Verbul este partea de vorbire care arata actiunea, starea sau existenta.

Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arata cum considera vorbitorul actiunea: reala, posibila,
conditionata, poruncita.
Modurile verbului sunt :
a)personale (predicative), cand verbul isi schimba forma dupa persoana si numar si formeaza predicatul
propozitiei.
n limba romn exist cinci moduri personale.Aceste moduri personale au rol numai de predicat .
Indicativ

Prezent: nv, nvei, nva, nvm, nvai, nva

Trecut

Perfect compus - exprim un proces trecut i

ncheiat dar neprecizat n timp

Am nvat, ai..., a..., am..., ai..., au nvat

Imperfect - exprim un process trecut dar

neterminat n momentul vorbirii

nvam, nvai, nva, nvam, nvai, nvau

Mai mult ca perfect - exprim un process trecut i

ncheiat naintea altui process trecut i ncheiat

nvasem, nvasei, nvase, nvaserm, nvaseri,

nvaser

Perfect simplu - exprim un process trecut i

ncheiat momentan sau ntr-un interval de timp
delimitat

nvai, nvai, nv, nvarm, nvari, nvar

Viitor: Voi nva, vei..., va..., vom..., vei..., vor nva

Prezent:

Condiional Optativ

Aceste scnduri ar fi cam greu de ridicat.

M-a duce dar n-am chef.

Chestiile astea nu v-ar ajuta cu nimic.

i-a da-o dar am pierdut-o.

Perfect:

Aceste scnduri ar fi fost cam greu de ridicat.

M-a fi dus dar n-aveam chef.

Chestiile astea nu v-ar fi ajutat cu nimic.

i-a fi dat-o dar am pierdut-o.

Imperativ

Pleac!

Scoal-te!

Urmrete-i!

Povestii-ne!

Prezent:

Conjunctiv

Mi-a dori s pot.

Vrem ca tu s ne ari.

Majoritatea copiilor nu vor dect s se joace.

Perfect:

Mi-a dori s fi putut.

Voiam ca tu s ne fi artat.

Mai bine ar fi fost s ne fi dus altundeva.

b) nepersonale (nepredicative), cand verbul nu-si schimba forma dupa persoana si au alte functii sintactice, nu
aceea de predicat verbal.

Bifati raspunsul pe care il considerati corect:

1.In enuntul: As manca o inghetata, verbul este la modul conditional-optativ.
Adevarat

Fals

2. Verbele la moduri personale au functia sintactica de predicat verbal.

Adevarat

Fals

3.Timpul perfect compus apartine modului conjunctiv.

Adevarat

Fals

4.Indicativ, conjunctiv, imperativ si conditional-optativ sunt moduri personale.

Adevarat

Fals

Modurile nepersonale
Verbele care nu isi modifica forma dupa persoana si care in propozitie nu au functie sintactica de predicat
sunt la moduri nepersonale sau nepredicative.
Modurile nepersonale (nepredicative) sunt:

infinitivul

participiul

gerunziul

supinul.

Modul infinitiv
Infinitivul este modul care denumeste actiunea exprimata de verb, adica este numele acestei actiuni.

i-am dat-o pentru a te ghida.

A se pstra n loc rcoros i uscat.

A nva bine o limb strin poate dura ani.

Au luat-o fr a ti ce s fac cu ea.

una scurta (a citi, a se plimba, a scrie, a zice, a face)

una lunga (citire, plimbare, scriere, zicere, facere) care a

trecut definitiv in categoria substantivului.

Exista doua forme de infinitiv:

In limba actuala, infinitivul este foarte frecvent inlocuit cu conjunctivul.

Infinitivul denumeste actiunea in doua forme temporale:
a) prezent: a face, a scrie, a lucra, a vedea;
b) perfect: a fi facut, a fi scris, a fi lucrat, a fi vazut.
Modul infinitiv are ca marca prepozitia a, care dispare cand infinitivul urmeaza dupa verbele a putea, a sti.
Nu poti da cat ti se cere.
Multe mai stiti vorbi.
Modul participiu
Participiul indica rezultatul actiunii, este o forma de baza pentru formarea timpurilor si modurilor compuse.

Pariul a fost mrit.

Cstoria ne va fi binecuvntat.

Hoii erau nconjurai.

Cmile au fost ifonate.

Are valoare adjectivala, cand se acorda cu substantivul determinat in gen, numar si caz(citit, citita, cititi, citite):
Cartea citita a fost interesanta.
Are valoarea substantivala, cand este articulat cu articol enclitic sau este precedat de un articol proclitic:
Ranitul s-a vindecat.
Un ranit a fost adus la spital.
Are valoare adverbiala, cand determina un verb:
Noi i-am vorbit deschis.
Modul gerunziu
Gerunziul este un mod nepersonal, care nu poate fi niciodat verbul principal (predicatul)
al propoziiei. El nu are forme diferite n funcie de persoan i exprim o aciune n curs
de desfurare, fr referire la momentul vorbirii. Formal poate fi recunoscut dup
terminaia -nd pentru toate verbele (cntnd, vznd, spunnd, avnd) cu excepia
celor terminate la infinitiv n -i (citind, privind, zmbind) i a celor a cror rdcin se
termin n -i (tind, liniind, apreciind).
a lucr / a lucr / nd
a ven / i ven / ind

M-am nclat n grab, uitnd s m leg la

ireturi.

I-a enervat pe toi, netcnd din gur.

M-am trezit, nemaiputnd dormi.

Ne-am dus la pia gndindu-ne la ce s

cumprm.

Unele gerunzii se ortografiaza cu 2 "i"

Ex:

fiind;

stiind.

Se scrie cu cratima cand se rosteste impreuna cu un pronume forma neaccentuata.

Ex:

vazand-o;

crezandu-l;

ascultandu-i.

Modul supin
Supinul este modul nepersonal/ nepredicativ care indica scopul actiunii, destinatia si provenienta unui obiect.
Se formeaza din participiul invariabil precedat de o prepozitie simpla sau compusa:

dupa

la

pentru

de la.

de nvat

la nvat

dup nvat

pentru nvat

de, cu, la, pentru, dup + participiul verbului:

a) scopul actiunii: Ei au plecat pentru vanat.

b) destinatia obiectului: Am adus unelte de pescuit.
c) provenienta: Fructele sunt de la cules.
Functii sintactice
Funciile sintactice ale verbelor
la modurile nepersonale

MODUL INFINITIV:
- SUBIECT: A citi este o plcere
- NUME PREDICATIV: Plcerea mea este a citi.

ATRIBUT VERBAL: Am dorina de a citi mai mult

COMPLEMENT DIRECT: Pot citi orice carte.
COMPLEMENT INDIRECT: M gndesc a citi mai mult.
COMPLEMENT CIRCUMSTANIAL DE MOD: A venit fr a citi.
COMPLEMENT CIRCUMSTANIAL DE TIMP: nainte de a citi lectura i-a fcut temele

MODUL SUPIN:
-

SUBIECT: De citit este o plcere.

NUME PREDICATIV: Plcerea mea este de citit multe cri.
ATRIBUT VERBAL: Plcerea de citit o am din copilrie.
COMPLEMENT DIRECT: Am de citit trei romane.
COMPLEMENT INDIRECT: M-am plictisit de citit.

MODUL GERUNZIU:
- SUBIECT: Se aude tunnd.
- ATRIBUT VERBAL: Valuri cu creste spumegnd se loveau de stnci. (gerunziu neacordat)
- COMPLEMENT CIRCUMSTANIAL DE MOD: Dunrea curge mereu suotind.
- COMPLEMENT CIRCUMSTANIAL DE TIMP: Baiazid, privind la dnsul, l ntreab cu
dispre.
- ATRIBUT ADJECTIVAL: Courile fumegnde sunt semnul gerului. (gerunziu acordat)
- NUME PREDICAIV: Minile sincere sunt tremurnde. (gerunziu acordat)
MODUL PARTICIPIU:
- ATRIBIT ADJECTIVAL: M-am oprit n lunca btut de brum. (valoare adjectival)
- NUME PREDICATIV: Copacul din faa casei este nflorit. (valoare adjectival)

1.Bifeaza seria care contine numai verbe la conjugarea I :

a) a invata, a tine, a lucra.
b) a treiera, a ploua, a accentua
c) a imbunatati, a citi, a impleti.

2.Participiul verbului a face este:

a) facut, facuta, facuti, facute
b) facuta, facutilor, facutelor, facutului
c) facusem, faceau, facusera, facui
3.In propozitia A desena este o placere pentru el., functia sintactica a
verbului la modul infinitiv este:
a) predicat
b) subiect
c) complement direct