Sunteți pe pagina 1din 2

INTERJECIA

I n t e r j e c i a este o parte de vorbire neflexibil care exprim, prin


sunete articulate, senzaii, stri sufleteti, manifestri de voin ale
vorbitorului sau imit sunete i zgomote din natur.

Clasificarea interjeciilor
1. Dup structur i din punctul de vedere al originii lor, interjeciile se
grupeaz n urmtoarele clase:
interjecii p r i m a r e (simple): ah!, aoleu!, of!, vai!, bre!, poc!, bravo!,
halal!, adio! etc.
interjecii c o m p u s e : cioc-boc!, hodoronc-tronc!, tic-tac!, trosc-pleosc!,
treanca-fleanca!, tura-vura! etc.
interjecii formate din alte pri de vorbire sau din grupuri de cuvinte
prin conversiune: Doamne!, Poftim!, Ca s vezi!, Doamne ferete!, Ajutor! etc.
2. Dup semnificaia lor, interjeciile sunt de trei feluri:
interjecii cu v a l o a r e e m o t i v (exprim senzaii sau sentimente):
a!, ah!, aoleu!, a!, brr!, bravo!, ehe!, halal!, hm!, oho!, of!, poftim!, ura!, vai!,
zu! etc.
interjecii care exprim un a c t d e v o i n sau servesc ca m i j l o c
d e a d r e s a r e : ajutor!, aho!, alo!, bre!, cea!, cuu-cuu!, haide!, his!, ho!,
iat!, mi!, pst!, ptru!, pui-pui!, stop!, zt! etc.
interjecii i m i t a t i v e sau o n o m a t o p e e (reprezint reproducerea
aproximativ a sunetelor din lumea nconjurtoare): bang!, bz!, boc!,
bldbc!, buf!, cirip!, cotcodac!, cucu!, cucurigu!, gogl!, ham!, ha!, hor!,
mrr!, piu!, pleosc!, trosc!, zdup!, zvr! etc.
Cele mai multe interjecii cu valoare emotiv sunt polisemantice. Ele i
precizeaz sensul doar n cadrul contextelor n care apar.

ntrebuinarea interjeciilor

Dup rolul lor, se disting urmtoarele tipuri de interjecii:


a) interjecii care alctuiesc p r o p o z i i i n e a n a l i z a b i l e. Ele se
folosesc fr a realiza relaii cu celelalte pri ale propoziiei: Vai, m doare!
Ura, am nvins! Sfinte Dumnezeule, ce-ai pit?
b) interjecie care ndeplinesc f u n c i a
unei
pri
de
p r o p o z i i e. Aceste interjecii se ncadreaz n structura sintactic a
propoziiei ndeplinind urmtoarele funcii sintactice:
subiect: Din desi se auzea mor-mor-mor!
predicat: Hai la culcare! El atunci trosc! una la ceaf!
nume predicativ: Era vai de capul lor!
complement direct: Am auzit trosc! i puntea s-a rupt n dou.
complement circumstanial de mod: Btea cioc! cioc! la fereastr.
complement instrumental: Avea o hain cptuit cu aoleu!