FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI FOREN 2008

Neptun, 15-19 iunie 2008

Cod lucrare: S1-7-ro

ECONOMIE A HIDROGENULUI
Elisabeta Pasculete, SC OVM ICCPET SA, Bucuresti
Rezumat
Economia hidrogenului va marca viitorul nu prea indepartat al omenirii care va trebui sa faca
eforturi de cercetare, de demonstrare si implementare a tehnologiilor , echipamentelor, materialelor
avansate, inclusiv a nanotehnologiilor si a nanomaterialelor pentru a obtine, stoca si transporta hidrogenul,
combustibil sintetic purtator de energie secundara.
Se prezinta argumentele care stau la baza schimbarii economiei bazate pe combustibilii fosili intr-o
economie a hidrogenului, care va sta la baza unui sistem energetic sigur si sustenabil si a unuia de transport
nepoluant.
Se inventariaza succint cateva cai de obtinere a hidrogenului avand la baza surse regenerabile de
energie precum si preocuparile pe linia asimilarii de materiale avansate pe care le implica tehnologiile noi de
obtinere a hidrogenului.

Key words: hidrogen; gazeificare; electroliza, electroliti solizi

1. INTRODUCERE
Hidrogenul poate fi considerat drept combustibil sintetic purtator de energie secundara
intr-o epoca viitoare, ulterioara economiei combustibililor fosili. Bockris defineste astfel
conceptul de economie a hidrogenului care va marca viitorul nu prea indepartat [1].
In SUA Centrul de cercetare a hidrogenului defineste prin urmatoarele patru puncte
scenariul energetic al viitorului:
Incepand cu sec. XXI vestul va incepe sa resimta efectele epuizarii rezervelor de
combustibili fosili lichizi;
Perioada utilizarii carbunelui ca inlocuitor al petrolului nu va fi de 50-100 de ani, asa
cum sustin adeptii entuziasti ai carbunelui;
Costurile poluarii la utilizarea carbunelui dubleaza costurile combustibilului propriu-zis;
Sursa acceptata in mod conventional pentru inlocuirea petrolului, reactiile de fisiune, va
fi disponibila aproximativ acelasi timp ca petrolul, in masura in care energia provine
numai din energia din scoarta pamantului.
Prin urmare, omenirea se va indrepta spre alte resurse energetice.

S14AV093-005

FPF7-02-04-3,Act.0

FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI FOREN 2008

Neptun, 15-19 iunie 2008

Potenialul surselor regenerabile de energie este mai mult dect suficient pentru a
satisface cererea de energie la nivel mondial. Dezvoltarea i utilizarea surselor regenerabile de
energie crete diversitatea furnizrii pe pia a energiei, contribuie la asigurarea energiei pe
termen lung, ajut la reducerea emisiilor atmosferice la nivel local i global i prezint opiuni
atractive comercial pentru satisfacerea necesarului de servicii energetice. International Energy
Outlook 2001 indic o continu cretere a cererii de energie la nivel mondial, pn n 2020, care
va ajunge pn la 59% din consumul mondial de energie actual, iar emisiile de CO2 n aceeai
perioad, aproape se vor dubla. Aceste previziuni nu reprezint doar cifre ci un real pericol
pentru existena vieii pe Pmnt.
Sectorul energetic este unul dintre sectoarele economice cu o puternic dezvoltare
nedurabil care joac un rol cheie prin efectele asupra mediului nconjurtor. Situaia actual
arat c din totalul de 5,3 miliarde de locuitori ai Pmntului, 25% (1,3 miliarde) consum circa
67% din totalul energiei, n rile cu putere economic, restul este consumat n rile srace,
pentru satisfacerea nevoilor a circa 4 miliarde de locuitori. rile dezvoltate utilizeaz iei,
crbuni i energie nuclear pentru asigurarea a 62% din necesarul de energie, ceea ce reprezint
233% din consumul acestor combustibili n rile srace. Contribuia rilor dezvoltate la
totalul emisiilor de CO2, n 1999, era de 64%, adic 3.898 milioane tone C echivalent, ceea ce
reprezint un autentic dezastru pentru via i mediu.
Viitoarea economie bazat pe hidrogen prezint hidrogenul ca purttor de energie n
cadrul unui sistem energetic sigur i sustenabil.
Hidrogenul, n combinaie cu celulele de combustie, este considerat o surs de energie,
pentru mijloacele de transport ct i pentru utilizri staionare, prietenoas mediului.
Hidrogenul are avantajul semnificativ c nu produce aer sau poluani, la transformarea sa n
energie, iar celulele combustibile pe baz de hidrogen, ofer o eficien mrit la generarea de
energie.
F.N. Veziroglu, editorul revistei specializate in probleme de energetica a hidrogenului,
International Journal of Hydrogen Energy, sintetizeaza cateva argumente care recomanda
utilizarea hidrogenului ca vector energetic, produs pe baza de tehnologii si surse
neconventionale[2]:
-

hidrogenul concentreaza surse energetice de energie primara dispersata;

posibilitatea de conversie in forme de energie variata;

este o sursa inepuizabila obtinandu-se din apa si prin utilizare transformandu-se in apa;

cel mai usor si mai curat combustibil; are o densitate energetica gravimetrica mult
superioara oricarui alt combustibil;

S14AV093-005

FPF7-02-04-3,Act.0

FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI FOREN 2008

Neptun, 15-19 iunie 2008

poate fi stocat drept gaz la presiune normala sau inalta presiune, ca lichid sau sub forma
de hidruri metalice solide si prin urmare, usor de transportat;

ofera perspectiva posibilitatii de depozitare a electricitatii prin electroliza apei cuplata cu

pile de combustie, combinandu-se fara probleme cu oxigenul;

perfectionarile de ordin tehnologic si ultilizarea de materiale avansate conduc la o

productie relativ ieftina de hidrogen daca se adauga si costurile impuse de restrictiile de
ordin ecologic aferente economiei combustibililor fosili.
In prezent, in perspectiva utilizarii largi a hidrogenului in economia mileniului trei, tarile

dezvoltate aloca fonduri substantiale pentru finantarea unor programe globale de cercetare
fundamentala, aplicativa si de dezvoltare

a tehnologiilor de obtinere neconventionala a

hidrogenului
De asemenea, s-au elaborat proiecte de diverse anverguri ca de exemplu sistemul
energetic hidrogen-solar lansat in ultimul deceniu al secolului trecut. Veziroglu in colaborare cu
El-Osta au lansat modelul prin care, utilizand energia solara prin acoperirea cu panouri
fotovoltaice a coastei mediteraneene a Libiei sa asigure necesarul de energie electrica in timpul
zilei, pe de o parte, iar pe de alta parte, sa produca hidrogen prin electroliza apei, pentru
generarea de energie electrica in timpul noptii si in zilele lipsite de insolatie [3].

2. HIDROGENUL. OBTINERE.
Hidrogenul nu exist ca atare n natur.
Hidrogenul, din punct de vedere al frecvenei cu care este ntlnit, este al noulea
element de pe pmnt si pe primul loc la scara universului. El apare n straturile superioare ale
pmndtului i aproape n exclusivitate n compui chimici. Prin urmare, pentru aducerea lui n
form elementar este nevoie de electricitate sau de cldur. De aceea o economie bazata pe
hidrogen devine avantajoas numai dac se coroboreaz datele privind producerea i transportul
hidrogenului, optimiznd fluxul de energie primar necesar cu cele privitoare la aspecte
ecologice de utilizare a acestuia versus combustibilii fosili.
Gazele naturale conin hidrogen (circa 95% din gazul natural este metanul, CH4), la fel
biomasa (celuloza) i hidrocarburile. n prezent, 95% din hidrogenul produs n SUA, adic 9
milioane t/an, se obin printr-un proces termic, din gaze naturale, denumit reformarea cu abur a
metanului. Intr-o mai mic msur se obine prin electroliza apei, atunci cnd este necesar un
produs de puritate mai ridicat.O varietate de surse primare de energie ca eolian, solar,
geotermal, nuclear i hidro, poate fi folosit pentru extragerea hidrogenului din ap. Aceast
S14AV093-005

FPF7-02-04-3,Act.0

FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI FOREN 2008

Neptun, 15-19 iunie 2008

diversitate de opiuni face ca hidrogenul s poat fi produs oriunde n lume. Toate procesele de
obinere a hidrogenului se bazeaz pe separarea acestuia din materialele care l conin.
Natura materiei prime dicteaz alegerea metodei de separare. Astzi se utilizeaz dou
metode principale de separare a hidrogenului: termice i chimice. A treia metod, cea biologic,
este n faz de cercetare-dezvoltare.
n prezent, hidrogenul este produs, aproape n ntregime, din combustibili fosili cum ar
fi: gazele naturale, iei i crbuni, pe baza unor procese de conversie bine stabilite[4]. In aceste
cazuri, dioxidul de carbon eliberat n atmosfer n timpul procesului de producere a hidrogenului
este numai puin mai mic dect cel rezultat prin combustia direct a acestor combustibili, pentru
producerea unor cantiti egale de energie. Pe de alt parte, utilizarea hidrogenului produs din
surse regenerabile, ca biomasa, reduce substanial cantitatea de CO2 eliberat n atmosfer.
Toate tehnologiile de obinere prezint o varietate de costuri ct i beneficii cu privire la
mediu, economie, securitate, etc.
Principalele procese de producere a hidrogenului sunt prezentate n tabelul 1.
Cu toate c gazeificarea biomasei este o tehnologie veche, ea este de asemenea o
tehnologie n dezvoltare, deoarece nu a ajuns niciodat la un nivel comercial larg. De-a lungul
timpului mbuntirile s-au realizat la gazogenele de mici dimensiuni. n ultimele dou decenii a
crescut interesul i preocuparea cercettorilor pentru gazogenele de mari dimensiuni, n special
pentru generarea combinat de cldur i electricitate.
Toate tehnologiile de gazeificare a biomasei i obinere a hidrogenului au ca puncte
comune folosirea temperaturii ridicate, a reformrii catalitice cu abur urmate de o absorbiedesorbie selectiv la presiuni ridicate pentru separarea hidrogenului.
Tabelul 1
PRINCIPALELE PROCESE DE PRODUCERE A HIDROGENULUI
Metoda de
baz
Termic

Termic

Procesul

Materia prim

Energie necesar

Emisii

Reformare cu
abur

Gaze naturale

Abur de nalt
temperatur

Descompunerea
termochimic a
apei
Gazeificare

Ap

Temperatur ridicat
obinut de la rcirea
reactoarelor nucleare
Aburi i oxigen la
temperatur ridicat i
presiune

Unele emisii
Sechestrarea
carbonului poate
scdea efectul lor
Fr emisii

S14AV093-005

Crbuni,
biomas

Unele emisii.
Sechestrarea
carbonului poate
scdea efectul lor

FPF7-02-04-3,Act.0

FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI FOREN 2008

Neptun, 15-19 iunie 2008

Metoda de
baz

Procesul

Materia prim

Energie necesar

Emisii

Piroliz

Biomas

Aburi de temperatur
moderat

Electroliz

Ap

Electroliz

Ap

Electricitate de natur
eolian, solar, hidro i
nuclear
Electricitate produs de
crbuni i gaze naturale

Unele emisii.
Sechestrarea
carbonului poate
scdea efectul lor
Fr emisii

Fotoelectrochimic

Ap

Lumin solar direct

Unele emisii
rezultate la
producerea
electricitii
Fr emisii

Foto-biologic

Ap i specii de
alge
Biomas

Lumin solar direct

Fr emisii

Temperatur ridicat

Unele emisii

Biomas

Temperatur ridicat

Unele emisii

Electrochimic

Biologic

Fermentaie
anaerob
Microorganisme
fermentative

Aa cum se observ n figura 1, tehnologiile lucreaz la temperaturi din gazeificator,

cuprinse n intervalul 500 - 1000C, presiunea fiind un factor de difereniere major: 0.1MPa - 4
MPa (39.5 atm). n continuare, se face purificarea gazului de sintez, o comprimare (dup caz)
urmat de reformarea catalitic cu abur la temperatura de 850C i presiune de 3.5 MPa (34.5
atm). Urmeaz apoi absorbia-desorbia la presiune ridicat, cu variaie de temperatur i
presiune prin HTS (high temperature shift), LTS (low temperature shift), i PSA (pressure swing
absorbtion).
In prezent, hidrogenul electrolitic este produs competitiv ca materie prim pentru
industria chimic numai in economiile n care energia electric este foarte ieftin si este,
deocamdat, foarte scump pentru a fi luat n considerare utilizarea lui drept combustibil[5].
Totui, dac se privete n timp, atunci cnd combustibilii fosili vor fi epuizai i singura surs de
combustibil energie electric va fi energia nuclear, hidrogenul electrolitic devine competitiv
cu electricitatea ca surs de combustie i nclzire, date fiind avantajele sale la transmiterea pe
distane mari.
Recent, in lume se reconsidera aceasta cale de obtinere a hidrogenului din urmatoarele
ratiuni: scaderea pretului de producere a hidrogenului prin pretul scazut al electricitatii produse
in centralele nucleare sau prin utilizarea surselor energetice regenerabile facandu-l competitiv cu
cel obtinut din combustibili fosili. De aceea, in continuare se cauta noi solutii tehnice.
S14AV093-005

FPF7-02-04-3,Act.0

FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI FOREN 2008

Neptun, 15-19 iunie 2008

Astfel, unul dintre elementele noi intervenite este cresterea temperaturii de operare care
determina marirea densitatii de curent. Una din problemele importante ale utilizarii unui regim
de temperatura in domeniul 120-150oC este materialul pentru diafragme, pentru care s-a pus
problema unor materiale speciale. Astfel, pe piata exista un poliperflorinat sulfonat-NafilonR[6].
In privinta materialelor utilizate s-au realizat progrese notabile lansandu-se electrolitii
solizi [7]. Avantajul electrolizorului utilizand astfel de electroliti il constituie densitatile de
curent de 5-10 ori mai mare decat electrolizoarele conventionale dar prezinta dezavantajul
consumului de metale nobile. Pe o celula General Electric de acest tip s-au obtinut: eficienta
energetica de 79-90%, consum de 33 kWh/kg la o tensiune de 1,24 V, eficienta termica de 118%
Durata de viatapentru o astfel de celula este de cca 20 ani.
Plecndu-se de la considerente termodinamice i anume, c entalpia reaciei de
descompunere a apei la 1000oC este cu 25% mai mic dect la temperatura mediului
nconjurtor, s-au fcut investiii privind electroliii solizi de nalta temperatur, cum ar fi ytriu
stabilizat cu zirconiu avnd compoziia (ZrO2)0,9

(Y2O3)o,1. Materialul de anod este PrCoO3,

Pr2O3 i LaNiO3 iar materialul de catod Ni, Co sau Pt continnd 20% (ZrO2)0,9 . (Y2O3)o,1.[8].
Celula funcioneaz n domeniul 800-1200oC. Consumul de energie este de 3,0 KWh/m3 H2.
S-au mai propus LaCrO3 impregnat cu Al i Mg sau Lao,8Sro,2 CrO3
Exista numeroase preocupari in domeniul materialelor catalitice pentru electrozi, astfel,
se fac cercetari pe materiale pentru catod: Ni-Mo, NiRaney, NiCO2S4 s.a. si pentru anod:
NiRaney + Re/Rh, Sr0,5-La0,5CO3, Ni-NiOx, CoOx, CO3O4 + Li sau pe materiale cu formula
generala RTO3 denumite perovskiti (R=pamant rar, T = metal de tranzitie) ca de ex. feratul de
lantan [9,10].
S-a ncercat i procedura prin care microparticole de catalizatori din metale nobile sunt
precipitate, pe ambele suprafee ale unei membrane schimtoare de ioni, Nafion. Pentru
precipitarea Pt se utilizeaz Pt(NH3)4Cl2 i NaBH4. Platina nu este omogen distribuit pe
grosimea membranei, n schimb ionii de sodiu sunt. Capacitatea de schimb ionic a membranei nu
este afectat deoarece ionii de sodiu pot fi nlocuii cu ionii de hidrogen. Materialele compozite
obtinute conform acestei noi proceduri contin pna la 1 mg/m2 metale nobile i a rezultat o
fiabilitate bun n functionare (>15.000 ore electroliz continu).
n cadrul Special Research Proiect pentru Effective Use of Energy-Japan s-a realizat un
electrolizor expeirmental folosind drept electrolit solid de tip ceramic SrCeo,95Ybo,o5O3-a i
SrCeo,9oYo,1oO3-a. Drept material pentru catod s-a folosit nichel, care nu a dat rezultate
satisfctoare datorit polarizaiei mari, determinat de slaba aderen la suprafaa electrolitului.

S14AV093-005

FPF7-02-04-3,Act.0

FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI FOREN 2008

Neptun, 15-19 iunie 2008

Rezultatele satisfctoare a dat catodul de platin. Limitarea major a electrolizorului a fost

determinata de rezistena electrolitului.

S14AV093-005

FPF7-02-04-3,Act.0

FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI FOREN 2008

Neptun, 15-19 iunie 2008

Figura 1. Compararea a trei tehnologii de conversie termochimic a biomasei, cu evidenierea prilor comune acestora

S14AV093-005

FPF7-02-04-3,Act.0

FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI FOREN 2008

Neptun, 15-19 iunie 2008

Concluzii
1 Civilizatia umana va fi in viitorul nu prea indepartat tributara hidrogenului, acesta
putand fi considerat drept combustibil sintetic purtator de energie secundara intr-o economie
ulterioara economiei combustibililor fosili.
2. Hidrogenul se plaseaza pe primul loc al elementelor la scara universului si pe al
noualea loc la nivelul Terrei, unde apare in exclusivitate in compusi chimici. Prin urmare,
pentru aducerea lui in forma elementala este nevoie de energie.
3. Pretul utilizarii hidrogenului devine competitiv cu cel al utilizarii combustibililor
fosili numai intr-o analiza tehnico-financiara in care, pentru acestia din urma, se are in vedere
aspectele de prezervare a resurselor si mai ales, cheltuielile pe care le implica rezolvarea
problemelor de protectie a mediului de catre tehnologiile, instalatiile, echipamentele ce ii
utilizeaza.
4. In prezent, instalatii demonstrative de obtinere a hidrogenului au la baza utilizarea
biomasei prin gazeificare sau a apei prin electroliza alimentate cu sisteme fotovoltaice.
5. Cercetari se efectueaza mai ales in domeniul electrolizei avansate ( cu electrolit solid)
si a materialelor avansate mai ales pentru obtinerea de membrane schimbatoare de ioni
performante la temperaturi ridicate si de electrocatalizatori eficienti, fiabili si ieftini.

References
1. J. OM Bockris, The Solar Hydrogen Alternative, Australia and New Zeeland Book Comp. Comp.,
1975.
2. T. N. Veziroglu, Hydrogen, Int. J. Hydrogen Energy 12(2), p. 99-129, 1987.
3. W. B. El-Osta, T. N. Veziroglu, Int. J. Hydrogen Energy, 15(1), p. 33-44, 1990.
4. Kirk Othmer, Enciclopedy of Chemical Technology, John Wiley & Sons, 1987.
5. T. Ohta, s.a., General Theory of Multyple Hybrid Chemical cycle for water decomposition, Bull, Facul.
Eng. Yokohama Nat. Univ., 25, p. 119, 1976.
6. Millet P. s.a. Preparation on new solid polymer electrolyte. Components for water
electrolysis, Int. J. Hydrogen Energy, vol. 15, No 4, 1990.
7. .Iwahara H, s.a. High temperature steam electrolysis using SrCeO3-based proton conductive solide
electrolyte, Int. J. Hydrogen Energy, vol. 12, No 2, 1987.
8. 8.G. Fiori, Comparison and evaluation of Electrocatalytic Materials in Electrochmical Hydrogen
Production, Int. J. Hydrogen Energy, vol. 12, No 3, 1987.
9. 9.S. Dutta, Tchenology assessment of advanced electroly
10. J. H. Morehouse, Parametric Study of Hydrogen-Oxygen High temperature Electrolyser-Fuell Cell
Power Plant, , Int. J. Hydrogen Energy, p. 5(15), 1990.

S14AV093-005

FPF7-02-04-3,Act.0