Rosu Georgeta

AMS I

Formele de guvernamant
Forma de guvernamant se refera la modul in care se constituie, se organizeaza
si functioneaza institutiile puterii in stat.Se diferentiaza doua mari forme de
guvernamant:
- monarhia, reprezinta forma de guvernamant prin care statul este condus de
un monarh, iar puterea este transmisa ereditar sau prin desemnare.In cazul transmiterii
ereditare a puterii, urmasul la tron este de regula primul nascut in cadrul familiei.In al
doilea caz, urmasul la tron este desemnat de catre un grup de nobili.
Monarhia poate fi absoluta si se caracterizeaza prin faptul ca intreaga putere
apartine monarhului sau constitutionala in cadrul careia monarhul conduce pe baza
unei constitutii, puterea fiind exercitata si de alte organe de stat (parlament, guverrn,
instante judecatoresti).Monarhiile contemporane sunt monarhii constitutionale
(ex.Marea Britanie, Spania, Olanda, Suedia, Belgia, Danemarca, Luxemburg).
- republica este statul condos de un presedinte ales fie prin vot universal fie
de Parlament.In republica parlamentara ( Italia, Germania, Grecia) presedintele este
ales de parlament, iar cea prezidentiala ( FRanta, Irlanda, Austria) este ales de
cetateni.

Republicile cu sefi de stat alesi de cetateni

In Austria, functia de presedinte este instituita prin Constiutia din
1920.Presedintele este ales pe o perioada de 6 ani putand fi reales o singura data.
In Finlanda, functia a fost instituita prin Constitutia din 1919.In 1994 a fost
instituita alegerea in doua tururi de scrutin cu majoritatea absoluta a voturilor
exprimate.
In Franta, presedintele republicii se allege pe o perioada de 7 ani prin vot
universal direct, cu majoritatea absoluta a voturilor exprimate in doua tururi de
scrutin.Prin revizuirea din septembrie 2000, mandatul presidential a fost redus la 5
ani, incepand cu alegerile din 2002.Mandtul poate fi reinnoit in mod nelimitat.
In Republica Irlanda alege la nivel naional un ef de stat - preedinte - i un
legislativ .Preedintele este ales pentru un mandat de apte ani de ctre cetenii
irlandezi rezideni n republic .Locuitorii din republic(ceteni irlandezi sau
britanici)pot participa la alegerile pentru parlamentul naional.Rezidenii care sunt
ceteni ai oricrui stat membru al uniunii europene pot vota la alegerile pentru
parlamentul european, n timp ce orice rezident, indiferent de cetenie, poate
participa la alegerile locale .
Puterile si rolul politic al presedintilor din Austria, Finlanda, Franta, Irlanda si
Portugaliasunt diferite ceea ce demonstreaza ca alegerea prin vot direct al cetatenilor
nu constituie sursa puterii ci statutul sefului statului in cadrul sistemului politic si
personalitatea acestuia.

Republicile in care seful statuui se alege in mod indirect

In Germania, pentru alegerea efului statului se constituie Adunarea Federala
o dat la cinci ani. Adunarea este format din membri Bundestagului i de un numr

Rosu Georgeta
AMS I
egal de reprezentani populari ai landurilor, desemnai n funcie de principiile de
mprire a influenei fiecrei regiuni, conform Articolului 54, aliniatul 3 din
Constituia Germaniei.
Adunarea Federal este cel mai mare for parlamentar german. Numrul
delegailor nu este constant, el a oscilat mereu n funcie de numrul mandatelor din
Bundestag i a fost influenat major de reunificarea Germaniei n 1990.
Cele 16 landuri i trimit reprezentanii n funcie de numrul locuitorilor
fiecrei regiuni i de mrimea grupurilor parlamentare din legislativele regionale. La
Adunarea de la Berlin nu sunt trimii doar politicieni, ci i personaliti din sport i
cultur, care voteaz pentru alegerea preedintelui.
Oficial, preedintele Bundestagului este cel care fixeaz data ntrunirii
Adunrii Federale. Din 1979 ns, forul special se ntrunete mereu pe 23 mai, ziua n
care a intrat n vigoare Constituia din 1949 i n care a luat natere Republica
Federal Germania.
Locul de ntrunire nu a fost unul fix: n 1949 reuniunea a avut loc n noua
capital federal Bonn; din 1954 pn n 1969 s-a mutat n Berlinul de Vest iar ntre
1974 i 1989 din nou la Bonn.
Abia din 1994 Adunarea Federal are loc n cldirea Reichstag-ului din Berlin.
eful Adunrii este ntotdeauna preedintele Bundestag.
n primele dou runde de votare, pentru alegerea unui preedinte este nevoie de votul
majoritii membrilor, aa-numita majoritate absolut.
Dac nu se reuete alegerea unui ef de stat n dou tururi, se mai voteaz o
dat. Candidatul cu cele mai multe voturi este declarat ctigtor. Ajunge deci aanumita majoritate simpl.
In Grecia, presedintele se alege pentru un mandate de 5 ani,de catre Camera
Deputatilor cu majoritate de 2/3 din numarul membrilor, conform Constitutiei din
1975.Mandatul poate fi reinoit o singura data.
Eligibil pentru Preedinie este orice persoan care:

are cetenie greac de cel puin 5 ani

are o mam sau tat de origine greceasc
are 40 de ani sau mai mult
poate vota

Cnd un mandat prezidenial expir Parlamentul voteaz pentru a alege noul

Preedinte. n primele dou ture de scrutin o majoritate de 2 / 3 (200 de voturi) este
necesar. Turul al treilea i ultimul necesit un 3 / 5 (180 voturi) a majoritii. n cazul
n care turul al treilea este nu poate fi valorificat, Parlamentul este dizolvat, iar
alegerile sunt proclamate de ctre fostul preedinte n urmtoarele 30 de zile. n noul
Parlament,alegerea preedintelui este repetat imediat necesitnd o majoritate de 3 / 5
pentru votul iniial, o majoritate absolut (151 voturi) pentru al doilea tur de scrutin i
2

Rosu Georgeta
AMS I
o majoritate simpl pentru al treilea tur i pentru cel final. Sistemul este conceput
astfel nct s promoveze un consens n rndul candidailor principalelor partide
politice la preedinie.
In Italia, preedintele este ales de ctre Parlament, n edina comun a
Camerei i Senatului, integrat cu 58 reprezentani numii de cele douzeci de regiuni
italiene: trei reprezentani din fiecare regiune, n aa mod nct s garanteze o
reprezentare a autonomiilor locale i a minoritilor. Potrivit Constituiei Italiene,
alegerile trebuie s aib loc sub forma de vot secret, cu cei 315 senatori, cei 630
deputai i cei 58 reprezentani regionali cu permis s voteze. Alegerea este condus
de preedintele Camerei Deputailor, care are autoritatea de a anuna oamenilor
voturile. Votul are loc n Palazzo Montecitorio, cas a Camerei Deputailor,
capacitatea cldirii fiind extins n acest scop.

Rolul sefului de stat

Seful statului reprezinta una dintre institutiile fundamentale in orice sistem
drept. Atributiile sale difera, insa, de la un stat la altul in functie de regimul
constitutional al fiecaruia. Principalele regimuri constitutionale sunt cel
prezidential(care, in ceea ce priveste seful statului, se caracterizeaza prin faptul ca
alegerea acestuia este realizata de catre natiune, fapt care asigura presedintelui un
grad de reprezentativitate identic cu cel al Parlamentului, si prin inexistenta
mijloacelor de presiune reciproca a puterilor); cel parlamentar(in care Presedintele
este ales de Parlament,in formele de guvernamant republicane; functioneaza
dualismul Executivului, ai carui poli sunt seful statului si Guvernul; seful statului este
iresponsabil din punct de vedere politic. Acest fapt se sprijina pe regula
contrasemnarii actelor sefului statului de catre ministri, fapt care are ca efect
transferul raspunderii de la Presedinte la ministri. Astfel, Parlamentul va putea
sanctiona ministrul, dar nu si pe autorul real al actului. Inexistenta responabilitatii
politice a sefului statului face ca acesta sa fie elementul fix al Executivului. Se mai
caracterizeaza prin existenta reponsabilitatii ministeriale care face din Guvern
elementul mobil al Executivului) , iar de la acestea, cu unele modificari, a aparut
regimul semiprezidential(acesta avand ca trasaturi esentiale in ceea ce priveste seful
statului faptul ca acesta este ales prin vot universal si prim-ministrul si Guvernul sunt
responsabili in fata Parlamentului).

Forma de guvernamant in Romania, in comparatie cu formele

de guvernamnt ale statelor comunitare
Conform Constitutiei, Romania este un stat national, suveran si independent,
unitar si indivizibil.
Cu privire la pozitia sefului statului conform articolului 80 al Constitutiei
Romaniei Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul
independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. Presedintele
Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor
publice. n acest scop, Presedintele exercita functia de mediere ntre puterile statului,
precum si ntre stat si societate. Asemanator cu aceste prevederi Constitutia Frantei
prevede, in articolul 5 ca Presedintele republicii vegheaza la respectarea

Rosu Georgeta
AMS I
Constitutiei. Textul constitutional precizeaza ca presedintele asigura, prin arbitrajul
sau, functionarea conform legilor a autoritatii de stat precum si continuitatea in stat,
potrivit prevederilor constitutionale, a integritatii teritoriale, a respectarii acordurilor
comunitatii si a tratatelor.