, Lycos, etc. n procesul de cutare acestea
27

folosesc informaiile coninute de nite etichete speciale, etichetele META. Aceste informaii nu
sunt afiate n pagina web dar pot fi vizualizate n surs. n cele ce urmeaz sunt prezentate dou
dintre acestea. Forma general a etichetelor META este
<META NAME=nume_eticheta CONTENT= continut>

Argumentul atributului NAME poate lua mai multe valori din care enumerm:
description, specific faptul c eticheta conine descrierea, pe scurt, a coninutului paginii. Aceast
descriere se introduce ca argument a atributului CONTENT i este afiat de motorul de cutare
atunci cnd gsete pagina. Descrierea nu trebuie s depeasc 200 de cuvinte. Formatul este:
<META NAME=description CONTENTt= descrierea pe scurt>
keywords, specific faptul c eticheta conine cuvintele cheie, acele cuvinte considerate ca
reprezentative pentru coninutul paginii. Formatul este:
<META NAME =keywords CONTENT= niruirea cuvintelor cheie>
Cuvintele trebuie separate prin spaiu sau virgule, iar n total nu trebuie s depeasc 1000 de
caractere. Ele nu sunt afiate de motorul de cutare ci doar folosite de acesta n procesul de cutare
dup cuvinte cheie. De exemplu o pagin care are ca obiect prezentarea serviciilor oferite de un
hotel din municipiul Suceava poate avea ce descriere urmtorul :
<META NAME =DESCRIPTION CONTENT =hotelul ASTRA din Suceava ofer servicii de
cazare la standard de 3 stele, bar, restaurant - 60 locuri -, saun. 30 de camere cu 2 paturi, 2
apartamente i central termic proprie la preuri romneti>
iar ca i cuvinte cheie
<META NAME =Keywords CONTENT=hotel cazare camere 3stele turism servicii restaurant
Suceava Romania hosting accomodation rooms>
author, specific faptul c eticheta conine numele autorului paginii, numele acestuia constituind
argumentul atributului CONTENT.
Pentru cazul exemplificat este util ca site-ul s conin i o versiune ntr-o limb de circulaie
european. Alegerea limbii trebuie s poat fi fcut din pagina index. Fiecare pagin va avea
propria descriere i cuvinte cheie, n limba respectiv. Pagina index va conine cuvinte cheie n
toate limbile n care paginile sunt disponibile.
Etichetele META pot conine i directive ctre roboii de cutare prin care acetia sunt instruii s
nu indexeze pagina curent i paginile care au linkuri n pagina curent:
<META NAME=robots CONTENT="noindex,nofollow">

sau s nu indexeze pagina dar s indexeze paginile care au linkuri n pagina curent:
<META NAME=robots CONTENT="noindex,follow">

Tot cu ajutorul unei etichete META browserul poate fi determinat s ncarce automat o alta pagin,
specificat, dup un timp, de asemenea specificat:
<META HTTP-EQUIV=Refresh CONTENT="10; URL=http://www.google.com/">
face ca pagina care conine aceast etichet s fie nlocuit dup 10 secunde cu
pagina index a motorului GOOGLE.

I.10.3.2. nregistrarea unei pagini


Simpla introducere a etichetelor META n HEADul documentului nu rezolv problema gsirii
acestuia de ctre motoarele de cutare. nregistrarea unei pagini la un motor de cutare, sau mai
corect a unui URL este o operaie prin care respectiva pagin este indexat de respectivul motor.
Aceasta nseamn c adresa URL este introdus ntr-o baz de date care este cercetat la lansarea
cererii de cutare. O pagin indexat la un motor va fi gsit doar de motorul respectiv. O
promovare eficient presupune nregistrarea paginii la ct mai multe astfel de motoare. Sunt
disponibile trei procedee pentru a realiza acest lucru. Primul procedeu folosete o legtur din
pagina motorului de cutare intitulat Submit a Site sau Add URL. Aceast legtura apare la
unele motoare chiar n pagina principal iar la altele trebuie descoperit prin cutare n paginile spre
care exist legturi din pagina principal. Activarea respectivelor linkuri deschide o fereastr care
conine toate informaiile necesare adugrii paginii. La unele motoare indexarea se face automat,
prin intermediul unor roboi, dar la altele se face manual (Yahoo) ctre o echip de editori. n
oricare din variante indexarea nu se realizeaz imediat, solicitarea ateapt ntr-o coad pn cnd
este rezolvat. Durata de ateptare variaz de la 2 sptmni pn la aproape 2 luni (Lycos). La
28

momentul editrii prezentei lucrri Altavista este motorul care asigur cea mai rapid indexare.
nregistrarea este gratuit dar sunt i motoare care o fac contra cost.
A doua metod const n folosirea unor programe, ex. SubmitWolf, care adaug paginile la mai
multe motoare de cutare. Aceste programe nu sunt gratuite dect n versiuni demonstrative, la care
indexarea se face la un numr mic de motoare i mai puin cunoscute. Astfel de programe pot rula
pe calculatorul clientului sau online.
n sfrit, a treia metod const n apelarea la serviciile unor site-uri specializate n promovarea
paginilor pe Internet. Aceste servicii sunt oferite de profesioniti i asigur, de regul, o bun
clasare n lista de rezultate a motoarelor de cutare. Serviciile sunt contra cost.

29

I I . PR OG R A M UL F I DE L I O V.8.
II.1. INTRODUCERE
Pentru a ncepe o noua sesiune de lucru:
1. Dublu clic pe iconia de Fidelio Versiunea 8 de pe desktop

2. Va aprea ecranul de autentificare:

Se introduce numele de utilizator in cmpul Utilizator


Si Tab pentru a introduce parola in cmpul Parola
Se apsa pe butonul Acces

In acest moment se va deschide ecranul principal al programului:

Acest ecran este mprit n trei cmpuri importante:

30

II.1.1. BARA DE INSTRUMENTE

De aici se pot accesa toate funciile programului. Pentru a accesa funcia dorita, apsai pe categoria
din care face parte, apoi selectai-o din sub meniul afiat.
De exemplu pentru o rezervare noua apsai pe "Rezervare'" apoi pe "Rezervare noua"

II.1.2. MENIUL DE ACCES RAPID


De aici se pot accesa majoritatea funciilor uzuale ca : rezervri unde se pot cuta, vizualiza si crea
rezervri, profile, se pot administra camerele, se poate intra in modulul casierie unde se pot face
plai, se pot vedea rapoarte si diagrame ale hotelului, se poate vedea activitatea recepionerului
(utilizatorului).
Bara de acces rapid este impartita pe seciuni, fiecare buton conine mai multe module.
Acest meniu se afla in partea dreapta a ecranului. Pentru a-l accesa se
folosete Butonul "Scurttur" din ecranul principal.
Pentru a selecta o categorie apsai pe iconia corespunztoare. De exemplu,
pentru a face o rezervare apsai pe iconia "Rezervare" si ecranul de
rezervri se deschide.
II.1.3.ECRANUL SCURTATURI
Este ecranul principal al opiunii selectate, aa cum este in imaginea de mai
sus, dup ce s-a selectat butonul "Rezervare"" fie din bara de meniul, fie din
meniul din dreapta vor aprea informaii despre rezervrile existente si
opiuni legate de rezervri cum ar fi: cutarea, editarea sau crearea.
II.1.4.TASTE RAPIDE
De aici se pot apela direct diverse funcii uzuale fr sa mai deschidem
meniurile specifice.
Funcia "Maximum Disponibil" ne afieaz disponibilul de vnzare pentru
intervalul de timp selectat. Restul funciilor se regsesc in celelalte meniuri.
Aceasta funcie sa gsete numai in acest meniu.

31

Se poate naviga prin meniu folosind tastele de accelerare, care ne permit un acces mult mai rapid in
anumite cmpuri prin apsarea tastei CTRL+ litera subliniata din meniu.
Tasta Rapida
Descriere
F3
Jurnalul de conferine
F4
Calendar
CTRL+A
Sosiri
CTRL+B
Plai
CTRL+D
Disponibilul
CTRL+E
Postri
CTRL+G
Grupuri
CTRL+H
Statut hotel
CTRL+I
In hotel
CTRL+L
Tarife
CTRL+M
Mesaj e
CTRL+N
Rezervare noua
CTRL+P
Profile
CTRL+Q
Rezervare Rapida
CTRL+R
Interogare tarife
CTRL+S
Cutare camera
CTRL+T
Carte de telefoane
CTRL+U
Actualizare rezervare
SHIFT+ALT+R
Calculator valuta
Pentru a deschide meniul de taste rapide se acceseaz opiunea "Taste Rapide" din bara
meniu.

II.2. OGLINDA HOTELULUI


Ecranul implicit la pornire va fi "Oglinda Hotelului". Daca nu apare implicit la logarea n aplicaie
se folosete combinaia de taste CTRL + L. nchiderea ferestrelor se face cu F10.

32

Din acest ecran se vizualizeaz toate rezervrile ateptate, cazate, eliberate din hotel, se vizualizeaz
starea camerelor (murdara, curata, dezafectata), din acest ecran se pot face rezervri pe camere, se
pot caza si elibera, muta si partaja rezervrile.
In partea stnga sunt afiate informaii referitoare la camerele din hotel:

In partea de jos a ferestrei sunt cmpuri de cutare selectiva si opiuni de afiare.

O scurta explicaie a cmpurilor este prezentata in cele ce urmeaz:


De la - Pana la: de aici se aleg data de la care si pana la care sa afieze pe ecran camerele din hotel.
Camera - se poate alege afiare numai a unei anumite camere din hotel, un numr de camere sau
toate camerele.
Tip camera - afieaz numai un tip de camera, mai multe tipuri sau toate.
Caracteristici Cam - afieaz numai camerele care conin acele caracteristici.
Nume - cutarea unui turist din hotel folosind numele lui.
Butoane - se schimba forma sub care sunt afiate camerele ocupate din hotel.

33

Detalii - daca se bifeaz aceasta opiune, in partea dreapta a ecranului apar informaii despre
rezervarea din camera selectata.
Legenda - daca se bifeaz aceasta opiune in partea dreapta a ecranului este afiata legenda
ecranului. Aici se poate vizualiza descrierea imaginilor asociate rezervrilor (cazata, eliberata,
mutate, partajata)
Afiare normala - este afiarea care tine seama de opiunea "de la - pana la"
Afiare saptamanala - se afieaz camerele numai pe o saptamana.
Cteva camere - sunt afiate un numr mai mic de camere.
Multe camere - sunt afiate mai multe camere.
Mrire/Micorare - se schimba dimensiunile coloanelor si linilor de pe ecran. Coloana gri nchis
reprezint data economica in care se lucreaz.
Camerele ocupate sunt afiate sub forma unor benzi colorate pe care sunt trecute numele si
prenumele turistului cazat si dup caz o bifa verde (daca este cazat) sau o bifa roie (daca este
eliberata). O rezervare necazata nu are trecuta nici o bifa.
Pentru a face o rezervare noua sau o cazare noua punei Mouse-ul pe data sosirii apoi tragei pana
pe data plecrii. Se va deschide automat un meniu din care selectam "Rezervare noua", "Cazare "
sau "DZ - DE" (schimbare status camera in Dezafectata sau cu Defeciuni.
Daca se alege rezervare noua se deschide meniul de editare al rezervrii.
Daca alegem cazare (numai pentru rezervri existente) se face cazarea. Acest lucru este semnalat
printr-o bifa de culoare verde pusa pe camera respectiva.
Daca bifa este de culoare roie nseamn ca acea camera a fost eliberata. Pentru
camerele cazate meniul mai conine :
editare - se pot modifica datele profilului (vezi cap. Rezervri)
anulare cazare - se poate anula cazarea numai daca nu au fost postate servicii sau plai.
eliberare - se deschide meniul de note de plata pentru a face eliberarea (vezi cap. Casierie)
mutare in alta camera - se poate muta in alta camera. Atenie pe ce coloana va aflai (data) pentru
ca mutarea se va face ncepnd cu data respectiva.

II.3. REZERVRI
Funcia "Rezervri' poate fi accesata fie din bara de instrumente de la iconia "Rezervri", fie din
meniul de acces rapid din stnga ecranului, iconia cheie "Rezervri"(vezi cap. Introducere)
Dup ce se selecteaz aceasta opiune va aprea ecranul principal al rezervrilor de unde se
vizualizeaz, se editeaz si se creeaz rezervri.
Cutare rezervare
Ecranul principal al rezervrilor este impartit in patru seciuni distincte:
Cmpul de cutare - consta in mai multe criterii de baza in cutarea rezervrii, ca Nume, Prenume,
Numr de confirmare, Tipul rezervrii, Nr. camerei, Compania, Agenia, Grupul, Caracteristici si
un cmp avansat de cutare.
Rezultatele cutrii - sunt returnate in tabel, incluznd numai numrul de camere, sosirea,
plecarea, tipul, starea rezervrii, numrul camerei, tipul de camera, agentul, compania sau sursa de
informaie, numrul grupul si codul blocului.
Reprezentarea arborescenta - Acest ecran apare numai cnd este selectata o rezervare si prezint
o lista cu toate detaliile unei rezervri ca tipul de camera, codul de piaa, sursa, plai fixe, pachete
ataate, profil - adresa, contact, legturi, istorie si rezervri viitoare.
Pagina HTML - o pagina editabila unde se gsesc detaliile generale ale unei rezervri.
II.3.1. CUTAREA UNEI REZERVRI
Cutarea de baza
In mare parte cutarea este intuitiva, se pot introduce date in mai multe cmpuri ca: nume, prenume,
numrul confirmrii pentru a restrnge cutarea. Daca nu este completat nici un cmp atunci vor fi
afiate toate rezervrile in ordine alfabetica. Tabelul 1 explica cmpurile din cutarea de baza.
Tabel 1: Ecranul de cutare al rezervrii

34

Cutarea avansat a unei rezervri


Exista mai multe cmpuri de cutare in "Cutare avn.". Cutarea avansata este formata din 3
cmpuri de selecie:
Primul da posibilitate de alegere dintr-o lista derulanta.
Al doilea limiteaz cmpul de cutare la un al doilea nivel sau da posibilitatea alegerii
condiiilor.
Al treilea necesita o valoare care corespunde condiiei.
Simboluri
Cutarea se poate utiliza si folosind simbolul (%). Acestea sunt de ajutor in cmpul de nume. De
exemplu , M%ller va returna Miller, Muller, %Bank va returna Investment Bank, American Bank.
nceperea cutrii
Pentru activarea cutrii, trebuie apsat butonul "Cutare" plasat in dreapta sus. Datorita timpilor
de cutare in baze de date mari, s-au implementat doua opiuni de cutare. Prima este atunci cnd se
apsa butonul "Cutare", cutarea returneaz rezervrile care corespund cmpului de interogare, iar
a doua apsnd butonul "Cutare Generala" care va returna toate rezervrile existente.
Formularul de interogare poate fi ters apsnd butonul "Curata".
Seciunea de afiare a rezervrilor
Seciunea de afiare a rezervrilor este reprezentata de un tabel in care sunt returnate rezultatele
cutrii. Aceasta prezint in partea de sus mai multe ferestre (taburi). Fiecare tab permite selectarea
rezervrilor dup starea lor. Aceasta seciune este artata in imaginea de mai jos.
Tabelul 2 explica aceste ecrane.
Tabelul 2:
Ferestrele de selecie a rezervrilor.
Tab
Sosire

In hotel

Opiune
Fereastra de sosiri afieaz toate sosirile ateptate intr-o
anumita data. Implicit este data curenta si sosirile
ateptate. Se poate schimba afiarea, selectnd o
anumita data si de asemenea rezervrile pentru acea
data. Butoanele din partea dreapta permit editarea,
cazarea sau revocarea rezervrii sau accesarea opiunilor
ei (copiere, plata, partaj, istoric, etc.).
Acest ecran va arata toate rezervrile care vor fi in
casa la o anumita data. Aici rezervrile pot fi
35

Plecare

Tot

Conturi financiare

ateptate, cazate sau neonorate. Se pot modifica cu


butonul "Editare'" sau se pot accesa opiunile
rezervrii cu butonul "Opiuni". Depinznd de starea
rezervrii, se poate caza sau anula.
Toate rezervrile avnd data de plecare la data
selectata. Starea lor poate fi expirata (neonorate).
Butoanele disponibile "Editare" si "Opiuni'.
Se pot vedea toate rezervrile inclusiv istoric oaspei
care au stat la nainte la proprietate. Se pot vedea
rezervrile revocate. Se pot vedea rezervrile neonorate
dar care nu au fost anulate, etc.
Cutarea poate fi activata apsnd Cutare Gen.
Aceasta fereastra va returna toate rezervrile care
corespund criteriului de cutare. Daca rezervrile au
starea Neonorat sau Anulate va fi disponibil inca un buton
Aceasta fereastra va arata toate conturile financiare.
Butoane ca "Editare" permit editarea contului financiar
sau ca "Opiuni" - selectarea postrilor serviciilor.
Butonul Nou creeaz un nou cont financiar.

II.3.2. CREAREA UNEI NOI REZERVRI


nainte de a face o noua rezervare trebuie verificat tariful pe camera si disponibilitatea camerelor.
Acest lucru se poate face apsnd tasta rapida CTRL + R pentru disponibilitate tarif pe camera sau
CTRL + D pentru tipul de camere sau se verifica "Oglinda Hotel". Dup ce s-a verificat se poate
face o noua rezervare apsnd tasta "Nou" din ecranul de cutare al rezervrii sau folosind tasta
36

rapida CTRL + N. Fiecare rezervare trebuie sa aib un profil ataat, de aceea selectnd o noua
rezervare Suite8 va arata ecranul de cutare al profilului, de acolo se poate cuta profilul dup
criteriile enunate mai sus sau se poate crea unul nou din ecranul de rezultate.
Nota: ntotdeauna o rezervare va fi asociata unui profil dar nu mereu unei camere.
Obs.: La crearea unei noi rezervri se introduce mereu in ecranul de cutare al profilului numele
turistului, pentru a nu crea profile identice in cazul in care turistul a mai fost cazat nainte in
hotel!! Profilele nu se pot terge!!.
Din ecranul principal al cautarii profilului se poate cuta, crea sau edita un profil existent.

Tabel 3: Opiunile de Profil Nou


Cmp
Informaie
Individual
Persoana fizica
Angajat Petrom
Profil particular de angajat al unei firme prestatoare de
servicii sau proprietara a hotelului.
Firma
Profil de companie
Sursa
Sursa rezervrii de exemplu Biroul Central de Rezervri
Agenie de turism
Profil de agenie de turism
Uz intern
Profil particular de angajat al hotelului.
Nota: Tipurile profilelor disponibile sunt dependente de configuraia hotelului.
Se poate introduce numai numele, restul de informaii se pot introduce mai trziu. In tabelul de mai
jos se explica pe rnd cmpurile tuturor opiunilor care pot fi completate, cu meniunea cmpurile
ngroate sunt obligatorii.
Ecranul de introducere al unui profil individual este prezentat in imaginea de mai jos:

37

Tabelul 4:
Cmp
Nume

Fereastra de profil: Individual


Explicaie
Introducerea numelui turistului (daca sunt stabilite reguli de scriere
se vor respecta, de exemplu capitalizarea - scrierea cu litere mari
de tipar). Aa cum este introdus numele in Ecranul de profil aa va
aprea pe scrisori si facturi. Cutrile nu sunt afectate de
capitalizarea literelor.
Prenume
Prenumele turistului.
Limba
Se poate alege dintr-o lista derulanta, este limba care i se adreseaz
si in care primete corespondenta. Este folosita de asemenea la
telefoanele de trezire si mesageria vocala.
Adresa
Adresa turistului. Se pot asocia un numr nelimitat de adrese.
Butoanele asociate adresei sunt "Salvare", "Nou", "Editare" si
"tergere"
Prima
Bifarea acestui buton daca adresa este primara. Implicit prima
adresa introdusa este primara.
Tara
Selectarea codului tarii dintr-o lista derulanta.
Cod P.
Codul potal.
Ora
Cmpul unde se introduce oraul.
Jude
Introducerea judeului. Se alege dintr-o lista derulanta.
Strada
Strada si numrul profilului (turistului)
Contact
Un numr nelimitat de contacte pot fi asociate unui profil
Opiunile sunt: "Nou", "Editare", "terge con."
Tip
Se selecteaz tipul de contact dintr-o lista derulanta
Valoare
Introducerea valorii tipului de contact, de exemplu numrul de telefon,
adresa de posta electronica, pagina de internet
Nota: Daca exista o conexiune la internet, posta electronica poate fi transmisa direct din V8
(cu MS Outlook).
Cmp
Descriere
Prima
Se selecteaz acest buton daca se vrea ca metoda de contact sa fie
primara.
Metoda de contact primara poate fi definita pentru fiecare tip de
comunicaie, de exemplu telefon primar, fax, email primar, etc.
Contact primar
Este afiat numai daca individul este legat de o companie.
Definete individul ca principala persoana de contact a companiei.
Activ
Implicit butonul este bifat, profilul este activ. Daca se de-bifeaz
profilul este inactiv (opus tergerii), se introduce un motiv pentru a
seta profilul ca inactiv. Profilul va exista, dar fi marcat cu rou, ca
inactiv.
Data de natere
Data de natere a oaspetelui.
Locul Naterii
Locul de natere al turistului
Prima
Se selecteaz acest buton daca se vrea ca metoda de contact sa fie
primara.
Metoda de contact primara poate fi definita pentru fiecare tip de
comunicaie, de exemplu telefon primar, fax, email primar, etc.
Contact primar
Este afiat numai daca individul este legat de o companie.
Definete individul ca principala persoana de contact a companiei.
Activ
Implicit butonul este bifat, profilul este activ. Daca se de-bifeaz
profilul este inactiv (opus tergerii), se introduce un motiv pentru a
seta profilul ca inactiv. Profilul va exista, dar fi marcat cu rou, ca
inactiv.
Data de natere
Data de natere a oaspetelui.
38

Locul Naterii

Locul de natere al turistului

Tabelul 5: Ecranul de Informaii suplimentare


Cod VIP
VIP indica tratarea speciala a unui oaspete. Diferite nivele de VIP
se pot asocia cu culori, in fereastra cu camere oaspeii care
beneficiaz de tratament special apar in culori diferite. Daca este
selectata culoarea unei rezervri aceasta va avea o prioritate mai
mare in fereastra de camere, si astfel oaspetele va fi afiat in
culoarea respectiva chiar daca are o alta culoare asociata
tratamentului VIP.
Coduri tarif
Daca oaspetele are tarif special, trebuie introdus aici. Tariful este
sugerat de fiecare data cnd se face o noua rezervare si se verifica
tarifele.
Salvare profil
Se bifeaz pentru nregistrarea profilului.
Documente
Opiunile care apar sunt "Nou"", "Editare"" si "terge"".
Personale
Tipul
de Se selecteaz dintr-o lista derulanta.
document
Nume turist
Numele oaspetelui
Nume in Doc.
Numele turistului cum trebuie sa apar in document
Numr
Numrul documentului, e.g. ID # sau Paaport #
Tara
Se selecteaz dintr-o lista derulanta.
Naionalitatea
Se selecteaz dintr-o lista derulanta.
Valid de la - Datele de validitate ale documentului
Valid
Pana la
Emis de
Tara/Autoritate
Locul Emiterii
Locul unde a fost emis documentul
II.3.3. EDITAREA UNEI REZERVRI
Dup ce a fost creat profilul va aprea ecranul de editare al rezervrii pentru a introduce detaliile.
De asemenea cmpurile ngroate sunt obligatorii.
Fereastra de editare a unei rezervri este impartita in 2 seciuni:
1. Partea de sus arata toata informaia unui profil. Daca se apsa butonul Selectare din partea
dreapta a profilului se va deschide fereastra principala de cutare a profilului. Se poate edita
profilul, se pot aduga sau schimba informaii, se pot verifica preferinele. Daca se bifeaz butonul
HTML, se pot vedea detaliile in format de pagina web.
2. Partea de jos permite sa se adauge detaliile rezervrii cum are fi zilele sejurului, ora de sosire si
ora de plecare, tipul camerei, numrul de persoane din camera.
Ecranul principal de editare al unei rezervri este prezentat in imaginea de mai jos :

39

Acest ecran cuprinde in partea de sus mai multe taburi. Aceste taburi (ferestre) sunt prezentate in
tabelul 6.
Tabel 6: Editarea unei rezervri
Tab
Informaie
Rezervare
Informaii despre profil si detaliile rezervrii
Profile
Profilele ataate
Grila
Detaliile rezervrii in forma de tabel
Caracteristici
Unde se pot posta servicii speciale
Credit Cards
Unde se pot introduce informaii legate de cartile de credit ale
oaspetelui
Selectarea unui tarif din lista de tarife
Pentru a selecta un tarif rezervrii
Se apsa butonul

de langa cmpul de tarif. Va aprea urmtorul ecran:

40

Acest ecran este divizat in 4 seciuni:


1. Partea de sus arata tipul de camere disponibile, numrul de camere disponibile pe tipul de
camera, tarifele si codul tarifelor. Un indicator arata crui profil aparine tariful.
2. Partea de jos a ecranului arata urmtoarea informaie:
Seciunea cu Informaii Generale arata o descriere o tarifului, a tipului de camera si preul cu
TVA si fara al camerei pe ntreg sejurul si pe noapte.
Informaii Restricie Tarif afieaz diverse restricionri ca aproape de sosire sau durata minima
de sejur. Aceste restricionri pot fi setate manual sau printr-o interfaa automata.
3. Filtru Rezervare poate fi folosit pentru filtrarea codurilor de tarif. Filtrul poate fi schimbat
selectnd unul din butoanele radio disponibile
4. In partea de jos a ecranului este afiata data rezervrii pentru o noapte implicit. Daca rezervarea
este pentru mai multe nopi apare butonul Urmtorul cu ajutorul cruia se poate naviga pe zile.
II.3.4. OPIUNI UNEI REZERVARI
3.4.1. Din ecranul principal de editare al rezervrii.
Acest buton se afla in partea dreapta de jos a ecranului

41

Nota: Aceste opiuni depind de starea rezervrii, unele fiind indisponibile. De exemplu daca se
selecteaz o rezervare cu statusul "cazat" opiunea Depozite solicitate va fi indisponibila. Aceasta
opiune este disponibila numai la rezervrile Ateptate
Copiere
Aici se creeaz o copie a rezervrii deschise, dar cu alt nume. Suite 8 va afia o copie a rezervrii si
se poate selecta un alt profil. Toate detaliile rezervrii exceptnd profilul oaspetelui si notele
rezervrii si cartile de credit ale turistului si rezervrii vor fi copiate noii rezervri.
Autorizaie suplimentara
Aceasta opiune este valabila numai cnd este conectata o interfaa de citire a cardurilor. Cu un
cititor de carduri, numit si interfaa EFT, este posibil sa se fac reguli de aprobare a plaii. Calculul
poate fi de exemplu durata de edere multiplicata cu tariful pe camera. Depinznd de cheltuielile pe
care oaspetele le poate face in timpul ederii la hotel, poate fi necesara obinerea unei aprobri de
plata de la compania emitenta a cardului de credit. Se selecteaz aceasta opiune daca se dorete
aceasta autorizaie.
Aceasta opiune va deschide un ecran ca cel prezentat mai jos. Acest ecran este impartit in trei
seciuni.

> Prima seciune este alegerea dintr-o lista a abloanelor pre-definite de scrisori.
> A doua seciune ofer informaii despre profilele asociate. Ecranul cu detalii arata toate adresele
profilului, adresa primara, si ce contact este selectat. Daca exista mai multe profile ataate, se poate
selecta profilul cruia i se adreseaz scrisoarea.
> A treia seciune da informaii despre istoricul scrisorilor trimise acestei rezervri.
Pentru a trimite o scrisoare de confirmare se selecteaz un model, limba si informaiile despre profil
care trebuiesc folosite in scrisoare. Pentru a edita scrisoarea se folosete "Editare". Scrisoarea este
generata si afiata pe ecran.
Servicii cu valoare fixa
Se selecteaz aceasta opiune daca se dorete adugarea unui serviciu cu valoare fixa in rezervare.
Aceste servicii sunt folosite pentru a posta cheltuielile zilnice pe camera, taxa pachetelor, de
exemplu un animal de casa, parcarea sau un pat in plus. Suite 8 posteaz aceste cheltuieli fixe

42

automat in timpul nchiderii de zi sau cnd se alege opiunea de plata a cheltuielilor zilnice in
modulul casierie.
Pentru a aduga servicii cu valoare fixa, se selecteaz din meniu, va aprea ecranul cu servicii fixe.
Adugarea unui serviciu fix
Se folosete butonul "Adug"
Se selecteaz codul departamentului dorit.
Se introduce cantitatea
Se introduce suma
Si "OK" pentru a salva.
Adugarea serviciilor fixe pe zile
Ataarea serviciilor fixe pe zile poate deveni necesara daca anumite cheltuieli se aplica numai
pentru cteva zile ale ederii oaspetelui. De exemplu, daca oaspetele a nchiriat o maina pentru
cteva zile si ar vrea sa nchirieze un loc de parcare pentru aceste zile. Pentru a aduga serviciile
fixe pentru anumite zile.
Se selecteaz zilele din partea inferioara a ecranului
Toate zilele - pentru a aduga serviciile cu valoare fixa pe toata perioada ederii turistului
Zilele dup - pentru a aduga serviciile cu valoare fixa numai dup o zi specifica sau dup o data
specifica a rezervaiei lsnd-o legata de ea pana la sfritul ederii.
O zi - daca se selecteaz aceasta, serviciul este legat de rezervare pentru o singura zi care poate fi
specificata in calendar.
Dup ce s-au specificat zilele se folosete butonul Aduga si se urmeaz paii descrii mai sus la
adugarea serviciului fix.

Partajare rezervri
Partajarea rezervrilor este folosita pentru cazul in care 2 turiti cazai in acelai hotel dar avnd
rezervri pe camere diferite doresc sa se cazeze in aceeai camera sau daca se vrea impartirea plaii
serviciilor pe turitii cazai intr-o camera. De exemplu, daca pe o rezervare sunt cazai doi turiti
intr-o camera, iar acetia doresc ca factura sa ias pentru fiecare in parte, atunci se folosete
43

partajul, se introduc cele 2 profile in partaj, se face distribuirea preului tarifelor per oaspete si se
emite factura separat.
Partajarea cu o rezervare noua
Se selecteaz aceasta opiune daca se vrea partajarea rezervrii existente cu o noua rezervare. Va
aprea ecranul de profile, de unde se poate alege, crea sau modifica un profil. Suite8 va arata un
mesaj de confirmare ntrebnd daca rezervarea partajata va deveni rezervarea pe numele creia va
aprea nota de plata.

Daca se selecteaz "Yes" rezervarea originala va fi "Master" iar cea de a doua "Slave". Daca se
selecteaz "No" sistemul va considera cele doua rezervri partajate independente. Rezervrile
master" si slave" vor fi identificate ca o singura rezervare dar cu doua nume diferite. In funcie de
drepturile utilizatorului se pot schimba dependinele.
Selectnd butonul "Partaj" aflat in coltul din stnga jos al ecranului de editare al rezervri va aprea
urmtorul ecran:

Fidelio va arata toate rezervrile partajate corespunztoare. Numele rezervrii in modul de editare
este afiat in culoarea roie. In partea de jos a ecranului sunt filtrele de afiare si legenda
Pentru a schimba sau a vedea preul pentru toate rezervrile partajate se bifeaz butonul "Pre".
Acesta va arata preul pentru fiecare rezervare.

44

3.4.2 Opiunile rezervrii din ecranul principal


Meniul de rezervri din ecranul este uor diferit de cel din ecranul de editare

Conturi financiare
Conturile financiare nu influeneaz disponibilitatea hotelului si pot fi folosite pentru a posta
servicii conturilor care nu sunt de oaspei. De exemplu conturi permanente ca conturile de persoana,
conturile POS sau alte conturi interne folosite la postarea coreciilor sau altor servicii pentru cei ce
vin si cer servicii fara a se caza, pentru plai restante sau pentru cei care au eliberat camera dar au
postata o interfaa automata de plata. Conturile financiare sunt folosite pentru rezervarea de
conferine si plai ale facturii telefonice de la conferina, pentru vnzarea de produse sau servicii la
recepie.
Cont financiar nou
Pentru a introduce un cont financiar nou se folosete butonul "Nou". Este afiat urmtorul ecran:

45

Toate cmpurile trebuiesc completate. Aceasta opiune este disponibila si din modulul de casierie la
Plata unde este si prezentata.
II.3.5. Rezervare de grup
Pentru a accesa aceasta opiune se selecteaz butonul "Rezervri Grup". Se va deschide ecranul
principal de cutare al rezervrilor de grup. Acest modul este folosit pentru a introduce si administra
rezervri similare, ca un grup de turiti care vine pentru acelai lucru in acelai timp si sta aceeai
perioada de timp.

II.3.6. PROCEDURI
3.6.1 Crearea unei rezervri pe un profil individual
Crearea unei noi rezervri se poate face fie din "Oglinda Hotel" fie din ecranul principal al
rezervrilor.
Atunci cnd se vrea creata o noua rezervare din "Oglinda Hotel" se procedeaz in felul urmtor

46

Se selecteaz camera pe care se vrea rezervarea, se tine apsat butonul din stnga al Mouse-ului si
se trage pe cate zile se dorete sejurul. In momentul in care se termina cu selectarea zilelor va
aprea un ecran cu opiuni din care se alege "Rezervare Noua"

Se introduc in seciunea de cutare datele numelui rezervrii (se pot introduce numai primele litere
din nume), pentru a se asigura ca acea rezervare sa mai existe, se apsa butonul "Cutare''". Daca
nu s-a gsit nici o rezervare cu acel nume se creeaz una noua apsnd butonul "Nou"

Nota: Dup folosirea fie a butonului "Rezervare noua" din "Oglinda Hotel" fie a butonului "Nou"
din ecranul principal al rezervrii ecranul care va apare este cel al cautarii profilului.
Ecranul de cutare al profilului este structurat la fel cu cel al rezervrii. Are trei seciuni distincte,
cea de sus avnd cmpurile de interogare, cea din mijloc afind rezultatele cautarii iar cea de jos,
pagina HTML afind detaliile profilului selectat.
Paii care trebuiesc urmai sunt aceeai cu cei de creare a unei rezervri noi (cutare, daca exista se
selecteaz din tabelul de rezultate daca nu exista se creeaz unul nou cu ajutorul butonului "Nou").

47

Dup apsarea butonului "Nou" (3 in imaginea de mai sus) va aprea urmtorul ecran

De aici se selecteaz tipul de profil dorit, in acest caz individual, se apsa butonul "OK" pentru
confirmare.
Nota: Crearea celorlalte profile decurge la fel numai ca trebuiesc completate alte cmpuri.
Ecranul ce se va deschide este cel al profilului individual, unde trebuie completate cmpurile cu
informaii despre turist. Cmpurile au fost explicate in seciunea "Profil nou". Aici se pot introduce
date cu privire la adresa oaspetelui, date de contact, ca telefon, e-mail., fax, informaii despre
numrul buletinului sau a paaportului, etc.

48

Dup ce au fost completate toate cmpurile necesare se apsa butonul "OK" pentru confirmare.
Urmtorul ecran care va apare va fi cel de editare al rezervrii.

Aici se pot introduce detalii despre rezervare ca durata sejurului, ora de venire sau plecare, numrul
camerelor rezervate, numrul de persoane dintr-o camera, tipul camerei, tariful, tipul rezervrii si
segmentul de piaa. Daca profilul aparine de o companie sau de o agenie de turism se poate asocia
acesteia. Din acest ecran se mai pot defini relaiile de plata si se poate face plata.
Observaii: Cmpurile ngroate sunt obligatorii
Dup ce s-au completat toate cmpurile se apsa butonul "OK". In momentul acesta rezervarea va
aprea in ecranul principal al rezervrilor si in ecranul "Oglinda Hotel" unde va fi reprezentata ca o
bara colorata ce acoper zilele sejurului. De aici se poate face cazarea (momentul in care turistul isi
ia in primire camera) sau anularea rezervrii (numai in cazul in care nu s-au postat servicii).
Cazarea unei rezervri se face fie apsnd butonul din dreapta al Mouse-ului pe ea din "Oglinda
Hotel", fie din ecranul rezervrilor folosind butonul "Cazare" din partea dreapta a tabelului cu
rezultate. In acelai mod se poate face si eliberarea numai in cazul in care s-a efectuat plata.
Daca plata serviciilor se va face in avans, se folosete butonul "Editeaz" pentru a intra din nou in
ecranul de editare al rezervrii, de unde se va folosi butonul "Plata"". Plata si relaiile de plata sunt
tratate ulterior.

49

3.6.2 Partajarea a doua rezervri.


Rezervrile se pot partaja tot din doua locaii: "Oglinda Hotel" sau din ecranul principal
"Rezervri". Partajul este folosit pentru a scoate cheltuielile separate pe fiecare oaspete din camera.
Ecranul principal al rezervrilor:

Apar 2 situaii:
a. Cnd se face partajarea cu o rezervare noua
b. Cnd se face partajarea cu o rezervare existenta.
Pentru primul caz se face prima rezervare dup care din ecranul de rezervri se alege
Opiuni>Partaj cu o noua rezervare. Paii care trebuiesc urmai sunt aceiai cu cei de creare al
rezervrilor discutai mai sus, cu precizarea ca rezervrile nou create vor fi partajate si vor imparti
aceeai camera(e).
Cealalt modalitate de partajare a rezervrilor este cea din "Oglinda Hotel". Se creeaz cele doua
rezervri si apoi se trage una peste alta daca sunt in camere diferite. Aici poate fi cazul in care 2
turiti avnd rezervri pe camere diferite, se hotrsc la recepie sa stea mpreuna.
Al doilea caz in care cele 2 rezervri exista, din ecranul rezervri se alege acelai buton si se
selecteaz "Partaj cu rez. existenta". Se cuta rezervarea si se selecteaz. In ecranul de detalii al
rezervri va aprea scris cu rou "Partaj".
Din "Oglinda Hotel" se selecteaz rezervarea cu butonul din stnga al Mouse-ului si trgnd-o peste
cealalt rezervare. Vor aprea 2 mesaje de confirmare. Unul dintre ele va ntreba daca rezervarea
partajata va fi si rezervarea principala, adic pe numele creia va aprea factura.

50

Pot aprea cazuri cnd partajul celor 2 rezervri sa fie pe zile diferite. Atunci se stabilesc relaiile de
partaj numai in zilele in care rezervrile sunt partajate.
Inca un pas important care trebuie urmat este cel al partajrii serviciilor. Pentru a face acest lucru se
folosete opiunea "Afiare partaje" din meniul Opiuni din ecranul principal cu rezervri.
Nota: Nu se folosete butonul "Partaje " din ecranul de editare al rezervrii.

Din ecranul care va aprea se va folosi din seciunea "Afiare" butonul "Pre". Se vor selecta zilele
in care sunt partajate rezervrile si apoi se va selecta butonul "Pre distribuit" pentru a imparti plata
la fiecare oaspete din camera. De exemplu, daca preul pe camera este 160 RON si partajarea este
pe 2 nopi, cealalt rezervare avnd o noapte in plus, daca se selecteaz cele doua nopi de partaj si
51

se folosete butonul "Pre distribuit" preul se va modifica in 80 RON pentru fiecare profil cazat in
camera.

Dup ce s-a stabilit preul, se nchide fereastra si se verifica plata. Ar trebui ca fiecare din oaspei sa
aib jumate din tarif afiat in ecranul de plai.
3.6.3. Crearea unei rezervri de grup
Pentru a crea o rezervare de grup se folosete iconia Rezervare Grup" din bara de Scurtturi" din
partea stnga a ecranului.
Va aprea ecranul de rezervare pentru grupuri, unde se pot cuta rezervrile de
grup existente sau abloanele de grup.

Cmpurile de cutare sunt explicite.


Procedura de lucru:
a. Se caut grupul respectiv, dup nume sau persoana de contact, daca nu se gsete
b. Se creeaz unul nou cu butonul Nou" aflat in partea dreapta a ecranului.
52

Dup ce am folosit acest buton Fidelio va arata ecranul de creare al grupului New group" ca cel
artat mai jos:

Primul lucru care l facem, este ablonul de grup, acest lucru se realizeaz apsnd butonul din
partea dreapta al cmpului ablon". Ecranul de editare al ablonului este prezentat mai jos:

Aici se caut ablonul, iar daca nu exista se creeaz unul nou, folosind butonul Nou". Ecranul de
creare al unui ablon Group template" nou :

53

Aceste cmpuri sunt obligatorii, dup ce au fost completate se apas butonul Salvare"
c. Dup ce s-a creat ablonul grupului, se selecteaz din ecranul de rezervri a grupului
folosind butonul Editare", Fidelio afind ecranul de editare a grupului Edit group"

Acesta este ecranul in care se pot face rezervrile grupului, se poate seta data de nceput si de sfrit
a rezervrii pentru grupul respectiv, numr de nopi de sejur, se pot aloca camerele. Pentru a face o
rezervare pentru grupul respectiv se urmeaz urmtorii pai:
d.
Se folosete butonul Nou" din partea dreapta mijloc a ecranului, va aprea
ecranul de editare al rezervrii. Acest ecran este aproape identic cu cel de editare al unei
rezervri pe profil individual. De aici se poate alege perioada sejurului, numrul camerelor,
numrul de aduli pe camera, tipul de camera, tariful, tipul rezervrii, segmentul de piaa si
aici cmpurile ngroate fiind obligatorii.
Ecranul acesta este reprezentat mai jos:

54

Dup ce toate cmpurile obligatorii au fost completate se apas butonul OK", aceasta fereastra
nchizndu-se si revenind in ecranul de editare al grupului. Rezervarea nou creata o sa apar in
partea de mijloc a ecranului.

e.

In momentul acesta avem rezervarea de grup creata. Pentru a imparti pe camere


persoanele grupului trebuie selectata si folosit butonul mpart" din dreapta ecranului. In
momentul acesta Fidelio ne va ntreba in cate rezervri sa impartim rezervarea grupului. In
cazul de fata in care avem 5 camere alocate grupului vom imparti in 5 rezervri.

55

Dup ce confirmam, Fidelio va crea 5 rezervri cu nume generice, pe care le putem edita fie in acest
moment, fie cnd se cazeaz grupul. In genere, acum putem numai aloca camerele, ca la cazarea
grupului cnd avem toate datele despre profilele individuale sa putem sa completam informaiile.

De aici putem anula o rezervare sau putem edita rezervarea respectiva. In momentul in care se apas
Salvare" si daca s-au ales camerele pentru fiecare rezervare in parte, vom vedea in Oglinda Hotel"
rezervrile de grup nou-create.

56

II.4. RECEPIE
Pentru a deschide Bara De Instrumente din meniul Recepie, clic pe butonul Recepie
O alta metoda de accesare a modulului Recepie este folosirea opiunii "Recepie " direct din bara de
meniu a ecranului principal.

II.4.1. Sosiri
Fidelio 8 va permite sa vizualizai sosirile, oaspeii cazai incluznd pe cei fara rezervare si
rezervrile anulate.

57

Pentru a deschide ecranul de sosiri:


Se folosete iconia "Sosiri" din meniul "Acces rapid" pentru a deschide ecranul principal de
rezervri. Criteriile de cutare sunt identice cu cele de la rezervri si sunt descrise in capitolul
Rezervri.

II.4.2. Blocare camere


Selecteaz "blocare camera" pentru a rezerva numerele de camera rapid nainte ca oaspetele sa se
cazeze. Se poate folosi aceasta funcionalitate de asemenea pentru orice data in viitor. Este posibil
sa se rezerve numere doar pentru un grup specific de oaspei.
Exemplu este cazul cnd se rezerva un numr de camere pentru un grup care va veni pe viitor, iar
pentru asta trebuie sa se tie disponibilul hotelului in acea zi pentru a mai face cazarea.

58

II.4.3. Cazare
4.3.1. Cazare
Pentru a efectua o cazare din rezervare:
Se selecteaz rezervarea respectiva si se apsa butonul "Cazeaz" din partea dreapta a ecranului.
Daca nu a fost atribuit un numr de camera in rezervare va aprea ecranul "Dialog de cutare
camere":

Implicit datele din rezervare sunt introduse in ecranul de cutare. Sunt setate ca atare numai
camerele care au statutul de "camere curate". Se poate restrnge aria de cutare prin introducerea
numrului de camera sau selectnd anumite caracteristici ale camerei din lista disponibila. Daca
oaspetele are preferine pentru un anumit etaj, acesta poate fi selectat din lista cu etajele disponibile.
Daca nu a fost gsita nici o camera care sa ndeplineasc criteriile de cutare se pot include
camerele care urmeaz sa se elibereze si camerele scoase din uz.
Pentru a extinde cutarea pot fi incluse si camerele cu statut de "camere murdare".
Odat ce unei rezervri a fost asignat un numr de camera, oaspetele este cazat in sistem.
Daca o nota a fost introdusa, ea va fi afiata in momentul cazrii.
4.3.2. Anularea cazrii
Daca se dorete anularea cazrii (numai pentru camere fr postri), din meniul "OPTIUNI" se
selecteaz "ANULEAZA CAZARE" si se deschide urmtorul dialog pentru a-i rezerva un nou statut
camerei respective.

Dup selectarea statutului unei camere, se confirma anularea cazrii.


59

Pentru a caza o persoana fr rezervare:


Daca un oaspete intra in hotelul nostru fr rezervare, poi apsa butonul "FARA REZERVARE".
Acesta va deschide ecranul de cutat profile. Odat ce a fost selectat un profil sau creat, se va lansa
ecranul de editat rezervarea pentru a ne permite introducerea detaliilor. Rezervarea unui numr de
camera si cazarea oaspetelui.
Pentru a vizualiza statutul hotelului: Din bara de instrumente pentru Taste rapide -> Statut Hotel
sau (CTRL+H).

Se va deschide urmtoarea fereastra:

60

II.5. CASIERIE
Modulul de CASIERIE din Fidelio permite folosirea tuturor funciilor de casa ale unui hotel.
Aceasta funcie permite vizualizarea istoricului plailor, permite efectuarea schimbului valutar,
meninerea ratelor de schimb, postarea de servicii si nchiderea casei.
Modulul de casierie permite totodat selectare oricrui turist cazat prin accesarea ecranului de plata
si postarea, modificarea sau transferul plailor, vizualizarea facturilor, imprimarea chitanelor
informative sau eliberarea turistului.
Pentru a avea un control mai bun, fiecare recepionist sau casier are un numr de casa sau fiecare
casier poate avea un sertar de bani. Pentru a administra acest lucru Fidelio V8, arata un ecran de
conectare al casierului de fiecare data cnd se posteaz servicii sau se schimba lucruri legate de
sertarul de bani. Suite8 ofer posibilitatea configurrii fondurilor de casa in diferite monede cu
funcionalitatea de administra casa per moneda, este posibil de asemenea de a schimba intr-o alta
moneda dect cea locala. Cu nchiderea casei Suite8 ofer raportul detaliat al tranzaciilor fiecrui
casier in ziua respectiva.
Opiunile din meniul CASIERIE sunt prezentate in imaginea urmtoare:

II.5.1. Plata
Accesarea ecranului pentru note de plata:
Din meniul CASIERIE se alege opiunea PLATA

sau din meniul Taste Rapide - Plata


sau CTRL+B din meniul "Taste Rapide"

61

Imediat vi se va cere sa introducei numrul de casier si parola

Se apas pe PLATA pentru a posta nota de plata unei camere ocupate. Este de asemenea posibil de a
vizualiza, modifica, transfera plai sau elibera chitana din meniul de plata. Dup ce se va introduce
un numr de casier si o parola valida se va deschide ecranul principal de cutare a plailor. Pentru a
accelera cutarea este posibila adugarea numrului de camera care va deschide direct nota de plata
a turistului cazat in aceea camera. Daca nu s-a introdus nici un numr de camera se va deschide
ecranul cu notele de plata ale tuturor turitilor cazai.
Ecranul de cutare note de plata
Ecranul principal este impartit in 2 zone: Rezultate cutare si filtre Zona unde
sunt afiate filtrele este la rndul ei, alctuita din 5 grupe:
1.
General - unde cutarea se poate face dup numrul de camera, numele oaspetelui sau
numele grupului;
2.
Rezervare - se cuta dup statut: cazat, eliberat, ateptat, ateptat sa plece;
3.
Cont financiar - cazat, eliberat, ateptat, ateptat sa plece;
4.
Sold - sold zero, deschis, tot;
5.
Filtru data - dup o anumita data sau perioada.
Se bifeaz AplicaFiltru" si se apas Actualizeaz"
II.5.2. Conturi financiare
Din meniul de rezervri se alege CF NOU pentru a caza o noua camera teoretica. Camerele
teoretice nu afecteaz disponibilul hotelului si sunt folosite pentru a posta diverse servicii si plai
pentru clienii care nu sunt cazai in hotel (trecere in plai restante) sau pentru a posta servicii si plai
in avans.
Trecerea in plai restante nseamn scoaterea unui turist din diagrama hotelului cu tot cu solduri
(indiferent daca sunt pe plus sau minus) si pstrarea acestuia pe o camera teoretica pana la stingerea
soldului.
In momentul in care alegem sa crem o camera teoretica noua se va deschide ecranul de dialog
pentru definirea camerei teoretice:
62

Daca data de nceput este identica cu data reala se poate caza camera prin apsarea butonului OK.
II.5.3. Deschiderea unei note de plata

In momentul in care un oaspete este cazat in hotel sau se deschide un nou cont (camera teoretica) in
hotel, Fidelio 8 aloca acestuia o nota de plata. Oricum in aceasta nota de plata se pot deschide
nenumrate ferestre. Depinde de relaiile de plata, nota poate fi impartita in mai multe ferestre.
Exemplu: un client cazat in hotel va plai pentru minibar si telefon iar restul l va plai compania la
care lucreaz, in acest caz vom avea 2 ferestre: una cu serviciile minibar si telefon iar alta cu restul
serviciilor pe care compania le va achita.

63

1. Zona de sus (poate fi configurata de utilizator in format HTML) prezint informaii despre
rezervare, instruciunile de plata, note, sold;
2. Zona de mijloc arata toate ferestrele care au fost create cu informaia respectiva. Fereastra
noua pentru a crea o noua fereastra.
3. Zona de jos ne permite sa adugam servicii, sa mprim nota, sa pltim, sau sa transferam si
ne permite sa accesam rezervrile, opiunile pentru eliberare, si eliberarea clientului.
5.3.1. SERVICII
In momentul in care a fost selectata o factura, utilizatorul trebuie sa aleag o fereastra pentru a posta
servicii. Se selecteaz fereastra in care se vrea postarea serviciilor si se apas pe butonul Servicii
pentru a posta manual. Daca exista instruciuni de rutare, Suite8 va ntreba daca se vor aduga si
aceste instruciuni de plata si apoi va distribui plile in ferestrele corecte.
Se va deschide ecranul de postare manuala a serviciului.

Ecranul este mprit in 4 seciuni:


Partea de sus afieaz informaii despre postrile efectuate;
Partea din mijloc conine informaii referitoare la client, numr camera, nume, data sosirii si a
plecrii, soldul total al clientului;
Partea din mijloc afieaz informaii despre departamentul selectat. Preul si cantitatea se introduc
manual, totalul este calculat automat. De exemplu daca dorim sa postam un serviciu de minibar,
alegem din cmpul "Dept." serviciul "minibar" apoi trecem preul in cmpul "Pre", cantitatea
(daca este cazul) in cmpul "Cantitate". In acest moment in cmpul "Suma" va aprea totalul
calculat automat. Daca dorim sa apar si un comentariu in dreptul postrii, scriem comentariul in
cmpul "Comentariu". Din cmpul "Aranjament" putem selecta numele sub care sa apar pe
nota de plata serviciul respectiv. Atenie, acesta "masca" este folosita numai pentru tiprirea pe nota
de plata. Serviciul este nregistrat in rapoarte la departamentul din care face parte. Din cmpul
"Fereastra" alegem in care fereastra a notei de plata sa se posteze acest serviciu
In partea inferioara se poate introduce un comentariu referitor la serviciu si alegerea unei ferestre de
care aparine serviciul.
5.3.2. PLATI
Dup ce se posteaz serviciile dorite cu butonul ncarc se folosete butonul nchide/Salvare
ecranul se va nchide aducnd in prim-plan ecranul principal de la PLATI. Se selecteaz rezervarea
sau contul financiar dup care se apsa Selectare. Se va deschide urmtorul ecran:

64

Selecteaz modalitatea de plata din lista. Implicit, soldul din fereastra respectiva este afiat in
cmpul Suma. Daca se dorete alta suma de plata se introduce tot in acest cmp suma respectiva. Se
apsa butonul ncarc. Pentru a curata ecranul, Curata. Carti de credit daca se dorete activarea
ecranului pentru carti de credit si legarea unei carti de credit de rezervarea respectiva.
5.3.4. TRANSFERURI
Se pot transfera diverse servicii ctre alta camera. Acest lucru se poate face si apsnd butonul din
dreapta al Mouse-ului.
5.3.5. REZERVRI
Butonul Rezervri din ecranul notei de plata ne permite editarea rezervrii notei selectate. In funcie
de drepturile utilizatorului pot fi disponibile toate meniurile din ecranul editorului de rezervri.
5.3.6 OPIUNI PLATA
65

Butonul Opiuni permite accesarea opiunilor din nota de plata.

5.3.7 OPTIUNI ELIBERARE

ntrerupere sejur - se elibereaz camera daca are soldul 0, chiar daca data plecrii nu este data
curenta. Se poate selecta stilul de nota de plata dintr-o lista derulanta.
Nota intermediara - se poate face o nota de plata pariala, totala sau in avans pentru o
camera.
Nu nchide Fisa Cont - Eliberarea camerei prin trecerea soldului in plti restante. Se selecteaz
aceasta opiune daca oaspetele a eliberat camera dar nu s-a emis factura. Aceasta opiune va elibera
camera dar nu va nchide fisa de cont. Fisele de cont deschise se vor gsi in
Plecri ateptate.
Servicii in avans - se pot posta servicii in avans pe o camera sau pe o rezervare necazata, respectiv
tariful de cazare pentru tot sejurul sau pentru o zi. Anulare servicii in avans - anularea acestor
servicii numai daca sunt in aceeai zi.
5.3.8. ELIBERARE
De aici se face eliberarea camerelor cu sold 0 sau se ntocmete nota de plata pentru cele cu sold
diferit de 0 apoi se elibereaz.
Mesajul de confirmare care apare:

II.6. RELAII CLIENI


Pentru a deschide Bara De Instrumente din meniul Relaii cu clienii, clic pe butonul Relaii cu
clienii.
De aici se pot crea sau modifica profile, se pot organiza sau verifica evenimente in calendar sau se
pot lista rapoarte.
66

O alta metoda de accesare a modulului Informaii clieni este accesarea opiuni


"Informaii clieni" direct din bara de meniu a ecranului principal.
II. 6.1. Profile
Profilul clientului
Companiile sunt denumita conturi de ctre vnztori si profile da ctre recepie,
indiferent de modul in care sunt definite informaiile trebuiesc folosite de toate
departamentele.
Versiunea 8 a fost proiectata astfel incat sa existe o integrare adevrata intre cele
doua arii.
Aceasta permite utilizatorului sa vad nu numai informaia consolidata pe total
cont/profil cat si individual daca se dorete.
Caracteristici ale programului:
- Capacitatea de a stoca date despre un numr nelimitat de clieni - companii
sau individuali ca s prospecti
- Posibilitatea de a defini profile multiple.
- Opiunea de creare a unor legturi. Aceste legturi se pot face intre
conturi/profile si contact, conturi/profile cu conturi/profile si contact cu contact.
- Conceptul de proprietate permite legarea unui numr nelimitat de vnzri, catering si manager
de servicii, cu un cont si atribuirea de roluri distincte a acelor manageri.
- Sistemul urmrete informaia generala cum ar fi adresa si mai specific informaii referitoare la
segmentul de piaa, potenialul de venituri etc.
- Posibilitatea de a defini mai multe adrese si modaliti de comunicare pentru un client, cu
posibilitatea de a o alege pe cea principala.
- Posibilitatea de creare a unor legturi ierarhice de tip nregistrare principala, nregistrare
secundara.
- Sprijinirea unui concept privat, respectiv persoane care nu sunt legate de un profil de client.
- O interfaa de email care permite utilizatorului sa fac un dublu clic pe email si acesta este
trimis imediat din suita 8.
- Vizualizarea in format HTML in fereastra de cutare profile
- Abilitatea de a crea o organigrama pe baza contactelor si a relaiilor dintre ele aa cum sunt
definite in sistem.
6.1.1. Profile client
Profilul reprezint o nregistrare de informaii referitoare la un oaspete individual companie, agenie
de turism, sursa, vnztor, organizator de evenimente. Profilele cuprind informaii de baza constante
cum ar fi: numele oaspetelui, ageniei, companii etc., adresa, limba ca si informaii de marketing,
legturi cu alte profile, observaii si informaii statistice despre sejururile trecute si viitoare in alte
hoteluri si rezervri pentru conferine.
Ecranul de profile este aa zisul "Navigator" si este mprit in 4 zone distincte:
> Cutare - consta in criterii de cutare multiple pentru profilul de baza si o opiune de cutare
avansata.
> Rezultatele cutrii - afiate in format tabel
> Prezentare detaliata - o lista "arbore" a tuturor detaliilor asociate profilului: adresa, comunicare,
legturi, rezervri, istoric.
> O pagina HTML - vizualizare in format HTML, care prin definiie este in format lista sau in format
"mare" in care informaiile sunt aezate in format netabelat.
Cutare in profile:
Introducerea unei ntrebri
Fereastra de cutare este mprita in trei zone:
1. Criterii de cutare de baza.
2. Cutare dup criterii avansate (cu detalii)
3. Selectarea modului de afiare profile
67

Putei sa completai mai multe cmpuri pentru a restrnge criteriul de cutare. Cutarea propriu zisa
este afiata in format script intr-o fereastra din partea dreapta a ecranului. Daca nu se introduce nici
un fel de data se afieaz lista profilelor in ordine alfabetica. Criteriile de cutare de baza se
regsesc in tabelul urmtor.
Nume cmp
Descriere
Nume
Numele clientului, prenumele pentru turiti
Primul nume
Numele clientului
Oraul
Oraul in care locuiete
ID
Numr de ordine generat de suita 8
Tip
Tipul de profil
Principale
Cutare numai in nregistrri principale
Membrii familiei
Membrii familiei sunt afiai daca se bifeaz acest cmp
chiar daca in profile este activata opiunea "ascunde
membrii familiei"
Cutare avansata pentru profile: Cutarea avansata pentru profile este
mprita in trei seciuni:
> Va permite sa selectai dintr-o lista de posibiliti.
> Cel de-al doilea limiteaz cutarea la cel de-al doilea nivel sau ofer posibilitatea de a alege
anumite condiii.
> Cel de-al treilea necesita introducerea unei valori sau selectarea de ctre utilizator a unei valori
dintr-o lista.
6.1.2. Afiare profil:
Selectnd afiarea profilului putei sa limitai din total profiluri la profile active sau inactive, sau
numai cele pentru recepie, sau numai profilele pentru conferine etc. Criteriile de afiare profile se
regsesc in tabelul urmtor.
Status
Descriere
Tot
Toate profilele indiferent de status
Numai active
Se afieaz numai cele active
Numai inactive
Se afieaz numai cele inactive
Simboluri
Criteriile de cutare pot fi nlocuite si cu simboluri (%) de exemplu M%ller si ne afieaz Muller,
Miller sau %Bank si obinem Investment Bank, American Bank, sau Fidelio% obinem Fidelio
Gmbh, Fidelio Inc.
Pornirea cautarii
Pornirea catarii se face apsnd pe butonul "CAUTARE". Exista doua tipuri de cutare ce pot fi
folosite. Prima cutare se face apsnd butonul "cutare" si sunt afiate profilele ce conin o parte
din criteriul de cutare. Al doilea tip de cutare este cea cutare avansata adic sunt afiate toate
profilele ce corespund criteriului de cutare.
Afiarea listei cu profilul specificat. De exemplu daca specificai sa se caute dup
prenume:"Thomas" in lista de cutare vor aprea toate profilele in care prenumele este Thomas.
Criteriul de cutare poate fi foarte uor ters apsnd butonul "tergere".
Cutare detaliata
Odat ce cutarea este pornita ea poate fi detaliata prin apsarea butonului "gsete" Butonul
"gsete" poate fi folosit pentru:
> Pentru cutare peste tot sau numai in zona specificata.
> Sa caute un text anume.
> Sa caute prin toate nregistrrile un cuvnt anume.
6.1.3. Creare profil
Pentru a crea un profil nou:
In fereastra de cutare profile apsa butonul "profil nou" si alege tipul de profil dorit. Fereastra
profilului selectat este afiata.
68

6.1.3.1. Crearea profilului pentru un client individual


Pentru a crea un profil pentru un client individual:
Din fereastra de cutare profile apsa butonul "profil nou" si selecteaz tipul de profil dorit.
In ecranul de profile va aprea afiat in bara de meniu din partea de sus a ecranului: "profil
individual nou"
Cmpul prenume are literele ngroate. Acest lucru indica faptul ca este un cmp obligatoriu de
completat. Toate celelalte cmpuri sunt opionale.
Completai cmpurile opionale fie introducnd informaiile dorite, fie alegnd informaiile dintr-o
lista.
In celelalte cmpuri, adresa, comunicaii si informaii client, se pot introduce mai multe nregistrri
separate si care pot fi ordonate intr-un anume fel sau se pot edita sau terge.
6.1.4. Modificare profile
Modificarea unui profil: Un profil poate fi modificat folosind una dintre
metodele de mai jos:
> Din tabelul unde este afiat profilul selectai butonul "modificare profil" sau
> Facei dublu clic pe profil
> Din structura profilului ("detalii profil" si clic cu butonul din dreapta apoi alegei "modificare")
Adugarea unei adrese noi sau a unei metode noi de comunicare
Adugarea unei adrese noi sau a unei metode noi de comunicare se poate face folosind una din
metodele de mai jos:
1. Din interiorul ferestrei profile.
2. Din structura profilului ("detalii profil" si clic cu butonul din dreapta apoi alegei "adresa noua"
sau "comunicare")
3. Din structura profilului ("detalii profil" sub-meniul "adresa noua" sau "comunicare" si
alegei "nou")
II. 6.2. Calendar
Cu opiunea Calendar" versiunea 8 pstreaz linia programrii activitilor in viitor si de stabilire
a perioadelor critice, ex. Perioada Crciunului.
Utilizare Calendar
Calendarul va ofer posibilitatea sa vizualizai o zi, o sptmna, o luna, apsnd cu Mouse-ul in
apropierea butoanelor din partea de sus a ecranului. Ca opiune se poate configura scala timpului la
intervalele dorite.

69

Caracteristici:
1. calendarul va afieaz o zi, o sptmna, o luna
2. utilizatorii por crea activiti noi, sau modifica/terge activiti existente.
3. utilizatorii por crea activiti ndatoriri, sau modifica/terge ndatoriri existente.
4. Se poate folosi funcia "drag ant trop"
5. Calendarul de evenimente tine seama si de zilele libere care pot fi introduse vizualizate din
calendar.
Activitile au culori diferite pentru identificarea lor
II. 6.3. Rapoarte si diagrame
In aceasta seciune se afla toate rapoartele din Fidelio. Rapoartele sunt mprite in doua grupe
principale si mai multe subgrupe.
Rapoartele folosite uzual sunt cele din seciunea "Rapoarte Fidelio Romnia".
De exemplu pentru a lista raportul "Mic Dejun" se procedeaz astfel:
Alegei funcia "Relaii Client" din meniul rapid sau din bara de instrumente. Selectai opiunea
"Rapoarte si Diagrame"
Se deschide urmtoarea fereastra:

Selectam grupa "Rapoarte Fidelio Romnia", subgrupa "Recepie", raportul "Raport Mic Dejun(1)"
Apsai butonul "Execute" din partea dreapta a ecranului apoi in fereastra nou deschisa apsai tot
pe butonul "Execute" si raportul va fi afiat pe ecran. Daca dorii sa-l tiprii apsai butonul
"Tiprire".
La fel se procedeaz pentru oricare dintre rapoarte.

70

II.7. ADMINISTRARE CAMERE

Pentru a apela funcia Administrare Camere se apsa butonul "Administrare Camere" din bara de
instrumente sau butonul "Adm Camere" din meniul rapid (cel din stnga)
Din acest meniu se pot vedea toate camerele din hotel (sau numai o parte), se poate modifica starea
camerelor (curata, murdara), se pot vedea si edita camerele dezafectate sau in reparaie etc.

II.7.1. Serviciul de etaj


Pentru a schimba statutul unei camere se selecteaz din lista apoi se alege de la "Modificare Statut"
statutul nou: Curata, Murdar Ocupata, Murdara. Statutul camerei mai poate fi schimbat si din
"Oglinda Hotelului" (vezi cap. Oglinda Hotelului)
71

La "Info. Camera" ne afieaz informaii legate de configurarea camerei. "Statistica" - putem vedea
o statistica a hotelului pana in acest moment:

"Aciune rapida" - se folosete pentru a schimba statutul mai multor camere simultan.

Daca dorim sa schimbam statutul mai multor camere simultan, apelam funcia "Aciune Rapida".
In fereastra care se deschide selectam camerele din cmpul : Camera nr." alegem camerele la care
schimbam statutul apoi alegem seciunea zi sau noapte dup care din cmpul modificare la" alegem
statutul dorit.
DZ - DE" - de aici se schimba statutul camerelor in dezafectate si cu defeciuni:

Este important sa alegei corect intervalul in care camera este scoasa din afara serviciului, precum si
statutul implicit la reactivare.
De exemplu pentru schimbarea statutului camerei 102 in "Cu defeciuni" se procedeaz astfel:
- se alege funcia "DZ - DE" din fereastra "Serviciul de etaj"
- se selecteaz intervalul de timp pentru care este scoasa din disponibilul hotelului in cmpul
"Interval Date"
- se alege statutul "Cu defeciuni" din cmpul "Statut"
72

- alegem motivul pentru care se schimba statutul camerei, din cmpul "Motiv"
- in cmpul "Observaii" se trec eventualele observaii.
- din cmpul "Statut Activare" se alege statutul la care revine in disponibilul hotelului.
- se apsa butonul "Salvare"
II.7.2. Dezafectata
Aceasta funcie se folosete pentru schimbarea statutului camerelor in "Dezafectate'" sau "Cu
Defeciuni". Vezi Funcia "DZ - DE" din "Serviciul de Camera"".
II.7.3. Istoric camere
- se apeleaz funcia de cutare rezervri.
II.7.4. Situatia actuala (statut hotel)
Putem vedea statusul hotelului in acest moment cu disponibilul de camere si ncasri (inclusiv
gradul de ocupare) .

73

B I B L I OG R AF I E

1. Robert E. Kahn, The role of government in the evolution of the Internet; Revolution in U.S.
Information Structure, Ed. National Academy of Engineering 1994, ISBN: 0-309-05287-4
2. Claudiu Bulceanu, Reele locale de calculatoare, Ed. Tehnic, Bucureti, 1995, ISBN:973-310855-3
3. Christian Crumlish, Primii pai in Internet Bucuresti, Ed. All Educational, 1997- ISBN 9739229-95-6
4. Mircea Mihlcic, Cuceritorul Google, Revista CHIP Octombrie 2001
5. Mihai Jalobeanu, Acces in internet. Posta electronica si transferul de fisiere : ghid / Ed.
Promedia Plus Cluj-Napoca,1996 - ISBN 973-97377-2-2
6. David Taylor, Crearea paginilor Web cu HTML 4, Ed. Teora, Bucuresti 1999 - ISBN 973-601903-9
7. Dan Somnea, Iniiere in JavaScript si tehnologiile Netscape, Ed. Tehnic Bucuresti 1998 ISBN 973-31-1229-1
8. Stefan-Gheorghe Pentiuc, Elemente de programarea aplicaiilor pe Internet, Ed.Mediamira(Colectia Inginerului) - Cluj-Napoca 2001 - ISBN 973-9358-62-4
9. Teodoru Gugoiu, HTML prin exemple, Ed. Teora, Bucuresti, 2001 - ISBN 973-20-0455-X
10. Manual Fidelio v.8.

74

S-ar putea să vă placă și