MANAGEMENTUL APROVIZIONÃRIISI DESFACERII

MANAGEMENT AN III

MULTIPLE CHOICE

1. In literatura de specialitate, alaturi ori concomitent cu termenul de aprovizionare, se mai

folosesc si altii. Identificati in textele de mai jos varianta ce contine toti acesti termeni.

a. asigurare, aprovizionare, contractare;

b. achizitionare, asigurare, aprovizionare;
c. achizitionare, asigurare, alimentare;
d. alimentare, aprovizionare, contractare;
e. aprovizionare, contractare, furnizare.
ANS: C

2. Desfacerea asigura:
Identificati in formularile de mai sus punctul care nu se incadreaza la elementele pe
care le asigura desfacerea.

a. satisfacerea unor nevoi personale si sociale;

b. reluarea procesului de productie, cât si resursele materiale destinate pentru
aprovizionarea firmelor consumatoare, firmele aparând intr-o dubla ipostaza: de
producator-furnizor si de cumparator;
c. recuperarea cheltuielilor de productie si resursele materiale necesare pentru
aprovizionarea beneficiarilor;
d. realizarea si cresterea eficientei economice, a profitului firmei producatoare prin
punerea in miscare a pârghiilor economice, organizatorice si tehnice care sunt la
indemâna managerului firmei respective;
e. constituirea substantei materiale destinate largirii pietei si acoperirii nevoilor
cumparatorilor.
ANS: B

3. In structura sa managementul aprovizionarii contine si o serie de elemente de ansamblu.

Precizati care dintre formularile de mai jos le contine pe toate:
a. conducere-coordonare, organizare, furnizare, gestionare, valorificare
b. conducere-coordonare, organizare, programare-contractare, derulare efectiva,
control-analiza-evaluare;
c. organizare, programare-contractare, derulare efectiva, gestionare, valorificare;
d. furnizare, gestionare, valorificare, organizare, control-analiza-evaluare;
e. valorificare, organizare, control-analiza-evaluare, derulare efectiva, programare-
contractare.
ANS: B

4. Obiectivul principal al desfacerii il reprezinta:

Identificati in textele de mai sus obiectivul principal al activitatii de desfacere.
a. elaborarea studiilor de marketing;
b. realizarea schimbului de produse;

1
 c. vânzarea produselor din profilul propriu de fabricatie in conditii de eficienta;
d. prestarea de servicii in baza unui contract;
e. repartizarea produselor.
ANS: C

5. Aprovizionarea indeplineste mai multe roluri. Identificati in textele de mai jos formularea care
le contine pe acestea:
a. sursa de informare strategica si subsistem de participare activa la elaborarea
strategiilor de dezvoltare a firmelor;
b. sursa de informare strategica si subsistem de conceptie si executie;
c. subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmelor si
sursa de venituri;
d. sursa de venituri si subsistem de conceptie si executie;
e. subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmelor si
subsistem de conceptie si executie.
ANS: A

6. Analiza continutului managementului desfacerii productiei conduce la concluzia ca aceasta

activitate este importanta prin faptul ca asigura:
Identificati in cadrul textelor de mai sus formularea ce nu reprezinta un element
atribuit importantei activitatii de desfacere.
a. baza motivationala pentru organizarea si desfasurarea fabricatiei de produse;
b. elementele pentru fundamentarea programelor de fabricatie;
c. conditiile in care urmeaza a se exploata sau utiliza produsele fabricate;
d. spatiul de derulare a activitatilor de marketing;
e. cerintele pe care trebuie sa le satisfaca productia pentru a raspunde comenzii
sociale.
ANS: D

7. Aprovizionarea are si rolul de sursa de informare strategica; acest rol decurge din raporturile
cu piata din amonte. Care din informatiile colectate din amonte prezentate mai jos nu sunt
adevarate:
a. cele privitoare la evolutia cererii si a ofertei de produse;
b. cele care privesc tendintele in evolutia viitoare a concurentei;
c. cele care se refera la strategia desfasurarii negocierilor;
d. cele care privesc evolutia preturilor;
e. cele care influenteaza volumul si structura productiei proprii.
ANS: E

8. Pentru efectuarea activitatii de desfacere firmele concentreaza un volum important de sarcini

si atributii dupa cum urmeaza:
Care dintre aceste enunturi nu se incadreaza in categoria sarcinilor si atributiilor
activitatii de desfacere.

a. prospectarea pietei, a cerintelor beneficiarilor, pentru a cunoaste volumul si

structura consumului si a-si adapta productia la nevoile pietei;
b. evitarea imobilizarii capitalului investit si a blocarii spatiilor de depozitare;

2
 c. incheierea de contracte economice in calitate de producator si furnizor in
concordanta cu prevederile din portofoliul de comenzi si cu programul sau de
productie;
d. efectuarea la timp a lucrarilor de determinare a nivelului stocurilor de desfacere;
e. corelarea termenelor din contractele economice de livrare a produselor finite cu
cele de lansare in fabricatie.
ANS: B

9. Specificati care dintre formularile de mai jos nu reprezinta factor ce influenteaza procesul de
aprovizionare.
a. instabilitatea preturilor la materii prime si materiale clasice, de baza;
b. activizarea politicilor nationale de protejare a resurselor materiale limitate si a
celor strategice;
c. realizarea unui nou cadru general de actiune bazat pe autonomia agentilor
economici in asigurarea si gestionarea resurselor, in vânzarea rezultatelor
productiei;
d. frecvente schimbari, la intervale scurte de timp, in structura si dimen-siunea
cererilor pentru consum si in oferta de resurse materiale si energetice;
asigurarea conditiilor normale de primire-receptie a partizilor de materiale sosite
de la furnizori.
e. asigurarea conditiilor normale de primire-receptie a partizilor de materiale sosite
de la furnizori
ANS: E

10. Identificati care din textele de mai jos nu se refera la sarcinile depozitelor de desfacere:
a. primirea si receptionarea produselor;
b. pastrarea si conservarea produselor finite;
c. asortarea produselor si pregatirea loturilor de livrare;
d. reducerea cheltuielilor de depozitare;
e. marketing, achizitionare si desfacere de produse.
ANS: E

11. Piata de aprovizionare reprezinta totalitatea relatiilor de vânzare-cumparare dintre agentii

economici furnizori si beneficiari, pentru asigurarea continuitatii proceselor lor de productie.
In acest context alegeti varianta de raspuns corecta ce se refera la „piata de aprovizionare se
particularizeaza prin”:
a. numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de politica de investitii,
deciziile de cumparare, cumparare efectiva;
b. . numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de politica de investitii,
cumparare efectiva, ofertanti si purtatori ai cererii;
c. dependenta ei de politica de investitii, deciziile de cumparare, cumparare efectiva,
ofertanti si purtatori ai cererii;
d. numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de politica de investitii,
deciziile de cumparare, cumparare efectiva, ofertanti si purtatori ai cererii;
e. numarul cumparatorilor si al ofertelor, deciziile de cumparare, cumparare efectiva,
ofertanti si purtatori ai cererii.
ANS: D

3
12. Identificati in textele mai jos formularea ce nu reprezinta factor de influenta al transferului
fizic al produselor:
a. crearea sau modernizarea si extinderea retelelor proprii de desfacere a
produselor pe piata interna si externa;
b. distanta existenta intre producator si consumator;
c. timpul destinat operatiunilor de incarcare-descarcare, asezare in mijloacele de
transport a produselor;
d. timpul destinat operatiunilor de incarcare-descarcare, asezare in mijloacele de
transport a produselor;
e. timpul aferent intocmirii actelor necesare.
ANS: A

13. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu contine trasaturi ale produselor pe piata:
a. conditioneaza intreaga activitate a firmei utilizatoare, functie de locul ocupat in
procesul de productie;
b. permanenta corelare cu indicatorii celorlalte activitati, astfel incât, in diferite
momente de elaborare, sa se obtina variante diferite ale planului de aprovizionare,
intr-un cadru permanent si complex de optimizare;
c. contureaza o piata cu o structura rigida si cu modificari relativ mai lente decât in
cazul bunurilor de consum;
d. au durata de intrebuintare diferentiata in raport de specificul procesului de
productie la care participa, precum si de intensitatea ori gradul de solicitare la care
sunt supuse;
e. forma, compozitia, caracteristicile, prezentarea, calitatea, utilizarea si randamentul
sunt strict definite sub raport tehnic, ceea ce face ca ele sa fie alese, incercate,
achizitionate in functie de acesti parametri.
ANS: B

14. Relatiile ce se stabilesc, atât pe plan intern cât si pe plan extern, pe linia desfacerii au ca
roluri: Identificati varianta de raspuns ce nu reprezinta rol al desfacerii pe plan intern sau
extern.

a. asigura satisfacerea prompta a clientilor, fapt ce asigura stabilitatea si extinderea

vânzarilor de produse;
b. prospectarea pietei necesare desfacerii;
c. sporirea increderii cumparatorilor in produsele sau serviciile oferite;
d. mentinerea sau cresterea cifrei de afaceri pentru producator;
e. obtinerea unui profit mai mare, ca scop final al activitatii firmei.
ANS: B

15. Derularea activitatii de aprovizionare se realizeaza printr-o serie de metode specifice;

precizati care dintre formulari contine metodele adevarate:
a. metoda pasiva, metoda pas cu pas, metoda activa;
b. metoda pasiva si metoda activa;
c. metoda pasiva, metoda „just in time” si metoda activa;
d. metoda pasiva, metoda punctului de comanda si metoda activa;
e. metoda pasiva, metoda scrisa si metoda activa.

4
 ANS: B

16. Expedierea produselor finite ca modalitate de organizare a activitatii de desfacere se

organizeaza de catre producatori. Identificati in formularile de mai jos varianta care nu se
refera la ce asigura expedierea produselor finite:

a. inchirierea mijloacelor de transport;

b. transportul produselor finite la destinatari;
c. intocmirea formalitatilor de expeditie-transport;
d. predarea catre unitatea de transport a produselor;
e. depunrea documentatiei corespunzatoare la banca.
ANS: B

17. Precizati raspunsul corect ce se refera la: „managementul aprovizionarii integreaza intr-un
tot unitar fluxul si controlul resurselor materiale din momentul”:
a. cnitierii procesului de asigurare si pâna la transformarea acestora in produse
vandabile;
b. fundamentarii programelor de aprovizionare pâna la controlul utilizarii resurselor
in consum;
c. dimensionarii stocurilor pâna la alimentarea sectiilor de productie;
d. alegerii furnizorilor pâna la eliberarea pentru consum a resurselor materiale;
e. identificarii pe structura a resurselor materiale necesare firmei pâna la controlul
utilizarii acestora in consum
ANS: A

18. Stocurile de desfacere se pot analiza cu ajutorul unor indicatori precum:

Identificati formularea ce nu contine indicator de analiza a stocului de desfacere.

a. nivelul fizic efectiv al stocului de produse finite, in raport cu limita stabilita;

b. volumul fizic si valoric al stocurilor peste necesar, cu miscare lenta sau fara
miscare;
c. stocul mediu in raport cu productia marfa;
d. structura produselor aflate in stocul de desfacere;
e. greutatea specifica a stocului mediu valoric de desfacere in volumul total de
mijloace circulante.
ANS: D

19. Fiecare compartiment al sistemului de aprovizionare trebuie sa aiba o organizare interna

rationala, organizare ce va influenta direct functionalitatea sistemului respectiv. Identificati in
textele de mai jos varianta care nu contine elementele ce trebuie sa asigure organizarea
interna.
a. identificarea principalelor functii ale sistemului;
b. stabilirea criteriilor pe baza carora se va contura organizarea structurala;
c. precizarea rolului sistemului in cadrul organizarii structurale de ansamblu a
firmei;
d. stabilirea gradului de centralizare-descentralizare;
e. legaturi continue, operative dintre beneficiari si furnizori.

5
 ANS: E

20. Drept criterii de clasificare a tipologiei depozitelor se folosesc: Identificati formularea ce

nu reprezinta criteriu de clasificare a tipologiei depozitelor.
a. functia pe care o indeplineste;
b. locul pe care il ocupa in procesul de productie;
c. departarea fata de sectiile de productie;
d. nomenclatorul produselor;
e. gradul de mecanizare.
ANS: C

21. Identificati in textele de mai jos varianta care nu se constituie in factori ce influenteaza
formele de organizare a aprovizionarii:
a. volumul si diversitatea productiei ori a obiectivului activitatii economice;
b. adâncirea procesului de specializare si diversificare a productiei;
c. forma generala de organizare a firmei;
d. o mare mobilitate pentru adaptarea din mers la noile conditii care apar atât in
sistemul intern al firmei, cât si in mediul socio-economic in care aceasta
actioneaza;
e. perspectivele de dezvoltare ale firmei.
ANS: D

22. Care din urmatoarele operatii fac parte din fluxul operatiilor la furnizor, ce se efectueaza
inaintea livrarii, in depozitul de produse finite al firmei producatoare:
a. primirea de la sectiile de fabricatie;
b. sortare, selectare;
c. asezare, stivuire;
d. conservare;
e. incarcare in mijloacele de transport.
ANS: A

23. Identificati in textele de mai jos varianta care nu contine sistemele principale de organizare a
aprovizionarii:
a. sistemul functional sau sistemul pe grupe de activitati distincte;
b. sistemul pe grupe sau sectoare de aprovizionare-depozitare-control;
c. sistemul pe departamente;
d. sistemul cantitatilor limita;
e. sistemul mixt.
ANS: D

24. Care din urmatoarele afirmatii fac parte din caile pentru realizarea unei eficiente ridicate in
efectuarea operatiunilor de depozitare atât la furnizor cât si la beneficiar:
a. masurile ce sunt necesare pentru imbunatatirea coeficientului de folosire a
suprafetei de depozitare;
b. imbunatatirea fluxului de circulatie a materialelor;
c. apropierea de principalele cai de comunicatie;
d. modul de depozitare si de pastrare a diferitelor materiale in depozit;
e. gradul de incarcare a capacitatilor de depozitare existente.

6
 ANS: B

25. Pentru realizarea trecerii materialelor si produselor de la producator la consumator se

constituie canale de aprovizionare pe care le vom prezenta in textele de mai jos:
Precizati care dintre afirmatii nu se incadreaza la tipuri de canale de aprovizionare.
a. canale scurte (directe);
b. canale medii;
c. canale lungi (cu intermediari);
d. canale de alte tipuri;
e. canale de furnizori.
ANS: E

26. Identificati in textele de mai jos elementele care nu sunt evidentiate in cazul analizei
suprafetelor de depozitare.
a. daca suprafata depozitului a fost integral folosita;
b. factorii care au influentat cresterea sau scaderea folosirii suprafetei de depozitare;
c. factorii care au influentat cresterea sau scaderea folosirii suprafetei de depozitare;
d. factorii care au influentat cresterea sau scaderea folosirii suprafetei de depozitare;
e. care au fost consecintele unei utilizari nerationale a suprafetei depozitului.
ANS: C

27. Identificati in textele de mai jos elementele care nu sunt evidentiate in cazul analizei
suprafetelor de depozitare.
a. daca suprafata depozitului a fost integral folosita;
b. factorii care au influentat cresterea sau scaderea folosirii suprafetei de depozitare;
c. factorii care au influentat cresterea sau scaderea folosirii suprafetei de depozitare;
d. factorii care au influentat cresterea sau scaderea folosirii suprafetei de depozitare;
e. care au fost consecintele unei utilizari nerationale a suprafetei depozitului.
ANS: C

28. Adoptarea unuia sau altuia dintre canalele de aprovizionare este determinata de o serie de
factori enumerati mai jos:
Stabiliti care dintre afirmatii nu reprezinta factor ce determina alegerea canalelor de
aprovizionare.

a. crearea si dezvoltarea de noi firme industriale in diferite zone ale tarii;

b. caracteristicile productiei si consumului unor materiale si produse;
c. multiplicarea punctelor de productie si consum si cresterea volumului circulatiei
produselor;
d. apropierea productiei de locul consumului;
e. stabilirea unor zone de aprovizionare cât mai apropiate de beneficiari.
ANS: B

29. Elementele necesare elaborarii balantei capacitatilor de depozitare sunt:

Identificati in textele de mai sus elementul nespecific elaborarii balantei capacitatilor
de depozitare.
a. nomenclatorul de materiale ce se deruleaza prin depozite;

7
 b. conditiile de manipulare, depozitare, conservare solicitate de fiecare tip de material
in parte;
c. tehnologiile de manipulare-depozitare utilizate;
d. gradul de incarcare al depozitului;
e. volumul de activitate (rulaj zilnic, stoc maxim estimat, stoc mediu estimat).
ANS: D

30. Identificati in textele de mai jos afirmatiile care nu se refera la tipurile de relatii pe linia
aprovizionarii
a. relatii pe plan intern;
b. relatii de subordonare;
c. relatii pe plan extern;
d. relatii de colaborare pe diverse componente ale activitatii.
relrelatiie.de relatii de intrajutorare.
ANS: E

31. Identificati formularea din textele de mai jos care nu se incadreaza in unul din cele patru
cadrane ale balantei capacitatilor de depozitare:
a. necesar de capacitati de depozitare;
b. modificari realizate la inceputul anului pentru realizarea unor capacitati de
depozitare mai mari;
c. existent de capacitati de depozitare, in functiune la inceputul anului;
d. modificari in cursul anului ale capacitatilor de depozitare (scoateri din functiune,
intrari in functiune);
e. existent de capacitati de depozitare in functiune la sfârsitul anului.
ANS: B

32. Identificati in textul de mai jos compartimentul care nu este specific relatiilor pe plan intern in
domeniul aprovizionarii:
a. institutii de conjunctura mondiala;
b. compartimentul de desfacere a produselor;
c. compartimentul financiar-contabil;
d. compartimentul de control al calitatii;
e. compartimentul de conceptie-proiectare.
ANS: A

33. In practica ambalarii se utilizeaza o serie de categorii de materiale. Identificati in cele ce

urmeaza categoria de material ce nu se foloseste la ambalare:
a. lemnoase;
b. ceramice;
c. celulozice;
d. plastice;
e. metalice.
ANS: B

8
 34. Precizati care este compartimentul nespecific relatiilor pe plan extern in cadrul aprovizionarii
si prezentat in textele de mai jos:
a. . furnizorii de materiale;
b. unitatile de transport;
c. compartimentul de conceptie-proiectare (de creatie, de cercetare-dezvoltare);
d. unitati specializate in importul de materiale;
e. institutii de cercetare specializate.
ANS: C

35. Conceperea ambalajului cuprinde, pe lânga alegerea tipului, stabilirea celorlalte elemente de
constituire a sa. Identificati in formularile de mai jos pe cea care nu contine aspecte cu privire
la conceperea ambalajului:
a. protectia interioara;
b. siistemul de inchidere;
sistemulc.de ambalare;
d. sistemul de etichetare;
e. sistemul de marcare.
ANS: C

36. Relatiile de colaborare se stabilesc de catre compartimentul aprovizionare cu o serie de alte

compartimente. Idenficati-le in textele de mai jos si stabiliti compartimentul cu care nu
realizeaza acest tip de relatie:
dintre structurile proprii aprovizionarii
a. compartimentul productie
b. furnizorii de materiale;
c. compartimentul desfacere;
d. epozitele de aprovizionare;
ANS: B

37. Identificati, in formularile de mai jos, obiectivul care nu este urmarit prin tipizare:
a. simplificarea productiei pe calea reducerii numarului de tipuri constructive;
b. cresterea eficientei si longevitatii produselor;
c. cresterea productivitatii prin marirea seriilor de fabricatie;
d. aplicarea pe scara larga a corelarilor dimensionale;
e. stabilirea de prescriptii de executie si metode de verificare de natura sa garanteze
buna comportare in exploatare.
ANS: B

38. Unul din aspectele dezvoltate din punct de vedere teoretic si practic si care a cunoscut o
atentie deosebita din partea specialistilor in aprovizionare o constituie problematica stocurilor.
Acestea includ o serie de probleme precum:
Precizati care dintre acestea nu se constituie in probleme ce le includ stocurile.
a. dimensionare;
b. modernizare
c. depozitare;
d. conservare;
e.redistribuire.

9
 ANS: B

39. Identificati in textele urmatoare tehnica ce nu se refera la afluirea ambalajelor.

Raspunsul corect este dat de varianta „B”.
a. tehnica autoportanta, specifica mijloacelor de transport, dar aplicata si altor
marfuri similare;
b. tehnica dispunerii marfurilor pe coloane si siruri in scopul manipularii lor mai
usoare;
c. tehnici specifice marfurilor lichide neambalate, incluzând transportul prin conducte
si cu cisternele;
d. tehnici specifice marfurilor solide in vrac;
e. tehnici specifice marfurilor cu gabarit mare, caracterizate prin operatii deincarcare-
descarcare efectuate cu utilaje cu cârlig;
ANS: B

40. Continutul notiunii de stoc si aria sa de cuprindere se interfereaza si cu alte segmente

economice precum:
Identificati care dintre acestea nu se incadreaza la interferenta cu notiunea de stoc.
a. ritmicitatea aprovizionarii;
b. determinarea si utilizarea capacitatilor de depozitare;
c. formarea loturilor de expeditie si transport;
d. asigurarea capacitatii de a face fata fluctuatiilor neasteptate ale productiei sau
vânzarilor;
e. gestionarea operativa a bunurilor.
ANS: D

41. Identificati formularea ce nu se refera la exigentele unui bun ambalaj:

a. sa fie depozitat corect pentru a nu-si pierde caracteristicile fizico-chimice;
b. . sa nu fie exagerat de mare pentru un continut minor;
c. sa nu fie luxos pentru un continut modest;
d. sa-si indeplineasca obligatia de baza cu privire la protejarea produsului;
e. sa fie competitiv.
ANS: A

42. Identificati in textele de mai jos pe cel care se refera la rolul stocurilor:
a. efectele negative ale uzurii morale a materialelor stocate;
b. infaptuirea unor ritmuri ridicate de dezvoltare economica;
c. a asigura conditii optime pentru desfasurarea, dupa un sistem rational, a activitatii
firmelor;
d. prelungirea duratei vietii produselor
e. utilizarea resurselor secundare rezultate din procesul de productie si din consum.
ANS: C

43. Identificati in cadrul formularilor de mai jos metoda care nu se constituie in metoda directa
folosita la receptia cantitativa:
a. metoda compararii;
b. metoda susbstitutiei;
c. metoda pas cu pas;

10
 d. metoda diferentiala;
e. metoda coincidentei
ANS: A

44. in activitatea practica stocurile de aprovizionare indeplinesc anumite functii denumite

principale; identificati in textele de mai jos una din aceste functii:

a. infaptuirea unor ritmuri ridicate de dezvoltare economica;

b. cresterea eficientei intregii activitati economice a firmei;
c. diminuarea eficientei activitatii economice prin scoaterea din circuit a unor
cantitati insemnate de resurse;
d. utilizarea intensiva, cu maxima eficienta a capacitatilor de productie si a
resurselor de munca;
e. asigurarea la timp si in totalitate a resurselor materiale necesare proceselor
productive.
ANS: B

45. Receptia calitativa a materialelor si produselor este mai pretentioasa si solicita mai multe
cunostinte tehnice. Pentru aceasta se stabilesc un anumit numar de probe in mod arbitrar, pe
baza unor calcule statistice. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se refera la
situatiile in care se aplica metodele calitative de verificare cu probe:
a. materialele sunt fabricate in serie sau in masa continua si nu corespund
prevederilor de calitate;
b. costul verificarilor este relativ ridicat fata de costul fabricatiei produselor;
c. verificarea articolelor din lot comporta incercari distructive;
d. este necesara determinarea mai multor marimi;
e. materialele si produsele sunt foarte solicitate sau au termene de garantie
relativ scurte, necesitând o circulatie rapida.
ANS: D

46. Identificati in textele de mai jos formularea care nu reprezinta una din trasaturile procesului de
stocare.
a. are caracter obiectiv si obligatoriu pentru toate unitatile economice;
b. corelarea constituirii, amplasarii si administrarii stocurilor cu indicatorii strategici
si in interdependenta cu rezultatele economico-financiare ale activitatii firmelor;
c. adaptarea sistematica a nivelului stocurilor la noi conditii economice, la cerintele
desfasurarii procesului de aprovizionare si asigurarii continuitatii fabricatiei, la
structurile organizatorice noi ce s-au creat si la noul ritm al derularii resurselor
materiale intre furnizori si beneficiari, in cadrul ciclului economiei de piata;

d. utilizarea intensiva, cu maxima eficienta a capacitatilor de productie si a resurselor

de munca, prin asigurarea la timp si in totalitate a resurselor materiale necesare
proceselor productive;
e. controlul stocurilor cu privire la respectarea nivelurilor si structurilor stabilite,
depistarea cantitatilor care depasesc aceste niveluri si devin amorfe, livrarea
operativa catre unitatile economice care au nevoie de un volum mai mare de
resurse.

11
 ANS: D

47. Identificati in textele de mai jos cazul (situatia) ce nu corespunde metodei controlului pe baza
unei singure probe:
a. produsele respective sunt fabricate de unitatea in cadrul careia se face verificarea;
b. costul luarii probelor este relativ ridicat fata de cazul examinarii exemplarelor;
c. când nu exista posibilitatea luarii probelor in mai multe etape din acelasi lot;
d. examinarea exemplarelor comporta incercari de lunga durata care se executa
simultan pentru toate exemplarele probei, iar verificarea pe baza de mai multe
probe ar intârzia prea mult circulatia produsului;
e. când personalul de verificare nu este familiarizat cu metodele de verificare pe
baza de probe.
ANS: A

48. Evolutia stocului curent intre minim si maxim este determinata de ritmul consumului si
cadenta cu care are loc eliberarea materialelor din stoc pentru acoperirea cererilor de
consum. Sub acest aspect consumul imbraca mai multe forme. Identificati in textele de mai
jos aceste forme..
a. consum specific si consum neritmic;
b. consum constant si consum periodic;
c. consum constant continuu si consum variabil;
d. consum uniform in timp si consum periodic;
e. consum ritmic si consum uniform.
ANS: C

49. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in directie de actiune pentru
realizarea unui consum economic:
a. fundamentarea tehnico-economica a indicatorilor de consum si valorificare a
resurselor materiale;
b. evitarea impactului dur cu piata de materii prime, materiale si energie;
c. ridicarea nivelului tehnic calitativ al produselor;
d. modernizarea structurii productiei din profilul de fabricatie;
e. folosirea de inlocuitori pentru resursele materiale clasice
ANS: B

50. Identificati in textele de mai jos factorul care nu are influenta asupra nivelului stocurilor.
a. efortul de stocare;
b. gradul de utilizare a capacitatilor de productie la furnizor raportat asupra nivelului
optim al stocurilor de materiale la beneficiar;
c. frecventa livrarilor in functie de conditiile furnizorilor si ale consumatorilor;
d. normele minime de livrare;
e. distanta fata de furnizor.
ANS: E

51. Identificati in cadrul formularilor de mai jos varianta ce nu reprezinta functii ale indicatorilor
de consum si valorificare:
a. instrument tehnico-economic justificativ de baza;
b. instrumente determinante, stimulatoare si de cointeresare, pentru folosirea

12
 economica a resurselor materiale;
c. nstrumente de mare eficienta practica destinate pentru urmarirea, controlul, analiza
si evaluarea modului de folosire a resurselor materiale la nivelul fiecarui punct de
consum din organigrama firmelor;
d. instrumente pentru evidentierea modului de valorificare a resurselor materiale la
nivelul firmei si al structurilor sale interne;
e. reprezinta o baza de comparatie viabila pentru produsele din fabricatie proprie, in
raport ce cele realizate de firme similare.
ANS: E

52. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in obiectiv al conducerii

procesului de stocare:
a. urmarirea sistematica a livrarilor programate pentru prevenirea intâr-zierilor, a
expedierii unor resurse necorespunzatoare calitativ;
b. formarea unor stocuri minime, asortate, care sa asigure desfasurarea normala, la
parametrii proiectati, a activitatii de ansamblu a firmelor prin alimentarea
continua a punctelor de consum in conditiile unui efort de stocare cât mai mic;
c. mentinerea stocurilor efective in limitele estimate;
d. prevenirea fenomenelor de lipsa de resurse materiale in stoc si de suprastocare, de
formare a stocurilor cu miscare lenta sau fara miscare;
e. pastrarea integritatii cantitative, a caracteristicilor fizico-chimice a resurselor pe
timpul stocarii.
ANS: A

53. Identificati care dintre formularile de mai jos nu se constituie in indicator de consum si
valorificare:
a. normele de consum (consumurile specifice);
b. coeficientii tehnici de utilizare productiva a resurselor materiale;
c. oeficientii de valorificare a resurselor materiale noi si refolosibile;
d. coeficientii produs-material;
e. coeficientii de masa neta si specifica a produselor.
ANS: D

54. Precizati formularea care nu se refera la una din modalitatile de actiune pentru concretizarea
obiectivelor conducerii procesului de stocare:
a. folosirea in dimensionarea stocurilor a unor modele economico-matematice
adecvate scopului urmarit, care tin seama de factorii concreti ce le conditioneaza
existenta si nivelul de constituire, de cheltuielile specifice pe care le antreneaza
procesul lor de formare;
b. alegerea furnizorilor a caror oferta prezinta cele mai avantajoase conditii
economice si asigura certitudine in livrarile viitoare;
c. aplicarea in procesul de urmarire-control a derularii proceselor de stocare, a
evolutiei stocurilor efective fata de limitele estimate, a unor metode si tehnici de
mare eficacitate si utilitate practica, cu accentuat caracter preventiv pentru
fenomene dereglatoare sau stari irationale;
d. valorificarea intr-un timp scurt a stocurilor devenite disponibile pentru deblocarea
operativa a fondurilor financiare astfel imobilizate;
e. asigurarea unor conditii de depozitare-pastrare judicioase in scopul prevenirii

13
 degradarilor de materiale stationate in stocuri.
ANS: B

55. Identificati in cadrul formularilor de mai jos pe cea care nu se refera la un criteriu de
clasificare a normelor de consum:
a. dupa elementele componente;
b. dupa destinatia de consum;
c. dupa locul ocupat in cadrul circuitului productiv;
d. dupa natura resurselor materiale;
e. dupa orizontul de timp de aplicare sau perioada de valabilitate.
ANS: C

56. Precizati modul corect de exprimare a stocurilor continut de enunturile urmatoare:

a. in unitati conventionale, calitative;
b. in unitati de productie, cantitative;
c. in unitati de masura proprii;
d. . in unitati naturale, unitati valorice, zile;
e. in unitati de masa si volum.
ANS: D

57. Identificati in formularile de mai jos varianta ce nu se constituie in element pe baza caruia se
determina normele tehnice de consum de energie:
a. pe baza consumurilor de energie propriu-zise;
b. pe baza bilanturilor energetice de proiect;
c. pe baza documentatiilor de investitii aprobate;
d. pe baza bilanturilor energetice reale elaborate de firma;
e. pe baza programelor de masuri de economisire a energiei.
ANS: A

58. Identificati in textele de mai jos punctul ce nu reprezinta caracteristicile elementelor de calcul
ale structurii stocurilor:
a. cererea de consum;
b. cantitatea de aprovizionat;
c. lotul cu care se face aprovizionarea;
d. parametrii de timp care intervin in procesele de stocare;
e. cererea variabila.
ANS: E

59. Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu se refera la factorii de influenta ai
procesului de croire:
a. caracteristicile dimensionale ale materialelor si reperelor;
b. volumul materialului care este efectiv folosit;
c. tipul productiei si tehnica ori tehnologia folosite in debitarea-decuparea reperelor;
d. varietatea dimensional-configurativa a reperelor obtinute dintr-un suport definit
poate conduce la o croire simpla sau complexa;
e. forma si structura interna a materialului de croit.

14
 ANS: B

60. Identificati in textele ce urmeaza formularea care nu se incadreaza in tipurile de gestiune

diferentiata a stocurilor
a. gestiunea cu cerere constanta, la intervale egale;
b. gestiune cu cerere imediata, slab crescatoare;
c. gestiunea cu cerere variabila, la intervale egale;
d. gestiunea cu cerere variabila, la intervale inegale;
e. gestiunea de tip sau cu doua depozite.
ANS: B

61. Identificati in textele urmatoare formularea ce nu se incadreaza la caile si sursele prin care se
realizeaza recuperarea si recircularea materialelor refolosibile:
a. colectarea si valorificarea materialelor, pieselor si subansamblelor reutilizabile;
b.
recuperarea, reconditionarea si refolosirea pieselor, subansamblelor si reperelor;
c. colectarea, prelucrarea si valorificarea materialelor refolosibile;
d. identificarea, strângerea si depozitarea materialelor;
e. recuperarea si refolosirea pieselor de echimb, subansamblelor reutilizabile rezultate
din dezmembrari.
ANS: D

62. Identificati in textele de mai jos punctul ce reprezinta momentul când are loc lipsa de stoc.
a. depozitarea si conservarea conduc la scaderea calitatii produselor;
b. modificarea structurii productiei;
c. nu este economic sa se constituie stocuri de materiale la un articol;
d. se comanda materiale in formate si dimensiuni diferite de cele reale;
e. are loc transferul de sarcini altei firme productive.
ANS: C

63. Identificati in textele urmatoare formularea ce nu se constituie in masura tehnico-

organizatorica destinata procesului de recuperare si valorificare a materialelor:
a. realizarea unui nivel ridicat al productivitatii muncii lucratorilor din acest
domeniu;
b. folosirea oportuna a solutiilor de croire rationala in cadrul proceselor de fabricatie;
c. mecanizarea complexa a operatiilor;
d. dinamizarea desfasurarii operatiilor de colectare si valorificare a materialelor
refolosibile;
e. reducerea cheltuielilor atrase de acest proces.
ANS: B

64. Identificati in textele de mai jos formularea care nu reprezinta consecinte ale detinerii
stocurile fara miscare in firma:
a. cheltuieli mari pentru intretinerea, depozitarea si conservarea materialelor;
b. supradimensionarea necesarului de materii prime si materiale;
c. dobânzi penalizatoare pentru creditele acordate;
d. blocarea spatiilor de depozitare;
e. degradarea, demodarea sau dezasortarea materialelor depozitate o perioada mai
indelungata de timp.

15
 ANS: B

65. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea care nu se constituie in factor ce
influenteaza strategia de desfacere:
a. profilul de activitate al firmei;
b. numarul de utilizatori potentiali;
c. caile de prospectare a pietei;
d. gradul de complexitate al produselor si serviciilor;
e. numarul de producatori sau prestatori de servicii de un anumit tip.
ANS: C

66. Identificati in textele de mai jos una dintre masurile pentru eliminarea efectelor negative
generate de imobilizarea materialelor.
a. desfasurarea unei ample actiuni de informare a potentialilor clienti de pe piata;
b. apelarea unor unitati specializate in studiul pietei, a unor agenti comerciali cu
experienta si sfera de actiune mare;
c. participarea la bursele de resurse materiale si produse, la târguri si expozitii;
d. folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in cadrul
firmei;
e. urmarirea permanenta a evolutiei stocurilor.
ANS: A

67. Strategia activitatii de desfacere se afla in strânsa interdependenta cu:

Identificati in cadrul variantelor prezentate mai sus textul care nu se refera la elementele de
interdependenta ale strategiei de desfacere.
a. organizarea activitatii de servire-vânzare, livrare-expeditie a produselor;
b. potentialul de productie sau de absorbtie care se poate pune in evidenta prin
estimare;
c. organizarea si modernizarea retelelor de distributie si de service;
d. oferirea si asigurarea serviciilor asociate produselor;
e. urmarirea comportamentului produselor la utilizatori.
ANS: B

68. Atunci când au aparut fenomene de imobilizare a resurselor in stocuri este necesar ca
problema sa fie solutionata prin diferite cai. In textele de mai jos identificati formularea care
nu reprezinta cale de solutionare.
a. folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in cadrul
firmei, dar pe alte destinatii de consum decât cele initiale si daca se justifica
economic;
b. inlocuirea unor materiale sau sortimente cu cele existente in stoc si utilizarea lor
pentru alte lucrari sau pentru alte produse;
c. asigurarea unor conditii optime pentru activizarea resurselor materiale blocate fara
scop economic in stocuri disponibile
d. contractele economice se adapteaza la noile conditii, tinându-se cont de gradul de
acoperire al sarcinilor de plan cu resursele materiale existente in stoc;
e. desfasurarea unei ample actiuni de informare a potentialilor clienti de pe piata
asupra resurselor materiale si produselor disponibile pentru vânzare, folosind in

16
 acest sens toate mijloacele posibile care se justifica economic.
ANS: C

69. Elaborarea planului strategic si a programelor de desfacere a produselor pe canalele prevazute

sau pe destinatari vizeaza urmatoarele activitati (actiuni):
a. informarea larga a potentialilor utilizatori asupra produselor si serviciilor care se
pot oferi pentru comercializare directa sau prin intermediari;
b. studiul pietei in vederea identificarii cererilor dimensional-structurale ale
viitorilor cumparatori-utilizatori;
c. evaluarea previziunilor in vânzari;
d. intocmirea portofoliului de comenzi si incheierea de contracte economice;
e. expedierea produselor pe canalele de distributie stabilite.
Identificati in cadrul variantelor prezentate mai sus textul care se refera la una
activitatile vizate de planul strategic si programele de desfacere a produselor.
ANS: E

70. Cheltuielile de stocare, cuprind cheltuielile efectuate cu:

Identificati formularea care contine raspunsul corect cu privire la ce cuprind
cheltuielile de stocare.
a. transportul intern, manipularea, depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza,
evidenta, sau eventuale deteriorari; imobilizarea fondurilor financiare;
b. stationarea resurselor materiale in stoc; primirea-receptia; transportul intern,
manipularea, depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau eventuale
deteriorari; imobilizarea fondurilor financiare;
c. stationarea resurselor materiale in stoc; primirea-receptia; imobilizarea fondurilor
financiare;
d. stationarea resurselor materiale in stoc; primirea-receptia; transportul intern,
manipularea, depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau eventuale
deteriorari;
e. stationarea resurselor materiale in stoc; transportul intern, manipularea,
depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau eventuale deteriorari.
ANS: B

71. In activitatea de desfacere a produselor firma poate adopta urmatoarele tipuri de strategii:
Identificati formularea ce nu reprezinta strategie in activitatea de desfacere a produselor.
a. strategii in investigarea pietei;
b. strategii interstitiale;
c. strategii in domeniul produsului;
d. strategii in domeniul publicitatii si promovarii vânzarilor;
e. strategii in domeniul distributiei.
ANS: B

72. Indicati in formularile de mai jos afirmatia care nu are tangenta cu marimea efortului direct de
stocare:
a. cheltuieli cu salariile muncitorilor si personalului administrativ care deservesc
depozitele, inclusiv cotele pentru asigurari sociale aferente;
b. cheltuieli pentru energie electrica, combustibili, carburanti, abur, destinate

17
 desfasurarii proceselor tehnologice de manipulare - depozitare - conservare;
c. cheltuieli cu amortismentele mijloacelor fixe, respectiv pentru constructii, utilaje,
mecanisme si alte mijloace de inventar ale depozitelor;
d. cheltuielile ocazionate de formarea si detinerea stocurilor;
e. cheltuieli pentru intretinerea si repararea instalatiilor si echipamentelor.
ANS: D

73. In activitatea economica s-au sedimentat si conturat urmatoarele strategii de tip antreprenorial
care au condus la realizarea succesului economic:
Identificati formularea ce nu reprezinta tip de strategie de desfacere de tip
antreprenorial in domeniul produselor.
a. utilizarea tuturor resurselor de care dispune firma sau antreprenorul;
b. stabilirea tintei acolo unde nu exista nimic;
c. descoperirea si ocuparea unei brese ecologice;
d. crearea unui climat favorabil cumpararii;
e. schimbarea caracteristicilor economice ale unui produs, ale unei piete de desfacere
sau ale unui domeniu.
ANS: D

74. Stocurile peste necesar sau suprastocarea reprezinta acumulari de resurse materiale care
depasesc nevoile firmei pentru perioada respectiva; aceasta situatie se datoreaza unor cauze
obiective. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce nu contine aceste cauze:
a. folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in
cadrul firmei, dar pe alte destinatii de consum decât cele initiale si daca se justifica
economic;
b. specificarea si comandarea materialelor in formate, dimensiuni, compozitii,
calitati diferite de cele reale, necesare in procesul de productie;
c. livrarea de catre furnizori a unor materiale in sortotipodimensiuni diferite de cele
prevazute in comenzile primite de la beneficiari si in contractele economice
incheiate cu acestia;
d. modificarea pe parcursul anului a structurii productiei, fara adaptarea
corespunzatoare a planului de aprovizionare;
e. livrarea de catre furnizori a materialelor in neconcordanta cu termenele stabilite
prin contracte sau expedierea unor loturi mai mari decât cele care au stat la baza
dimensionarii stocurilor.
ANS: A

75. Sfera de cuprindere a serviciilor se poate materializa in:

Identificati formularea ce nu reprezinta sfera de cuprindere a serviciilor.
a. servicii care contribuie la conceperea si fabricatia unor produse;
b. serviciile care inlesnesc comercializarea produselor;
c. asistenta in domeniul organizarii si conducerii productiei;
d. modalitatile practicate de producator-furnizor pentru desfacerea produselor sale;
e. asistenta in domeniul organizarii si conducerii activitatii de desfacere.
ANS: D

18
76. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce nu contine una dintre metodele de
calcul a stocurilor de productie.
a. metoda calculului direct;
b. metoda minim-maxim;
c. metoda calculului indirect;
d. metode ce iau in calcul cheltuielile antrenate de procesele de aprovizionare-
stocare;
e. metoda statistica.
ANS: B

77. Identificati in cadrul variantelor de mai jos textele care nu se refera la functiile serviciilor:
a. de inlesnire a comercializarii produselor;
b. de sporire a volumului si eficientei vânzarilor;
c. de imbunatatire a calitatii ofertei;
d. de imbunatatire a calitatii ofertei;
e. de stabilizare si permanentizare a relatiilor cu partenerii.
ANS: A

78. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce contine unul dintre elementele de care
depinde pragul de comanda-reaprovizionare:
a. durata de reaprovizionare;
b. durata de alimentare a sectiilor consumatoare;
c. durata de fabricatie a produselor.
d. durata de emitere a comenzii de reaprovizionare;
e. durata de pastrare a resurselor in stocuri in depozite si magazii;
ANS: A

79. Precizati care din variantele de text de mai jos se refera la principalii indicatori specifici ce
definesc continutul planului si programelor de desfacere:
a. stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de gestiune; stocul
preliminat de produse finite la sfârsitul perioadei de gestiune; stocul de siguranta;
b. volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la sfârsitul perioadei de
gestiune;
c. volumul desfacerilor; stocul de conjunctura; stocul preliminat de produse finite la
sfârsitul perioadei de gestiune;
d. volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de
gestiune;
e. olumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de
gestiune; stocul de produse finite destinate desfacerii la sfârsitul perioadei de
gestiune.
ANS: E

80. Precizati care dintre formularile de mai jos reprezinta metoda de calcul a stocului de siguranta:
a. metoda IMPACT;
b. metoda calculului indirect;
c. metoda devierii medii;
d. metoda abaterii mediei patratice;

19
 e. metoda bazata pe timpul de reaprovizionare.
ANS: B

81. Pe timpul cât produsele finite se gasesc in stocul de desfacere acestea trebuie sa suporte o
serie de operatii precum:
Identificati operatiile care nu se incadreaza la acest moment.
a. primirea si receptia produselor finite sosite de la sectiile de fabricatie;
b. inregistrarea in evidenta si incarcarea gestiunii;
c. se face egalitatea dintre stocul previzionat si stocul real apreciindu-se cu o valoare
probabila;
d. sortarea produselor finite;
e. asamblarea, compunerea, efectuarea unor operatiuni de mon-taj;
ANS: C

82. Viteza de rotatie arata in ce masura fondurile materiale circula mai repede, parcurgând intr-un
timp cât mai scurt fazele circuitului economic; orice stationare de lunga durata a acestor
fonduri conduce la realizarea unei productii materiale mai mici. Se cunosc datele de mai jos:
- stocul mediu de productie in expresie valorica este de 625 uv;
- necesarul de consum exprimat valoric este de 5000 uv;
- numarul de zile din an este de 360.
Aplicând formula vitezei de rotatie a stocurilor identificati varianta corecta de raspuns
din formularile de mai jos:
a. 25;
b. 35;
c. 45;
d. 15;
e. 30.
ANS: C

83. Etapele pe care le parcurge un produs in decursul existentei sale sunt, in general, urmatoarele:
Precizati care dintre texte nu se constituie in etapa parcursa de catre produse in
decursul existentei lor.
a. nasterea produsului;
b. cresterea vânzarilor;
c. orientarea catre produse noi;
d. maturitatea;
e. declinul.
ANS: C

84. Precizati care din textele de mai jos contin sistemele de indexare uzitate in nomenclatorul de
materiale si echipamente tehnice:
a. sistemul zecimal;
b. sistemul milenar;
c. sistemul centisimal;
d. sistemul alfa - numeric si numeric;
e. sistemul combinat.
ANS: D

20
85. Cauzele care pot conduce la incetinirea ritmului de crestere a vânzarilor si de dezvoltare a
produsului lansat sunt urmatoarele: Precizati care dintre texte nu se constituie in cauze ale
incetinirii ritmului de crestere a vânzarilor si de dezvoltare a produsului.
a. produsul nu raspunde din punct de vedere calitativ cerintelor cumparatorilor;
b. a considera produsul patruns pe piata ca vechi, din care cauza va trebui ca, odata ce
perioada de crestere s-a terminat, sa se orienteze catre alte produse noi;
c. piata nu este prospectata corespunzator ceea ce conduce la o saturare timpurie a
ei, la lipsa de cerere, la restrângerea zonelor de consum;
d. reclama, publicitate, prezentare slabe, ce nu sustin in suficienta masura ritmul
asteptat al vânzarilor;
e. aparitia unui produs similar imbunatatit, sau a unui produs cu totul nou care
cuprinde in gama utilizarilor lui si utilizarile produsului lansat anterior pe piata.
ANS: B

86. Nomenclatorul de resurse materiale si echipamente trebuie sa raspunda unor cerinte.

Identificati in textele de mai jos formularea ce nu reprezinta cerinta.
a. sa cuprinda toate articolele de care are nevoie firma, pe toate subsistemele
componente, pe intreaga perioada de gestiune;
b. sa prevada pozitii de rezerva pentru includerea ulterioara in cadrul acestuia a noi
articole neprevazute sau neidentificate initial;
c. sa asigure o ordonare stricta a materiilor prime si materialelor;
d. sa cuprinda fiecare articol distinct la o singura pozitie si sa ii corespunda un singur
numar de cod;
e. sa fie completat la zi.
ANS: C

87. Precizati care dintre textele de mai jos nu reprezinta functie pe care o indeplinesc marcile:
a. indica originea produsului;
b. garanteaza calitatea produsului;
c. tendinta de a crea o varietate de presiuni;
d. stimuleaza solicitarea si cumpararea produsului;
e. contribuie la desfasurarea unei concurente loiale deoarece inlatura posibilitatea de
a confunda un produs fabricat de o firma cu acelasi produs facut de alta firma.
ANS: C

88. Procesul de elaborare a planului si a programelor de aprovizionare materiala are la baza o

serie de elemente pe care le prezentam in continuare:
Precizati care dintre formulari contine elementul ce sta la baza elaborarii planului de
aprovizionare.
a. asigurarea unei stricte corelari intre necesitatile de consum cu potentialul pe
structura de resurse materiale care pot fi asigurate, in scopul indeplinirii
obiectivelor de ansamblu ale activitatii firmei;
b. modificarile de ordin tehnic, tehnologic si organizatoric ce au loc in cadrul
firmelor;
c. imbunatatirea structurii materiale;
d. determinarea necesarului de resurse materiale, materii prime si energetice destinate
realizarii activitatii de baza a firmei, respectiv fabricatiei de produse, executarii de

21
 lucrari sau de prestatii de servicii, denumit generic necesar de consum;
e. tendintele si mutatiile ce se inregistreaza pe piata interna si externa de materii
prime.
ANS: D

89. Precizati care dintre textele de mai jos nu reprezinta functie pe care o indeplinesc marcile:
a. indica originea produsului;
b. garanteaza calitatea produsului;
c. tendinta de a crea o varietate de presiuni;
d. stimuleaza solicitarea si cumpararea produsului;
e. contribuie la desfasurarea unei concurente loiale deoarece inlatura posibilitatea de
a confunda un produs fabricat de o firma cu acelasi produs facut de alta firma.
ANS: C

90. Precizati care din textele de mai jos nu se incadreaza la activitatea operativa de desfacere a
produselor:
a. organizarea minutioasa a operatiunilor de pregatire a produselor pentru livrare;
b. formarea loturilor complete si complexe, unitare pentru livrare;
c. intocmirea documentelor de expeditie;
d. pregatirea pietei cu privire la aparitia unor noi produse;
e. derularea propriu-zisa a actiunii.
ANS: D

91. Care dintre variantele din textul de mai jos nu reprezinta obiective ale strategiei in
aprovizionarea materiala:
a. stabilirea pe structura a necesitatilor reale de resurse materiale pentru consum;
b. implementarea unui sistem informational simplu, cuprinzator, operativ, care sa
permita evidentierea in timp util a starii proceselor de aprovizionare-stocare si
consum al resurselor materiale;
c. mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in
limitele maxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate;
d. mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in
limitele maxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate;
e. formarea unor stocuri minim necesare, care sa asigure acoperirea ritmica, completa
si complexa a cererilor pentru consum in conditiile antrenarii unor costuri minime
de achizitionare, aducere si depozitare a resurselor materiale.
ANS: B

92. Precizati care din textele de mai jos nu reprezinta obiectiv al analizei gradului de indeplinire a
planului de desfacere:
a. stabilirea gradului in care firma si-a indeplinit planul de livrari;
b. gradul de acoperire cu contracte a activitatii de desfacere;
c. nivelul imobilizarilor de produse finite in stocuri, in raport cu limitele normate;
d. ponderea produselor noi livrate in raport cu productia vânduta;
e. estimarile privind vânzarile suplimentare catre clientii potentiali.
ANS: E

22
93. Identificati in textele de mai jos varianta care nu reprezinta modalitati de realizare a strategiei
de aprovizionare:
a. identificarea necesitatilor de consum pentru toate destinatiile de utilizare a
resurselor materiale si evaluarea lor folosind metode si modele adecvate;
b. mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in
limitele maxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate;
c. alegerea anticipata a resurselor materiale oferite de piata, folosind o paleta
extinsa de criterii de selectie;
d. aplicarea, cu prioritate, in dimensionarea stocurilor a unor modele care asaza
nivelul acestora pe criterii economice;
e. folosirea in urmarirea si controlul dinamicii stocurilor efective a unor metode si
tehnici eficiente si de utilitate practica.
ANS: B

94. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea care nu reprezinta etapa de parcurs in
organizarea si concretizarea relatiilor comerciale de desfacere:
a. studierea pietei de materiale si produse;
b. alegerea de catre viitorii clienti a preturilor;
c. alegerea beneficiarilor (furnizorilor);
d. alegerea modului de prezentare a produselor pe piata;
e. testarea credibilitatii.
ANS: D

95. Factorii care influenteaza strategiile in cumpararea de resurse materiale pot fi urmatorii:
a. disponibilitatile de pe piata de cumparare;
b. numarul de furnizori;
c. varietatea produselor;
d. intelegerile intre furnizori;
e. costurile de intrare pe piata de cumparare.
ANS: C

96. Acordul de parteneriat trebuie sa rezolve urmatoarele probleme principale:

Identificati in cadrul variantelor de mai sus textul care nu se refera la ce probleme
trebuie sa rezolve acordul de parteneriat.
a. raspunderea asupra reusitei produsului sa revina subfurnizorului, evident in
proportiile si limitele ce se vor stabili in cadrul acordului;
b. repartitia riscurilor economice, care in prezent apasa unilateral, pe cei trei
parteneri-subfurnizor, furnizor, cumparator (beneficiar);
c. accentuarea organizarii fabricatiei produselor pe linii de flux;
d. conceptia tehnica sa apartina si subfurnizorului, pentru partea lui de contributie la
realizarea produsului, avându-se in vedere ca aceasta sa se incadreze in conceptia
de ansamblu a produsului, sa fie functionala, utila si sa reprezinte un proces tehnic
cu avantaje economice nete fata de situatia anterioara;
e. subfurnizorul sa nu fie izolat de consumatorul final, ci sa aiba dreptul de a colabora
cu acesta, favorizându-se astfel contributia la gasirea unor solutii mai bune si cu un
profit mai mare in raport cu cele ale furnizorului principal.
ANS: C

23
 97. Pozitia firmei in cadrul pietei, in calitate de producator-furnizor necesita evidentierea unor
caracteristici speciale ale acesteia. Caracterizarea furnizorilor se poate face dupa cum
urmeaza:
Identificati formularea care nu se constituie in criterii de caracterizarea a furnizorilor.

a. ca producatori;
b. prin resursele oferite;
c. prin facilitatile oferite consumatorilor;
d. prin calitatea managementului;
e. prin sistemul de preturi.
ANS: E

98. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea ce nu se refera la factorii de evolutie a
contextului stimulator al practicilor subfurnizoratului:
a. factorii tehnologici;
b. factorul geospatial;
c. factorii economici si financiari;
d. factorii culturali;
e. factorii socio-politici.
ANS: B

99. Identificati in textele de mai jos varianta care nu se constituie in criteriu obiectiv de apreciere
a furnizorilor reali
a. modul de derulare a livrarilor anterioare;
b. modul de respectare a conditiilor referitoare la cantitatea comandata, cantitatea
livrata efectiv, sortimentatia prevazuta, calitatea solicitata;
c. preocuparea pentru a-si face cunoscute conditiile de livrare;
d. modul in care se procedeaza in cazul materialelor si produselor respinse la receptia
calitativa si cantitativa;
e. informarea clientilor despre modernizarile pe care le are in vedere furnizorul sau
produsele noi prevazute pentru fabricatie.
ANS: C

100. Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu se constituie in criteriu de
clasificare a contractelor economice.
a. dupa obiect;
b. dupa elementele care pot reprezenta obiect al unui contract;
c. dupa modul de stabilire a conditiilor contractuale;
d. dupa orizontul de timp la care se refera;
e. dupa forma in care se concretizeaza.
ANS: C

101. Identificati in textele de mai jos care dintre variante nu contine factori favorizanti ai relatiilor
contractuale :
a. când intre cumparatori si furnizori s-au format relatii traditionale in procesele de
aprovizionare-desfacere, ca urmare a adâncirii specializarii si cooperarii in

24
 productie;
b. când preturile de vânzare la care urmeaza a fi livrate produsele si forma de
decontare sunt congruente;
c. când obiectul relatiilor economice contractuale il constituie aprovizionarea cu
materii prime si materiale de baza (carbuni, sisturi bituminoase, minereuri);
d. in cazul masinilor, utilajelor si instalatiilor, al altor produse complexe destinate
obiectivelor de investitii;
e. in cazul produselor care se realizeaza de una sau un numar restrâns de firme
producatoare si sunt destinate unuia sau mai multor consumatori traditionali.
ANS: B

25