Sunteți pe pagina 1din 540

o

ISTORICUL CAILOR FIERATE DIN ROMANIA

0
www.dacoromanica.ro

CONST. C. P1ANESCU

ISTORICUL CAILOR FIERATE


DIN

ROMANIA
o

'VOL. I

EDITURA DIRECTIUNII GENERALE A CAILOR FIERATE ROMAINE

Atelierele SOCEC, BueuretI

1906
4385

t
www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII

Errata. .

Precuva.ntare
Introducere

................

Pag.

X
XIX
XXI

PARTEA I

PERIODUL iNCERCXRILOR

1841-1861
CAP. I.

Propunerile inginerului Marin din CernSuti

pentru construirea unui drum de fier In Moldova dea.


lungul Siretului.
Scrisoar ea inginerului Marin catre Mihail Sturza Domnul
Moldovei.Obiectul propunerii. Foloasele liniei propuse.Inlesnirile cerute dela Stat.Propunerii Marin nu i se d nicio urmare.

CAP. II. Activitatea lui B. D. Stirbei, Domnul Tarn


RomAnetiti, cu privire la cfiile fierate.
1. Intdile demersuri ale lui . tirbei-Vodd pentru infiinfarea de cdi fierate En Tara Romd neascii.
catre Coronini.-0fise dike Sfatul
Scrisoarea lui
administraliv i oNtescul Divan
Conoenfia ca Maximilian de Haber. Intdea legiuire
prioitoare la cdi fierate En Virile Nona' ne.
Conventie cu M. de Haber. Legiuire pentru cai Berate.
tirbei-Voda cake Fuad
t,
Tratiri ca delegafii camerei de industrie fi comerf
0
.
din Bra,sov

www.dacoromanica.ro

12

26

t
VI
Pag.

4. Studii de ciii fierate sub conducerea inginerului austriac Franz Dimmer.


Studii de cal fierate. Alta scrisoare a lui tirbei catre
Fuad Pap.
5. Continuarea fi term.inarea studiilor de ced fierate
sub ceiimeiceimia lui A. D. Ghica

36
40

CAP. Ill. Incercfirile Domnului Moldovei Grigore


A. Ghica pentru Infiintare de cfii fierate.
Negocien i cu societatea de credit mobiliar din Paris.

Stu-

diile inginerului Bonaut. Cererea printului Sapieha

45

CAP. IV. Pregfitiri pentrU Infiintare de cfii fierate


1. Pregiitiri pentru infiinfare de ccii fierate in Tara

Proiectul de lege din 1860.


Din mesajul domnesc dela 6 decemvrie 1859. Propunerile
companiei erigleze reprezentata de Libel 0 Gordon Proiect de
lege pentru Inffintare de cal fierate in Tara Romaneasca. Expunerea de motive.Raportul sectiilor unite : financiara 0 administrativ. Discutia proiectului de lege : edintele Adunrii legiuitoare din 7, 8, 9, 11, 12 0 14 iulie 1860. Votarea proiectului.
Legea n'a fost promulgatil
2. Pregatiri pentru infiinfare de ceii fierate in Moldova
Studii pregatitoare facute in Moldova sub ministerele : M
Costache Epureanu din 1859 0 M. Koglniceanu din 1860. . .
Romeineascei.

48

69

PARTEA II
PERIODUL CONCESIUNILOR NURSE LA INDEPLINIRE

1861-1865
CAP. V. Concesia P. Mavrogheni qi Lo Sapieha
din 1862 pentru constructia gi exploatarea cfiilor fie.
rate din Moldova.
Conventia provizorie cu P. Mavrogheni din 1861. Proiect pentru concesia definitiva P. Mavrogheni 0 L. Sapieha.

t
www.dacoromanica.ro

1829
Rocheto (The Rocket), *Addeo locomotiod pentru cal fierate construitd de Stephenson.

Greutatea locomotivei in serviciu (IAA tender)


Itqeala mijlocie cu un tren de 13 tone

www.dacoromanica.ro

4567 kgr.

27 klm. pe oil.

1905
Ultimul tip de locomotive pentru 1/ni//e principal& C. F. R. construit de fabrica de locomotive
Staatseiaenbahn din Plena, dupei proiectul Intocmit de'Rdministrafia C. F. R.

';11

t7

.,.,.:-...4i-g---i=i------- -a
v

'

0.,

,.-:-

: .'1. '
.,

af

-1. 1
JE.,..._.

II

4,1+CV

.,

'

_..--

I /,,

.----,-,4..

_... k

.,----......... IMIM

.,:,.."

al 2E1..._

..

......

lir

.......

.i-...1 Acre' ,,.. ,

--....,...- _

Greutatea locomotivei in serviciu (fIril tender)


Neala mijlocie Cu un tren de 414 tone

www.dacoromanica.ro

56 300 kgr.
6o klm. pe orA.

n
o

Pag.

Proiect de lege pentru concesia constructiei exploatrii drumului de fier pe valea Siretului.Raportul comitetului delegatilor.
Discutia proiectului de lege : aedintele Adunarii generale din 27,
28, 29 ai 31 martie 1862. Votarea proiectului. Legea se promulgii la 3 iulie 1862

73

CAP. VI. Concesia principelui Gr. Bibescu Basarab Brancovan pentru constructia gi exploatarea cAilor
fierate din Tara RomAneascfi.
Concesiile provizorii : Pr. Bibescu Brancovan, Brandeis Wei-

kersheim ai I. Polihroniadi.Modificarile concesiei Brandeis Weikersheim. Proiect de lege pentru darea concesiei construirii
exploatarii cailor fierate din Valahia principelui Bibescu Brancovan. Discutia proiectuiui de lege : aedintele Adunrii generale din 18; 19, 20 ai 22 iunie 1862. Votarea proiectului. Legea
se promulg, la 13 august 1862.Concesia Brancovan se anuleazit
a 19 noemvrie 1862
CAP. VII.

96

Concesia companiilor fuzionate, pentru

constructia gi exploatarea cailor fierate din Moldova,

reprezentate pe deoparte prin marchizul Don Jos de Salamanca 0 Gustave Delahante, iar pe dealtparte prin P.
Mavrogheni, principele Lo Sapieha, Thomas Brassey
sir Samuel Morton Peto baronet 0 Edward Ladd Betts.
Cauzele neizbetndei concesiei Mavrogheni Sapieha.Nouile
demersuri ale lui Mavrogheni. Conventia provizorie Cu Mavrogheni i Sapieha din 1863. Cererea lui Mavrogheni pentru
modificari in conventia provizorie. Propunerile lui Brassey.
Noua redactie a conccsiei ai a caietului tde sarcini inftiaatti de
Brassey. Proiectul de lege pentru concesia constructiei ai exploatrii drumurilor de fier N.-E. ale Romaniei lui P. Mavrogheni
ai Leo Sapieha
Propunerea lui C. N. Sutu fcuta In numele lui Salamanca
Delahante pentru constructia d exploatarea retelei callor fierate din Moldova. Modificari cerute de Sutu. Raportul comisiunii speciale a drumurilor de fier. Noui modificari cerute de
Mavrogheni. Raportul comitetului delcgatilor. Companiile reprezentate prin Mavrogheni i Sutu fuzioneaza. Modificari Introduse dupd fuziune. Comparatiile intre cele (loud propuneri de
uconcosiune.Discutia pentru alegerea propunerii : aedintele
nrii generale din 10, 12 ai 14 fevruarie 1864. Discutia proiectului de lege pentru concesia companiilor fuzionate : aedintele Adunrii generale din 17, 18 ai 21 fevruarie 1864.VoLarea proiectului

de lege.Legea se promulga la 3 aprilie 1864

www.dacoromanica.ro

127

146

VIII
Pag-

Intervenirea guvernului austriac pentru statornicirea legitturli la granita Bucovinei


Concesia companiilor fuzionate se anuleaza la 3 decemvrie
Propunerea lui Iancu Pruncu

186
188
193

CAPAII11.Concesia capitanulni William Henry Ward,

Thomas Bartlett esquire, Joseph Rivalta esquire qi Al-

fred Coz esquire, pentru constructia qi exploatarea


cAilor fierate din Valahia.

Proiect de lege
Conventia provizorie cu C. I. Lerevre.
pentru concesia Lefevre i Comp. Expunere de motive . . . .
Propunerea L. Manessis pentru A. de Simencourt .1 tovaraii
sal. Proiectul de concesie Infatiat de X. Portier fmputernicitul
lui Simencourt i al Companiei generale de material de druna de
fier din Belgia

195

202

Cererea de concesie fcuta de J. Mayers Imputernicitul


lui Th. R. Crampton *1 tovaraii sai din Londra.Modificari Introduse de Lefvre In proiectul de concesie.Raportul comisiunii
speciale a drumurilor de iler. Nouile modificari aduse concesiei
Letbvre. Depunerea garantiei de catre fmputernicitorii lui Le(byre. Modificari propuse de Portier i de J. Mayers
Cererea de concesie W. H. Ward. Cererile de amanare
ale lui Ward i Portier. Noui modificari In proiectul Portier.
Complectarea propunerii Ward. L. Emerique depune cautiunea
pentru Simencourt i Comp. Raportul comitetului delgatilor.
Alta propuneri ale lui Lefvre. Desbaterile In Adunarea generala: edintele din 4, 6, 7 (doua edinte) i 10 aprilie 1864.Vo-

tarea proiectului de lege pentru concesia Ward.

Legea se

promulga la 13 maiu 1864


Concesia Ward se anuleaza la 11 maiu 1865.
lege pentru fnapoierea cautiunii depuse de Ward

Proiect de

226

251

297

CAP. IX. Concesia Marchizului Don Jos de Salamanca qi Gustave Delahante pentru construcItia qi
exploatarea cfiilor fierate din Moldova.

Propunerea lui C. N. Sutu pentru modificarea concesiei


companiilor contopite In folosul lui Salamanca i Delahante.
Studiul traseului
Decretarea concesiei Salamanca-Delahante.
liniei din valea Siretului. Inceperea lucrrilor. Statutele com-

paniei. Schimbarea titlului de able fierate din valea Siretului In acela de cane fierate ale Dunrii dejos (valea'Siretului).

Retragerea lui Delahante din tovaraie.Aprobarea statutelor.


Urmarea studiului traseului liniei. Intregirea cautiunii. Mijlo-

t
www.dacoromanica.ro

%
IX

Pag.

ciri pentru primirea actiunilor si a obligatiunilor cailor flerate ale


Dunrii de jos la bursa din Paris. Urmarea chestiunii intregirii cautiunii . .
Salamanca indreptateste intetrzierea si chiar incetarea lucrtirilor prin evenimentele dela 11 fevruarie 1866. Desflintarea
concesiei Salamanca. Hotitririle arbitrilor.Rilfuirea sumei datorite lui Salamanca depe urma desflintArii concesiei

303

352

PARTEA III
PERIODUL CONSTRUCTIEI CAILOR FIERATE PE CALE DE CONCESIE

1865-1879
CAP. X. Concesia pentru construclia liniei Bucu.
reqti.Giurgiu datfi lui John Trevor Barkley qi John Sta.
niforth.

Cererile de concesie :Pouteau si Ward. K eun si Fostiropulu.


V. Alecsandri
Proiect de lege pentru concesia constructiei liniei BucurestiGiurgiu. Decretarea concesiei. Discutii privitoare la decretarea concesiei urmate, in Senat si Adunarea deputatilor, cu prilejul desbaterilor riispunsurilor la mesajul tronului. Jaiba Giurgiuvenilor.Propunerea de anulare a creditului pentru constructia
liniei Bucuresti-Giurgiu.Discutia propunerii : sedintele Adunitrii

383

elective din, 1, 2, 4, 5 si 7 martie 1866. Anularea creditului. -Invoealii filtre ministrul lucritrilor publice si concesioneri.Altit
jalbtl, a Giurgiuvenilor. Propunerile Manessis si Hartel. Proiect de lege pentru conventia aditionalii cu concesionarii. Discutia
proiectului in Adunarea deputatilor : sedintele din 20, 21, si 22
martie 1867.Votarea proiectului.Discutia si votarea proiectului
de lege In sedinta Senatului din 31 mar tie 1867. Legea se promulgii, la 7 aprilie 1867

392

M. S. Domnitorul inspecteazii, lucritrile liniei BucurestiGiurgiu

463

Proiect de lege pentru scoaterea in licitatie a exploatitrii


liniei Bucuresti-Giurgiu si pentru vinderea ei lui Strousberg.
Discutia in Adunarea deputatilor : sedinta din 31 maiu 1869.
Adunarea hotitritste citutarea in regie. Proiect de lege pentru
prelungirea liniei rana la SmArda. Discutia in Adunarea depu-

www.dacoromanica.ro

X
Pag.

tatilor : sedintele din 31 maiu si 1 iunie 1869. - Votarea proiectului. Discutia in Senat a proiectelor de legi pentru prelungirea
liniei Bucuresti-Giurgiu pana la Smarda si pentru cautarea ei in
regie : sedinta din 4 iunie 1869. Votarea proiectelor de legi.
Legile se promulga la 19 iunie 1869

Plecarea M. S. Domnitorul in streinatate .....

Deschiderea liniei Bucuresti-Giurgiu. Proiectul de lege din


1873 pentru arendarea exploatrii acelei linii

www.dacoromanica.ro

465
490
491

ERRATA
Pagina rAndul
2

In loo do

20 pi pretutindeni Dunfire
10-11
citstigtt, mai
13-14

nat, raman

ultim

marfurl, decilt
acestea, inginerul
16 pi pretutindeni recomandit

11-12

28
10

se spune,
Continuarea

14 pi pretutindeni dintiU
21 pi pretutindent pue
8

gsei

deci,
22 pi pretutindeni Indo!alit
25 Fi pretutindeni spue
26

atat

11

19
21

12

cuprinde lntre
Divanul,

Cu

12 pi pretutindeni intla
12

13
14
16
17

18
19
20

nat riman

ptergefi virgulele

mitrfuri dealt
acestea,

inginerul

recomandi
plergefi virgula
se spune nit
5. Continuarea
dIntfilu
pule
gasin.

12

9
10

DunArea

ciistigtt mal
$tergefi virgula
miirfurilor precum... maci- mirfurilor, precum... mAci-

20, 21 si 22
5

edit'

Curtis
personale de
10-11
mid, pan&
6 pi pretutindeni deoparte
25
de Dunttre
14
15

IS

alte, ce

10
20
15

flul,
ImpreunS,

decl
Indoealli
spuie

straine attlt
plergeli virgula

cuprinde, titre

Divanul cu
plergefi virgula
Intitea
Curti
personale, de
mici p&nb.

de o parte
al Dunitrii
alle ce
Dill 1st

Impreunit,
Ftergefi virgula

18
22

* Nu ouprinde greoeille de punctuatie cart nu schimba san nu ingreue Intelesul. In dreptui


greoellior earl se repetti s'a pus euvantui agi pretutindeuin, prin care trebue OE se titletenet eh acele
gteoeli urmeaza sit fie indreptate In acelao fai ori untie se hag'nose.

4385

www.dacoromanica.ro

XII
Pagina rendul
21

In loo de

dIspozitia, ca

antepenultim
9, 10 0 13

22
23

14

24

10 0 14
19

antepenul ti m
26
27
28

11 t41 17

Witt

dispozitia ca
plergefi cele cloud puncte
ptergefi virgulele

Inlocuifi virgula cu (loud puncte


ptergefi virgulele
calea In
calea, In
Inse0
Insitt;
ptergefi virgulele

12 0 17

25
29

virgula

29

pterge fi virgula

30

13

la
30 pi pretutindeni dealtparte
33

4-5
14 0 15

34
36
37

38
40
41

43

44
45

.10

47
48
51
53
51
55
57

219

60

61

67
68

clesenatori
ptergefi virgulele

1, 2 0 16
13-14h pretulindent depue
depuie
18
ina eela$ timp ca, apentru In acela$ timp ca apentru
19 0 20
plergefi virgulete
bolnav 0 la 28 fevruarie, bolnav. La 28 fevruarle 1858
28
ministerul
ministerul
30
ptergefi virgu/a
6
lipsete, decal
lipsote dec.cit
6
;ter ge virgula
8
Ghica Domnul
Ghica, Domnul
13-11

Iatit In ... flerate, din

latti, In ... flerate d'n

16
21
12

foontiera

frontiera

urmittor, 1856

urm.tor 1856

ptergefi virgula

22

disolvate
ptergefi virgula
6
virgulete
19
legislatie, pentru
legislatie pentru
28 fi pretutindeni a procede
a procedil
13
plergefi virgula

ultlm fi pretutindeni dizolvate


21

rate, IntraLit

26-27 pi pretutindeni a se concede


antepenultIm
Ghica preedintele
5
cart, sau
nului, se ... art. 2, adugat
18
20
ptergefi
5-6
adauge
euvintele
acerealelor
9

66

desemna tor!

20
29

64

ani, dac, dupd temeinicit ani clack dup tentelnicA observatte urmat
observatie, urmat
ptergefi virgulele

2, 3 0 20

17

30

58

de alt parte

rate Intr'att

a se concedb.
Ghlea, preectintele

ea.ri sau

nului se ... art. 2 adugat


-virgula

adauge, dup

adauge dup.

nedindoud. cu compania,

pe din doll& Cu compania 811

10 0/., cum

10 o/u cum

ca
plergeli virgula
prezidenta sa, In
9
prezidentia sa. In
asta. data
16 pi pretulindeni astdat
9

cuvintele :

acerealelor
adauge, duff).

ca

18

www.dacoromanica.ro

XIII

69
71

73
74
75
77
78
79

11
13

subsemnatii :onsidernd
19 $i pretutindeni pezidentia
plergeli
29
acestuia
14-15
$tergefi
1

subsemnatii, considernd
prezidenta
virgula
acestui
virgula
Ace$ti
et

5
27

Ace$tia

34

',orate se
de ceea ce
Kogalniceanu, Intra
Kogdlniceanu Inteo
plergefi virgulele

lor
flerate, se
de ca.re

80
81

1-2
3916

83

12 $1 13

generale, In

generale In
ptergefi virgula

24

Bucovina s

14
15
18

Bucovina, sit
ptergefi virgula

fler, sit

17

85
88
89
91

21
27

fler

gergefi virgula
129

120

21 $i prelutindeni Infittl$eazit
23-24

97

otergefi virguta

ultim

35

93
95
96

cent'

in loe de

Pagina randul

Infittittaz
Y. Trevor Barkley, lucrnd, J. Trevor Barkley luerand In
In

bind; 'William

bind, 'William

ultim i pretutin- C-ia

C-le

dent
98
100

2
17

102
104
106
107
108
109
110
1

112

118
119

120
121
122

care nu

care, nu

14 $1 pretutindeni supue
procede, atiit
23
1 $1 19
20
25
3

17

25
9
14

38-39
113

plergeli virgulele
virgula

5, 9 $1 21

14
20

1913
6
13
25
30

supuie
proceda. att

gergeli virgulete
Isclit de
isclitde
reu$1te, acolo Want
reu$ite acolo, n'am
ptergefi virgula
virgulele
Pitestii
Paoli
$tergefi. virguta
sprijInitoare
sprijln ',care
propune pe inginerul
propune inginerul
ritspunde eft
rispunde,
.5tirbei concesIonari
concesionari
$tergefi. virgulete
articol In acest sens
articol, In acest senz
$tergefi virgula
fler ea
tier, Ca
1845 pantru

1845, pentru

8 pi pretutindeni Pretutindene
4, 5, 6 91 31

Pretutindeni
$tergefi virgutele
venit Cu

10

venit,

24

drumde fier cad e dup

1%

11

125

27

Cu

drum de fler act e, dup

ptergefi virgulele
mini$trilor arat&
ministrIlor, area

www.dacoromanica.ro

XIV
In loc de

Pagina rAndul
125

31-32

126
127

antepenuitim
10-11
12

128

5
27

129
134
136
138
139
140
143
145
149
150
151
152

19 si 25
15

pentru.. t'in p, din lipseasca pentru


timp din
capitala, deleagil Cu
capitala, deleaga, cu
ptergeli virgula
modiflcarile conventiei pro- modificad In conventia provizorii
vizorie
ptergeti virgula
si In
$i, In
Londra
Londra,
plergefi virgulele
virgula

20 si 28
18

Londra
plerge fi

1 la pretutindeni pedeplin
12-13
16, 22 si 25

sionari, era.

157
159

plergeli

15
29

lar nu pentru

169
171
173
176
178

179
182
181
187
189
191
193

o parte

deoparte ti dealta, ata.t


de o parte si de alta atat
ptergefi virgula
amandoul; un
amandoua un
20
plergefi virgula
poate conceda
11 pf pretutindeni poate concede
pterge fi

rirgu'ele

a conceda
Mavroqheni introduc In
.
privint aproape
17 91 21
virgulele
fapt toste
19
Galati, l traflcul
22
In adevar
1868 i, chiar... interval, 1868, si
in'erval
7-8
laaind Inafara
lasand In arara
11
$tergeti virgula
28
sectie
se tie
14 pi protutindeni Invoiala
Invoeald
sale decat
sale, decid
22
propuie
pretutindeni propue
9
burg
ultim
burse
se parea
I se parea
11
plergefi cele doud puncte
14
ptergefi virgula
26
19-20
cuvintele: acoalitiune
cuvintele acoalittune
Intael
Intali
13
23
plergefi virgula
29
virgulele
virgula
27
Rogdlniceanu presedintele Xogdlniceanu, presedintele
6-7
Kogellniceanu titularul
Eogdlniceanu, ti tu larul
22-23
plergeli virgula
ultim
28-29

168

lar nu sit-I aibd pentru


plergefi virgula

15
27
1

15 si ultim

163

virgu lete
Londra,
virgula
pe deplin
sionari era . Orbescu ca
virgulele
s'ar conceda
virgula

18

161

Orbescu, ca
plergefi

22 pi pretutindeni s'ar concede


31

antepenullim
lit tim oi pretutin- oparte
deni
153
155
156

cetiti

a concede
Mavrogheni, introduc, In ...
privinta, aproape
plergefi
fapt, toate
Galati si, traflcul
Inadevar

www.dacoromanica.ro

XV
Pagina rAnd
196
198
200

202
208

210
213

215
216
219
221
223
224
226
227
228
229
230
234
239
241
243
246
248
250
255
257
258
260
263
266
267
269

dintaiu
va putea conceda
7
ptergefi virgula
12
eencesionarilor, inginerul concesionarllor inginerul
23-24
1863 i, In
1863. In
10 si 26
ptergeti virgulete
18-19
provizorit
concesie, provizoril, L.. concesie Inalnainte
inte
4
carele
care 11
10 pi pretutindeni Involelele
Invoelele
11
plergefi virgula
21-22
de material
a materialelor
7
Lefvre insfarslt
Lefvre, Instarsit
11
plergefi virgula
28
aceleias
aceleiasi
6
provizorlu la
provizoriti, la
22 si 26
plergefi virgutele
2
Materiale
material
9
tergefi virgula
ultim
se Indatoreste
se Indatotesc
8
tovarti.sii
tovarftsilor
18-19
raspunde, prin
rttspunde
20
examina alma
qamina, Ins&
23-24
Moldovei t trecand
Moldovet i, trecand
27
linie, care
llnie care
15
Intai
Intae
1
flxat, pe
(Vat pe
11
s'a flea
lacandu-se
27 pi pretutindeni dindota
din douCt
5
ptergefi virgula
23
trecand
treefind
5 s1 23
ptergeli virgulete
4
virgula
!Mkt(

1 pi pretutindeni va putel concede

30
16

2-a
tlxat concesionarl1
15
PrIcina
22 pi pretutindent fitgarluiala
28

11. si 23
24
18

18-19

1-2
29
31

270

16

271

antepenultim

273
276
277
278

13 si 22
23

Intite

plergeli
kilometric si.... ctilatizese
adoptat-o precum
pfunant, falcea
articolul
raspund far&

ca fata

Steege ministrul

luata
8 pi prelvtindeni ramite

15

22

A 2-a
flxat, concesionaril
Pricina
tagdueal
plergefi virgula
rirgutele

Intai

penul tim
279
282
283

'cent

In lee de

111

11

totul, 142

irgula

calauzeste
adopta.t-o, precum
pitmant falcea
articol
pierce fi virgula
riispunde, far&
plergefi virgula
virgulete
IKilometrfc

ea, fati

plergeli virgula
Steege, ministrul
luate
rtundie
totul 142

www.dacoromanica.ro

XVI

-7'-

Foxtrot vindol
283

32-33

285
286
289
290

23

loo de

dintai L. edilldanau cees. ce dintitu L.. alildanan, ceea


de buna...seami

4 sl 6

virgula

27

greal dupti

15
297

301

6
10

304

6-7

305

12
28
8

306
307

12l 13
44-15

310
311
313

19
36

316
319
323
324

33

325
326

21

332

337
338
310
311

342
313
317

348
351

354

356
356
357
358
359

fr. Cu
apritle sit
Ocna Statul

gtergefi virgulele
amortismen tul, sau
amortismentul sau
cati5iun1i, conceslonarll
cautiunil concesionarii
gtergefi virgula
desi, dup.&

dei chip&

aceasta

In

24
2
18

aceasta,
gtergefi virgula

0/0

cb.

Di

Indreptateste
le-au
Mornand inginerul

i-a

Indrepatesc
le-a
Mornand, inginerul
i-au

cu bate acestea
31 ai pretutindeni cutoatea.cestea
a furnisit
a furniztt
34
6, potrivit... concesie ca.re 6 potrivit... concesle, care
21
29

31-32
313
336

trebue
Donici ministrul

dupft
plergefi virgula
trebuiti.
Donici, ministrul
fr., cu
aprilie,
Dena, Statul
ptergefi virgula

20

ultim

327
330
331

ce, de bunt); seam&


plergefi virgula
virgulete

14

parentea
parantezA
mini$trilor, la 28 luole si de ministrilor la 23 lunie, si de
glergefi virgula

jos se
gtergefi virgula
dintaIu
6 gi pretutindeni dIntfie
glergefi virgula
antepenultim
preturlle
pretuirlle
14
glergefi virgula
23
Intel es d-le marchlz cal daca, Inteles,d-le marchiz, cit. davit
14-15
In... nou cautiunea
In... nou, cautiunea
Inflinti
In flint&
30
3
sufax
sufer
pedeasupra ;sau pededesubt pe deasupra sau pe dedesul )1
11-12
acel
26
acela
acel
23
acela
25 st 26
gtergefi virgulete
27
studil, asa.
studll asa
6
dIzolvat-o
disolvat-o
21
Dizolvarea
Dlsolvarea
25
gtergefi virgula
virgulele
5
Salamanca, precum
Salamanca precum
48-19
22
trimisese
trImise
ultim
urnA
urm5.,
9
ndijduind, ca
nadfijduind ca
15
30

jos, se

www.dacoromanica.ro

XVII
In lee de

Pagina riledut
359

eitIti

acestea, revolutia izbuc-

11

neste

neste,

stergeli virgule
virgulele

30
362

12
29

366
367

26
26
3
32
16

368
373

374
376
380
384
389
395
409
413
415

i 13

22
20
2

plergeli virgule
concesie 46, flindcii,

concesie,

alcatueau

alcatuiau
1867,

martur

marturt

36 200 cari

36 200, car1

acestea
caderii, aveam

acestia
ca.derli aveam

oil de ate orl

penul tlm

angajeaza
departe ;a
comisiunii care
raportorul

418
419

28
25

trecut precum

421

16

431
436
441

8
10
3

489
492
496

orIdeca.teorl

plergeli virgulele
plergefi vir guide
angajazti
departe, si
comisiunii, care
raportorul,
plergeli virgule
trecut, precum

20 aprIlie

din 2 maiu (20 aprille) 1868:


I maid 1866).
4 ale acestel luni (aprl- 4 ale lunei trecute,

lie), a
acesta,

trebuia
roman ci

acest
trebuiau

roman, el

act nu

2
13

cacinu
concesionarilor cart
Inchelatit lntre

concesionartlor, cart

15

dealtaparte la

de altit parte, la

antepenultim
444
462

I 11intlea%

1867

24 si 25

20-21

529

592

23

25
12
31

acestea revolutia izbuc-

2-3
2
5

Incheiata., !titre

nereo, pentru... practic ca.cl nerea pentru... practic, cad


Impiedecau
Impiedec
marl dacti... sociatati,
socletatt
marI,

www.dacoromanica.ro

Cei ce vor scrie istoria tirii de prin jumitatea secolului trecut i vor trath despre desvoltarea ei economick
nu vor puteh s nu vorbeasc de caile fierate, cari au fost
factorul cel mai de apetenie al acestei desvoltiri, nici
trece sub tacere rolul Insemnat ce a avut M. S. Regele
Carol I In Intemeierea i propirea lor. Ei vor arti urmailor a Acel ce a Intemeiat o Romnie independenti, a
facut i o Romanie Infioritoare i cinstiti de toate natiunile
civilizate. Scrierea lor, ca toate scrierile istorice, se va spri-

jini pe documente, a aror adunare 1 rinduire cere totdeauna timp Indelungat i deosebit Ingrijire.
Am crezut ca administratia cilor fierate ar puteh i
dansa contribui cu folos la o asemenea lucrare i a scut
pe acei scriitori de o sarcini migiloas, f Acind sa se pregAtease aceast parte a lucrarii.
SArbtorile jubilare de 40 ani de glorioas Domnie a
M. S. Regelui Carol I ne-a pfirut un prilej potrivit pentru
a aduce la Indeplinire aceasti cugetare i In acest scop, cu
aprobarea domnului ministru al lucririlor publice, ne-am

adresat d-lui inginer inspector general C. Minescu fost


multi' vreme ef de serviciu In administratia ciilor fierate,
care a binevoit a prim Insarcinarea de a aduni toate actele

i a rezumi desbaterile la cari au dat natere diferitele


III

4385

www.dacoromanica.ro

t
XX

tratative privitoare la Infiintarea de cii fierate In tara, Intrunind astfel Inteo prima lucrare toate datele ref eritoare
la constructia cailor fierate In exploatare la 10 maiu 1906.
Din cuprinsul acestei lucran i se va vedei ca dupa aproape

un sfert de veac de zadarnice Incerciri, nimic nu era Inca


definitiv hotirit In privinta infiintarii cailor fierate In tari
la suirea pe tron a M. S. Domnitorului Carol I. Mai putin
de 3 L/2 ani dupa aceea In* Maria Sa inauguri (26 august
1869) Intaiul tren circuland pe un drum de fier aternut pe
pamantul romanesc, iar dupa alti 3 ani Romania avei In
exploatare o retei de peste 900 km.
Astizi Statul exploateaza o retei de aproape 3 200 km.,
peste care, In afara de vr'o 220 km., este deplin proprietar
i din cari 1 800 km. au fost construiti deadreptul de dansul,
prin inginerii sal.

Aceste rezultate nu s'ar fi putut desigur dobandi Uri


puternica impulsiune data de Maiestatea Sa i WA Augusta
Sa influenti asupra capitalurilor din Europa.
Administratia cailor fierate, cu prilejul serbarilor jubilare, aduce prin aceasta lucrare prinosul de recunotinta al
personalutui sau &Aire Inaltul sau Protector, Intemeietor al
cailor noastre fierate.
15 iulie 1906.

Directorul general al editor fierate

E. S. Miclescu.

<6-

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL CAILOR FIERATE DIN ROMANIA

INTRODUCERE
In anul 1.836 se vorbih in tard de drumuri de fier ca
despre o minune Trdsurile cari acum umbld cu aburi pe
multe drumuri in Englitera, in Franta i In Germania, povesti gazeta Muzeul National din 3 iunie 1836, transporteazd pd, oameni i marfurile cu o iutime care intunecd mintea

de mirare, si ar socotl cine va c aceasta este un farmec.

adevrat, cine nu s'ar minuna and vede cd, cu O chrutd,


care nu se trage de cai, sau de alte dobitoace, ci numai de
puterea unor aburi de apa ce flerbe intr'un cazan, face intr'un

ceas o chltorie care d'abi ar puteh-o sds.dri in trei zile


pd. picioare.

Pe atunci, in adevdr, de abia se fdcuse intile incercdri


de drumuri de fier in Europa, si nu se implinise inch' nici
sapte ani dela pldsmnirea intdii masini locomotive de catre
George Stephenson, biruitorul vestitului concurs din 6 octomvrie 1820 intocmit de societatea drum ului de fier dela
Liverpool' la Manchester, drum care s'a deschis la 15 septemvrie 1830.

In Franta, des inch din 1.828 se pusese in exploatare


unja dela St. Etienne la ..tindrezieux, iar in 1832 linia dela

www.dacoromanica.ro

XXII

INTRODUCERE

S'. Etienne la Lyon, pe cea dintaiu tractiunea se Ikea Cu cal,


far incercArile fericite dela Liverpool-Manchester tot ash

ar fi urmat s se facd si pe adoua. Dar cea dintiu linie


construit in vederea locomotivei, dela Paris la St. Germain,
nu s'a deschis publicului deal la 26 august 1837.

In Germania inthea linie, dela Niirnberg la Fiirth, a


fost pus, in exploatare in 1833.

In Belgia, targ care a dat in continentul Europei pilda


marilor linii construite i exploatate de Stat, inthea sectie,
dela Malines la Bruxelles, a *Mali din aceste linii, s'a deschis de abi in 1835.

Din aceste date se vede cat de firesc lucru era sa se


vorbeasc pe atunci in tard despre drumuri de fier ash cum
face& Muzeul National.
Cu toate acestea, nu tocmai thrziu dup aceea inceptl
s se vorbeasca-, si de infiintarea lor. Astfel, in toamna anului
1841, sub domnia lui Mihail Sturza, in IVIoldova, pare a se fi
fcut oare,cari incercAri de intelegere in aceast privint, cu

intreprinztorii drumurilor de fier ce se plnuiau in Galitia


si Bucovina. Pe la inceputul anului urmtor 1842 s'a fcut
chiar o propunere bine definit de catra un inginer din Cernuti, care se indatoria s alcatueasca o societate anonim
pentru statornicirea unei cal fierate pe valea Siretului dela
Mihlleni la Durarea, menit s se lege mai thrziu cu linia
galitiang. In asteptarea acestei legturi mns, tractiunea pe
unja plnuit urmh s se facl cu cai.
Propunerea erh, ce e drept, cam naivA, dar pe acele
timpuri in toat Europa nu se aflau in exploatare decAt vr'o
5 500 km. de drumuri de fier; chestiunea infiintarii acestor
drumuri se gsih inc, in fas si nu er bine deslegat nici
chiar in trile cele mai inaintate in civilizatie. Ash de pild,
In Franta, unde desi pe atunci fiintau vr'o 600 km. de drumuri de fier in exploatare, nu s'a iesit din periodul sovi-

www.dacoromanica.ro

t
INTRODUCERE

XXIII

rilor deal in urma legii din 11 iunie 184.2, care a aezat


temeiurile alctuirii retelei franceze.
Aceast pripit nazuinta pentru infiintare de cdi fierate
la noi in tara se datorete fra indoeala indemnului intreprinztorilor de cAi fierate din tarile vecine, cari cutau s-i

deschid o ieire a liniilor pe cari le aveau in vedere catr


Dunarea, i marea Neagra; lucru ce se pute face mai cu inlesnire pe la noi. Tot a, se explica i incercrile din Valahia acute Cu mult ravra, in anii 1.855 i, 1856, de ctra
Stirbei-Voda, acel domn harnic i intreprinzator care daduse
chestiunii inaintrii cilor fierate in tara un ava,nt ce, din
nefericire, nu se potrivi cu imprejurarile in cari se desfaurau stradanuirile sale in acest scop.
Farb,' de izbanda au fost neaparat i incercarile mai
putin struitoare fcute, spre acela sfrit i tot pe atunci,
de domnitorul Gr. A. Ghica in Moldova.
Dar dupa 20 de ani dela intile incercAri, chestiunea
infiintArii cilor fierate in Wile roman nu facuse, se poate
zice, nici un pas fnainte.

Acest rdstimp de 20 de ani 1-am numit Periodul incercarilor i alcatuete partea I a lucrarii de fat.
Partea II cuprinde Periodul concesiilor neaduse la indeplinireo, care incepe in 1861 i se sfrete in 1865.
Car mijlocul anului 1.862 se d, in adevr, cea di ntaiu con-

cesie, ceruta cu un an mai inainte, i anume pentru constructia


i exploatarea liniei dela granita Bucovinei la Galati, despre
care fusese vorba in timpul domniei lui Mihail Sturza. Concesia se dolAndete de P. Mavrogheni, fost mai inainte mi-

nistru in Moldova iar pe atunci vice-prezident al Adunarii


generale a deputatilor, intovarait cu intreprinzatorii liniilor
plnuite In Galitia i Bucovina cari umblau s-i deschid
mai departe drumul spre Rsarit.
Cateva zile dup, aceea, printul Bibescu Basarab Brn-

t
www.dacoromanica.ro

XXIV

INTRODUCERE

covan, un alt vice-prezident al Adunarii, capata concesia liniilor din Muntenia, cari trebuiau sa se lege pe de o parte la
Vulcan cu liniile ce se planuiau in Transilvania, iar pe de
alta parle cu liniile din Moldova 0 sa se prelungeasca pang
la porturile Giurgiu 0 Braila.
Nici una nici cealalt din aceste concesii nu izbutesc,

caci nu se pot gasi subscriitori pentru injghebarea capitalurilor trebuincioase acestor intreprinderi.
In 1863 concesia liniilor din Moldova este ceruta, Cu un

spor de foloase pentru concesionari, mai intaiu jara de P.


Mavrogheni, care se infati cu puteri intarite prin intrarea
in tovar5ie a unui intreprinzator i financiar cu mare vaza
pe atunci. Cevh mai thrziu C. N. Sulu, deasemenea un fost
ministru in Moldova, cere i dansul aceea concesie in numele tovaraiei Salamanca-Delahante, care executase mai
multe 6,1 fierate in Spania, Portugalia 0 Italia. Dar cu toate
ca, in cele din urma, amandoua tovaraiile reprezent ate prin
Mavrogheni i Sulu se coritopesc i capata impreuna concesia in aprilie 1864, nu se ajunge la o isprava mai fericita inainte de sfhritul anului concesia este deshintat
trecuta, prin decret domnesc sub regimul loviturii de Stat,
numai pe numele tovaraiei Salamanca-Delahante, cu un nou
adaos de foloase pentru concesionari.
In Muntenia, in maiu 1864, dupa o lupt inverunata intre patru tovaraii reprezentate prin A. de Simencourt, C. I.
Lefvre, J. Mayers 0 W. H. Ward, dobandete concesia acest

din urma, care, de0 venit mai thrziu decat ceilalti trei, infatiase insa conditii mai ademenitoare. Dar dupa aproape un
an de zile i aceasta concesie se desflinteaza, concesionarii
neindeplinind indatoririle ce-0 luase prin contract.

Concesia Salamanca-Delahante nu ava o soarta mai


bung. In adevar, dupa ce in maiu 1865 se face o inchipuire
de inceput al lucrarilor, numai spre a se puteh zice ca s'au in-

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

XXV

ceput, 0 dupa ce se infat*aza guvernului spre incuviintare


statutele unei tot atat de inchipuite companii, Delahante se

retrage din tovara0e, ramanand singur Salamanca care,


catre sfar0tul anului, inceteaz," once lucrare. Concesia se
desfiinteaza in octomvrie 1866.
Aceasta din urma concesie incheie irul celor cinci cerute 0 incuviintate ix-Are 1861 0 1865 0 cari au fost pe rand
desflintate, neputand fi aduse la indeplinire din pricina lipsei
de credit pe pietele Europei de care suferia Statul.
Din 1865 incepe Periodul constructiei cailor fierate pe
cale de concesie.
Cea dinth'iu la rand in acest period vine unja BucuretiGiurgiu, a carei concesie a fost data, la inceputul lui septemvrie 1865, tovara0ei Barkley-Staniforth, fara incuviintarea

adunarilor legiuitoare, pe temeiul unei siluite talmaciri a


articolului 3 din Statutul dela 2 iulie 1864. Din aceasta pricina, la 7 martie 1866 Adunarea deputatilor desfiinteaza cre-

ditul deschis, tot fara incuviintarea ei, de catre guvernul


cazut la 11 fevruarie, pentru plata intaiului varsamant ce
se cuveni concesionarilor potrivit contractului incheiat cu
acel guvern. Prin aceasta concesia se gasia i ea de fapt
desfiintata.

La suirea pe tron a Principelui Carol I, chestiunea infiintarii drumurilor de fier sta prin urmare astfel: pentru
caile fierate din Moldova concesia Salamanca se gsia in
ajunul de a fi desflintata pentruca concesionarul calcase
contractul; pentru calea fierata Bucureti-Giurgiu, desflintarea

concesiei Barkley-Staniforth prin votul pripit al Adung,rii


deputatilor starnise intemeiate jaluiri ale concesionarilor,
earl nu puteau fi vinovati de calcarea de lege cu care li se
(Muse concesia de catre fostul guvern. Drept vorbind prin
urmare, niel un pas inainte; din potriva, aceasta chestiune
era poate mai indarat decat oricand; caci pe lnga ca cinci

t
www.dacoromanica.ro

t
XXVI

INTRODUCERE

concesii dearndul nu izbutise din pricin ca tara n'ave


destul credit in strainatate, apoi votul putin cugetat al Adunarii deputatilor pentru desfiintarea concesiei BucuretiGiurgiu nu pute dect s, sldbeasca Inca i acest mic credit, *i prin urmare s indeprteze i mai mult capitalurile
straine neaprat trehuitoare pentru infiintarea cilor fierate.
Tat& isprava la care se ajunsese dup un sfert de veac strecurat dela: intAile incercari pentru infiintare de cal fierate in
tarile romne !
Daca dar in curgerea celui dintiu an dup aceea, s'a
putut regul spre indestularea tarii att chestiunea concesiei
Salamanca cat i aceea a liniei Bucureti-Giurgiu; daca dupa
mai putin de 2 I/2 ani s'a putut da din nou concesiile marii
retele de cal fierate menite s strabata tara in tot lungul ei,
i din care peste 100 km. s'a pus in circulatie chiar catre
sfirOtul anului 1869, dupa ce cu caleva saplamni mai inainte
se deschisese linia Bucureti-Giurgiu; daca mai in fiecare an

dupa aceea numdrul kilometrilor pui in exploatare a crescut mereu i repede, astfel incAt astzi Statul exploateaz
o lungime de drumuri de fier de aproape 3 200 km. : aceste
rezultate nu se datoresc decat ornduelei puse in administratia trii sub noul regim al inteleptei domnii ce a urmat

dupl 11 fevruarie 1866 i care a ridicat prestigiul i creditul tarii mai presus de once ateptare, precum i puternicei imboldiri date in aceasta privinta deadreptul de Capul
Statului.

Adundrile legiuitoare, inca din intli ani, au recunoscut

aceast fericita inrurire asupra creditului tarii. Astfel, in


raspunsurile la mesajul tronului din ziva de 1.5 noemvrie
1868, Adunarea spuneh Suveranului : Slim ca fr Augusta-ti

influenta asupra capitalurilor in Europa, mult timp fried am


fi a4teptat inceperea constructiei cailor fierate; lar Senatul :
Natiunea romnd va fi deapururea recunoscatoare pentru

www.dacoromanica.ro

%
INTRODUCERE

XXVII

puternicul si energicul sprijin ce ai dat Maria Ta spre realizarea cAilor fierate, FrA care sprijin tara ar fi rAmas
incA mult thnp in asteptarea acestei binefaceri.
La adresa Senatului M. S., intre altele, rspunde: Ati
dotat tara Cu drumuri de fier... Prin votul dv. n'ati fAcut

numai un act de patriotism, ei ati dat totdeodatA o noul


probA de devotament cAtre Mine, stiind ce mult tineam a
vedeA realizata cat mai curAnd aceastA vie a Mea dorintd.

In fevruarie 1868, pe cAnd era vorba sA se inceapA


in Adunaren deputatilor desbaterile proiectului de lege pentru

concesiile Ofenheim si Strousberg, I. Bratianu. pe atunci


ministru de interne, argAnd Principelui Carol temerea
ce aveA ca nu cumvA proiectul s'A intimpine greutAti in
Adunare, in care pornirea obsteascA fi era protivnicA, Principele rAspunde energic: Peste cinci ani Bucurestii trebue sA
fie legati cu strAinAtatea printr'un drum de fier. Peste 41/2
ani Bucurestii erau legati cu strainAtatea prin Burdujeni; 2 '/2
ani mai tArziu se statorniciA adoua legAturA prin VArciorova.
Cu deplinA dreptate deci ordsenii din BacA,u scrisese pe
arcul de triumf, sub care urma sA treacA Augustul Oaspe in
ziva de 8 aprilie 1869: Bine venit sA fie Creatorul drumurilor de fier romeine!.
Patru zile mai tArziu, aflAndu-se in Iasi, Principele Dom-

nitor, dupl ce primeste in audientA pe inginerii cari lucrau


la drumul de fier, insemneazA cu mAndrie pe jurnalul shill:
DupA anul acesta, voiu fi insurat si voiu aveA drumuri de
fler 1 AmAndouA aceste dorinte, cari erau si marile dorinte
ale tArii si cari alAturate dovedesc pretul ce Domnitorul puneA

pe statornicirea cAilor fierate, au fost implinite mai fnainte


chiar de termenul hotArit.
In sedinta Senatului din 19 septemvrie 1868, P. Donici,
ministrul lucrrilor publice de pc atunci, st',ruih sa incredinteze pe senatori cA niciodat nu are sl se rscumpere dela
IV

4385

www.dacoromanica.ro

XXVIII

INTRODUCERE

concesionari drumurile de fier. Mai multi senatori i deputati se ingrijiau, in adevr, ca nu eumva vreodata sa se faca
aceasta rscumparare, 0 de aceea cereau chiar s, se inlature
din concesie articolul in care se vorbi despre aceasta. Ingrijirea esta foarte intemeiata, zicea ministrul, c,aci ex-

ploatarea in regie se face pretutindene mai rau dect de


companii; dar nu acesta este scopul guvernului i. n'a trecut

prin cugetul nimanui s, se plteasca vreodat, spre a se


rascumpar liniile, o suma ruinatoare pentru visterie i.
mai ruintoare inca prin faptul cA exploatarea s'ar face
de Stat.

Astazi toata reteaua, din care aproape 3 000 km. sunt


In deplin stpanire a *Statului, se exploateaza de Stat i. re-

zultatele dovedesc a aceasM exploatare, care neincetat s'a


bucurat de malta ocrotire a Maiestatii Sale, este mai economica 0 sub toate punctele de vedere neasmuit mai in folosul

larii, de cum era exploatarea facuta de companiile concesionare.

Dar sub acela scut 0 inalt indemn s'a facut nu numai


rascumpararea cailor fierate, ci aproape 1. 800 km. din releaua astazi in exploatare s'au construit deadreptul de Stat,
prin inginerii sat Si la 14 octomvrie 1881, cand se sarbatoria
la Focani deschiderea ntii linii, dela Maraeti la Buzau,
construita" in apeste conditii, Regele Romaniei zicea: Celebram astazi o indoita sarbatoare: deschiderea unei linii de
o mare insemnatate economica, i strategica i inaugurarea
intaiului drum de fier conceput, condus i isprvit prin noi
inine. Salut cu mandrie i bucurie aceasta lucrare romaneasca. Multumesc tuturor acelora cari au contribuit la aceasta
frumoasa izbanda.
Sunt 22 ani, cand comisiunea centrala puse la Focani

intea samanta pentru unire, nu s'a gandit ca In timp a


de scurt un Stat puternic ar rsarl, ca un regat ar inflori,

*)-

www.dacoromanica.ro

t
INTRODUCERE

XXIX

care va straluci departe peste hotarele thrii prin virtutile sale


politice 0 militare, prin progresele sale economice.
Sunt 12 ani, cand intaiul car de foc strbatea campiile
frumoase, holdele bogate ale Romaniei, nu se preveded c,,i in

timp a de scurt vom luerh 0 exploath singuri, prin propriile noastre mijloace, drumurile de fier; eh vom fi deplin
stdpani ai acestei mari artere a civilizatiunii, care a dat un
avant nea0eptat vietei noastre comerciale. lath, succese stralucite, progrese insemnate, dobandite prin noi in0ne.
((Da! Prin noi in0ne I Aceste mandre cuvinte, cari impodobesc Coroana Romaniei, trebue sa, fie sapate In mima
fiech,rui roman. Trebue ca ele s fie chlAuza noastra, fiindch,

ele ne vor da thria in a invinge toate greutatile; ele ne vor


da fncredere in viitor.
In prefata discursurilor sale parlamentare d-1 T. Maiorescu spune ea in convorbirea ce Principele Carol I a avut
cu C. Negri 0 V, Alecsandri in timpul calgtoriei sale prin
Moldova, din august 1866, 10 ar&th gandul de a-0 inaugurh,
domnia prin inaintarea unei intinse retele de drumuri de fier.
Tot a.5h, in convorbirea ce a avut-o cu regele Prusiei la
Berlin, in ziva de 7/19 aprilie 1866, Principele 10 arhtase gandul

de a cucerl pe campul de bhtaie deplina neatarnare a thrii


ce-L alesese.

Principele Carol I a infhptuit aceste douh, ganduri Cu


aceea.5 izbandh 0 a prefacut Romania inteo tar& de sine seatatoare, inteun trainic 0 mandru Regat. Doug lucruri dela
inceputul domniei Mele am urmarit . mai cu seam cu neintrerupth stdruintd, simtind eh ele vor fi cele mai puternice
parghii ale desvolthrii noastre sociale, ziceh Regele Carol 1
in ziva de 10 maiu 1891 cand Implinih 25 ani de domnie.

Aceste douh lucruri sunt: armata 0 drumul de fier; cea


dint:11u ca o adevarath coalh, national& 0 ca mijlocul cel mai

sigur pentru intemeierea trii ca Stat de sine sttAtor, cea-

t
www.dacoromanica.ro

t
XXX

1NTRODUCERE

laltd ca o unealtd dintre cele mai bune spre a deschide lzvoarele bogliilor noastre. Cu adAnca satisfactiune pot constath

astAzi cd aceste cloud puternice elemente de tdrie au alctuit statornica temelie a de,svoltrii noastre politice si economice.
Astfel, istoricul infiintdrii cAilor noastre fierate alcdtueste,

dup acel al rdsboiului neatOrndrii, pagina cea mai frumoas


a acestei falnice Domnii si er bine sit nu lipseascd din publicatiile ce s'au tdcut cu prilejul sdrbdtoririi jubileului ei de
40 de ani.

Din nefericire, Cu toatd stdruinta ce am pus, timpul nu


mi-a fost indestuldtor pentru isprdvirea pe dintregul a acestei
lucrAri.

Volumul ce scot astdzi la lumina se opreste in adevr


la istoricul liniei BucurestiGiurgiu si este rodul unei munri
opintite de aproape un an de zile. Insrcinarea ce mi s'a dat
nu incepe In adevdr dec,at din august 1905.
Cei ce s'au indeletnicit Cu lucrri cam de felul celei de
fatd, se vor mir desigur cg, am cutezat sd mg, gndesc, fie
chiar o clipd, cd o asemenea lucrare, att de migloasg, si ca,re

cuprinde un rdstimp MAI de indelung&t, s'ar puteh sdvars


intr'un an. Mdrturisesc insg, a, la primirea acestei insarcinri
nu mi-am dat seamd nici de intinderea lucrdrii, nici de piedicile si greutatile cu cari aveam sa lupt. Dosarele ministerului lucrdrilor publice, in care mg, bizuiam sg, gsesc documentele trebuitoare, au fost in mare parte rdtdcite, din pricina
deselor mutdri si strdmutdri dintr'o incdpere intealta si dela
un minister la altul; iar ale mai rmdsese, din lipsd de loc,
se aflau imprstiate pe unde s'a putut; astfel ch, nu le-am
capdtat deal dupd multd si indelungat trudd. Documentele
atlate in aceste rdmdsite de dosare erau insd cu totul neindestuldtoare pentru alctuirea lucrarii de fatd, lipsind multe

t
www.dacoromanica.ro

t
INTRODUCERE

XXXI

verigi, si din cele mai de ea" petenie, pentru inlntuirea faptelor,

iar asupra unora din aeeste fapte nu se mai gsia nici o urma.
Dosarele adunrilor legiuitoare, piistrate Cu neasmuit
mai multit oranduealit, prin firea luerurilor nu cuprindeau
neaprat nici ele toate documentele trebuitoare pentru injghebarea unei asemenea lucrdri.
Documentele gsite in aceste dou arhive : a ministerului

lucrrilor publice si a adunarilor legiuitoare, mi-au slujit


numai pentru limpezirea si intregirea faptelor eulese pe altii
cale. Aceasta, cale mighloasa, si obositoare, dar care mai presus

de toate mi-a cerut un timp nemsurat, a fost aceea de a


rsfol si a cercet pagin Cu paging, pentru a nu trece nimic
cu vederea, toate buletinele si monitoarele oficiale atat din
Moldova cat si din Tara Romaneasca, incepand Cu acelea de

mai bine de 70 ani in urm, precum si alte publicatii ale


timpului.

Dar cele mai multe din documentele adunate atat de


prin dosare cat si de prin publicatii, sunt presrate de nepotriviri, greseli si lipsuri fie de fapte, fie de nume proprii,
cifre si date, fie de tot felul de alte greseli si lipsuri cari le
intuneca intelesul. Numele proprii, cu deosebire, sunt aproape
pretutindene schilodite; nepotrivirile de cifre si de date sunt
izbitoare. Cand este vorba mai Cu seam de cbpii de pe documente, ale caror originale nu se gsesc, si cate odat
chiar originalele, sau nu au nici o data, sau este lsat, in alb
fie ziva, fie si ziva si luna. Deaseminea sunt lsate de multe
ori in alb numerele aetelor de mai inainte la rare se refereste
un document.
Toate aceste greseli, nepotriviri si neajunsuri n'au putut
fi limpezite s'i inlntuirea faptelor, cu urme Mat de imprstiate

si de slabe, n'a putut fi statornicia decal Cu pretul a unor


inclelungate cetiri. Aceste cetiri ins erau de multe ori nerodnice. Asa, mi s'a intamplat mai ales cu unele desbateri

www.dacoromanica.ro

XXXII

INTRODUCERE

nesfarsite din adunrile legiuitoare, cari, in roc de a m liimuri, mi-au dat din nou de lucru pentru a pute alege ceea ce
er, bun si potrivit cu faptele cunoscute pe altd cale, din ceea
ce era gresit spus sau poate gresit tiprit; cci desbaterile
cuprind obisnuit numeroase graseli de tipar, impotriva cArora de multe ori s'au ridicat membrii adunrilor. Dar
asemenea graseli se gasesc si in unele acte originale iscAlite
de ministri si chiar de Capul Statului.
Toate aceste imprejurdri neprielnice au zdbovit simtitor
lucrarea de fat.
A fost greu de adunat materialul, dar odat, adunat a
fost si mai greu de a-1 orndul si de a scoate din el o lucrare oare s nu se inftiseze fArA sir, &I nu lase la o parte

fapte chiar fr insemnatate prin ele insele, dar cari pot


sluji atAt la intelegerea cat si la o mai dreapt, judecare a
imprejurarilor si a faptasilor, judecare care este lsat intreag in seama cetitorilor, potrivit programului dup, care
a fost intocmit lucrarea.
Ceca ce ne-a indemnat, afar de aceasta, s, ne oprim
asupra mai multor amnunte cari s'au resfirat intre faptele
mai de cApetenie, si pe cari unii din cetitori le vor gsi poate
de prisos, este imprejurarea c, aceste amnunte se gsesc
rdspndite prin dosarele adunate cu multA trud', din cari
unele, dup chipul cum au fost pstrate pang, acum, sunt
osndite s se piard.
Ori cum fie si ori cAte cusururi ar ave, lucrarea ce dam
astzi la lumina, ea este totus un inceput in stare de a sluji
celor ce vor veni dup, mine s, scrie asupra aceleiasi materii si cari nu vor fi astkel nevoiti s, porneasca din neant,
dup cum mi s'a intAmplat mie.
Volumul aldoilea va cuprinde urmarea periodului inceput

e
www.dacoromanica.ro

%
INTRODUCERE

XXXIII

cu unja BucuretiGiurgiu i care se intinde pana la 1879,


dupa care va ven Periodul constructiei cailor fierate deadreptul de catre Stat, al rascumpararii i. al luarii in exploatare a liniilor concedate.
Fiecare volum este insotit de Anexe, adica de o culegere
a actelor i documentelor privitoare la chestiunile desfawrate
in volumul corespunzAtor.
Bucurefti, 15 iulie 1906.

www.dacoromanica.ro

C. Mfinescu

t
PARTEA I

PERIODUL INCERCARILOR

1841-1861
CAP. I
PROPUNERILE INGINERULUI MARIN DIN CERNUTI
PENTRU CONSTRUIREA UNUI DRUM DE FIER IN MOLDOVA
DEALUNGUL SIRETULUI 1

Scrisoarea inginerului Marin catre Mihail Sturza, Domnul Moldovei.


Obiectul propunerii. Foloasele liniei propuse. Inlesnirile cerute
dela Stat. Propunerii Marin nu i se da nicio urmare.

Prin o scrisoare, cu data din 14 fevruarie 1842,


inginerul Marin din Cernduti cere lui Mihail Sturza,
Domnul Moldovei, s5.-i acorde concesia pentru infiintarea unei socieati anonime pe actii, care s, fac, un

drum de fier dealungul Siretului.


Scrisoarea era, Insatit, de o adres, cgtre Sfatul
administrativ al Moldovei, In care inginerul Marin
explic ananuntit obiectul cererii sale.
Erb, vorba de o linie care, plecnd de la Millaleni, s, urmeze valea Siretului pAn, la Dunre, pe
i D. A. Sturdza 81 C. Colescu- Varttc, Documente privitoare la Istoria Romdnilor, urmare la colectiunea lui Eudoxiu de Hurmuzaki, Sup]. 1, vol. VI, 1827-1819,
p. 369 el urm.
1

4385

t
www.dacoromanica.ro

CAP. I.

DIN DOMNIA LUI M. STURZA

o distanth de 50 mile ' si pe care tractiunea trebuih


s, se fach deocamdath cu cai.

Spre a asigur acestei linii un venit potrivit,


In asteptarea legrii sale cu linia galitian, inginerul
Marin propuneh ca, In acelas timp cu linia fierath,
sh se construeasch, pe un canal care s'ar trage apa
din Siret si paralel pe cAt se poate cu calea fieratd,
100 mori sistem american, fiecare cu chte 6 pand
la 8 pietre.

Prin stabilirea acestor mori, tara ar cstigh,


mai Intlu prin aceea eh n'ar mai aveh nevoie sh
introduch Minh fin", din Bucovina, iar prin exportul

fhinei, pretul macinatului grAului, care este considerabil, ar rmneh In tarh.


Prin conducerea unei phrti din apele Siretului
In canalul morilor, phmnturile din vecinhtatea acestui canal ar fi mai bine irigate si phrtile inferioare
ale Siretului, unde se ghsesc bltoace, s'ar svanth, si
aceasta far& pagubh pentru morile in fiinth pe Siret,
cari ar rdmaneh cum se gsesc, de oarece numai
o parte din apele acelui ru ar fi abatute In canal.

Singur venitul acestor mori ar aduce, dupd

autorul propunerii, 30/o dobnda asupra capitalului


de 3 400 000 fiorini pe care ar urma sh-1 cheltueasch
societatea actionarilor, In afara de Inlesnirile ce le-ar
aveh dela Stat.
Pe MO foloasele ce ar rezulth pentru Moldova

din transportul cerealelor sale de export ctre Dunre, apoi Bucovina si chiar o parte din Galitia ar
exporth grnele lor tot pe aceasta cale.
Dach, dupd cum este foarte probabil, unja pro-

iectath s'ar uni cu cea galitiana, cnd tractiunea


' MIla austriacit (meile1 are aproape 7 586 meta

t
www.dacoromanica.ro

t
PROPUNER1LE INGINERULUI MARIN

Cu cai ar puteh fi Inlocuit prin cea Cu aburi, foloasele ce ar trage tara ar fi si mai insemnate. In
adevr, drumul de fier intinzndu-se dela Hamburg
pana la Dunre, ar uni marea Nordului cu marea
Neagr, Intre cari n'ar mai fi dect o distant, de
250 mile, pe cAnd pe ap, aceast distant, este de
1 000 mile. Mrfurile ar puteh s strdbat aceast
distant cu calea fierat, numai contra pretului ce
se plateste astzi pentru asigurarea lor ve mare.
Nu numai marfurile din Levant, dar si cele din
Incline orientale si din Persia, ar lu drumul lor pe
calea fierat, pentru c. Englezii au stabilit un port
la Trebizonda pe marea Neagr.
Cu acest drum de fier, tara ar cstigh prin industrie si comert, iar Statul prin impozit asupra
mrfurilor de tranzit.
lata pe cele mai importante din numeroasele
foloase pe cari le Insir inginerul Marin In expunerea sa ; iat acum si conditiile ce propune :
Privilegiul excluziv, pentru sine sau societatea
prin actii ce va formh, pe 50 de ani, pentru constructia drumului de fier Si a morilor, dela Mihileni,
dealungul Siretului, pn, la Dundre.
Statul va da, fr, nicio plat, Intreprinderii
pentru executarea lucrrilor, terenul necesar In Intindere de 3 625 pogoane austriace ', 3 970 000 zile

de clacd2 cu bratele si 1 030 000 zile de clac Cu


carele 3, sau In total 5 000 000 zile de daca, valornd Impreun cu terenul 1 041 250 fiorini 4. Te'Un pogon austriac sau un jugar (loch) are 3755,44 m. p.
2 Handfrohnen.
I Zugfrohnen.

Socote.ge pogonul austriac Cu 10 florini, ziva Cu bratele 10 crettarI si cea

cu carul 30 creitari. Fforinul austrfac de argint se Impar/ea pe atunci In 60 de


creitari, cantarea 12,34 gr. li ave& tillul de 900,

t
www.dacoromanica.ro

CAP. I. - DIN DOMNIA LUI M. STURZA

renul ar trece in proprietatea Intreprinderii dela


inceputul lucrarilor, iar In ceea ce priveste zilele de
claca, numarul total s'ar imparti deopotrivh pe cinci
ani cat ar urmh s, dureze lucrrile.
Intreprinderea isi rezerva facultatea de a trans-

mite altor persoane drepturile sale pentru transportul pe acest drum, fie al calatorilor, fie al marfurilor de once fel, cu trasuri particulare trase
de cai, de puterea aburului sau de once alta putere.
Acelas drept este rezervat si in ceea ce priveste manutantia morilor.
Toate veniturile din transportul calatorilor, al
mrfurilor precum si acelea provenind din macinat,
raman Cu totul la dispozitia intreprinderii, care va
aveh deplin, libertate de a fix, taxele ce va crede
mai potrivite cu interesul s.u.
Dupa trecerea celor 50 ani privilegiati, intreprinderea va pute, dispune liber de toate bunurile
sale reale si mobiliare, intr, in negociere cu Statul
sau cu particularii pentru rscumprarea lor, si, In
cazul cand, sau ea inssi sau cumparatorii acestor

bunuri, s'ar declar gata de a continua intreprinderea, guvernul va trebul, farh intarziere, sa reinnoeasca privilegiul.

Statul luand In sarcina sa terenul si mana de


opera, societatea actionarilor n'ar mai aveh de
cheltuit, pentru realizarea desavarsita a intreprinderii, dupa socotelele propuitorului, decat suma de
3 400 000 fiorini, In care se cuprinde si costul a 100

trasuri si 375 cai ca zestre de exploatare a liniei.


Inginerul Marin punandu-se In presupunerile
cele mai pesimiste si anume admitand ea n'ar aveh
ca transport de mrfuri, cleat Mina dela morile sale,

o.

t-P-)

www.dacoromanica.ro

%
PROPUNER1LE INGINERULU1 MARIN

ajunge totus a evalu veniturile anuale ale intreprinderii la suma de 1 444 583 fiorini, iar cheltuelile
la suma de 320 250 fiorini, de unde rezulta venitul
curat de 1 124 333 fiorini sau 33 0/0 asupra capitalului de 3 400 000 fiorini ; aceasta Ins, numai pan,

cand intr'o zi acest drum de fier s'ar legh Cu acel


din Galitia, cad atunci dobanda capitalului pus in
Intreprindere se va ridich la 400/e.
Nu se poate Inchipul un rezultat mai Indestulator pentru un drum de fier, adauga cu incredere autorul propunerii ! *i, cu toate acestea, inginerul Marin executase constructii maree ' timp
de 13 ani In statul major 2 al armatei austriace si
16 ani ca inginer In toate specialitatile si castigase cuno0infe practice la cane fierate ale Statului austriac, cel putin a$h se recomanda In scrisoarea sa catre Mihail Sturza.
Prin aceast, scrisoare inginerul Marin mai
cereh ca, In cazul cand Domnul Moldovei ar gas1
propunerea sa nimerit, sa binevoeasc, a indrepth
ace, propunere catre Inaltul Sfat administrativ si a
mijloci pe langa guvernul austriac spre a i se da
invoire, pe timp nedeterminat, ca s, vie in Moldova
sa, se ocupe cu punerea in lucrare a proiectului sau.
Este de observat, pe langa acestea, ca din textul
scrisorii ce urnah sa se Infatiseze Sfatului administrativ si care Incepe cu urmatoarele randuri 3:
Adresa primit, dela domnul ministru de Stat principele Sufu, din septemvrie a. t., am remis-o dom, Grossartige Bauten.
2 Generalguartiermeisterstab.

3 Die vom Herrn Staats Afinister Fiirsten von Soutzo erhattene Zuschrift
vom September v. .I. habe ich den Iferrn Prtisidenten der galizischen Eisenbahngesellschaft Leo Fiirsten von Sapieha iibermittelt.

www.dacoromanica.ro

CAP. I. DIN DOMNIA LUI M. STURZA

nului prezident al societatii cilor fierate galitiene


Lo principe de Sapieha, pare a rezulth ca, Inca
din septemvrie 1841, a urmat oarecari tratan i Intre
vornicul Moldovei de pe atunci beizadea George .,5'ufu

Lo de Sapieha, pe care 11 vom vede ivindu-se


In diferite combinatii i In mai multe rnduri, pentru
dobandirea concesiunii cilor fierate din Moldova si
care, In cele din urnad, a figurat In capul asociatiei

concesionare care a construit unja din Moldova


dela Roman In sus '.
Propunerii inginerului Marin nu pare a i se fi
dat vreo urmare. In adevdr, Domnul Moldovei nu

pomeneste niciun cuvnt despre aceast afacere


In ofisul su adresat Adunrii obstesti cu privire la

lucrdrile administratiei In anul 1842, In care, cu


toate acestea, vorbeste pe larg de lucrarile svarite In ramul drumurilor de comunicatie a cruia
important este simtit de toate clasele populatiei2.

Deasemenea nu se gdseste nicio vorb In ofisele lui Mihail Sturza pe anii urmAtori, nici In vreo
publicatie, fie oficial, fie privata, din cele ce iesau
la lumina pe acele timpuri, precum nici In arhiva
Camerei deputatilor, care a pstrat toate dosarele
Adunrii obstesti, dosare cari, pentru epoca despre

care ne ocupm, au si fost publicate In Analele


parlamentare ale Rometniei.
Existenta acestor tratAri rezult dintr'o corespondent dela Iasi din 28
ianuarie 1842, publicatA de Gazeta universald de Augsburg, in care se spune, a o
societa.te negustoreascit care s'a format In Galitia, spre a Intinde drumul de fler dela
Bochnia panit la hotarul Moldovel, ar fi poftit pe Printul Domnitor
deb. privilegiul
si Inca% unele foloase pe 90 anl, ca da.nsa sit poat Intinde acel drum de fler pe 'ling&
malul Siretului pan& la Galati. Domnitorul War fi arAtat aplecat la un astfel de plan,

totus ritmlne Indolal despre putinta svrIrii, Cu atal mai vrtos, cu eta dom-

neste pirerea cum cb, aceastA influentA a Austriei ar neplticeA altor vecini. (Gazeta
de Transilvania, 9 martie 1842).
2 urmare la col. Hurmuzaki, vol. citat mai sus, p. 465.

www.dacoromanica.ro

CAP. U
ACTIVITATEA LUI B. D. TIRBEI, DOMNUL TXRII ROMANqTI,

CU PRIVIRE LA alLE FIERATE

Scrisoarea lui Mirbei- 'roda catre Coronini. Ofise catre Sfatul administrativ s'i obstescul Divan.
Conventie cu M. de Haber. Legiuire pentru chi fierate. MirbeiVoda ditre Fuad papa.
Tratri cu delegatii camerei de industrie si comert din Brasov.
Studii de di fierate. Alta scrisoare a lui Slirbei catre Fuad papa.
Continuarea si terminarea studiilor sub caimacamia lui Al. D. Ghica.

1. Intale demersuri ale Ini tirbei-Vodil pentrn


inilintarea de cal &rato In Tara Romineascrt. Dupa

aceste Incercari de sub domnia lui Mihai1 Sturza,


cari par a fi fost cele dintai In Principatele romne,
chestiunea cailor fierate intr Intr'o lunga t'acere.
In adevr, In Valahia, numai catre sfrsitul anului
1855 cAnd, dupa, luarea Sevastopolului 1 de catre

armatele aliate, rasboiul Crimeii era, considerat ca


aproape de sfrsit si se Incepuse chiar negocierile
pentru pace 2, Domnitorul Barbu Dimitrie L5tirbei
crezii ca a venit timpul sa pue In practic idea, la
care se gndise mai de mult, de a Infiin0 In tara drumun de fier.

In acest scop el Indrepta catre comandantul


1

9 sept.

Incheiati eu tratatul din Paria dela

1855.

"/a, martie 1856.

t
www.dacoromanica.ro

CAP. II.

DIN DOMNIA. LUI B. D. $TIRBE1

austriac al armatei de ocupatie din tara, locotenen-

tul-feldmarevd conte de Coronini, care se gaseh


atunci la Viena, o scrisoare, purtAnd data de 422dneoceerrliee
1855, prin care-i spune 'intre altele ' :
Excelenta voastra cimoaste cat sunt de ocupat,
In interesul viitorului tarii mele, de importanta ches-

tiune a drumurilor de fier. tiu ca Imprejurarile


momentului nu Ingaduesc o deslegare hotarltoare ;
dar a,steptAnd sfarsitul crizei actuale, consider ca o

datorie sfanta de a pregatl caile acelor cari ar


puteA veni dupa mine.
GAndese deci, c ar fi de neaparata trebuinta,
spre a ma, gasi In masura, de a puteO s, tratez, la
vreme, cu desavArsit cunostinta de cauz, sa, fac
de pe mum sa se execute stucliile necesare, spre a
constath capitalul care ar trebui sa fie intrebuintat
la intemeierea drumului de fier care, legAndu-se cu
reteaua austriaca, ar plea, dela Orsova spre a ajunge
la Giurgiu, prin Craiova si Bucuresti. Binevoitorul

interes pe care Excelenta voastra 11 poarta, cu


once prilej, la tot ce poate contribui la buna stare
a trii mele, va pretul fara Indoiala cat de neaparat
trebuitoare este aceasta lucrare pregatitoare.
Indraznesc sa ma folosesc de solicitudinea sa
deosebitd, pentru a o rugb, sa-mi spue daca am putea
obtine dela guvernul i. r. ca sa binevoeasca sa vina
In ajutorul nostru, acordAndu-ne, In scopul de a
indeplini aceasta Insarcinare, unul din inginerii s'ai
sefi din cei mai destoinici si mai Incercati, caruia
i-a alaturh unul sau doi ingineri valahi cari 1-ar

ajuth in subordine, si In acest caz, care ar fi, In


' Ccnsespondenia lui girbei-Voda, publicatit de N. Iorga, Bucureti 1904, vol.
I, p. 206-207.

t
www.dacoromanica.ro

%
9

OF1S CATRE SFATUL ADMINISTRATIV

afar% de indemnizatia drumului, subventia ce s'ar


gdsi potrivit de a i se da.

Putin dup, aceea si anume la 22 decemvrie


1855, i 'tirbei adreseazd cdtre Sfatul administrativ
extraordinar urmdtorul ofis :
Este de necontestatd trebuintd si folosint pen-

tru acest Principat drumurile de fier, chid s'ar


puteh infiinth si la noi cat mai fdrd amdnare, fiindcd
s'ar insutl Inlesnirea comunicatiilor si bogatia tdrii,

In vreme ce astdzi anevointele si marile cheltueli


ale transportului absorbeazd mai tot cdstigul proprietarului si al. muncitorului ; Ins", fdr, capitaluri

mari nu se poate aceasta realiz, si urmeaz& ca


din parte-ne s tragern luarea aminte a companiilor de capitalist strdini, sd ascultdm propunerile
ce ni se vor face si sh chibzuim serios despre toate
mijloacele putincioase spre aducerea la Indeplinire
a unei ash de mare importantd Intreprindere.
Insuflat de o nemArginith dorinth de a profith

de once ocazie spre a deschide noui izvoare de


fericire acestei tali si a-i Inlesnl desvoltarea moral&
si materiald, nu ne-am stvilit de imprejurdrile critice cari ne Impresoard, ci, cu aceh oshrdie si durere
pdrinteascd ce aducem In toate actele administratiei
noastre, am psit spre a deschide drumul la negociatii cu companii strdine, atdt pentru Infiintarea de

drumuri de fier, ck si pentru iluminatul capitalei


cu gaz. Spre a ajunge insd la un rezultat real si.
definitiv si spre a pute pretul propozitiile companiilor precum si concesiile ce dupd drept cuvant se
ocuyine a acordh, ni se pare de neaparata trebuint,
ca, pentru drumul de fier, s intreprinzd guvernul

Indatd, prin inginer special, deprins si cercat in


4385

t
www.dacoromanica.ro

t
10

CAP. II.

DIN DOMNIA LUI B. D. BTIRBEI

aceste lucran, studiul pregatitor al liniei drumului


dela VArciorova, prin Craiova si Bucuresti, la DuWare, la punctul ce se va gas1 mai priincios, de unde

drumul de fier sa se prelungeasch" pana la un port


al marii Negre.

Prin savarsirea acestei lucrari putem numai


nadajdul In realitate dobandirea unui rezultat, cad
atunci numai, companiile se vor Incredinth ca am
Imbratisat aceste lucrari serios, si vom puteh In
constiinta ajunge la o Invoire pentru Incheierea unui
contract defininitiv eu conditiile cele mai folositoare

si cu garantiile cele mai sigure.


Indreptm dar Sfatului administrativ extraordinar toata corespondenta urmata Intru aceasta 'Ana',
astazi ca sa o la in deaproape bagare de seama, sa
chibzueasca si sa ne arate i.

La 2 ianuarie 1856 se deschide adunarea obstescului Divan. Ofisul lui tirbei, cetit In ziva deschiderii adunarii, cuprinde Intre altele, urmatoarele
cuvinte Cu privire la drumurile de fier ' :

Trebuinta deobste simtita a se pune si tara


noastra In stare de a urmh impulsiei ce se da, In
alte parti, pentru Infiintarea de drumuri mari de
comunicatie si pentru Intreprinderi de folos public,

a tras si asupra acestui obiect a noastra osebita


bagare de seama.
Desi cunoastem ca numai restatornicirea pacii,
care este o dorinta deobste, ar puteh ierth realizarea

acestor Intreprinderi, ce sunt destinate a da o nemarginita desvoltare tuturor mijloacelor tarii noas-

tre, dar am privit ca o sfnta datorie a pregatl


i Arhiva minisierului lucrdrilor publice. Dela No. 91 din 22 decemvrie 1855, f. 1.
2 Buletinul oficial, Bucurei3ti, No. 2 din 6 ianuarie 1856, p. 5.

t
www.dacoromanica.ro

%
laSPUNSUL 01.1.5TESCULUI DIVAN

11

deocamdatd chipul de a Intimpinh once amanare


si de a inlesnl anevointele.
Am dat Insarcinare de a se lud intelegere Cu
osebite companii cari ar vol a Intreprinde drumuri
de fier In Tara Romaneasca si luminarea cu gaz
In capitald, si a ne comunica propunerile lor.
Obstescul Divan va lu In bagare de seamd trebuinta de a acordh cheltuelile trebuincioase pentru

studiul pregatitor pe unja drumului de fier ce ar


fi a se proiecth, cu care mijloc si numai, guvernul
va puted, cunoaste pe ce temeiuri sa ja o Intelegere
definitiv', la vreme cuvenita.

La acest ofis, Divanul raspunde, In ceea ce


priveste partea relativa la eh' ile fierate, dupa cum
urmeaza ' :

Inlesnirea mijloacelor de transport prin deschiderea de drumuri mari de comunicatie sunt cele
dintai resoruri ale comertului si ale bogatiei unei
tari, cad printr'aceasta se developeazei toate productiile ei si se da cea mai mare impulsie culturii
pamantului, si Divanul, cu cea mai mare bucurie
a vazut ca Inaltimea Voastra, si c hiar In mijlocul
grelelor Imprejurari In cari ne afirn, n'ati scapat
din vedere o ash important, pentru tara', Imbunata-

tire si, dupa Intelegerile ce ati avut cu companii


straine din Europa, ati izbutit a va, frivol pentru
cele dintai temeiuri dupa cari s'ar putea, Infiinth
In tara noastra un drum de fier si ni s'au transmis,
In cercetarea noastra, proiectul pentru drumul ce
se proiecteaza a se face In linia dela Varciorova,
prin Craiova, Bucuresti, la Dundre, spre a se unl
((Cu acel ce s'ar face In Turcia 'Ana la mare.
' Bulelinul oficial, Bucure0i, No. 17 din 27 fevruarie 1856, p. 65.

t
www.dacoromanica.ro

E2

CAP. H.

DIN DOMNIA LUI B. D.

TIRBEI

Fiti Incredintati, prea Inltate Doamne, ca Divanul, Indemnat de patrioticul zel ce artati i In
aceast imprejurare, 11 va cercet Cu cea mai maturd
seriozitate, i va fi gata a primi once sacrificiu nu

ar aduce vreo direct atingere drepturilor propriettii. Fac cerul ca aceast mare si folositoare
Intreprindere s se realizeze, prin Inteleapta prive-

i carmuire a Inaltimii Voastre, ca s v


aclAugati i cu aceasta un drept la dragostea
ghere

recunostinta poporului roman.


2. Conventia Cu Maximilian de Haber.
intistia leginire privitoare la cal Aerate in Virile romine.

Putin timp dup deschiderea Divanului, tirbei Insrcineaz pe fiul bancherului D. Curtis din Viena,
cu care aveh relatdi personale de a se Intelege cu
Maximilian de Haber din Carlsruhe, reprezentantul
unei companii ce se oferise s, se Insrcineze cu Infiintarea de ci fierate In Valahia, asupra conditiilor
cerute de acea companie.
Rezultatul acestei Intelegeri a fost consemnat
Inteo conventie provizorie Incheiat In Dresda la
21 ianuarle
2 fevruarie

1856, pe care $tirbei, Cu ofisul No. 308 din

17 fevruarie acelas an, o Inaint Divanului ca s'o


aib cinstitul Divan In vedere i s-i arte a sa
chibzuint 2.

Impreund cu Inscrisul de conditiile ce compania a propus pentru Incheierea actului de concesiune, s'a inaintat, cu ofisul No. 310 purtand aceN. Iorga, Corespondenla lui Mirbei-Vodd, vol. I, p. 106, 148, 218, 242 etc.;
.11drlurisiri istorice privitoare la viaja pi domnia lui Mirbei-Vodd, p. 337 etc.
2 Arhiva Adundrii depulafilor, No. 35, anul 1856, fevruarie 18. Dela Inflintarea drumurilor de tier In principatul Urn Roma.neV1.

www.dacoromanica.ro

CONVENTIE CU M. DE HABER

13

ea s data de 17 fevruarie 1856, un proiect de lege


In 4 articole pregatit de departamentul din n'auntru pentru concesia de peimeint In trebuinfa drumurilor de fier.
Prin acest proiect se prevedeh obligatia pentru
proprietarii de mosii de a da, fara nicio plat, pentru drumul de fier excluziv si pe cat va cere neaparata trebuint, dela 25 la 42 stanjeni latime de
pamant pe toata lungimea liniei.
Arara de aceasta se va da, pentru statiile mici,
pana la 14 pogoane, iar pentru cele de capetenie,
cari nu se vor Infiinth decat la distante dela 4 la

6 poste, pana la 28 pogoane, pentru cari se va


platl proprietarilor o despagubire anuala dela 8
pana la 14 sfantihi de pogon i osebit, pentru
dreptul de a aveh birt pe acele pogoane, se va

plti anual, cate 5 galbeni pentru statiile mici si 10


galbeni pentru cele mari.
Proiectul er semnat de M. Bei leanu, I. Cdm-

pineanu, N. Bedeanu, I. Oteteleoanu, Plagino,


B. Vid doianu i I. A. Filipescu.
Tata acum i conventia cu M. de Haber, astfel
cum a fost prezentata Divanului t:
CON VENTIE
Neaprata trebuint, ce se simte de a se pune
si Tara Romneascd in stare a urmh nemarginitei
impulsii ce se da in toata Europa pentru infiintarea
de drumuri mari de comunicatie publica, a IndemArhiva Adundrii deputafilor, num5.rul mentionat mai sus. In volumul,
Afdrturisiri istorice privitoare la viata si domnia luz .,Stirbei-Vodd publicate de N.
lorga, BucureW 1905, p. 407 $i urm., se gse.ste textul conventlei original In limba
francezA.

www.dacoromanica.ro

14

CAP. II. - DIN DOMNIA. LUI B. D. TIRBEI

nat pe IncIltimea Sa Dornnul Stetpdnitor al acestei


tez' ri, Barbu Dimitrie , tirbei, a chibzul mijloace de
a asezd pe pamntul romanesc drumuri de fier, prin

cari izvoarele de bogatie ale acestui pamant sa


poat lu zbor de desvoltare i Inaintare.
Spre aeest sfarsit, pe deoparte d-1 Mihail Dimitrie Curti fiul, negutator la Viena In Austria, imputernicit din partea Inaltimii Sale Domnului Stapnitor

al Trii Romanesti (pn, a se da de catre Inaltimea Sa Intrire acestui act) ;


Pe de alta, parte d-1 Maximilian de Haber, proprietar la Carlsruhe In ducatul Baden ;
Au fcut astazi urmtoarea invoire :
Ind ltim,ea Sa Sta' pcinitorul
rii Rorneinesti

declara, prin mijlocirea imputernicitului


Sale, d-1 M. D. Curti fiul, ea acorda, concesia drumu-

rilor de fier in Tara Romneasca d-lui Maximilian


de Haber, care prin inscrisul de fatd, primeste
aceasta, concesie Cu m'anca recunostinta.

Concesia va fi excluziva si pe termen de


99 ani.

Intinderea liniei se va incepe din hotarul


Austriei lnga Orsova, va trece prin Craiova
prin BuCuresti si va ajunge ori la Braila, sau la
portul cel mai aproape de Durare.
Daca concesionarul va fi s, urmeze cu Intinderea drumului de fier pe malul drept al Dunrii
spre marea Neagr, pe pamantul otoman, guvernul
romnesc va fi, ct prin putint, mijlocitor de a i
se procura concesia din partea Inaltei Porti.
Guvernul romnesc se indatoreazd a infiinta,
ara amnare, o legiuire de exproprigie, cat, mai
favorabila pentru stabilirea de drumuri de fier.

www.dacoromanica.ro

t
CONVENTIE CU M. DE HABER

1.5

Concesionarul va puteh, pe temeiul acestei

legi, sa reclame once pmant va trebui pentru o


cale de fier indoita, pentru statii si alte stabilimente ;

va fi autorizat pentru once insusire pe linia drumului de fier si nu va puteh fi niciodata oprit in
a sa executie, urmand pe unja ce va fi insemnata
pe pmant si aprobata de guvern.
Nici o linie paralela nu se va puteh acordh
nimanui ; pentru once alta linie in laturi va fi a se
concede In Tara Romaneasca, d-1 Nlaximilian de Ha-

ber va aveh precaderea cu conditiile ce va propune oricare alt concurent.


Guvernul romanesc va imputernicl pe d-1
Maximilian de Haber s, fac oricari lucran i si studiuri pregatitoare pentru tnsemnarea pe pamAnt a
directiei si nivelmentului liniei si va sprijini, Cu

toata a sa autoritate, pe inginerii si lucratorii ce


se vor intrebuinth spre acest sfIrsit.
Concesia va ramAneh desfiintata daca studiile si lucrarile pregatitoare ale liniei principale,

dela Orsova la Bucuresti, nu vor fi incepute In


termen de un an, socotit dela intarirea ce se va da
acestui act de Inaltimea Sa Domnul StapAnitor, si
daca, in termen de doi ani dela zisa inta" rire, nu se
va pune in lucrare executarea sus citatului drum
de fier.

Daca, prin constructia drumului de fier In


Tara RomAneasca, se vor gasi mine de metaluri

sau de carbuni de ~kit, acestea vor fi proprietatea con cesionarului, care va pute, s le exploateze

insus, dand proprietarului pamAntului a zecea


parte din cAstig, sau a le vinde altuia cu aceea
indatorire catre proprietarul pamantului.
el

t
www.dacoromanica.ro

16

CAP. II. - DIN DOMNIA LUI B. D. STIRBEI

Guvernul romanesc se Indatoreaza s dea,


far& plata, once loe va fi domen al Statului, i sa
faca a i se slobozi celelalte locuri (terenuri) cu pre-

'Virile cele mai scazute, ori In puterea sus citatei


legi de expropriatie, sau prin oricare alt mijloc ce-i
va fi prin putinta.
Guvernul romAnesc va aeorda concesionarului dreptul de a exploata, In tot cursul concesiei,
patruzeci pduri manaairesti, hotrAndu-se pretul
lemnelor dupa cel de mijloc din anii 1850 pana la 1855.

Guvemul romanesc acorda companiei sloboda importatie In Tara RomAneasca de once materiale, fier, masini i alte, ce vor fi destinate pentru
constructia susziselor drumuri de fier.
Hotarirea tarifei pentru transportul calato-

rilor si al marfurilor pe drumurile de fier romAnesti, se lasa, pentru tot cursul concesiei, asupra
d-lui Maximilian de Haber, sau asupra concesionarilor si, cu conditie insa ca aceasta tarifa sa nu covarseasca pe cea mai mare a continentului Europei.
Guvernul romAnesc garanteaza, pentru capitalul ce va Infatisa costul integral ale stabilimen-

tului de drumuri de fier in Tara Romaneasca, o


dobanda anuala de sapte la suta pentru tot cursul concesiei, si va hotari veniturile speciale ale Statului ce vor fi destinate spre acest sfarsit. Iar

excedentul din castigul ce vor da drumurile de


fier, peste dobanda de sapte la suta, se va Intrebuinta spre acoperirea cheltuelilor ce ar face Statul In urmarea acestei garantii, i pand la stingerea
acestor avansuri.
Se acorda d-lui Maximilian de Haber dreptul de a forma o societate anonima pentru constructia

www.dacoromanica.ro

17

CONVENTIE CU M. DE HABER

si exploatarea zisului drum de fier, ori in ce loe


va socoti de cuviinta, si s intocmeasca statute

dupa cari va fi a se carmul aceasta societate.

Guvernul romanesc promite, dupa cercetare, Intarirea cea mai neintarziata a acestei societati anonime,

precum si a conditiilor si a statutelor sale, si se


indatoreaza a recunoaste once stramutare de privilegii ce concesionarul este cu desavarsire imputernicit a face.
D-1 M. D. Curti fiul, isi rezerva a supune
acest act la intarirea Inaltimii Sale Domnului Stapanitor al Trii Romanesti, si se indatoreaza sa incunostinteze d-lui Maximilian de Haber, cat mai curand, prin telegraf, domneasca rezolutie ce se va da.
De se va da malta Intarire, d-1 Curti se Indatoreaza a aduce, cat mai fail zhava, documentul
original, investit cu isclitura Inaltimii Sale Domnului Stapanitor si Cu pecetea Statului.
Spre incredintare, amandoua partile contractante au iscalit impreuna si in aflarea de fata a doi
martori, doua asemenea Inscrisuri, din cari s'a dat
cate unul la mana fiecarei parti.
Scris in orasul Dresda, 2 fevruarie 1856.
(Articol adaugat). Guvernul romanesc asigureaza concesionarului, precum si societgii ce va
fi a se intocmi, scutire de once dare catre Stat, In.
tot cursul concesiei.
Conventia este iscalit de Maximilian de Haber,
insotit de martorul Alexandru Nocz, i de M. D.
Curti fiu, Insotit de martorul D. Cavaler de Pyra.
Ambele proiecte au fost trimise in cercetarea
comisiei administrative, in sedinta din 18 fevruarie 1856.
3

4385

t
www.dacoromanica.ro

18

CAP. H. -,- DIN DOMNIA 'XI B. D. STIRBEI

Comisia administrativ a Divanului, compusd din

M. Beileanu, Gr. Grddi0eanu, Plagino si Gr. Obedeanu, a adaugat la proiectul pentru concesie de
pmnt dispozitiile ca att unja, ct si statiile drumului de fier trebue s ocoleascA spre a nu vtm,
insemnate cldiri de biserici, case si altele ; iar In
ceea ce priveste conventia cu Haber, comisia zice :
Conventia de invoire, cuprins In 18 articole, vazndu-se cu oarecari complicatii grele de Inteles, co-

misia a alctuit alta conventie In 14 articole, cari


corespund cu cele propuse de d-1 Haber, Intr'un Inteles mai deslusit.
In sfrsit comisia este de prere . . . ca, la Incheierea conventiei, sa, dea antreprenorul sau com-

pania, incredintarea pentru svrsirea lucrului si


garantie pentru actiile ce ar Infiinth In Tara Romneasca.
Iat proiectul comisiunei :
CON VENTIE

Guvernul romnesc conced, prin acest Inscris, d-lui Maximilian de Haber, constructia de
drumuri de fier In Tara RomneascA.
Concesia va fi excluziv si pe un termen de
99 (noukeci si noud) ani.

Intinderea liniei se va Incepe din hotarul


Austriei, 11'10, Orsova, va trece prin Craiova si prin

Bucuresti si va ajunge la un port al Dunrii, care


va fi mai priincios, spre a se pute, lega aceast
linie cu drumul de fier pe care compania se Indatoreaz totdeodata a-1 Intinde pnd la marea Neagr, ltand si voia Inaltei Porti.

t
www.dacoromanica.ro

%
CONVENTIE CU M. DE HABER

19

Guvernul romAnesc conceda societatii, pe toata

unja drumului de fier, parnAntul trebuincios pentru

Indoita cale, precum si pentru statii mici si mari.


Guvernul romAnesc se Indatoreaza a Infiinth,

fara amAnare, o legiuire de expropriatie cat se va


puteh mai favorabila pentru stabilirea de drumuri
de fier.

Pentru oricare alta ramura, de drum de fier

ce se va puteh face In urn* d-1 Maximilian de


Haber va aveh precaderea a o Intreprinde cu conditiile ce va propune oricare alt concurent.
D-1 Maximilian de Haber va orandul a se Incepe studiile pregatitoare pentru insemnarea pe pamant a liniei, si guvernul romAnese va sprijini din
toate ale sale mijloace pe inginerii si lucratorii ce
se vor Intrebuint la aceasta lucrare.
Concesia va ramhneh desffintata daca studiile

si lucrarile pregatitoare pentru unja mai sus zisa,


nu vor fi Incepute In termen de un an, socotit dela
Intarirea ce se va da acestui act de Inltimea Sa
Domnul Stapanitor, si daca in termen de doi ani dela

zisa Intarire n. u se va pune In lucrare executarea


sus citatului drum de fier.
Daca, prin sapaturile ce vor trebui a se face
pentru asezarea drumului de fier, se vor gsi mine
de carbuni de piatra sau de metaluri, exploatatia
acestor mine se va concede companiei, care va da
proprietarului pamantului a zecea parte din cdstig.
Guvernul romAnesc va acordh companiei
dreptul de a exploath, In tot cursul concesiei, patruzeci paduri mAnastiresti, hotarind pretul lemnelor
dupa cel de mijloc din anii 1850 'Ana, la 1855, Insa
numai In trebuintia drumului de fier.

t
www.dacoromanica.ro

t
20

CAP. II. - DIN DOMNIA LU1 B. D. $TIRBE1

Guvernul romAnesc acord companiei sloboda importatie In Tara RomAt-leased de once materiale, unelte, fier, masine si altele ce vor fi destinate pentru constructia susziselor drumuri de fier.
HotrIrea tarifei pentru transportul calato-

rilor si al marfurilor pe drumurile de fier romhnesti se las, pentru tot cursul concesiei, asupra
d-lui Maximilian de Haber, sau asupra concesionarilor si, cu conditie Ins& ca aceast tarif, s nu
covarseascd pe cea mai mare a drumurilor de fier
Intre Viena si hotarul TATE Romhnesti.
Dupd, ce se vor face studiile pregtitoare

pentru linia drumului de fier proiectat si dup ce


se va constath, printr'o pretuire exacta, capitalul
ce va trebui pentru constructia drumului de fier
cu toate ale sale accesorii, guvernul romanesc se
Indatoreaz a garanth, pentru acest capital, dobAnda

ce se va hotrl atunci pentru tot cursul concesiei,


si a arth veniturile speciale ce va destinh pentru aceasta garantie. Dobanda capitalului va Incepe a se socoti dup5, ce se va svArsi si se va
da In circulatie toat unja drumului de fier, ce va
trece prin Tara Romaneasc dela o margine OM
la cealaltd.
Excedentul venitului drumului de fier, peste
dobanda ce va fi hotrit, se va Intrebuinth spre
acoperirea cheltuelilor Inthmpltoare ale Statului,
'Ana la stingerea sumelor avansate.
Se acord, d-lui Maximilian de Haber dreptul a formh o societate anonim pentru constructia
si exploatarea zisului drum de fier, In once loe va
socoti de cuviintd, si a Intocmi statutele dup cari
va aveh a se cArmul aceast societate.

twww.dacoromanica.ro

%
LEGIUIRE PENTRU CI FIERATE

21

Guvernul romnesc promite, dup cercetare,


intarirea cea mai neintarziata a acestei societati
anonime, a conditiilor si statutelor sale, si se indatoreazd a recunoaste orice cedare de privilegiu
ce concesionarul este cu desdvarsire imputernicit
a face.
In sedinta din 23 fevruarie 1856, Divanul, discutnd proiectul pentru cesiune de pamant, a adaugat dispozitia, ea, In cazul and drumul de fier ar
stirbi o mosie pn la a 5-a parte a ltimii sale,
pamntul luat sa nu se mai dea gratis, ci s se
plateasca de pogon aceeas despagubire care este
prevdzuta si pentru pamantul pe care urmeaza a
se asezd statiile.
In sedinta urmatoare, din 24 fevruarie, se termina votarea legii pentru cesiunea de pamnt, al
crei numar de articole este sporit, prin modifica.rile introduse att de comisia administrativa, cat
si de Divan, dela 4 la 6.
Tot In aceasta sedint se voteaza si proiectul
de conventie Intocmit de aceeas comisiune, Insa Cu
oarecari modificari.

In introducerea modificarilor, Divanul a fost


preocupat mai Intaiu de idea ca aceasta conventie
nu este destinata de a se incheid neapdrat numai
cu M. de Haber, ci cu once alta companie ce se
va ardth cu conditii mai folositoare pentru Stat",
introducand in mod explicit aceasta dispozitie chiar

In art. 1 din proiect, iar in celelalte articole, adaugnd dupa numele lui Haber si cuvintele sau
compani a . . . . . Mara de aceasta : s'a adaugat
dispozitia ca conventia nu se va socoti indeplinita

deck atunci and compania, prin intelegere cu

t
www.dacoromanica.ro

22

CAP. II.

DIN DOMNIA LUI R. D. STIRBEI

malta Poart, va asigurh prelungirea liniei Ora la


marea Neagra.
Legiuirea pentru cesiune de pamant fiind boVarna, s'a suprimat art. 5 introducAndu-se, in textul
articolului precedent, referirea la aceasta legiuire.
S'a exclus in mod explicit sarea din campul
de eventuala exploatare a companiei, ca fiind monopolul guvernului.

S'a introdus rezerva ea, scutirile de drepturi


de intrare nu se vor puteh aplich, cleat dupa ce
guvernul va lu intelegere in aceast, privinta Cu
contractantii vamilor.

S'a stabilit c, odata ce veniturile exploatarii


drumurilor de fier vor fi ajuns ca sa acopere doWilda garantata de Stat, compania nu va mai aveh
dreptul de a cere complectarea acestei dobAnzi,
chiar daca, in cursul duratei concesiunii, s'ar intamplh ca beneficiul sh nu ajunga pe deplin spre
acoperirea acelei dobanzi i ca, dupa expirarea termenului pentru care este data', concesiunea, compania va fi datoare de a pred guvernului drumul

de fier cu toate accesoriile in buna stare, fait a


mai aveh vreun drept asupra lui.
S'a adaugat, in sfarsit, dispozitia propush de
comisiunea administrativa i neintrodusa in proiectul sau, c compania este datoare s asigure
pe guvern pentru pkirea cu exactitate a conditiilor
contractate pe tot timpul concesiunii.
Duph inchiderea Divanului, care a avut loe in
ziva de 25 fevruarie ' 1856, cu raportul No. 101
din 27 fevruarie, secretaria Divanului inainteaza
lar nu la 23 fevruarie dupit cum ar rezultA din Bulelinul oficial No. 17 din
27 Fevruarie 1856, p. 65 (a redeb. Arhiva AdunArii deputafilor, No. 35, 1856, dejA
mentionat).

www.dacoromanica.ro

TEMEIURI PENTRU CONCESIE DE DRUM DE FIER

23

Domnitorului lucr'xile relative la drumurile de fier,


spre intrire. Acest raport este isclit de prezidentul Divanului Nifon Mitro politul Ungro-Valahiei si de urmtorii membri :

Clement Argepl, I. Manu, N. Beileanu, Plagino, Gr. Obedeanu, N. Manu, C. S. Fecicoianu, C.

Vcrescu, Gr. Racovife si I. A. Filipescu.


Ofisul de inthrire apare In Buletinul oficial, No.

20 din 9 martie 1856; el poarth No. 20 si este reprodus In Anexe, p. 5.


Dup, Legiuirea pentru concesia de parnAnt In
trebuint, de drumuri de fier In Principat, Intrit,
prin ofisul despre care este vorba, urmeaza imediat

si in acelas numdr din Buletinul oficial, Temeiuri pe cari obstescul Divan a Imputernicit pe guvernul romanesc a trath pentru concesia unei linii
de drum de fier in Principat, reproduse deasemenea In Anexe, p. 6.
Aceste temeiuri contin Intocmai dispozitiile

din proiectul de conventiune votat de Divan, din


care Ins, s'a suprimat pretutindeni numele lui M.
de Haber.
A doua zi duph publicatiunea acestor temeiuri

In Buletinul oficial, gazeta Le Courrier de Bucarest' si mai thrziu, anume la 19/131 martie 1856, Bukurester Deutsche Zeitung 9 reproduc aceste temeiuri

sub titlul de Conditii sub cari Adunarea Divanului

creneral a autorizat guvernul princiar de a trath


Pentru concesiunea unei linii de drum de fier In
Valahia, nu ins& In traductiune fidela a textului
din Buletinul oficial, ci cu modifican i atat In disNo. 27 din "/22 martle 1816.
No. 23 din 1''/21 martie 1816.

www.dacoromanica.ro

o
24

CAP. II.

DIN DOMNIA LUI B. D. TIRBEI

tribuirea acelui text In articole, ct si In cuprins,


introducAnd chiar unele dispozitdi cari nu figurau
In textul oficial. Dam In Anexe, p. 8, textuf francez din Le Courrier de Bucarest, care este fidel
tradus in nemteste de Bucurester Deutsche Zeitung.
Lsand la oparte diferenta de stilizare si de dis-

tributie a materiei pe articole, al caror numar este


sporit, In gazeta francezd, dela 13 la 17, iatb, modificArile si adaugirile esentiale :
Termenul pentru Inceperea lucrrilor este redus,

dela un an, la sase luni si acel pentru terminarea


lor dela 2 ani, la 18 luni.
Se dispune c lrgimea drumului precum .si lucrrile de terasamente si altele, vor fi pentru dou6
ci ; concesionarul Ins" nu va Infiinth deck una sin-

gur, pe di timp produsul brut nu va atinge cifra


de 90 000 fiorini pe mila de Germania '.
Concesionarul este tinut de a Intretine, pe cheltueala sa, calea, In. perfect stare de exploatare si a
ave neIncetat un material iridestultor pentru trebuintele serviciului public.
Statul Isi rezerv constructia si exploatarea liniilor telegrafice, concesionarul fiind obligat de a le
supraveghe, prin pdzitorii si, frd nicio plat.
Concesionarul se oblig, de a se supune legilor
si jurisdictiunii locale, fdr, a pute face sa intervin5, jurisdictiuni straine.
In sfrsit, concesionarul va fi scutit, pentru toat
durata concesianii, de impozite asupra intreprinderii Insas a drumului de fier.
Se pare ca guvernul, revznd conditlile publicate In Buletinul oficial si complectndu-le, le-a dat
2 7 500 metri.

t
www.dacoromanica.ro

25

$TIRBEI-VODI CATRE FIJAD PASA

spre publicare gazetelor din Bucuresti cari apareau


In limbi straine, In scopul de a provoca oferte dela
capitalistii din strainatate.
In ajunul promulgarii legiuirii pentru drumuri
de fier, i anume la 2/20 martie 1856, itirbei adreseaza lui Fuad papa, ministrul afacerilor straine la
Constantinopole, urmatoarea scrisoare ' :
Nevoia de a Inzestra tara cu cai de comunicatie
neaparat trebuincioase pentru a da izvoarelor de
bogatie Intinderea de care ele sunt primitoare, a fost
totdeauna cu att mai viu simtit In Valahia 2, cu
cat anevointa i scumpetea transporturilor au ajuns
acl o piedica din cele mai grele la desvoltarea oricrui comert. Lipsa de mijloace indestulatoare, crizele prin cari a trecut tara de ctiva ani i putina
Incredere a capitalurilor straine, nu pareau sa poat
Ingadul Principatului de a se asocia, mult timp Inca,
cu activitatea i nemasurata impulsie data pretutindeni aiurea marilor Intreprinderi de acest fel.
Inteasa stare de lucruri, am crezut de a mea
datorie s nu stau nepasator la propunerile ce mi-au
i

fost facute, In timpul din urm, de capitalistii straini,

pentru a Infiinta un drum de fier In Valahia.


SupunAnd aceste propuneri cercetarii Divanului general, ma grbesc de a aveh cinstea s aduc,
aci alaturat, la cunostinta E. V. conditiile cari au
fost hotarite, de catre aceasta adunare, pentru a
otrath despre concesia unui drum de fier, precum
legea pe care a adoptat-o pentru cesiunea pamnN. lorga, Corespondenfa lui $lirbei-Vodd, vol. I, p. 603-604.

9 Etirnei ase temeA de vorbe marl as de mult Inca nu zieett cleat: Ilmblt
evalatd, timid moldovIneaseit, vilziind In cuviintul Romen, romitnese, un fel de steag
atrleolor al anarhleiv. Ibidem, p. VIII.
4

438.5

www.dacoromanica.ro

26

CAP. Il.

DIN DOMNIA LUI B. D. STIRBEI

turilor care urmeaza sa se faca, In acest scop, de


catre proprietarii fonciari.
E. V. va lua In bagare de seama ca una din
principalele conditii alipite de aceasta Intreprindere

este prelungirea liniei, pentru a ajunge la un port


al marii Negre. Privesc aceasta clauza esentiala ca
o garantie a izbandei Intreprinderii i trebuind In
consecventa s'A usureze Cu mult jertfele izvorite, In
cei dintai ani, din garantarea unui minimum de do-

banda si, In acelas timp, o noua legatura din cele


mai stramte, care va alipi Valahia de Imperiul Otoman. De aceea nu ma Indoesc ca la timp priincios,
cAnd m'a voiu gasi In stare de a supune cunostintei
Sublimei Porti conventia care ar putea fi incheiata
pe aceste temeiuri, Ea va binevol, In solicitudinea
sa luminata, sa harazeasca inaltul San sprijin com-

paniei care va starui pe langa Dnsa, pentru con cesia liniei dela Durare la un port al marii Negre.
Meya, zile dupa aceea, tirbei comunica baronului de Zedlitz, agentul trii la Viena, cu scrisoarea din '3/25 martie 1856', legea votata de Divanul
obstesc privitoarc la cesiunile de pamant si la conditiile pe cari aceasta adunare le-a adoptat, spre a

servi de baza la concesiunea drumului de fier In


Valahia.

3. Tratiri en delegatii camerei de industrie 1.


comer din Bratlov. Svonul despre intentiunea si demersurile lui tirbei pentru infiintarea de drumuri

de fier In tara, ava un repede rsunet In presa din


strainatate si starn1 o mare miscare In cercurile coi

Corespondenia ita $lirbei-Voda, p. 224-225.

www.dacoromanica.ro

%
PROPOVDUIRE PENTRU LINIA BRASOVULUI

27

merciale si industriale, precum si in presa din Austria

si mai ales in Transilvania '.


Legatura dela Orsova nu era bine v,zuta de
vecinii nostri si, in cele ce urmeaza, vom avea ()eazie sa artam cate greutati am intimpinat, in aceast,
privinta, din partea lor.
Mai inainte chiar de a se prezenta obstescului
Divan proiectul de legiuire pentru drumuri de fier,
care, dupa cum am vazut, tinde spre acea legatura, camera de comert si industrie din Brasov intocmise un memoriu in care facea s, reeasa importanta, pe deopafte a Brasovului ca centru de co-

municatie, iar pe de alt parte a relatiunilor comerciale intre acest oras si porturile dunarene Galati, Braila si Giurgiu, si prin urmare interesul ce

era ca drumurile de fier din Transilvania s, se


lege cu cele romanesti, la granita dinspre Brasov.
Cu data de 15 decemvrie 1855, Carol Maager,
prezidentul numitei camere, tri mite starostiei austriace din Ploiesti un exemplar din acel memoriu
cu rugaciunea ca starostia s, conlucreze, pe cat
ii va sta prin putinta, spre a se forma o societate
privata pentru realizarea un.ui drum fierat dela
Brasov prin Transilvania in Romania si sa comunice camerei cari dintre proprietarii mai mari
ai tinutului Prahova ar avea mai cu preferinta inte-

res la realizarea expusului drum fierat si daca


dansii ar fi aplecati a ha parte la vreo societate
de actii Cu sume insemnate, sau cel putin a sus, A vedett spre pildit: ziarul Zimbru din Iasi, anul 1856, care reproduce ar[Lenin din Vanderer din Viena ; Gazeta de Transilvania din Brasov si Gazeta de CoIonia ; astfel sunt numerele din 12 si 28 ianuarie ; 13, 14, 26, 30 si 31 martie ; 12 aprille
si 4 maiu, 1856. De asemenea Telegraful Romdn din Sibiu, numerele din 18 lanuarie ; 7,
10 si 28 martle; 5, 9 si 12 main; 16 .si 23 iunie; 27 octomvrie, 1656; 2 lanuarle si 13 fevrtiarie,

1857, s. a. Steaua Dundrii din Iasi, numitrul din 14 august 4856, s. a.

t
www.dacoromanica.ro

28

CAP. II.

DIN DOMNIA. LUI D. D.

TIRBEI

sine aceastA intreprindere, prin predare de loe si


pamant fara bani, materiale de constructie, oameni
de lucru si alte asemenea '.
Starostia intervine, la 13 ianuarie 1856, pe langd,

carmuitorul din Prahova In acest sens, cerandu-i


sa publice comerciantilor din tinut cuprinsul memoriului.

In urma deslegarii cerute de carmuitor, ministerul din nduntru li d, ordin, la 21 ianuarie 1856,
sa comunice stdrostiei c, publicatiile pentru contri-

butie la drumul de fier proiectat nu se pot face


de subalterni MIA autorizatie superioara.
Stdrostia austriaca Insa nu astept rdspunsul carmuitorului la intervenirea sa, ba chiarInainte de a face
aceasta intervenire, Incepe sa se adreseze deadreptul

catre proprietarii din tinut, trimitandu-le In copie


adresa camerei de comer t si industrie din Brasov si
cerandu-le raspuns. Astfel, subcarmuitorul din Teleajan descoperi o asemenea intervenire directa a stdrostiei, pe langa proprietarul George Illorcov din Valeni, intervenire purtand data din 30 decemvrie 1855.
Carmuitorul din Prahova comunica cazul mi-

nisterului din launtru care, la 6 fevruarie 1856, li


repeta ordinul dat la 21 ianuarie acelas an 2.
Dar camera de comer t si industrie din Brasov,
nu se multameste numai cu aceasta propaganda
si, far% a pierde timp, trimite pe deoparte o delegatie la Viena ca sa cear sa se prelungeasca, drumul de fier dela Temisoara, prin Sibiu la Brasov,
pana la Dunare, iar pe dealtaparte, In consideratia
I Arhiva rninisterului lucrarii or publice, Dela atingittoare de drumurile de
fler, No. 91 din 22 decemvrie 1855, f. 7.
2 Midem, f. 6, 41-13.

www.dacoromanica.ro

INTER VENIREA DELEGATILOR BRASOVENI

29

bunelor dispozitii ale lui tirbei fatd de Austria, Insdrcineazd pe un delegat al negutAtorilor de acolo,
sd vie In Bucuresti i sd' stdrue pe lAngd,
In acelas scop. Se zice c tirbei ar fi rdspuns delegatului : Add-mi d-ta drumul pAn la granita

Tdrii Romanesti si el se va continud indatd mai


departe pdnd la Bucuresti si pe lAngd Dunre,
pAnd la BrAila t.
Chiar i tdranii transilvdneni depe granita

erau influentati de aceastd miscare In favoarea drumului de fier din Brasov Inspre Tara
Romaneascd : Tdranii In adevdr nu pot pune bani,

ziced o corespondentd din Viena reprodus de ziarul Zimbru din Iasi, 2 ei ins& au propus a muncl,
frd platd, Cu mna i cu vitele lor si a da gratis
nu numai terenul trebUitor pentru clddirea dru-

mului, ci si libera exploatare a vrdriilor, cardmiddriilor i pddurilor lor.

Intre acestea, camera de comer t si industrie


din Brasov este informatd, prin mai multe scrisori
din partea cavalerului de Mihanovici, consul general austriac In Bucuresti, cum . guvernul Tdrii
Romdnesti voieste a face cercetdri numai pentru
unja Orsova-Bucurasti.

In urma acestor informatii, patru din membrii


acelei camere sosesc la Bucuresti, In ziva de /16
martie 1856, hotdriti s lucreze Cu cea mai mare activitate In privinta liniei dela Brasov spre Tara Roma,-

neascd, fiind puternic sprijiniti de principele Carol

de Schwarzenberg, guvernorul civil si militar al


Transilvaniei, precum si de contele Coronini.
Telegraful Roman, Sibiu, din 18 ianuarie 1856, p. 17.
2 Numitrui din 13 martie 1856.

www.dacoromanica.ro

30

CAP. II.

DIN DOMNIA LUI B. D. $TIRBEI

Drept rezultat al acestei calatorii, delegatii au


primit, prin mijlocirea consulului general austriac,

asigurarea dela guvernul roman ca se vor face


imediat cercetri In privinta terenului dela Brasov
la Bucuresti si ca, se vor ave In vedere ofertele
facute de ei In aceasta privinta 1
In adevar, la 19 martie 1856, secretariatul Sta-

tilui

ministerului din nauntru, cu No. 1064,


ca agentia austriaca, cu nota No. 3491, arat secretariatului ca, d. Ioan Goet, vice-prezident, i d-nii

I. P. Heheimer, loan G. loan si F. Vos, membri


ai camerei de comer t din Brasov, tn calitatea lor de

mandatari ai unei companii din Viena, ce este a


dobandi concesia pentru constructia unui drum
de fier intre Temesvar si Brasov, au prezentat o
propunere privitoare la constructia unui drum de
fier care va porni dela hotarul romanesc, trecand
prin Ploiesti si Buzan, ca sa ajunga la Braila, totodata cu linia lateral Bucuresti-Giurgiu, c aceasta
propunere corespunzand principiilor statornicite de

guvernul Inaltimii Sale pentru concesia drumului


de fier In Valahia, onor. agentie observa ca nu e
vorba numai de o unire a amandoror terilor vecine, ci c proiectul tinteaza chiar si la unirea cu
marea Neagra, care raspunde pe deplin la scopurile si cugetarile Inaltimii SaW Printului Domnitor
si ca, In cat despre condiii, aceasta propunere este
una din cele mai pravilnice, Bindca chezasuirea ce-

ruta nu trece de 5/o, i concesia despre care e


vorba e marginita numai la 90 de ani ; recomandand Cu dinadinsul onor. agentie, prin zisa nota,
clauzele formulate prin zisa propunere, ca privii Telegrafut Romdn din 12 main. 1856.

www.dacoromanica.ro

%
INTERVEN1REA DELEGATILOR BRA$OVEN1

31

toare la interesele reciproce ale Austriei si Valahiei.

SupunAndu-se la cunostinta M. S., continu"

secretarul Statului, cuprinderea sus citata,

I. S.,

prin rezolutia ce a binevoit a pune asupra zisei note,


porunceste cele urmatoare :

Trebue sa ne felicitam de initiativa ce a luat


guvernul nostru si de lucrarile facute cu chibzuirea

obsteasca, prin cari am tras luarea aminte a capitalistilor straini si le-am Insuflat Incredere, incAt
vedem in prea putina vreme propozitii moderate,
scaderi dela 7 la 5/o pentru asigurarea de dobAnd,
si cari ne dau nadejde de propozitii cu rezultaturi
mai sczute la pret si mai folositoare.

Propunerea ad al:Murata este un obiect de


cea mai mare importanta pentru desvoltarea fericirii si viitorului acestui Principat ; drept aceea,
vor incepe studiile acestei linii indata si tot inteo
vreme cu unja dela hotarul Orsovei prin Bucuresti
la Dunare, avAnd In vedere de a ImbinA, si uni
aceste doua linii.
Care din doua, linii va incepe mai intaiu, trebue

s mearga pAn", la marea Neagra prin punctul


Dunarii cel mai priincios despre aceasta.
Savarsindu-se pregatitoare studii si lucrarile ambelor linii, si determinandu-se capitalul trebuincios
pentru fiecare linie In parte, atunci vom puteh pretul
mijloacele de cari poate dispune Statul spre asigu"rarea dobAnzilor, pentru cari atunci ne vom invol.
Recomandam alturatul proiect In cea mai de

aproape si serioasa luare In bdgare de seam& a


Sfatului administrativ extraordinar, spre a nu neglijh nicio masura despre inaintarea si savArsirea

t
www.dacoromanica.ro

o
32

CAP. II.- DIN DOMNIA LUI B. D. $TIRBE1

lucrrilor pregAtitoare, despre Intelegerea pentru


dobandirea celor mai avantajoase conditii ,si despre
chibzuirea tuturor inlesnitoarelor mijloace.
Sfatul administrativ extraordinar, 1ntemeindu-se
pe rezolutia Domnitorului Iricheie, la 3 aprilie 1856,
un jurnal prin care chibzue,ste cele urmtoare :

S se dea voie a formh o societate pentru


clddirea unui drum de fier cu locomotive dela Brlla,

peste BuzAu si Ploiesti la Bucuresti si Giurgiu, iar


dela Buzu sau Ploiesti mai Incolo pana la frontiera austriac, aproape de Brasov.
Concesia va fi pe 90 ani.

Compania va fi datoare a cere dela Malla


Poart, concesia pentru continuarea liniei pela Rusciuc la Vama.

Pmnturile trebuitoare se vor da potrivit


legiuirii din 29 fevruarie 1856.
Sub acest numr se cuprind dispozitiile din
art. 7 al utemeiurilor incuviintate de obstescul Divan si publieate odat cu acea legiuire.
Idem, din art. 8.

S, se dea lenmele trebuincioase la intAia


eonstructie a drumurilor de fier, din pdurile de
cari am dispune guvemul si prin cari are s treacd
drumul, sau din alte pduri cari se vor acordh companiei spre acest scop numai si ca pretul de mijloc
din anii 1850 pnd la 1855.
Acest numr cuprinde dispozitiile din art. 10
al temeiurilor.

Idem, din art. 11 cu urmdtoarea adugire :


li ca si dupg, aceasta, indata ce va ajunge cttstigul
societtii la 10 /o, guvernul romttnesc sa cear sedderea tarifei si mai jos d'aceea.

t
www.dacoromanica.ro

%
33

INTERVENIREA DELEGATILOR BRA$OVEN1

Guvernul Isi rezerva dreptul a inspect&

intreprinderea drumului de fier, precum asemenea


Isi rezerva deplinul drept a anul& concesia inaintea
implinirii termenului de 90 ani, daca, dupa temeinic

observatie, urmat mai Inainte, se va repeth vreo


vatmare sau neascultare a documentului din concesi e .

Dupa, Implinirea termenului de 90 ani sau

daca din Intmplare s'ar anula, concesia, atunci


unja drumului Intreaga, cuprinsa In concesie, sa
treaca Indata, fara nicio despagubire si nemijlocit,
In deplina si neimpovrata stapanire a Statului si
societatea este datoare a Ingriji, cu cheltueala sa,
ca unja drumului, impreuna cu cele ce se in de
dnsa In vremea trecerii in stapnire, sa. fie In

stare deplina si nevatamata precum si libera de


once Impovarare.
Se acorda companiei dreptul de a form&

o societate anonima pentru construatia si exploatatia drumului de fier, ori In ce loe va socoti de
cuviinta, si a intocmi statutele dupa cari va aye&
a se crmul aceasta societate.
NB. Se intelege ca pentru trebuintele Statului
la transporturi, guvernul isi rezerva dreptul de
avantajuri, precum si In alte State ; asemenea isi
rezerva dreptul de asezarea liniilor telegrafiice.
Iar In privinta garanVei, guvernul romanesc
nu poate trata nido asemenea cerere pana nu se

va incredint, prin studiile ce s'r face liniei pe

unde se va Infiint, asemenea drum, despre adevaratele cheltueli si capital ' pentru cari urmeaz a
garanth, si atunci va vedeA daca mijloacele sale 11
iarta a da o asemenea garantie.
5

4385

t
www.dacoromanica.ro

%
34

CAP. H. - DIN DONINIA LUI II. D. $T1RBEI

Sfatul la, afard de acestea, urmtoarele dispozitii :

SA se dea prechdere liniei (lela Brasov, pentru


facerea studiilor si prezentarea proiectului prin

inginerii sositi din strindtate, pentru ca se crede

ca ea va fi mai cu inlesnire push, in lucrare si


fiindch se cere o garantie mai joas, decht aceea

pentru linia dela Varciorova prin Craiova si Bucurest inainte, spre a iesi la un port al mhrii Negre.
Guvernul sh publice prin gazete, conditiile si
inlesnirile ce le face pentru acest drum de fier, spre
cunostinta companiilor din Franta, Germania, Austria si alte teri, pentru ca oricare din aceste companii
care ar doni. sh la asupra-si aceasth intreprindere
sh-si indrepteze propunerea, ((Cu care mod se crede
a se dobandi cel mai bun rezultat, prin concurenta
acestor companii ; s'i in acelas timp, preghtindu-se
si studiile drumului, se va puteh vedeh cu incredintare sumele ce se cer a se cheltul, capitatul ce
trebue a se depune pentru aceasta si propunerile

ce s'ar infiinth din partea companiiior, ea duph


toate acestea, sh se chibzueasch pe cht poate guvernul garanth.
S'A, se ceara de departamentul din nhuntru a
adunh still*, de statutele drumului de fier din Sta-

turile unde sunt infiintate, spre a se vedeh si a se


luminh dupd dhnsele.

Pe acest jurnal, prezentat de departamentul din


lduntru la 4 aprilie, Domntorut 'tirbei a pus uri

mdtoarea rezolutie :
Incuviintdm dispozitiile jurnalului incheiat de

Sfatul administrativ extraordinar, cu baghrile de


seamd urmhtoare :

La art. 1. Linia drumului va veni din Kron-

t
www.dacoromanica.ro

INTERVENIREA DELEGATILOR BRASOVENI

35

stadt prin Ploiesti, alaturi de ocnele Telega; i prin


Bucuresti la un port al Dunarii, de unde s'a mearga
(de va fi sa inceapa aceasta companie inaintea celeia
dela Orsova prin Craiova In Bucuresti) continuatia
drumului de fier pana la marea Neagra, dup, voia
ce va dobandi dela Malta Poarta pentru linia din
Bulgaria.

La art. 5. Se va zice ca studiile pregatitoare


s inceap In termen de 6 luni.
In loc de art. 7, se va zice ca guvernul d, 10
paduri manastiresti din cele mai Cu apropiere i Indeplinitoare trebuintei pentru cladirea drumului de

fier, pana la svarsirea cladirii acelui drum si Cu


pretul de mijloc calculat pe cinci ani de mai 'nainte.

La art. 9. Se va adaugh ca, pentru transportul


de militari i munitii ostasesti, se va pazi tariful
drumurilor de fier austriace.
Seful departamentului din launtru, indreptand

articolele dupa chipul de mai sus, le va t'Ornad


pe frantozie si le va incredinta deputatiei ce a
venit din partea companiei i ne-a supus conditiile
sub a sa iscalitura ; i se va arath ca guvernul a
si inceput studiile acestui drum de fier, ca s gra-

beasca a insotl pe inginerul nostru cu unul din


parte-le, spre o mai exacta lucrare si o desavarsita
incredere si va angaja-o a ne pune In contact cu

compania ce are a da fondurile si a depune asigurarea, spre a putea a ne intelege despre toate
amanuntele si a incheia contractul

Ca urmare a acestor dispozitii, la 27 aprilie


apare in Buletinal oficial urmatoarea publicatie :
Arhiva ministerului lacrvIrilor pablice. Dela No. 91 din 1855, denemvrie 22,
f. 85 g 100, 86 1 99, 87, 123. a. v., i Zimbrul din 4 I 11 miu, 1856.

www.dacoromanica.ro

36

CAP. II. - DIN DOMNIA LUI B. D. .STIRBEI

Pentru constructie de drumuri de fier In Principatul RomOnesc, fiind legiuite de catre Divanul
general si Intarite de M. S. Domnul StapAnitor,
masuri avantajoase pentru a ceasta Intreprindere,
precum si bazele pe cari guvernul Mriei Sale este
autorizat a trath cu companii concesia liniilor, dupa
aun s'au obstit prin foile publice, se face cunoscut

ea acest guvern a si intrat In tratare cu osebite


companii.

Pe aceste baze, una din companii s'a oferit


pentru linia transversala care Incepe dela granita
Brasovului, trece pe lang ocnele de sare Slanicul,
vine in Bucuresti si ajunge la un punct al Dunarii,

de unde s'ar puteh un cu drumul de fier ce ar


duce la un port al marii Negre, dupa invoirea ce
aceasta companie va face cu malta Poarta, si propune a i se asigurh un beneficiu de V/o. Guvernul
Insa, mai Inainte de a se hotarl pentru adoptarea
oricarii propuneri, avAnd a studih lucrarile ce
trebue a se face atAt pe aceasta linie, cAt si pe cea
olongitudinala dela VArciorova prin Craiova si Bucuresti la Dunare, spre a se cunoaste capitalul ce
poate s'A mearga la constructia acestor drumuri, a
si Inceput aceste operatii, procedAnd dela aceea a
liniei Brasovului, si Indata ce se va savrsi. aceasta

lucrare, guvernul se va botad a Incheia contract


cu compania ce va propune conditiile cele mai
avantajoase.

4. Studii de cii lierate sub conducerea inginerului austriac Franz Dimmer. Inginerul strain pentru
care intervenise lnsus ,5'tirbei pe lAnga coniele Co-

*3

www.dacoromanica.ro

STUDII DE CAI FIERATE CONDUSE DE DIMMER

37

ronini, a sosit In Bucuresti In ziva de 3 martie


1856 el se numia Franz Dimmer, avand gradul
de inginer-sef In corpul de ingineri al Statului austriae si era Insotit de un ajutor Cu numele de Ernest Denis Street.
Dupa intaile dispozitii, luate in urina propunerilor lui Dimmer, lucrarile trebuiau sa inceapa In
aprilie, cu studiul liniei Orsova-Craiova-BucurestiDunarea, Impartita In 5 secVi, si cum In .tara nu se
gasia disponibil personalul necesar cerut de Dimmer,

acesta propuse in acelas timp sa se aduca acel personal tot din Austria
Ministerul din l'auntru cere, in consecventa, incu-

viintarea Domnitorului ca sa se faca demersuri pe


langa comandantul corpului de armie austriac, In
Principat, pentru aducerea din Austria a 3 ingineri,
5 conductori si 5 desemnatori precum si a tuturor
instrumentelor trebuincioase in lucrare.

In urma aprobarii domnesti si a intervenirii


ministerului din launtru 2 pe langa locotenentul-ge-

neral contele Coronini, acesta comunica departamentului din launtru, cu data de 2/14 aprilie 1856,
ca In curand vor sosi 3 ingineri si un elev-inginer,
de oarece deocamdata nu sunt disponibili un numar
mai mare de funqionari ,destoinici pentru lucrrile
despre cari este vorba i indica, In acelas timp, cal mea
lefurilor si a indemnizatillor cuvenite inginerilor
Dimmer si Street, aflaV deja In serviciul guvernului roman 3.
Arhiva ministerului tucrdritor publice. Dela mentionata mai sus, f. 50.
2 Ibidem, f. 61 6I 63.

Inginerul superior Dimmer are dreptul la o leara' anualti de 1 400 florini; lar
cat pentru indemnizarea lunara pentru cheltuell Cu posta i Cu cancelarla sa, Coronini crede al este drept a o flza la 500 florini ; deasemenea Street are dreptul la
salariul anual de 510 florinl 6I la o indemnizare, care, dim& parerea lui Coronini, trebue eh fle fixatts, la 800 florinl pe lunft. (Ibidem, f. 110 6i 113).

www.dacoromanica.ro

38

CAP. II.

IIN DOIANIA LUI B. D. STIRBEI

Cei 3 ingineri i elevul-inginer au sosit In tara


In a doua jumdtate a lunei aprilie i contele Coronini, cu scrisoarea sa din 17,29 maiu 1856, comunica
departamentului din launtru atat numele acestor ingineri, cat i lefurile i indemnizatiile ce li se cuvin,
precum i cheltuelile de calatorie din Galitia la Bucuresti, atat pentru dnii, cat i pentru ceilalti doi
sositi mai dinainte
La 25 maiu 1856, si ca o urmare, de buna seama,
a dispozitiilor luate fat, de oferta delegatilor camerei

de comert si industrie din Brasov, se revine asupra

primei idei de a se face studiile pe unja dela Bucuresti prin Craiova la Orsova si se dd, de catre
ministerul din launtru, urmatorul ordin catre inginerul Dimmer :
Proiectarea liniei drumului de fier din Princi-

patul Romanesc fiind hotarita a se face dela un


punct al hotarului Transilvaniei, pe unde va Infatish
mai multa Inlesnire In avantajul lucrarii si de acolo
pe cat se va putea, mai cu apropiere de Slanic, prin
Ploiesti i prin Bucuresti la Giurgiu sau la oricare

alt punct al Dunarii, spre unire cu linia ce s'ar conduce la un port al marii Negre.
Ministerul invita pe d-voastra sa se efectueze
pe aceasta numai linie, cu modul ce veti gas1 mai

avantajos, fara a se Intinde proiectarea si pe alte


linii peste cele aratate mai sus 2
Auguste de Decret
Jean Chlapec
Gottlieb Atithleisen
Guillaume Dold

720 florini pe an.

600

DJ)

540

45)

Fiecaruia i se va mai da Inc& ate 300 florini supliment pe luna i cate 400
florini ca indemnizatie pentru cheltuellle de c."15.torle din Galitia la Bucuresti.
Pentru cei doi ingineri sositi mr I dinainte, aceste indemnizatii de cAlatorie vor
fi: de 600 florini pentru inginerul-sef Dimmer de 400 florini pentru inginerul Street
(Arhisa ministerului lucrdrilor publice. Dela mentionata, f. 219 si 236).
Ibidem, f. 256.

www.dacoromanica.ro

%
STIRBEI-VODI CATRE FUAD PASA

39

Cu putine zile mai inainte, 'tirbei adresase lui


i

Fuad papa, la Constantinopole, urmtoarea scrisoare, purtAnd data de 17/29 maiu 1856.
Am avut onoare a aduce la cunostinta E. V.,
prin depesa mea din 8/20 martie, No. 22, conditiile
generale adoptate de adunarea Divanului ad-hoc,
pentru a trath despre concesia drumurilor de fier
in Valahia.
In urma publicarii acestor conditii, o companie din Viena -a propus de a se insarcina, pe aceste

temeiuri, cu constructia unui drum de fier dela


Kronstadt la Dunarea, prin Ploiesti sau Buzau si
Bucuresti, atingand minele de sare si unindu-se cu
linia care ar lega, in continuare, Dunarea Cu un
port al marii Negre. Aceasta companie se mulamete cu garantarea unui minimum de interes de
50/o .

Dei, intruck priveste acest din urma punct,


am subordonat once hotarire terminarii studiilor
pregatitoare asupra traseului liniei, pentru a determina cifra capitalului al carui interes este vorba de
a-1 garanta, totus, aceste lucrari pregatitoare, cari
sunt impinse cu activitate, trebuind sa fie in curAnd
savArsite si

neavand debe cuvant sa ma astept

ca alte propuneri mai prielnice sa, poata fi facute,


imi fac o datorie de a incunostinta pe E. V. ca ma
voiu gsi curand in stare de a incheia definitiv, Cu
suszisa companie, o conventie pe bazele pomenite.
Ma', magulesc in consecventa cu nadejdea ca E.

V. va binevol sa-mi faca cunoscut inalta aprobare


a Sublimei Porti cu privire la o indreprindere menita a desvolta, inteun chip nemasurat izvoarele
de bogatie agricole si comerciale ale tarii, ne indo-

t
www.dacoromanica.ro

40

CAP. II.

DIN CAIMACAMIA LUI A. D. GHICA.

indu-ma un singur moment ca, nestramutata sa solicitudine pentru buna stare a Principatului, nu s'ar
interesh staruitor si n'ar primi in mod favorabil ce-

rerea de concesie pe care compania i-ar putea-o


adresd pentru prelungirea liniei dela Dundrea la
marea Neagra '.

Dar, deabid trecuse o lurid dela data acestei


scrisori, si Barbu D. 'tirbei fu nevoit, in potriva
i

dorintei sale celei mai vii, sa se retragd din Domnie,


incredintand Sfatului administrativ extraordinar de
sub prezidentia lui M. Beileanu, seful departamen-

tului din nrtuntru, obladuirea vremelnica a trii,


In ziva de 25 iunie 18562.
. 5.

Continuarea gi terminarea studiilor de citi

iterate, sub dimitcrimia lui A. D. Ghica. Studiile de


sub conducerea inginerului Dimmer, urmeaza inainte sub caimacdmia lui A. D. Ghica si se termina
pe la Inceputul lui noemvrie 1856.

La 14 noemvrie acelas an, Dimmer Mainteaza ministerului din nauntru proiectul definitiv
al acestor lucrdri, care este trimis In examinarea
comisiunii tehnice compuse din inginerii Florescu si

Poenaru.
Comisia tehnicd constata ca lucrarea consista,

nu numai In operatii de nivelare si planimetrie, profilurile lucrarilor de arta si devizele relative, pe dis<danta dela hotarul Austriei prin Buzau, Ploiesti, Bucuresti la Giurgiu, ci si In osebite planuri arhitecatonice si devizuri pentru constructia edificiilor ne1 N. Iorga, Corespondenfa lui .Flirbei, vol. I, p. 206-207.
' Buletinul oficial, No. 50 din 25 iunie 1856.

t
www.dacoromanica.ro

41

ASTRAREA SaINELOR STUDIILOR PE PIIliNT

cesare la exploatarea drumului de fier ce s'ar Inflint& pe aceasta distanta.

In acelas timp, comisia tehnic, exprim.

rerea ca semnele pe pamant, prin cari se fixase


traseul liniei studiate de Dimmer, s, se la In cunostinta i sa se revizueasca din and In and, spre a
lor Intreaga pastrare, de catre un conductor ce se
va Insarcina Inadins cu aceast, Ingrijire. Pentru
aceasta Insarcinare comisia recomanda pe conduc-

torul N. Maxentie'.
Consiliul administrativ extraordinar, prin jurnalul Incheiat la 19 noemvrie 18562, dispune pe deo-

parte ca planurile dimpreun, cu anexele s, se depue in arhiva dispartirii tehnice iar pe dealtaparte,
s, se plateasca, lui Dimmer suma ce i se mai cuvine37 pe langa 9 000 galbeni ce i se daduse 'Ana
atunci.
Consiliul dispune Ina celas timp da, pentru conservarea semnelor de pe pmant, onor. minister din

nauntru sa la masurile cele mai nimerite, prin inginerii de ocoale, administratii sau chiar Inadins
conductor, de se va gasi de neaparat, si In acest
caz cheltuelile s, se raspunda tot din paragraful
drumurilor, cari, Impreuna cu cele ce costa traseul
tot, sa priveasc, pe compania ce i se va conceda
dreptul drumului de fier In Principat.
Arhiva minisierului lucrarilor publice, Dela No. 91 din 22 dec. 1855, f. 530.
2 Ibidem, f. 531, 510-512.

' 55 270 lei si 15 parale. Se mai cereb, Ina. 5 670 lei pentru cheltueala transportului instrumentelor din loe In loe, care urmb. sit se plAteasc& dupft verificare. Instrumentele costase 12 066 lei si se mai plittise, atara de sumele date lui Dimmer, sa-

larele a 3 amploiati atasati pe ling& ingineri. In total, lucrArile costase pe Stat


peste 12 000 g,albent l Caimacamul, pe raportul ministrului din nituntru prin care-I

ere aprobarea cheltuelii, pusese urmAtoarea rezolutie: aPrImit tit se va IngrijI ca


asuma cheltuitit sit fie Imbunitatit6, la vremea Inflintitril ce ar urmiL a drumulul de
after, spre despAgubirea visteriei de o cheltuealti ce priveste numai ta folosul Intre
aprinzatorului drumului de fiern. (Ibidem, f. 486, 709, 427).
6

4385

www.dacoromanica.ro

42

CAP. H.

DIN CAIMACAMIA. LIJI A. D. GHICA

In aceasta privint, ministerul din lhuntru, inch


dela 22 iunie 1856, daduse ordin administratiilor
districtelor Ilfov, Prahova, Buzu, Vlasca si din gresaid chiar administratiei districtului Ialomita pe unde

nu treceb, linia, facandu-le raspunzatoare de once


vAtamare a semnelor ingineresti ; de oarece Dimmer
fi reclamase eh' mai multe mrni, semnale i stea-

guri se rup sau se filed, cu totul de chtre unii


altii din locuitorii rhutaciosi i pizmasi la intreprindeli progresivei.
In urma jurnalului consiliului administrativ ex-

traordinar, despre care este vorba mai sus, ministerul din luntru repet, la 26 noemvrie 1856, ordinele date districtelor prin cari treceh linia spre
a fi cu cea mai deaproape priveghere ca, prin mijloacele de cari dispozeazd, acele semne . . . sh se
pastreze neatinse pana la alte dispozitii ce sunt a
se luh de minister in privinta conservarii lor printeadins amploiat 2
In adevar, la 9 ianuarie 1857, clucerul Gr. Rosetti, inginerul ocolului in cuprinsul chruia
intreaga linie, este instiintat ca conductorul N. Ma-

xentie se inshrcineaza cu inspectarea, verificarea


restabilirea continua a semnelor puse pe traseul
liniei, invintndu-1
dea i dnsul instructiile necesare.
Pentrupdstrarea semnelor ministerul intimpinh o

vadith rea vointh din partea personalului tehnic 3;


astfel inginerul Rosetti rspunde ca nu se poate
ocuph Cu asemenea lucrare avAnd ocupatii mai
serioase i potrivite, iar conductora]. Maxenfie,
Arhiva minislerului luordrilor publice, Dela No. 91 din 22 dee. 1855, f. 963.

2 Ibidem, f. 535.

Ibidem, f. 511, 563, 568, 571, 619, 626, 662, 683, 666, 686, 687, 689, 696, 691, 707, 708 L 713.

www.dacoromanica.ro

Pl.STRAREA SEMNELOR STUDIILOR PE PliMANT

43

dupa ce se plange ca Rosetti refuza sa-i dea in-

structii si dupa, ce capata, aceste instructii deadreptul


dela ministerul de interne; la 29 martie 1857 declara
ea nu mai poate continua acel serviciu, sub diferite
pretexte, printre cari 'Asa a se intelege ca este eau

vazut de superiorii sai invidiosi, pentru ca lucreaza


la scaparea unor lucrar cari au costat 12 000 galbeni odati din sudoarea de sange a bietilor RomAni.
Cu toate ordinele primite dela minister, ingine-

rul Rosetti starue In a nu vol sa se ocupe de

semnele despre cari este vorba si la o intrebare a


ministerului despre starea lor, rdspunde la 21 iunie
1857, scurt si cuprinztor, ea n'are nicio stiinta despre dansele.
La 2 august acelas an, ministerul insarcineaz
pe topograful P. Popescu sa faca o revizie general a semnelor si s, raporteze despre starea lor.
La 21 ale aceleias luni, Popescu raporteaza ca a
gsit mai toate semnele lipsa si ea pentru restabilirea lor are nevoie de instrumente de cari nu dispune si-i lipseste si practica unor asemenea lucrari.
La inceputul lui septemvrie 1857, ministerul in-

srcineaz, pe un alt conductor-topograf, Singer,


cu revizuirea semnelor. eful direct al acestui din
urma, anume sub-inginerul K Sarghiad, se opune,
sub cuvant ca Singer este ocupat cu alte lucran.
Ministerul mentinand dispozitiile luate, conductorul
Singer cade bolnav si la 28 fevruarie, ministerul de
interne da ordin celor patru districte prin cari trecea
linia studiata de Dimmer, sb, la mdsuri pentru buna

paza a semnelor, pAna ce ministerul va lua alte


dispozitii, de oarece conductorul Singer, insrcinat
cu a cest serviciu, este bolnav !

o
www.dacoromanica.ro

44

CAP. II.

DIN CAIMACAMIA LUI A. b. GHICA

Pe la Inceputul anului 1857, ziarul Tele graful


rom,a`n din Sibiu da ti rea ca pe guvernul provizoriu al Caimacamului 11 intereseaza foarte mult rea-

lizarea drumului de fier ale carui studii fusese


cute de inginerul austriac Dimmer si ca nu mai
lipseste, decat Incuviintarea Suzeranului, pentru care
s'au i facut pasii cuviinciosi si se crede, In deobste,

ca 'Malta Poarta nu va pute Impiedica Intreprinderea aceasta, ca una ce priveste lucrarile trii din
luntru.
Este putin probabil Insa ca, sub regimul provizoriu al Caimacamiei, sh' se fi incercat o Intreprindere atat de grea chiar pentru vremuri mai prielnice.
Numiirul din 13 fevruarie 1857.

www.dacoromanica.ro

CAP. III
INCERCXRILE DOMNULUI MOLDOVEI GRIGORE A. GHICA

PENTRU INFIINTARE DE aI FIERATE


Negocien'l cu societatea de credit mobiliar din Paris.Studiile inginerului
Bonaut. Cererea prinfuluti Sapieha.

La aceeas epoca, In care i 'tirbei-Vodei desfasura atta sta. ruinta pentru Infiintarea cilor Berate

In Valahia, Gr. A. Ghica Domnul Moldovei, se


ocup deasemenea de aceasta, chestiune pentru tara
sa, Insa Intr'o masura Cu mult mai cumptata, dndu-si poate mai bine seama, de Imprejurri decat
Iata, In adevar, cuvintele privitoare la cal fierate,

din ofisul domnesc adresat Divanului general cu


ocazia Inchiderii seantelor In ziva de 10 maiu 18561:

Alte Imbunatatiri de o natura deosebita, dar


de o menire tot att de manoasa (vorbind de di-

ferite asezminte Introduse in tar* Intre cari


telegraful electric), nu vor intarzia de a se face
acuma, cand pacea s'a Incheiat i reorganizarea
Principatelor va ingadul de a se introduce, cu toat
siguranta, In tara noastra capitalurile straine : Voim
1 Buletin, foaia publicatillor ofleiale a F.'rincipatului Moldovei, No. 41 din 20
main, 1856.

2 Tratatul dela Paris din "fie martie 1856.

www.dacoromanica.ro

46

CAP. III.

DIN DOMNIA LUI GR. A. GHICA

a vorbi despre infiintarea drumurilor de fier, a caror


concesie mi s'a cerut de catre mai multe companii.
Negociatii s'au i inceput in acest obiect cu

cea mai puternica societate de credit a Frantei


pregatitoare studii s'au facut In numele ei, chiar
la fata locului. Desi aceste negociatii stau astazi
suspendate, cu organizarea Ins& apropiata a tarii
noastre, speram ca vom cpata i binefacerile unei
linii de drumuri fierate.
Cea mai puternica societate de credit a Frantei,
despre care se pomeneste in ofis, este societatea de

credit mobiliar din Paris, careia, Inca In cursul


anului 1855, Gr. A. Ghica Ii fa' cuse propuneri pentru

constructia unui drum de fier, care, plecand dela


Galati, sa mearga spre a se uni cu liniile austriace
la foontiera Bucovinei.

Compania din Paris a primit cu bucurie propunerea Domnitorului si a trimes la Iasi pe inginerul Bonaut sa faca studii i sa se inteleagd cu
guvernul Moldovei 1.

In cursul anului urmator, 1856, principele Sapieha, cu care guvernul Moldovei avusese oarecari
raporturi In privinta infiintarii de drumuri de fier
in tara Inca de pe timpul domniei lui Mihail Sturza,
si care acum capatase concesia liniei dela Przemysl
la Lemberg si Brodi, cu dreptul de a intinde unja

pana la granita Moldovei, prin o scrisoare catre


Domnitorul Gr. A. Ghica, cera concesia drumului
de fier din Moldova dela granita austriaca Ora la
Galati.

Un consiliu de ministri, care s'a tinut In ziva


1 N. larga. Mdrturisiri islorice priviloare la clap
Vodli, Corespondent& din 14 august 1855, p. 262.

www.dacoromanica.ro

domnia lui 1,Slirbei-

47

OFISUL DIN 3 JULIE 1856

de 3 iunie 1856, sub prezidentia Domnitorului, a ho-

Melt sa adopte libera concurenta i s se faca


publicatii pentru ivirea companiilor musterii in
termen de trei luni, considerandu-se ca acesta ar
fi chipul cel mai bun pentru a dobandi tarii conditiile cele mai favorabile I.

Exact o luna dup, acest consiliu, Gr. A. Ghica,

prin ofisul sau din 3 iulie 1856, declara ea expirandu-i termenul, paraseste puterea i, in aceeas
zi, fara parere de eau, de oarece mai dinainte

manifestase dorinta de a se retrage, ca unul ce


vedeh fericirea tarii in alt, directie, deal in ramanerea sa la putere, el incredinteaza ocarmuirea provizorie a t'rii Sfatului administrativ extraordinar, al
carui prezident erh rnarele logofd t 'tefarb Cai

targiu 2.
I Sleaua Dunclrii, gazet din WI, numitrul din 9 iunte 1856.
Buletin, I oaia publicatiilor ofIciale a principatului Moldovei, No. 54 din 5
Julie 1856.

www.dacoromanica.ro

CAP. IV.
PREaTIRI PENTRU INFIINTARE DE al FIERATE.

Din mesajul domnese dela 6 decemvrie 1859. Propunerile companiei engleze reprezentatii, de Libel i Gordon. Proiect de lege pentru infiintare de citi fierate in Tara Romtineasca. Expunerea de
motive. Raportul scctiilor unite : financiar si administrativii.
Discutia proiectului de lege: sedintele Aduntirii legiuitoare din 7,
8, 9, 11, 12 si 14 iulie 1860.

Votarea proiectului.

Legea n'a fost

promulgaa.
Studii pregittitoare acute in Moldova sub ministerele: M. Coslache
Epureanu din 1859 si M. Sogtilniceanu din 1860.

1.
Pregitiri pentru inilintarea de al ilerate
In Tara Romineaack. Proiectul de lege din 1860. Sub

oblAduirea vremelnics a caimacamilor, dup cum

am observat vorbind de A. D. Ghica din Valahia


si prin urmare Cu atdt mai mult cAnd este vorba
de cei doi caimacami Todiritei Ba4 i Nicolae
Vogoride din Moldova, cari, pe rAnd, au cautat s,"
starAme tot ce Meuse mai bun pentru -tara ultimul
ei Domn Grigore A. Ghica, nu mai pute5, fi vorba

despre o continuare a tratdrilor relative la Infiintare de cAi fierate in -kerile romAne. De altmintrelea,
nici importantele evenimente cari au precedat resta-

bilirea unui guvernamtint regulat in Principate, nu


Ingaduiau nimdnui sa se gAndeasca la o intreprindere de asemenea naturd.

t
www.dacoromanica.ro

49

DIN MESAJUL DELA 6 DECEMNIRIE 4859

De aceea chestiunea drumurilor de fier nu mai

iese la iveala deal in 1859 sub domnia lui CuzaVodet.

Jata e se zice, in aceasta privinta, In mesajul


domnesc catre Adundrile elective cetit, Insedintele din

decemvrie 1859, de Ion Ghica, presedintele consiliului de ministri, in Tara Romtmeasca, si de Gr.
Bal$ ministrul trebilor straine, din cabinetul Manolache Costache Epureanu, In Moldova :

Nevoia de comunicatii de tot soiul, precum


drumuri, sosele, pavele, canaluri, drumuri de fier,
este atAt de urgenta in Principate c, guvernul meu

nu se va sfil de a aplich, la executarea lucrarilor


publice, o metoda necunoscut, ptm, acum In tara
noastra. Calculele facute de oameni speciali au dovedit c cheltuelile i Int,rzierile de transporturi,
adaugite pe lnga alte cheltueli, absorb la noi,

cautarea mosiilor, mai mult de atreia parte din


venituri. Pentru o tara agrcola ale car& producte
sunt mai cu deosebire grele gramaditoare, tre-bue s, inceteze numaidecat o asemenea stare de
alucruri.
Mijloacele banesti, de cari putem dispune pe fie-

care an in favorul lucrarilor, nu ne-ar ierta de a


savarsi toate drumurile Inlesnitoare comunicatiilor

de cari am vorbit, inainte de 25 sau 30 ani. Tara


nu poate sa astepte astfel un sfert de secol, si dar
noi i-am face un bine urmAnd pilda ce ne este
data, de mai multi ani, de catre guvernele cele mai
luminate.

Companii puternice de capitalisti Intreprinza-

tori sunt gata de a ven1 la noi pentru a executa,,


Intr'un timp de 5-6 ani i cu banii lor, toate po7

4385

www.dacoromanica.ro

50

CAP. IV. DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD

durile, canalurile si drumurile ce ne sunt trebuincioase. Pentru un beneficiu legitim si desbatut,


pentru o dobnda si o amortizare regulata a sumelor intrebuintate, acele companii ne vor da toate
inlesnirile ce am don pentru a ne plati de datorii.
Se intelege ca, lucrarile ce s'ar intreprinde, in folosul obstesc, se vor executh sub privegherea Statului.

Mari si numeroase avantajuri vor rezulth pen-

tru tara din aceasta combinare. In putini ani datoriile vor scadeh aproape de atreia parte, ceea ce
se traduce in realitate prin o egala crestere de
venituri si, adaughnd aceste beneficiuri pe lAnga
folosul izvorit din sthrpirea cametei, vom pune ast-

fel averea publica in pozitie de a purth mai usor


greutatea impozarilor.

Beilicul, care a prilejit atafea nesuferite abuzuri si mari pagube, va dispareh si in locu-i se

va asezh o usoara contributie, la care toti cetatenii vor fi supusi fara osebire '.
Lucrarile publice executate de companii de In-

treprinzatori, ne vor da si alt avantaj : ele vor fi


o seoala practica pentru ai nostri si ne vor formh
o multime de arhitecti, de ingineri si de conduc-

tori pe cari nu vom mai aveh de a-i trimite, cu


mari cheltueli, in str'indtate ca sa.-si capete instructie.

Bunii instructori si bunele metode la lucru se


vor introduce la noi impreuna cu un personal iscusit prin o lunga practica.
Mara de aceasta, sosi rea companiilor va fi
= Acest aliniat lipsete din mesajul cetit in Camera TArii Romaneti (Monilorul oficial al rrit RomAnWi, p. 590. Monitorul oficial al Moldovei, p. 102; ambele din 1859).

t
www.dacoromanica.ro

%
DIN IIESAJUL DELA 6 DECEMVRIE 1859

51.

semnalul de desvoltare a industriei private ce se


aplic5, la lucran i mari. Mai multe experiente au
dovedit ca industria privat, cnd este miscat de
propriul ei interes, deserveste lucrarile sale cu mai
mare grab& si economie decat guvernul. Cercarea
a fost Mcut si este astzi recunoscut, ca un ade-

var. S. profitdm dar de experienta ce nu ne-a


costat nimic ; s, profitm de ea cu atat mai bu-

curos, Ca companiile de intreprinzAtori vor desvolt& la noi spiritul asocierii, si ea, dup6, pilda
lor, Romanii negresit vor ajunge a se srtul intre
dansii ca s intreprinza intinderea, paveluirea si
sntatea oraselor.
Pentru a execut, toate drumurile de comunicatie, companiile vor fi obligate a tircui si msura, o
mare parte din pmantul nostru si noi vom putea,
s ne folosim mult de lucrarea lor pentru cadastrul si hrtile topografice ce ne lipsesc cu totul.
In sfarsit constructia si exploatarea drumului
de fier se vor intemei, in bune conditii atunci
cand, tara fiind inzestrat Cu drumuri in toate partile ei, cu poduri numeroase si cu un material bun
de transporturi, se vor pute, Car& lesne si far&
mult cheltueal materialurile, elatorii si mrfurile pe toat linia drumurilor de fier ce s'ar face
si s'ar exploath. Eu as mai dori ca., pan, a nu ne

gandi la drumuri de fier, s incepem a exploath


Mile de fier si de crbune de pmant, atat de bogate in tara noastra si cari sunt conditia de viat,
a drumurilor de fier.
Dupd cetirea acestui mesaj, Adunrile legiuitoare din ambele Principate au fost dizolvate.

t
www.dacoromanica.ro

52

CAP. IV.

DIN DOIANIA LUI CUZA-VOD

Adunarea legiuitoare din tara RomAneasca, iesit,


din nouile alegeri, s'a deschis la 29 fevruarie 1860.

Discursul tronului, rostit de insus Domnitorul


Cuza, este foarte sobru, el contine drept programa
urmAtoarele doud aliniate:
Mesajul Meu din 6 decemvrie a artat Natiei

calea ce s'a ales guvernul Meu, spre a ajunge la


realizarea principiilor Inscrise in Conventie.

Acum ministerul Meu e gata a v supune,


d-lor deputati, un sir de proiecte de reorganizare
potrivit cu nevoile rii i cu spiritul Conventiei.
Des] ultima fraz, din partea mesajului din 6
decemvrie 1859 reprodus, mai sus, parea a indica,
c chestiunea drumurilor de fier In Principate urmeaz, s, fie deocamdat, amanat; dup abi trei
sptmni dela deschiderea .Adunrii, i anume In
sedinta din 22 martie 1860, Ion Ghica, presedinte
al consiliului de ministri i ministru de interne, In
atributiile cdruia cddeau pe atunci i lucrdrile publice, prezint, Adunrii un proiect de lege pentru
Infiintarea drumului de fier In Tara Romneasca.
Aceast, grbire fusese provocat de o propunere fcuta, In fevruarie 1860, de cdtre doi agenti
ai unei companii englezet, anume: Libel i Gordon,
pentru concesia unei retele, cuprinzand urnitoarele
trei sectii:
Sectia 1. Dela Cernavoda malul drept al Dunrii, la Bucuresti trecnd prin Slobozia.
Sectia 2. Dela Slobozia, trecAnd prin Brdila
mergAnd pn, la Siret.

Sectia 3. Dela Bucuresti, apucAnd o directie


Care construiA Urda CernavocIA-laistenclj; a v. Arhira Aclundrii depulatilor,
Dosarul No 20 din 2 martie 1860.

www.dacoromanica.ro

%
PROPUNERILE LIBEL SI GORDON

53

care va fi cea mai proprie pentru legdtura cu o linie


care ar merge, Inteo epoca viitoare, catre Craiova si
Turnul-Severin, si terminandu-se la Giurgiu.
Directia preciza a liniilor, intre punctele indicate mai sus, va fi aleas de catre companie, dup
cum va gasi mai avantajos.
Concesia va fi acordat pentru 99 ani ; guvernul 1nsa va ave facultatea de rascumparare, prin
estimatie, dup expirarea a 33 de ani.

Pmntul necesar pentru stabilirea liniei si a


dependentelor sale va fi dat de guvern, cu pretul
si la epoca ce se vor stabill prin conventiune, si
se va acord companiei un timp Indestulator pentru studii.
Compania va aveb, dreptul de a Ma lemne
precum si de a scoate piatra, pietris si once alt
material necesar pentru constructia drumului de
fier si a dependentelor sale, depe domeniile Statului
si ale mAndstirilor.

Drumul de fier precum si toate articolele necesare pentru constructia sau trebuinta sa, vor fi
scutite de impozite pe tot timpul dtit va dur concesiunea.

Tarifa, regulamentele s. c. 1. vor fi stabilite In


conditii liberale, avand de baza tarifa si regulamentele celor doua companii principale ale drumurilor
de fier din Austria.
Guvernul va garant companiei o dobnda de

6/0 asupra unui capital care nu va pute trece


si va fi fixat la 10 000 livre pentru o mild de cale
simpl, cuprinse fiind si dependentele, sau un venit
curat care nu va pute fi mai mic decat 600 livre
de mild pe an. Neajunsul pan, la a ceasta cifra

www.dacoromanica.ro

54

CAP. IV. - DIN DOMN1A LUI CUZA-VODX

va fi Implinit companiei de guvern ; guvernul Ins

va fi despagubit de toate avansurile de aceasta


natur, din veniturile ce vor rezult, In anii urmpeste 600 livre pentru o mil si pe an.
Guvernul, In fata acestor propuneri si In con-

sideratie c, asupra materiel, nu exist deal legiuirea rudirnentar. din 1856, voi sa stabilease,
din non i In mod mai complect, dispozitii i eon-

ditii pe baza crora s, poata trat fie cu compania despre care este vorba, fie cu once alt companie care i-ar face propuneri pentru concesii de
cal fierate In Principat, si, In acest scop, prezint
Adunrii legiuitoare proiectul despre care este vorba

mai sus.
Acest proiect nu se mrgine, In adevr, ca cel
din 1856, numai la determinarea conditlilor pentru
cesiunea terenului necesar cii fierate si la stabi-

lirea temeiurilor pe cari urm sh' se aseze once


concesiune, ci alcAtui o legislatie, pentru a zice
as complect cuprinznd, pe lng acestea : norme
pentru constructie i exploatare, cu alte cuvinte
un fel de caiet de Insdrcinri ; drepturile i obligatiile celor ce construesc sau exploateaz ci fierate
ctre proprietatea i lucrrile publice sau private ;

servitudinile legale create de drumurile de fier


In sfrsit, pollia acestor drumuri.
In expunerea de motive care Insoti proiectul,
guvernul crede, c liniile principale cari sunt chemate s contribue la desvoltarea comertului si productiunii trii, i s lege comertal Austriei i Germaniei cu acel al t Aril si al Orientului, s'ar pute,
clas In patru sectii
Sectia 1. Linia dela rul Bahna frontiera Aus-

www.dacoromanica.ro

%
PROIECTUL DE LEGE DIN 1860

55

triei despre Orsova, pana la Durare In dreptul Cernavodei, frontiera Turciei de unde pleaca unja drumului de fier dela Dunare spre marea Neagra, trecand
prin Turnu-Severin, Craiova, Bucuresti si Slobozia.

Aceasta linie ar ave, o lungime de 235 000


stanjeni sau 470 km.

Seetia 2. Dela Slobozia Ora la Siret, trecand


prin Braila ; aceasta sectie ar avea o lungime de
59 000 stnjeni sau 118 km.
Aceste doua, sectii ar forma o linie care ar stra-

bate tara In tot lungul ei, paralel cu Dunrea, si


s'ar unl Cu unja din Dobrogea prin ramura dela
Slobozia la Cernavoda.
In fixarea acestei linii se vede influenta propunerii companiei engleze.

Seetia 3. Dela Crasna frontiera Austriei despre Kronstadt, la Giurgiu, trecAnd prin Buzau,
Ploiesti si Bucuresti. Lungimea acestei sectii ar fi
de 142 000 stanjeni sau 284 km.

Seetia 4. Dela Buzau prin Ramnicul-Sarat la


Focsani. Aceasta linie avand o lungime de 37 000
stanjeni sau 74 km., s'ar lega Cu linia viitoare din
Moldova si prin aceasta din urma, prin Galitia, cu
Occidentul.

Tara noastra, zice expunerea de motive, se


afla In necesitate de a lua masurile cele mai urgente si de a face sacrificiile cele mai mari pentru
a procede la grabnica stabilire a liniilor fierate, ca
s'a nu lasam timpul a se obisnui comertul pe linia
i

care ar putea sa, se aseze prin Belgrad, Adrianopol


si Constantinopol.

Expunerea de motive, reprodusa Impreuna

Cu

proiectul de lege In Anexe (p. 13-39), cuprinde,

t
www.dacoromanica.ro

5f;

CAP. IV. - DIN DONINIA LUI CUZA-VODI

afar& de acestea, evaluarea costului aproximativ al


constructiei liniilor enumerate mai sus, a venituri-

lor si a cheltuelilor probabile. evaluari pe cari le


pomenim in treack, de oarece nu sunt intemeiate
pe niciun fel de studii.
Proiectul de lege pen tru drumurile de fier, prezentat In ziva de 22 martie 1860, se trimite de adu-

narea legislativa In cercetarea secfillor unite :


nanciara si administrativA.
La 28 rnaiu acelas an, inainte de a veni proiec-

tul In discutia Adundrii, ministerul Ion Ghica demisionAnd, este chemat la putere ministerul N. Golescu, avand ca titular la departamentul internelor
lucrdrilor publice pe D. Breitianu.
Proiectul vine la ordinea zilei tocmai In sedinta
dela 7 iulie 1860 in aceea,s sedintA insA presedintele

consiliului N. Golescu face cunoscut Adurarii


ministerul Intreg a depus demisia, de oarece nu
exista perfectA intelegere Intre dttnsul i Domnitorul In privinta responsabilitAtii ministeriale.
Cu toate acestea se hotAra,"ste 's'A se Inceapii
discutia asupra proiectului In chestiune.

Iacob I. Melic, raportorul sectiilor unite, prezentase un lung raport (Anexe, p. 39-59) scris Intr'o
limbA stAlcitA i intr'un stil pretentios i Intorto-

chiat, astfel trial cu greu se poate urmArl ideile


ce voieste ss exprime. In acest raport el critica,
cu oarecare pornire, unele din dispozitiile proieetului ministerului cAzut Ion Ghica, dar contine
oarecari observatii drepte, privitoare maicuseamA
la directiunile cele mai nimerite pe cari ar trebul
sA le urmeze edile fierate din Tara Romtmeascd
despre cari vom vorbl mai la vale.

www.dacoromanica.ro

t
57

ADUNAREA LEGIUITOARE: 7 IULIE 1850

Raportul sectdilor fusese insotit de un contra-.


proiect, astfel Incht, In timpul discutiei, se ceteste
pe langa fiecare articol din proiectul guvernului si
articolul corespunzator din proiectul sectiilor, Adunarea adoptAnd chnd o redactiune, cnd cealalta, cu
sau l'ara modifican.
Dupa oarecari explicari literare date de raportor, se admite In locul denumirii de drumuri fierate acea de ai fierate.
Articolul 1 din proiectul guvernului se admite
IndreptAndu-se redactiunea prin suprimarea cuvantului alte inainte de cuvantul lucruri.
Se adopta ca art. 2, dispozitia ca aconstructia
si exploatarea unei cai fierate publice nu se poate
dobAndi deck prin lege ; art. 2 din proiectul guvernului devine astfel art. 3.
Relativ la art. 3 si 4, devenite art. 4 si 5, se
incepe o lunga discutie care se prelungeste In trei
sedinte dearandul : 7, 8 si 9 iulie. Erh vorba de
terenurile necesare caii fierate : cine le va cedh?

proprietarii sau Statul? si In ce conditdi? caci In


unul din articolele In chestiune se vorbih de legea
de expropriere si aceast, lege nu existh, gasindu-se
In stare de proiect la comisia, centrara.
Pentru linie, toat, luinea pareh de acord ca

pamhntul sa se cedeze gratis. dar erau si exceptii


vrednice de luat In seama ; astfel sunt proprietarii
mici, ziceh raportorul In numele sectiilor, ale caror
proprietati s'ar stirbl prin pamantul cedat c,ii fierate, inteatht, Incht proprietatea lor ar pierde foarte
mult din valoare ; acestora guvernul trebue sa le
rascumpere proprietatea Intreaga, ceddnd partea
necesara pentru drumul de fier si pastrand restul.
8

4385

t
www.dacoromanica.ro

58

CAP. IV. - DIN DOMNIA L'EH CUZA-VODX

Rscumprarea sh se faca in urma simplei declaratii a proprietarului ch pierde prin trecerea drumului de fier.
Bosianu observa c. modul propus de sectii nu
este practic si, de acord cu B. Catar giu si CostaForu, propune sh se declare In lege eh phmantul se
va da gratis de guvern companiei, iar cat despre
despAgubirile ce guvernul va aye sa plhteasch
particularilor, aceasta este o chestiune care se va
regulh In urmd, cand se va vot, legea pentru exproprieri.

In cele din urm, B. Catargiu propune, In sedinta din 7 iulie, urmatoarele amendamente cari s,
Inlocueasch, art. 4 si 5 din proiectul de lege si cari
se admit :

Art. 4. Trmul trebuincios pentru stabilirea


chilor fierate si a cerutelor lor adhpostiri si construc(ii, se va concede Intreprinzatorilor gratis de
Catre guvern.
Art. 5. Pentru exproprierea i cesiunea acelui
thrm la companiile chilor fierate, se va face o lege
special& prin care se va determinh cazurile i modul desphgubirii.

In sedinta urmdtoare din 8 iunie V. Boerescu


exprimh phrerea eh, de oarece Adunarea e unanim
a recunoaste necesitatea adoptrii principiului de a
se concede terenul gratis de proprietari, afar de
cazuri exceptionale, ar fi loe sh se stabileasch de
pe acum acest principiu, rara a mai astepth legea
de expropriere.

D. Ghica presedintele Adunhrii, observh


drumurile de fier au nevoie nu numai de terenul
pentru linie care urmeaza s'A se cedeze gratis de

www.dacoromanica.ro

t
ADUNAREA LEGIUITOARE : 8 $1 9 IULIU 1860

59

proprietari, dar si de teren pentru statii. s. a.

Toate aceste chestii nu se pot regula decat prin


legea de expropriere.

G. Vernescu pretinde c, articolul primit de


Adunare dispune sa, se dea pamAntul gratis de proprietari, afara de exceptiile ce s'au mentionat si cari
au sa faca obiectul unei legi speciale.

Presedintele observa ca votul din sedinta trecuta er, privitor numai la raporturile dintre guvern si companie, ramanand ca legea de expropriere

sa determine modul cum guvernul are a se regula


Cu

proprietarii.

Desbaterile se continua inca mult timp asupra


acestor chestiuni, fara sa, se poata ajunge la vreun
rezultat, de oarece se constata, in cele din urma, c'

Adunarea nu mai este in numar spre a putea da


un vot.
Adouazi 9 iulie, discutia reincepe. Nu se mai
stie cari sunt articolele cari s'au votat si cum s'au
votat. Discutia se continua. indelung asupra ches-

tiunii de a se sti care e articolul ce trebue s urmeze imediat in desbateri, precum si asupra cazu-

rilor in cari ar urma sa se plateasca despagubiri


proprietarilor si se termina, in cele din urma, prin
votarea urmatorului amendament, prezentat tot de

B. Catargiu, ca aliniat al art. 5:


Cazurile de despgubire vor incepe numai dela

proprietatile acelor carora, prin luarea taramului


trebuincios, paguba ce li se va pricinul va fi mai
mare decat folosul ce ar trage dela stabilirea acelor linii fierate.

La acelas articol s'a mai infatisat un amendament prin care se propunea ca proprietarii cari vor

www.dacoromanica.ro

60

CAP. IV. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD.

cAstigA la venit, prin trecerea call fierate pe pro-

prietatea lor, mai mult deal valoarea pamttntului


cedat, sa plateasca un ce proportional Cu venitul

cAstigat si, din sumele astfel incasate, s se despagubeasca, proprietarii cari, sau ar pierde cu totul,

sau li s'ar micsor intru atat proprietatea, incAt


nu li-ar mai sluji la nimic ; aceste ramasite de pamant urmand sa se Ana.' guvernului.
Adunarea a respins aceasta propunere.

La art. 6, A. Florescu, propune sa se zica In


loe de In laturi de cladiri, alaturi de ansele. Cu
aceast modificare articolul din proiectul guvernului se voteaza.
Ca art. 7 se primeste cel din proiectul sectiilor.
Ca art. 8 si 9 se primesc cele din proiectul guvernului.

Art. 9 dupa numerotatia din proiectul guvernului, se suprima, fiind 1nlocuit prin art. 2, adaugat
la 1nceput.

Cu aceasta, corespondenta Intre numerele articolelor din ambele proiecte se restatorniceste.

Art. 10 si 11 din proiectul guvernului se primesc Cu 1nlocuirea cuvntului garduri vii prin
garduri sadite In art. 11.

Se primesc deasemenea art. 12-18, 21-34,

37-41 din proiectul guvernului ; iar art. 19, 20, 35


si 36 se admit din proiectul sectiilor.
Discatia si votarea proiectului de lege continua
In sedinta din 11 iulie, In care se primesc art. 42,
47, 49 si 59 cu mici modificari propuse de sectii ;

iar art. 43-46, 48, 50-58, 59-67, Intocmai dupa


proiectul guvernului.
La art. 66 Adunarea prefer% cuvntul de piete

vi
www.dacoromanica.ro

%
ADUNAREA LEGIUITOARE : 11 SI 12 IULIE 4860

61

In loc de placi turnante cum propun sectiile, Cu


observatia de a se adduga o notita care sa explice
Intelesul acestei vorbe.
La art. 68, dup, cererea lui Gr. Mar ghiloman,
se adaug dupd cuvAntul mdrfurilor, cuvintele ce-

realelor si alte producte.


Art. 69 se primeste Cu amendamentul sectiilor
si cu modificarea propusa de Costa-Foru ca s se
adauge dupa cuvAntul public, cu conditii egale,
si sd, se Inlocueasc cuvintele privilegiu excluziv
prin preferinta.

Art. 70, 72-78, 80-82 si 84 se primesc dupa


proiectul guvernului, fait modificare.
La art. 71 se admite propunerea lui Costa-Foru

de a se Inlocul cuvintele graba si fail a da preferinta la oricine va fi prin bund credinta si fara
a da nimanui preferinta.
Art. 79, 83 se admit cu amendamentele sectiilor.
Presedintele observ ca art. 85 putAnd provocA
Indelungi desbateri, ar fi mai bine sa ramAna pe
sedinta urmatoare.

In aceastd sedintd, care are loc adouazi 12


iulie, se incepe in adevr discutia asupra articolului
In chestiune, care fusese modificat de sectii In sensul

urmator : drepturile guvernului la imprtirea beneficiilor pedindou cu compania, sa Inceap dupa

2, iar nu dup. 5 ani, In cari s'ar constath ea beneficiul anual curat al unui drum de fier ar fi mai
mare de 71/2 A, iar nu de 10 /o, cum se preveded
In proiectul guvernului ; aceasta Insa numai pAna

la concurenta despdgubirii pentru terenul si lemnele ce se dau companiei.


Dupa oarecare discutie Intre raportor, care sus-

t
www.dacoromanica.ro

o
62

CAP. IV. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VODA.

tine propunerea sectiilor, si I. Ghica

Vernescu,

cari o combat, se admite In cele din urm propunerea presedintelui Adundrii D. Ghica ca s, se voteze In mod provizoriu articolul ash cum fusese
amendat de sectii, rmnnd ca acest articol, In
virtutea regulamentului, s se mai desbatd, de va
fi trebuint, cu ocazia discutiei generale a proiectului, cAnd Adunarea are dreptul a reveni asupra
amendamentelor primite si asupra articolelor respective.

Tot In aceast, sedint se voteaz, si celelalte


articole ale legii in numr total de 115.

Este de observat eh' niciun ministru n'a luat


parte pftn, ad la desbaterile legii.
Raportorul citeste dup6, aceasta raportul sectii-

lor cu privire la directia liniilor, In scopul de a


provoch un vot al Adunrii In aceast privint.

In adevdr, asupra acestui punct mai ales, I.


Melic aveh veden i opuse cu acelea ale ex-ministeriului, cum denumik In raportul sau, pe fostul
minister al lui lon Ghica care prezentase proiectul.
Dupd expunerea de motive a acelui proiect de
lege, atAt unja care ar plech dela Orsova ck si aceea
ce ar venl din Moldova pe valea Siretului, s'ar uni,
nu In vreo piata de comer t rornnd, ci la Slobozia,
fntr'un punct asezat In fata Cernavodei, spre a se
legh dup aceea, printr'o ramura ce ar merge dela
Slobozia la Cernavodd, cu unja turceasc CernavodKilstendj 6.

LegAtura cu Ktistendj6 n'ar aye& alt folos, dupd

prerea exprimat In raportul sectiilor, deck de a


procur o Inlesnire pentru exportul productelor
propriettilor cari si astzi, cu toat, starea rea

o
www.dacoromanica.ro

ADUNAREA LEGIUITOARE: 12 IULIE 1860

63

a porturilor dundrene, snstin o concurenth demnh


Cu

trile agricole, fr ea, in acelas timp, prin

liniile proiectate i prin aceast, leghtura, sh, se


deschid un debuseu i zonei, de aproape trei poste

intindere, care, din cauza dephrtrii, nu poate export nici astzi productele sale.
Dar chiar acest folos nu este stabil. In adevdr,
dach s'ar realizA liniile propuse de fostul guvern,
productele noastre, pe deoparte, din cauza neajunsurilor ce intimpind In porturile dunhrene rhu inzestrate i rdu intretinute, iar pe dealt parte din
cauza inlesnirilor ce li-ar oferi portul Ktistendj,
pentru infiintarea i perfectionarea cb",ruia Turcia
face sacrificii insemnate, ar prdsi Dundrea i ar
apuch fhrd indoialh calea Cernavodd Kiistendj.
Cordbille, cari deabi de chtiva ani incepuse
ss, cunoasch canalul Dunarii, 1-ar uith cu totul,
pentru Kiistendj.
In asemenea imprejurari, s'ar puteh intampl ca

inteo zi Turcia, din motive fie politice, fie economice, sh pue asupra productelor noastre niste taxe

de tranzit atat de urcate, incht sh nu mai putem


combate cu avantaj pe concurentii nostri.
Asa dar folosul dupd care am umblh procednd
astfel, ar fi, in ceea ce ne priveste, nu numai efemer,
dar chiar inseldtor, cad ar puteh aye& ca urmare
ruina agriculturii noastre.
Dar aceste unii, cu legatura la Cernavodd, n'ar
sluji nici interesele internationale adich tranzitul
intre Oceidentul Europei si Orient, de oarece unja
se infund la marea Neagra, fd.rh sperant de a se
prelungi spre Constantinopole astfel Inca acest
tranzit se va stabill prin Rusia, pe calea imens ce

www.dacoromanica.ro

64

CAP. II. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

se preglteste si care, din Moscova, urmeaz s con-

tinue prin Tiflis pana la marginile frontierei sale


asiati ce.

Calea fierat Cernavodd-Kiistendj6 infiintat, cu


menirea de a ruinh porturile Dunrii, nu poate sperh,
din localitAile bltoase i necultivate ce strbate,
nicio existent proprie, astfel incat numai Romnia
ii poate procurh mijloacele de existent.

Se poate dar admite c noi, de burla voie, fard


s" fim siliti de vreo necesitate, sa rasturnam rolurile i In loe de a lsa aceast, cale fierat la discretia noastr si a trage din ea numai foloasele ce
ne poate da, s, ne punem noi la discretia ei, legndu-ne Cu dnsa, i facAndu-ne astfel complicii in-

tentiunii ei vrjmase de a cucerl circulatia international de pe Durare si a ruinh, porturile noastre !


Din contra, inlaturnd legAtura, ne putem sluji, de

aceast cale, la inflorirea porturilor noastre ca un


debuseu mai mult pentru productele
Pentru aceste motive, raportul sectiilor propune

ca artera principal s, Inceapd la rul Bahna, de


lng Orsova frontiera Austriei, i trecand la nordul
orasului Turnul-Severin s, se dirijeze, pe sub coastele vailor Cernetului i s, ajungd prin Strehaia la
apa Motrului, s urmeze dup, a-eea cotiturile aces-

tui ru spre a ajunge la apa Jiului, prin valea Jiului, pan& In dreptul Craiovei ; s treacd acel r,u
apucnd prin nordul Craiovei i Slatinei, s, se apropie de sudul Pitestilor i Trgovistei pe cdt panta
va ierth. Dela Targovistea s, se intoarca in valea
Dambovitei, urmrindu-i cotiturile, spre a ajunge la
nordul Bucurestilor, de unde s plece ramura spre
Giurgiu. Dela Bucuresti s'a se Indrepte spre sudul

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA LEGIUITOARE: 12 IULIE 1860

65

Ploiestilor, i sa tread', prin Buzau si Ramnicul-Sa-

rat, la Focsani.
Din Buzau sa urmeze cotiturile vail rului Cu
acelas nume pana in dreptul Brailei. Din Braila sa
mearg pana la raul Siret, unde s, se lege cu unja
spre Galati si portul romanesc dela marea Neagr,
pentru crearea carula ministerul de peste Milcov
intreprinsese oarecari studii.
O alta ramura s'ar puteh face dela Buzau, prin
valea raului Buzau, la Crasna frontiera Austriei.

Aceasta reteh de cai fierate nu numai ca ar


legh intre ele cele mai mari orase, dar ar strabate
si cele mai rodnice si mai poporate judete.
La sta" ruintele lui Melic de a se voth proiectul
sectiilor In ceea ce priveste direetiunea liniilor, Ion
Ghica, autorul proiectului supus desbaterilor Adunarii legislative, Wand cuvantul In mai multe randuri, declara ca guvernul sau n'a inaintat Adunrii,

printr'un mesaj domnesc, niciun proiect de lege


asupra directiei ce au sa urmeze liniile fierate, cu
toate acestea nu se opune ca aceasta chestiune sa
se desbat de Adunare.
Melic sustine, din contra, ca sectiile nu au facut

si nu pot face dela sine aceasta lucrare, fara a se


fi intemeiat pe un proiect de lege ce a venit dela
guvern.

De rapt, proiectul de lege prezentat de Ion

Ghica nu cuprindeh nimic relativ la directia liniilor ;

despre aceast chestiune nu se vorbi cleat in expunerea de motive a acelui proiect.


Adunarea trece Ins& asupra acestui incident si

intra In desbaterea chestiunii de a se sti dac e


oportun si urgent sa se discute, chiar In acea zi,
9

4385

www.dacoromanica.ro

66

CAP. IV. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

directia liniilor, sau sa se amane pentru mai thrziu. In cele din urma, dupa cererea guvernului,
hotaraste ca discutia s, Inceapa imediat.
Raportorul ceteste art. 1 din propunerea cuprinsa In raportul sectiilor, ca i child ar fi vorba
de un proiect de lege ; ceca ce ridica observatii din

partea Adunarii si I. Bratianu cere sa se constate


ca Adunarea nu intelege a voth acum o lege, ci a
emite o opinie asupra directillor liniilor, dup, cererea guvernului.
Asupra acestei chestiuni se lncepe o lunga dis-

cutie, care se termina prin depunerea la biurou a


mai multor amendamente.
Iata cele sustinute conform regularnentului.
Amendamentul I. Breitianu:
Propun a se emite guvernului dorinta Camerei

ca legea cailor fierate Cu concesiile acordate de


tar antreprenorilor, sa, fie asupra liniilor cari
Inceapa, dela rhul Bahna, despre Rusava, cari
se apropie, cu cht se va pute, de Craiova, Slatina,
Pitesti, Thrgoviste, Ploiesti, Buzau, Focsani, cu ambransament la Bucuresti si Braila.
Amendamentul I. Ghica :

Artera principala sa treaca cat se va puteh


pe unja teoretic care imparte tara In (Iota In
lungimea ei, neabdtandu-se dela, aceasta linie cleat
acolo unde nu se poate face altfel.

Amendamentul I. Florescu:
Propunem a se emite un vot prin care sa se
recomande guvernului ca linia sa treaca dela VA,rciorova, prin axul cel mare al tarii, apropiindu-se

cht se va puteh de punctele Turnul-Severin, Craiova, Slatina, Pitesti, Thrgoviste, Ploiesti, Buzau,

www.dacoromanica.ro

%
ADUNAREN LEGIUITOARE: 14 IULIE 1860

67

Focsani si Brdila, Cu ramura dela Ploiesti la Bucuresti si Giurgiu.

I. Bret' tianu si I. Ghica retrag amendamentele


lor unindu-se cu cel din urm, care se voteazd in
un. animitate.
In sedinta

urmdtoare din 14 iulie, dupd, ce

Manolache Costache Epureanu dd cetire mesajului


domnesc, din 13 iulie, pentru compunerea noului mi-

nister sub prezidentia sa in care G. Costa-Foru


luase portofoliul internelor si lucrdrilor publice, se
incepe disci* asupra proiectului pentru drumurile
de fier in total, si asupra amendamentelor adoptate
si a articolelor respinse.
G. Vernescu stdrue s se reinfiinteze aliniatul
aldoilea al art. 49 din proiectul guvernului, aliniat
care se desfiintase, primindu-se propunerea sectiilor,
si care cuprinded dispozitia ca prin actul de concesie
sd, se determine cazul cand aceastd, concesie se poate

desfiintd fie din partea guvernului, fie din aceea a


companiei.

Aliniatul despre care este vorba se introduce,


In cele din urmd, ca un articol deosebit dupd art.
84, alcdtuind art. 85 al legii si sporindu-se astfel
numdrul articolelor dela 115, la 116.
Se reincepe dupd aceea discutia asupra art. 85
din proiectul guvernului, devenit art. 86 in legea
votatd.
I. Ghica observa cd modificarea adusd de sectii
articolului 85 este in contrazicere cu dispozitiile prevazute in proiectul do lege ca lemnele si terenul se

dd, gratis, de aceea este de parere sd se resping


amendamentul sectiilor. Nu este ins nici pentru
admiterea articolului propus de guvern, ci crede cd

t
www.dacoromanica.ro

68

CAP. IV.- DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD.

ar fi mai bine sa se desfiinteze once dispozitii In


aceasta privinta i sa se lase guvernului mai multa
latitudine spre a atrage concurenta companiilor ; caci

trebue sa se aiba', In vedere c, In aceasta materie,


ceea ce se adauga Intr'un mod se contrabalanteaz,
Intealtul ; cu cat avantajele ce vom da vor fi mai
marl, cu at:It dobdnda ce va plti Statul va fi mai
mica si viceversa.
De altmintrelea, chiar articolul propus de sectii
este iluzoriu, caci nu putem avea, pretentia, In tim-

pul de fata, a vedea realizandu-se un asem enea


venit.

Raportorul raspunde ca daca veniturile nu se


vor urea la 7'/2 /(., e de prisos sa mai facem asemenea drumuri.
De astadata nouii ministri intervin In discutie
atat M. Costache presedintele consiliului si mi-

nistru de finante, cAt si V. Boerescu ministru al


dreptatii, sunt de parerea lui I. Ghica ca, din momentul ce data s'a hotarit ca terepul i lemnele
sa se dea gratis, nu ar trebui ca, Inteun alt articol,
s se vorbeasca de despagubiri pentru teren si
lemne, i ea, In tot cazul, este mai bine a se rasa,
In aceasta, chestiune, mai multa latitudine pentru
ca de altmintrelea companiile vor cere o compensatie In termenul mai lung al concesiei, In urcarea
catimii garantiei, s.c.l.
Discutia continua Inca mult timp si se termina
prin primirea urmatorului amendament, propus de

B. Catargiu, ca text al articolului 86.


Guvernul va Ingriji ca, la tratarea ce ar face
cu companiile, sa prevadd i sa sustie dreptul de a
a yea. i fiscul o parte oarecare la foloasele ce ar

www.dacoromanica.ro

%
PREGITIRI PENTRU al FIERATE tN MOLDOVA

69

da coinpaniilor acele drumuri ; hotdrind el atunci

cu dAnsele dela ce ctgime In sus o s inceap


imprtirea si apoi se va supune aprobdrii Camerei.

Proiectul de lege se voteaza in aceeas sedint


In unanimitate.

In Anexe este reprodus proiectul de lege pe


deoparte cum a fost propus de guvern (p. 17-39),
lar pe dealtdparte as, cum a fost votat de Adunarea legislativa (p. 61-83).
Acest proiect de lege n'a fost niciodat, promulgat.

2. Preeatiri pentru inflintarea de erd ilerate In


Moldova. In Moldova Adunarea legislativa, adema In
1860, se deschide la 6 martie.
Discursul tronului pronuntat la Iasi de Domni-

toral Alecsandru Ioan I, nu pomeneste nimic In


deosebi despre drumurile de fier ; el este de altmintrelea Intocmai cu cel rostit in Bucuresti la 29 fevruarie acelas an.
Cu toate acestea, ministerul M. Costache Epureanu din Moldova, dela 27 aprilie 1859, se ocupase
de chestiunea cailor fierate si Panait Donici, pe
atunci ministru al lucrarilor publice, facuse oarecari
studii de biurou sau, dup cum le-a numit I. Brei-

tianu In sedinta Adunrii generale din 28 martie


1862, o schit, de studii care-1 condusese, Intre al-

tele, la rezultatul ca drumurile de fier vor produce


12/o si aceasta chiar ludnd, ca baza de calcul, cifrele

din statistica miscdrii comerciale de pe atunci.


Rezultatul aeestor studii a fost comunicat de
presedintele consiliului, colegului su I. Ghica din

o
www.dacoromanica.ro

t
70

CAP. IV.

DIN DOMN1A LUI CUZA-VODI

Tara Romneasc, Cu propunerea ca, s, se fad, si


pentru aceasta, din nema tar% o lucrare analoag
si dup aceea s se adreseze Impreun la capitalistii

strini. Domnitorul Cuza, asupra raportului ce i


se prezentase atunci, a zis s, se astepte pn ce
se va regul, aceast, chestiune si de cdtre guvernul

din tara surora. '


La 30 Aprilie 1860, ministerul Epureanu demisionnd, li urmeaz, ministerul M. Kogeilniceanu,
cu D. Cozadini la departamentul lucrarilor publice.
In sedinta din 15 iunie 1860 a Adundrii elective
din Moldova, cu prilejul discutiei bugetului ministerului finantelor, fostul presedinte al consiliului M.

Costache, vorbind despre organizarea serviciului


postal, si L. Catargiu, membru al sectiei bugetare
exprimAnd prerea ca organizarea postar este de
atributul comisiunii centrale, cad ea trebue s fie
identie cu aceea a Trii RomAnesti, primul ministru
M. Kogeilniceanu rspunde :

In Tara Romneasc, s'a prezentat Adunrii


un proiect pentru drumurile de fier. S'au gsit si
acolo ativb, deputati cari s, zic, c, aceast ches-

tiune este de interes comun si ca acest proiect


trebue a se lucrh, la comisia centrar. Ins, onorabilul d. Barbu Catar giu a zis c, nu poate s, primeasc, asa teorie, Cci ea n'ar tint' deck a Impiedich, desvoltarea Tdrii Romnesti, pentru cd fratilor
Moldoveni li-ar pute, prceA, ca cu zile, ani Inca,
sa se arA,e pe drumuri rale si hogase.

D. Barbu Catar giu a cerut dar de a se lu,


In discutie proiectul, si au izbutit, si va incredintez
c6, prin aceasta tocmai a contribuit la realizarea
I $Sedinfele Adundrii generate din 27 t3I 28 martie, 1862.

tqj

www.dacoromanica.ro

PREGTIRI PENTRU C.1 FIERATE t/4 MOLDOVA

71.

interesului comun. Facandu-se drumuri de fier In


Tara Romaneasca, tara sorb,' Moldo va, cand va vol

si ea a avea ci fierate, nu va avea nevoie de


ajutorul strainilor, ci se va adresa la tara de peste
Milcov, unde va gasi i oameni speciali i ateliere
si In sfarsit toate Indemanarile ; iata dar ca interesul comun s'ar realiza mai lesne.
indemnat de aceasta cuvantare, In sedinta urmatoare din 17 iunie, deputatul Rola ceteste urmatoarea
propunere sprijinit de alti 10 deputati
In vedere ca, de Camera surora s'a adoptat 2
proiectul propus de guvern pentru Infiintarea drumurilor de fier, subsemnatii considerand netaga:

duitele foloase a unei cai de fier, propun ca Adunarea

sa invite pe guvern a avea In serioasa preocupatie


fnfiintarea drumurilor de fier si la vreme cuvenit
sa Infatiseze Camerei proiectul de lege pentru sta tornicirea lor.

Dei Eugenie Alcaz, ministrul finantelor, asigura


Camera c guvernul se ocupa de aceasta chestiune
studiaza un proiect pe care 11 va supune desbaterilor sale, propunerea Rola se pune la vot si se
primeste de Adunare.
La 18 ianuarie 1861, ministerului Kogedniceanu din Moldova fi urmeaza ministerul Anastase
Panu, in care departamentul lucrarilor publice este

ocupat de d. D. A. Sturdza pana la adoua formatie a acestui minister, care a avut loe la 25 maiu

acelas an si in care a fost insarcinat cu interimul


ministerului lucrarilor publice C. Rola, titularul de1 Gr. Balg, A. Panu, D. Grigoriu, D. Aficlescu, A. .Tora, N. Canano, N. Pisoschi, G. Cozadini, 1. Lambrino 1. D. Cracli.

9 In realitatate proiectul ent atunci In studlul sectlilor sl nu s'a acloptat, clupl


cum am vsazut In cele ce preced, dealt In sedinta din 14 tulle 1860.

www.dacoromanica.ro

72

CAP. IV. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

partamentului drepatii si autorul propunerii despre


care a fost vorba mai sus.
In sedinta Adundrii elective din Moldova, din
15 maiu acelas an, fostul prezident al consiliului M.
Kogalniceanu, adreseazd, guvernului, Intre altele,
urmdtoarea interpelare :

In anul trecut, ministerul din care am avut


onoare a face parte, a tgdduit cd, se va ocuph cu
pregatirea unui proiect de lege pentru drumurile
de fier romane. Acel proiect, dupd, ardtrile fostului

qineu coleg dela lucrdrile publice, ar fi gata a se


prezenth consiliului de ministri si s'ar afl, In cartoanele acelui minister.
Intreb dar dac ministerul are plcere sd. ne

prezinte acel proiect cdt mai curand, spre a se


puteh voth In vreme si. ash sd ajungd si Romd,nia,
cat mai curtmd, la realizarea intrunirii intereselor
sale prin prescurtarea distantelor?
Altfel interesele materiale ale Principatelor vor
fi Inca mult timp jicnite s'i despArtite si prin urmare va fi Impiedicatd, Insds unirea nationald.

La aceastd intrebare, ministrul finantelor P.


Mavrogheni rdspunde ca guvernul va luh act de
,

oaceastd interpelare si se va ocuph, cdt mai curdnd,


cu studierea si prezentarea acestui proiect, cdci
cu totii dorim sd vedem statornicit, cdt mai degrabd, un sistem de comunicatiune perfect.

t
www.dacoromanica.ro

PARTEA II

PERIODUL CONCESIUNILOR NEADUSE LA iNDEPLINIRE

1861-1865
CAP. V
CONCESIA P. MAVROGHENI SI LEO SAPIEHA DIN 1862,
PENTRU CONSTRUCTIA SI EXPLOATAREA alLOR FIERATE
DIN MOLDOVA

Conventia provizorie mi P. Mavrogheni, din 1861. Proiect pentru concesia definitiva P. Mavrogheni li L. Sapieh,a. Proiect de lege

pentru concesia constructiei si exploatarii drumului de fier pe


valea Siretului. Raportul comitetului delegatilor. Discutia proiectului de lege : sedintele Aduntirii generale din 27, 28, 29 si 31
martie 1862. Votarea proiectului. Legea se promulg la 3
iulie 1862.

P. Mavrogheni, pe cAnd erh, inca ministru de


finante, se ocuph personal de chestiunea infiintarii
de cdi fierate in Moldova'.
La 25 maiu 1861, cu ocazia remanierii ministe-

rului de sub prezidentia lui Anastase Panu, Mavrogheni iese din minister i putin mai tArziu, In
'P. Mavrogheni, Expunere a,supra coneesiunii editor fierate Nord-Est a Romanid, acordele Priniutui L. Sapieha si P. Mavragheni, 9 ianuarie 1861.
10

4385

www.dacoromanica.ro

t
74

CAP. V.DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD

urma Incheierii consiliului de ministri din 16 iunie


1861 aprobata de Domn, obtine o concesie provizorie ' pentru constructia si exploatarea unei cai
fierate dela. marginea Nord-Vest a Moldovei pan, In
Dunarea spre Galati, Cu dou ramuri : una spre Ocna
si cealalt, spre Iasi.

Prin aceasta alctuire provizorie, care nu puteh


deveni definitiva si obligatorie pentru ambele parti

deck dupa sanctionarea legislativ, guvernul garanth concesionarului un interes minimum de 53/50/0
si un amortisment de 2/5 3/o asupra capitalului cheltuit, fara insa ca acest capital s poata covars1 suma
de 170 000 franci de kilometru.

Mara de aceasta, se acordh concesionarului :


terenul gratis de pe mosiile de cari dispune Statul,
atht pentru cale, cht si pentru dependentele sale ;
dreptul de a exploath minele si carierele de materii
proprii la construi rea drumului de fier, cari se vor
gasi pe proprietatile de cari dispune Statul, fara
insa ca aceast faeultate sa constitue un monopol ;
scutire de drepturi vamale timp de 15 ani pentru
toate masinile, materialele si obiectele trebuitoare
constructiei si exploatarii caii fierate ; scutire de taxa

timbrului si Inregistrarii pentru toate actele pri vitoare la infiintarea Cali fierate precum si la specula

intreprinderii, afara de actele izvorite din vreun


proces si, in sfrsit, scutire de impozite directe, pe
tot timpul concesiei pentru calea fierata si pe 15
ani, pentru dependentele ei.
Durata concesiei erh fixata la 95 ani ; guvernul
se obligh de a prezenth Adunrii legislative proiectul

de lege relativ la aceasta concesie in termen de 6


1 A vedett In Anexe p. 10i-103.

www.dacoromanica.ro

t
PROIECT PENTRU CONCESIA P. MAVROGHENI

75

luni, sau In intaia sesiune ce va urma dupa expirarea


acestor 6 luni.
Cautia ce Intamplator s'ar cere la votarea legii,

se va depune de P. .Mavrogheni 6 luni dupa votare si va produce 6 0/0 pe an In favoarea depuntorului.

Caietul de sarcini, care va prevedea Intre altele


si termenul Inceperii precum si al desavarsirii drumului fierat, se va Intocmi in Intelegere cu guvernul
si se va supune Adundrii odata cu proiectul de lege
pentru concesia definitiva.
P. Mavrogheni aveb, de asociat, pentru aceasta
Intreprindere, pe printul Leo de Sapieha si In concesia definitiva urma sa se Inscrie si numele acestuia din urma.
La Intocmirea proiectului definitiv pentru aceasta
concesie, guvernul din Moldova voia sa", precizeze ca

unja trebue sa treaca prin Galati ; P. Mavrogheni


observa atunci ca prin alcatuirea provizorie se obligase ca linia sa, mearga spre, iar nu sa, treaca prin
Galati si ca nu poate sa primeasca aceasta noud conditie, In vederea greuta,tilor tehnice de Invins, deal
sporindu-se capitalul kilometric cu 11 000 fr., adica
ridicandu-se acest capital dela 170 000, la 181 000

franci pe kilometru, cu adaugirea ca garantia venitului curat de 60j0 pe an sa fie socotita et forfait
asupra acestei sume de 181 000 franci pe kilometru,

oricare ar fi costul real'.


Cu aceasta modificare s'a alcatuit proiectul de
lege pentru concesia definitiva, reprodus dimpreuna
cu caietul de sarcini, In Anexe p. 89-94 si 103-125.
i Supliment la Monitorul No. 84 din 1862 p. 2-3, edinta Adunitrii generate
din 27 martie 1862.

t
www.dacoromanica.ro

76

CAP. V. - DIN DOMNIA Mil CUZA-VOD1

Acest proiect de concesie s'i caiet de sarcini


prevede In afara de aceasta si pe lanza conditiile
cuprinse In concesia provizorie, urmtoarele dispozitii de capetenie :

Drumul principal pe valea Siretului va incepe


din portul Galati si va trece prin sau pe langa Tecuci, Agiud, Bacau si Roman, pana la un punct al
granitei austriace ce se va fixa, de guvern in intelegere cu concesionarii, pe valea Siretului sau In
apropierea acestei vai si unde se va lega cu drumurile de fier austriace.
Ramura Iasilor, care va pleca din linia principala dela un punct ce ramane a se determina, In
urma studiilor, de catre guvern in Intelegere cu
concesionarii, va trece prin sau pe langa TargulFrumos si Podul-Iloaei.
Ramura Ocnei va incepe dela Agiud si va trece

prin sau pe langa Caiut, Onesti si Trotus.


Linia se imparte In 6 sectii : 1. Galati-Tecuci ;
2. Tecuci-Agiud ; 3. Agiud-Roman ; 4. Roman-Iasi ;
5. Agiud-Ocna si 6. Roman-granita austriaca.
Aceste sectii trebue s se construeasca si sa se

dea In circulatie In ordinea insemnata mai sus, cu


facultatea pentru concesionari de a construi sectia
6-a inaintea sectilor 4 si 5, daca dr umurile fierate
ale Austriei s'ar prelungl pana la granita noastra.
Lucrarile vor incepe cel mai tarziu in termen

de un an si vor fi savarsite cel mai tarziu in termen de 7 ani dela promulgarea legii de concesiune,
dar, de cazuri de forta majora, precum revolutie,
rasboiu si alte deasemenea.
In caz de abatere dela aceasta dispozitie, concesionarii vor pierde dreptul concesiunii ; lucrarile

o
www.dacoromanica.ro

t
PROIECT PENTRU CONCESIA P. MAVROGHENI

77

executate si materialele aprovizionate, vor fi puse In


adjudecatie pe baza unei preteluiri prealabile. Conce-

sionarii deprtati vor trebui sa se multameasca cu


pretul rezultat din adjudecatie si care li se va OW
de adjudecatari. Acestia din urma se vor substitul
in drepturile si Indatoririle fostilor concesionari.
Daca, dup dour" adjudecatii tinute la interval

de 6 luni, nu s'ar obtine niciun rezultat, concesionarii vor pierde definitiv toate drepturile concesiunii si atunci lucrarile executate, materialele

aprovizionate si sumele apartinand concesionarilor


si cari s'ar gdsi Inca In depozit la tezaurul public,
vor deven1 proprietatea Statului.

Concesionarii vor depune la tezaurul public,


6 luni dupa promulgarea legii de concesiune, o
garant,,ie In numartoare de 150 000 franci.

Aceasta garantie, care va produce In folosul


concesionarilor o dobanda de 6/e pe an, se va
inapoia concesionarilor la savarsirea si punerea In
exploatare a fiecarei sectii, in fract,iuni proportionale cu intinderea acelor sectii, oprindu-se insa din
fiecare suma de restituit cate I /3 care nu se va

Inapoia decat dupa, primirea definitiv a tuturor


lucrarilor.
Concesionarii nu vor aveh de platit, pentru pamantul expropriat pa,n5, la o distant de 2 km. dela

marginea unui oras, tam- sau tArgusor, decat cel


mult 40 galbeni de fiecare falce.
Garantia venitului curat de 6/e pe an, asupra
capitalului de 181 000 franci de km., va intra In
lucrare pentru fiecare sectie din ziva deschiderii ei
si se va aplich pentru totalul sectiilor socotite lao' lalt, iar nu pentru fiecare sectie in deosebi.

t
www.dacoromanica.ro

78

CAP. V. - DIN DOMNIA LU1 CUZA-VODX.

Sumele ce se vor pral concesionarilor in virtutea acestei garantii, vor fi considerate ca avansuri

si se vor inapoia, Statului cu dobancla de 4/e pe


an, indata ce venitul anual curat ar trece peste 60/0.

Termenul de 95 ani pentru care se acorda


concesia, va curge dela data fixata pentru sayal-sima intregii retele si va, lu sfarsit prin urmare
la 31 decemvrie 1963.

La once epoca dupa trecerea a 5 ani socotiti


dela data fixat pentru deschiderea tuturor liniilor

concedate si daca in curs de 5 ani dearndul


Statul ar fi fost nevoit a pral vreo sum pentru

complectarea garantiei, ministerul lucrdrilor publice


va ave dreptul de a lua din manile concesionarilor
administratia liniilor si de a le exploata, in socoteala
lor, l'ara pierderea drepturilor lor la dobanda garantata.

Indat ce drumurile administrate de Stat ar

ajunge sa acopere avansurile facute de el cu 4 Vo


dobanda pe an si sa produca, 3 ani dearandul, peste
6 /0, concesionarii vor reintra, in drepturile lor de
mai inainte.
Exproprierile vor fi facute si lucrarile de arta
vor fi executate pentru doua, cal.

Statul isi rezerva dreptul de a rascumpara, intreaga linie la once epoca dupa trecerea de 30 de
ani dela punerea lor in exploatare. Pentru regularea pretului rascumpardrii se vor lua veniturile
curate anuale pe cei din urma 7 ani, se va scade
venitul curat al celor 2 ani mai putin producatori
si dupa aceea se va statornici mijlocia venitului
anual curat dupa ceilalti 5 ani ramasi.
A cest venit mijlociu va forma, anuitatea ce se

tqj

www.dacoromanica.ro

PROIECT PENTRU CONCESIA P. MAVROGHENI

79

va plat] pe fiecare an coneesionarilor, pana la expirarea termenului concesiunii, care anuitate Insa

nu va putea, fi mai mica deck venitul curat al


celui de pe urma, an, nici deck dobanda garantata.

Statul nu va putea conceda linii paralele cu


cele ce fac obiectul concesiunii in chestiune, cari
ar deservi. aceleasi
; iar pentru ramuri
sau prelungiri, concesionarii au dreptul de preferinta sub conditii egale.
Contestatiile intre Stat i concesionari se vor judech, In lipsa unuiconsiliu de Stat, de curtea de casatie.

In aceasta, stare se gasia chestiunea Infiintarii


cailor fierate din Moldova cand, In ziva de 24 ianuarie 1862, s'a deschis pentru Intaia oara Adunarea legislativa unicet 1 a Principatelor Romane,

dupa ce unirea lor definitiva se recun.oscuse de


Poarta si de marile Puteri garante.
In discursul cetit in aceasta sedinta solemna
a Adunarii, Domnitorul Cuza enumara, Intre
nevoile cele mai urgente ale .taril, i lnfiintarea
de cal fierate, atat de strans legata cu desvoltarea
prosperitkii Vrii Intregi2.
Numita, Cu Incepere dela 14 fevruarie 1862, Adunarea generald a Romdniei,

pe baza art. I din regulamentul votat In sedinta din 10 fevruarie acelas an.
Aceasta fraza din discursul tronului sugera ziarului parizian le Conslilulionnel din Wu fevruarle 1862 urmatoarele reflectii, reproduse de mitre chiar Monilorul, jurnal oficial al Principatelor-Unite I (No 46 din 26 fevruarie 1862):
aTrebue sit marturisim act, n n'am vzut fara Were de rau c discursul
aPrincipelui Cuza, vorbind de niste trebuints pe cart urmeaza a le remedia de ur-

agenta, a Rat drumurile de fler, far& a spune un singur cuvant despre calle

aordinare.
aLucrand la aceste drumuri, nu aducem nicio vtamare drumurilor de fler;
alncepand Ins& Cu calle lierate aducem vatamarea drumurilor ordinare. Este adeavarat ca drumurile flerate, se socotesc a fi mal civillzatoare, pentru c scurteaza

adistantale si apropie natiunlie, dar nu este aceasta de care au trebuint deocamadat Principatele ; ele au trebuinta mai Inainte de toate de a vedea suprafata lor
aacoperita de niste centrurl numeroase de locuinte si de comert, cari, ca atatea camine de civilizatie, sa arunce razele lor In toate partite. Iat ceea ce pot produce
asoselele ; iatii ceea ce doboar sau Impiedica drumurile de fler, carl desvolta mai
acu seam& puterea absorbanta a oraselor celor marls.

www.dacoromanica.ro

t
80

CAP. V. DIN DOMNIA DUI CUZA-VODI

In seclinta de adouazi chiar, M. Kogedniceanu


Intr'o lunga, interpelare ce anunt guvernului relativ la chestiuni cari intereseaza Moldova, intreaba
pe guvern daca crede a puted II-latish In curand
Parlamentului msurile ce sunt de adoptat, spre a
face cat mai putin simtibile pentru Iasi consecventele stramutarii corpurilor superioare ale Statului
In capitala Romaniei, msuri dintre cari cea mai

importantd, cea mai urgenta este depunerea pe


((biuroul Camerii a concesiei cdilor fierate din provincia Moldovei, date unei companii de mai mult
timp si care, spre a se pune In lucrare, nu asteapta decal aprobatiunea puterii legislative.

Barbu Catargiu, presedintele consiliului, rdspunde, Intru cat priveste cane fierate, ea guvernul
asteaptd sd-i yin& acel proiect din Moldova si indata 11 va aduce Inaintea Camerei.

Doua luni si jumdtate dupa aceasta, se comui mesajul pe


langa care se alatura proiectul de lege pentru infiintarea drumurilor de fier in Moldova, care se
trimete de Adunare In studiul sectiilor.
Proiectul de lege prezentat era cel tntocmit de
fostul guvern al Moldovei cu urmdtoarele modificall, hotrite de consiliul ministrilor, prezidat de
Barbu Catargiu, In sedinta sa din 1 Martie 1862,
D. Kornea fiind ministru al lucrarilor publice :
Din veni tul curat al exploatrii minelor se va
da cate 10 O/0 Statului, afar% de acel al carbunilor
de pmant si petrol, care va fi supus acestei zeciueli
numai dupa expirarea concesiunii sau a dritului
asupra drumului de fier.
Mc& In adevar Adunrii generale

i Sedinta din 9 martie 1862.

t
www.dacoromanica.ro

t
81

PROIECT PENTRU CONCESIA P. MAVROGHENI

Se specific ca pretul maximum de 40 galbeni


pentru falcea de pamant, se refera, la parnAnt gol.
Se scuteste de drepturile de vama, si exportul
masinilor cari vor fi fost aduse pentru construirea
drumului de fier.
Venitul curat de 6/o pe an, se va socotl numai
asupra capitalului ce se va Intrebuinta pentru construirea drumului de fier, pentru materialul de exploatare, pentru cumpararea parnAntului, pentru
studii, precum si pentru administrarea Intreprinderii

si serviciul procentelor catre actionari In timpul


constructiei.

Aceste modificari au fost primite de concesionarul P. Mavrogheni.


In sedinta din 12 martie 1862, care a urmatjmediat dupa aceea In care s'a depus proiectul de lege
pentru cane fierate din Moldova, principele Gr. M.

Sturza cete,ste o propunere, sustinuta de alti 14


deputati, pentru a se cere dela sectii de urgenta
raportul asupra acelui proiect si a i se da precadere In una din sedintele viitoare.
Propunerea este combatuta de Cuciureanu, care
cere timp Indestulator pentru ca chestiunea sa fie
foarte serios studiata, si de M. Costache pentru ca
proiectul este lipsit de o expunere de motive si ea
e nevoie ca ministrul sa depue, la sectii, toate la-

muririle si once carti de cari a fost condus guvernul cAnd a incheiat o asemenea concesie.
D. Kornea, ministrul lucrarilor publice, explica

ca la intrarea sa In functiune n'a gasit studii, ci


numai contractul Incheiat de consiliul de ministri
trecut. Acest contract prevedea termenul In care
legea trebuia sa fie prezentata Adunarii legiuitoare ;
11

4385

www.dacoromanica.ro

t
82

CAP. V. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD

consiliul ministrilor In functdune ha examinat, fiind

fatd si concesionarul, introducnd oarecari modifican i primite de acest din urma ; alte modificdri
numai Camera este in drept de a mai face.
Primul ministrul B. Catargiu nu admite precdderea, deck In urma celorlalte legi reclamate de
guvern ca mai urgente.
M. Koglniceanu sprijinind propunerea cu rezerva fcur de primul ministru, zice ca drumurile
de fier sunt pentru judetele din Moldova -0 chestiune

de viatd si de moarte si cd, ministrului, care nu


este bibliotecarul Adundrii, nu i se poate cere cdrti,
ci numai deslusiri.
In cele din urmd, Adunarea admite precd.derea

proiectului de lege pentru cdile fierate, inaintea


celorlalte lucrri pe cari guvernul nu le va cere

de urgentd.
In sectii, proiectul a fost combdtut de M. Costache pentru ca, In lipsd de once studii, nu s'a putut
determind, cel putin cu aproximatie, costul kilome-

tric, astfel luck, In aceastd privintd, proiectul a


fost modificat, In trei rnduri, fr" niciun temeiu.
In urma discutiilor urmate In sectii si in comitetul ales de ele, s'a adus proiectului urmtoarele
modifican i de cpetenie :

S'a admis un amendament, prezentat de M. Ko-

glniceanu, prin care scutirea de zeciueald pentru


cdrbuni de pdmnt si petrol se mrgineste la ctimea destinar serviciului cii fierate, iar nu si a celei

menite pentru comert.


In ceea ce priveste capitalul asupra cdruia urmeazd s, se socoteasca venitul curat de 6 A garantat de Stat, se revine la dispozitiile din proiectul

t
www.dacoromanica.ro

ADUNAREA GENERALA; 27 MARTIE 1862

83

de lege intocmit de guvernul din Moldova, &Tia


se fixeaza acest capital la suma neschimbata de
181 000 franci pe kilometru, oricare ar fi cheltueala
reala facuta de concesionari.
Se admite, In sfarsit, un alt amendament al lui

M. Koget iniceanu prin care se dispune ca Statul


nu se va putea folosi de facultatea ce i se da de

a lua asupra sa administratia drumului de fier,


deck numai In cazul cAnd se va dovedl, prin tribunalul prevazut de concesiune pentru a judech nein-

telegerile dintre Stat i concesionari (curtea de casatie), c neajunsul veniturilor, pentru indeplinirea
sumei garantate, provine dintr'o rea administratie
din partea companiei i atunci chiar, va fi nevoie
de prealabil, Incuviintare a puterii legiuitoare.
Cu aceste modificari, 1 proiectul vine in desbaterile Adunarii generale, in ziva de 27 martie 1862,
raportor al. comitetului sectiilor fiind G. M. Ghica 2.
In discutia generald, proiectul este combatut cu
tot dinadinsul de M. Costache i in chip mai domol
de principele D. Ghica i sustinut de I. Brei tianu,

principele Gr. M. Sturza, Ion Ghica, M. Kogellniceanu, principele A. Moruzi, precum si de B. Catar giu presedintele consiliului.
Jata, In rezumat, ideile exprimate de acesti oratori :

M. Costache invoca, In combaterea proiectului,

cum facuse si In sectii, lipsa de studii. Guvernul


lui A. Panu ne avand mijloace de a face studii,
Pe Maga proiectul de concesiune, guvernul Moldove1 anexase 11 un aProiect
de lege asupra drunzurilor fierate publice, analog Intrucfilvd, Cu cel votat de Adunarea legiuitoare din Tara RomaIneascil la 14 bine 1860 (a. v. In Anexe, p. 94-101).
Acest proiect de lege, del lnf04lat Aduniirii generale odati Cu cel pentru concesia
P. Mavrogheni, n'a venit in desbaterile Adundrii, pentrucd unele din sectil amdnase
cercetarca lui pe timp nedeterminat.
2 A vede& raportul comitetulid delegatilor In Anexe, p. 125.

www.dacoromanica.ro

84

CAP. V.

DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

a Incheiat concesia provizorie, lasAnd In seama


concesionarilor de a face cercetari si a adund la-

muriri cari sa se prezente Adunarii, pentru ca


aceasta sa poata face angajamentele necesare In
cunostinta de cauza. Mai inainte, sub guvernul sau,

se Meuse oarecari studii preliminare de catre P.


Donici, pe atunci ministru al lucrarilor publice, din
cari ar rezult ca pretul kilometric ce se cere astazi
este prea urcat. Mai tarziu, se zice ca s'ar fi facut
studii luminatoare de cake Sutu '1 predecesorul lui

D. Kornea, care ar fi consultat multe carti Ins,


la iesirea sa din minister, a pus In portofoliu toate
lamuririle adunate si le-a luat cu sine.
Astfel guvernul actual a gasit un act savarsit
de predecesorii sai, dar ne Intemeiat pe niciun fel
de studii si ha Inaintat Camerei fail vreun alt studiu.
Concesionarii folosindu-se de gresala strecurata In

conventia provizorie, In care s'a zis spre in loe de


prin Galati, au cerut un adaus de 11 000 fr. de km.
si fostul guvern din Moldova ha admis ; dar Providenta a facut unirea si noi am venit aici. Aici eu
nu ma sfiesc de a combate Nis acest proiect, . . .
pentru ca n'am nicio Incredere In el. Dupa doua
randuri de concesiuni incuviintate de guvern, ni se
prezenta atreia facuta de deputati, caci amendamentele la proiect s'au facut de comitet dupd ce
s'a Inteles cu Intreprinzatorul. Eu cred ca suma
de 181 000 fr. pe km. este exagerata la noi, cad
inginerii straini pe cari i-am consultat, mi-au marturisit ca nu este localitate mai avantajoasa deck
valea Siretului pentru un drum de fier. . . Voesc s
$ C. N. Sutu, ministrul luorilrilor publice In c,e1 din urmit minister din Moldova prezidat de A. C. Moruzi, care a urma.t la 5 octomvrie 1861 ministerului lui
4. Panu.

o
www.dacoromanica.ro

ADUNAREA GENERAII : 28 MARTIE 1862

85

dau 6 /0 pe adevratul cost, iar nu sh merg forfait. Cere deci amanarea, pentru ca guvernul
fach studii preghtitoare.

In sedinta urmatoare din 28 martie, I. Brdtianu intreabh de ce M. Costache, care este unul
din cei ce au stat mai mult la guvern atat ad, cat
si In Moldova, n'a fcut studii? Ne-a citat studiile
fostului sau coleg Donici, dar acestea nu erau cle-

at o schith de studii care se intemei pe terasamentele soselelor, iar pentru lemnele trebuitoare
drumului de fier, se ha de norm& prdjinile dela
telegraf. Eu nu sunt prea Inaintat In varst i Cu
toate acestea am In fath atatea proiecte facute in
tara noastr, Moat ar crede cineva eh am intrat intr'o era de adevarath regenerare, nu numai moralh,
dar si materialh,. Din nenorocire Insh, la sfarsitul

anului ne gdsim tot In acele conditii In cari ne


aflam la Inceput. S'a tratat cu companii, insh, nu
serios si s'a fdcut atatea concesiuni, dar numai In

proiecte, Meat vh spun drept oh dach si de asth


dath vom refuzA compania, In capul careia se erg
oameni foarte onorabili i cunoscuti In Europa ca
Brassey. i Sapieha,. ne expunem a nu mai aveh
drumuri de fier.
SA dam Europei Incredintare c voim sh fa-

cem cevh si eh suntem oameni seriosi ; fiindch


astfel numai vom angajh si pe alte companii sh.
vie cu capitalurile lor In tar s fach diferite intreprinderi ;

iar dad, i asthdath, ne vom arhth

nu facem decat niste incerchri de copii, ne vom


descredith pentru totdeauna.... Eu, Inch odatd, deplang faptul ch toate ministerele trecute ne-au 16,-

sat in cea mai mare ignorant. Dar chestiunile

www.dacoromanica.ro

86

CAP. V. - DIN DOMNIA LUI CUZA.-VOD

politice si de partid au trecut totdeauna inaintea


intereselor materiale ale tarii ; de aceea am vazut
la guvern oameni cari nu erau competenti In lucrarile ministeriului lor, i dovada avem pe onor.
d. Kornea, care se afla in capul unui serviciu In
care, cu toata bunvointa ce are, n'a putut sa ne
lumineze In aceasta chestiune... i daca vrem data
pentru totdeauna sa nu se mai faca cheltueli zadarnice i pagube pentru Stat, s, lsam deoparte
chestiunea politic, si chestiunile financiare i economice ale tarii sa le Incredintm la oameni competenti.

Principele Gr. M. Sturza combate argumentele invocate de M. Costache. Compania Mavrogheni, fata cu compania creditului mobiliar din
Franta, a facut conditii mult mai favorabile.
Daca nu sunt stuclii pe cari s, le putem lua
de baza, sa ne multamim cu concurenta : dac,

Intreprinzhtori ar vedeh ca e de astigat ad milioane, ar veni s ne zica ca primesc ei conditille


propuse cu cutare scazamant. Nici chiar creditul
mobiliar din Franta n'ar lash
scape aceasta,
ocazie, chnd ar vedeh In adevar un beneficiu ash
de mare in conditiile acestei concesii. Dar dovada
ca nu este a$h, este ea, dela 1855 si 'Ana acum,
n'am ajuns la alt rezultat mai favorabil. In loe de
a cere s se adune mai intaiu stiinte i apoi s, ne
adresam la capitalisti, sa primim concurenta care
ne da pretul cel mai jos, duph, atatia ani de cnd
am facut cunoscut In Europa ea voim s, infiintam
drumuri de fier.
Concesionarii primesc sa se plteasca garantia
dup, socotelile companiei, dar ce folos avem noi

www.dacoromanica.ro

%
ADUNARE& GENERALI : 28 MARTIE 1862

87

din aceste socoteli, cari se pot sul oricAt de mult,


cAnd nu e un maximum?
In aceast privin, nu este cu putintA un control
eficace.

and M. Costache cauth s, faca un imprumut


In Franta, a oferit nu 6/e, ci 8/e asupra valorii nominale, si dup cursul de emitere, aceastA dobAnd,

se urea la 120/0 asupra valorii efective, si tot n'a


putut gAsi bani , de unde dar deduce cA cu 60/0 se
pot atrage lesne capitalurile? Dar oare Lima n'ar fi
rAsboiul intre America de Nord si cea de Sud, crede

d-lui ca ar veni si aceste capitaluri ad? SA ne


gA,ndim

. . .

ca unul din mijloacele cele mai priin-

cioase pentru intemeierea unirii Principatelor inteun

singur Stat este sA facem acest drum de fier.


La aceastA cuvAntare calduroasA in favoarea
drumurilor de fier din Moldova, prineipele D. Ghica
rAspunde :

Pe cAt suntem datori a face once sa-

crificii, spre a nu lash inapoi partea Moldovei, tot


as, suntem datori a nu lash nici partea de dincoace
de Milcov, cAci altfel am ruin, pe producAtorii aces-

tei ON. Drumurile de fier din RomAnia intreagA


vor cost, aproximativ 200 de milioane franci si
neputAnd da, in anii dintAi, decAt un venit foarte
mic, tezaurul public va trebui s, rAspundA o garantie de 12 milioane franci pe fiecare an, ceea ce
reprezentA V4 din intregul venit al visteriei. Deoarece guvernul mrturiseste cd n'a fcut niciun
studiu, cum ne-ar pute, dovedi apArAtorli proiectului c, un kilometru costa 180 000 si nu de ex.
140 000 fr.?

Mai inainte de a se recunoaste de Puterile


garante unirea definitivA a RomAniei, pozitia tdril

www.dacoromanica.ro

88

CAP. V. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VODA.

noastre er foarte critica si nu e nimic de mirat


daca capitalistii n'au voit, pe acest timp, sa aventu-

reze capitalurile lor lute tar. a cdrei situatiune


o consideran de precar si anormald ; astzi ins..,

cAnd noi ne vom arath hotriti de a Infiinth


drumuri de fier, capitalistii strdini nu vor mai
aveh ezitatiile si temerile din trecut.
Des nu combat In principiu un project pentru
drumul de fier, . . trebue sa aducem toata bsgarea
de seama In chestiunea de WA, aci este vorba de
Incheierea unui contract cu strinii, angajAnd, pe
lnga celelalte chestiuni, o patrime din veniturile
noastre pe un curs de 95 ani.
.

Ion Ghica, sprijinind proiectul, arat, ca pozitia noastra lute zona care leaga Occidentul Cu
Orientul, ne impune datoria de a inlesni comunicatia II-Are aceste cloud WO. Drumurile de fier
cari vor veni spre granitele noastre, trebue near
prat s-si deschida drumul spre Orient, csaci industria cauta Intotdeauna a ridich barierele, si child

nu le poate ridich, le sparge. Dad, nu vom profith de timpul favorabil child putem fi trasura de
unire Intre Orient si Occident, unirea se va face
alturea cu noi pe la Odesa sau Belgrad.
In ante-proiectul citat de M. Costache, Donici
intemeindu-se pe cifrele statisticei de astzi, gasi

ca drumurile noastre de fier, vor aduce un venit


de 12/o. Dar admitnd cd nu s'ar acoperl nici
cei 6/o garantati, ca drumurile noastre n'ar da deck
40/, Statul ar fi atunci silit s Implineasc el ceilalti 20/0 : Eu unul primesc aceast sarcin, pentru
Statul din care fac parte, fiind sigur ea daca voiu
merge In iad, nu voiu merge pentru aceasta, si vo-

%
www.dacoromanica.ro

%
ADUNAREA GENERAII : 28 MARTIE 1862

89

tez, cu amAndoud mnile, proiectul ash cum s'a pre-

zentat de guvern.
B. Catargiu, presedintele consiliului, intervine
In discutie : chestiunea a fost angajat de guvernul
din Moldova si noi, avnd in vedere interesul vital
ce se 1eag5, de aceast chestiune, am socotit de a
noastra datorie s, o prezentm Camerei, fr, a intrh
In amnuntele lucrrii.

Pretul s'a prut mare si ministerului, dar foloasele ce le vom trage vor fi poate de zece sau

de o suta de ori mai niari, deck suma ce ni se

cere pentru plata dobAnzii. Aceste consideratii au


facut pe guvern s inchia, ochii asupra amnuntelor, ca s deschid, trii aceast poarta mare a civilizatiei . . , dar s nu socotiti cd pentu once concesiune s'ar mai prezenth, vom lu pe aceasta de baz.
.

Oare n'ar fi pentru noi, precum a zis I. Ghica,


o indrazneald prea mare sau chiar o imprudent s
respingem capitalurile strine? Oare tara noastr
e singura legh" tur. a Occidentului cu Orientul, ca

s fad, pe strini sa-si verse capitalurile ad fr


s, vad vreun folos ? Ne-a fost team ca nu cum-

vh, Europa s tread, pe lng6, noi prin Orsova


In Tara turceasca sau, prin Bucovina s apuce pe
hotarele Rusiei spre a merge la marea Neagr, si
noi s, oftm c5, n'am stiut s profitm de o ocazie
ce ne-ar puteh aduce athtea foloase.
De acestea trebue s, ne ingrijim, iar nu de srcie, cad aceasta, chiar de ar fi, se va reparh prin
importanta cea mare ce se va da propriettilor si

prin urmare prin cresterea veniturilor Statului.


Mai avem s, adAugam, ca o multime de strini, cu
aceast ocazie, vor veni in tara noastr cu meseriile
12

4385

t
www.dacoromanica.ro

t
90

CAP. V.-DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD

lor si vor deven1 instructorii tranilor nostri, aducAndu-le acele idei pe cari astazi, cAnd le aud, le
socotesc de basme.
M. Costache voeste sa ne tina In nelucrare,

zice M. Kogalniceanu, sa nu putem veni dela


Iasi In Bucuresti deck In 15 zile si atunci chiar sa ne
lipseasca caii, s fim siliti astfel a face acest drum
cu boii cum l-au facut mai multi din deputatii Moldovei la 24 ianuarie ba Inca si sa ne expunem
a fi mancati de lupi ! M. Costache a Inceput a combate proiectul drumurilor de fier pentru ca contracciul, dupa cum a numit In deriziune pe Mavrogheni,
a fost chemat Inteo sedinta s, ne dea explicatii,
zicAnd : In ce Parlament s'a vazut contracciul desbatAnd cu Camera?
Dar regulamentul chiar ne da", dreptul s che-

mam pe once persoana In sedinta particulara, ca


s ne lumineze, si cu atAt mai mult prin urmare
pe Mavrogheni care, daca e un contracciu, este
singurul care merit atentiunea tarii, fiindca a facut

ceea ce n'a fcut niciun guvern : ne aduce capitaluri strine.


Luptele din Statele Americei vor face fericirea
noastra, daca vom sti sa profitm ; cci capitalurile
Londrei neavnd un loe sigur unde sa circule, vor

veni sa-1 caute In tara noastra. Drumul de fier e


IntAia necesitate a consolidarii unirii.
M. Costache zice ca cu once pret, nici In raiu
n'ar merge : daca noi Moldovenii am fi zis tot astfel, nu am fi fost acum aici si faptele au dovedit

ca am voit a fi cu once pret.


Principele A. Moruzi, luAnd cuvAntul : Inainte de a infra In chestiune, as dori sa v intreb

t
www.dacoromanica.ro

ADUNAREA GENERALA: 29 MARTIE 1862

91

de voiti a mai lungl Cu ativ, kilometri discutia


drumurilor de fier. Cereti studii in loe de drumuri si vi se pare scump o doband, de 60/0, cand
capitalurile prelev 120/0 dela guvern si 240/o dela
particulari I...
Propun dar s Inchidem aceast zadarnic
discutiune.

Discutia general se Inchide In adevr si In


aceeas sedint Incepe discutia pe articole.
Se primeste mai intAlu propunerea. fcut, de

generalul I. Flores cu, ca s, se lase la chibzuirea


guvernului caietul de Insrcinri.
La art. 3 M. Costache intreab5, dac exist
vreun exemplu undevk ca dimpreun cu concesia
drumului de fier, s, se fi dat i aceea a minelor, MI%

s, se fi scazut companiei produsul acestor mine.


In Austria astigul dela minele lasate pe seama companiei, slujeste pentru acoperirea garantiei de 6/o.

Eu, rdspunde M. Cogetlniceanu, as propune dimpotriv sa se dea pe tot anul o subventie


cui ne-ar deschide minele. Eu a vol, de ar fi cu
putintd, s, se oblige concesionarii, iar nu s, aibb,
numai dreptul de a deschide minele.
Cele clinteti patru articole se voteaza, In aceast
sedint, fr alt discutie.
In sedinta urmatoare din 29 martie, se voteazd,

deasemenea pelnet la art. 8. La acest articol M.


Costache intreaba ce garantii se prevAd in lege ca
Intreprinzatorii au s Inceapa lucrdrile la timp.
In aceeas ordine de idei, D. Ghica se milt,' c,

o companie, care a avut un an de zile ca s se


gandeasc, n'a venit Inca s, depile cautiunea, pentru
ca nu dup 6 luni s ne zica,' c,' s'a rasgAndit.

www.dacoromanica.ro

t
92

CAP. V. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VOIA

De aceea propune un amendament prin care cere


nu numai sa, se depue cautiunea la Incheierea con-

tractului, dar Inca ca aceasta eau-tie sa fie mai


demna de o asemenea Intreprindere, sporindu-se dela
150 000 la 500 000 franci.

Raportorul Iorgu Ghica explica ca a trimite pe


concesionari sa, caute actionari, fara, a aveh actul
de concesie, este a face ceva iluzoriu. Comitetul sectiilor a Inteles lucrul astfel : guvernul da concesio-

narilor actul de concesie, pe temeiul acestuia ei


formeaza societatea. Se fac dupa aceea statutele,
cari se supun la aprobarea guvernului si cautia
nu se depune decat dupa, promulgarea statutelor.
M. Kogeilniceanu se mira ca tocmai cei ce au
combatut concesia, ca fiind prea prielnica pentru

actionari, au astzi mai multa grije pentru a-i


asigura executarea, decal sprijinitorii ei. D-lor ar
trebul dimpotriva, sa se bucure dac proiectul nu s'ar
pune In aplicare, cad li s'ar Indeplini astfel dorinta.
Generalul Florescu combate deasemenea amen-

damentul : Nu trebue sa aducem greutati In formarea societatii, cautand sa retragem din activitatea
ei o suma Insemnata. Ceea ce ar fi trist pentru noi

ar fi cand nu s'ar realiza Intreprinderea, iar nu ca


n'am ramaneh decat cu 150 000 franci.
Amendamentul combtut Inca si de Ion Ghica,
dar sustinut cu tarie de M. Costache si de alti trei
deputati, este, In cele din urma, respins de Adunare.
Se voteaza dupa aceea, cu mici discutii fara nici-

o importanta, 'And la art. 16. Asupra acestui din


urma articol insa, Incepe din nou o lung& discutie,
dup ce tot el fusese cauza prelungirii discutiei generale.

o
www.dacoromanica.ro

ADUNAREA GENERALA: 29 MARTIE 1862

93

Raportorul arata ea, lasand la oparte rezultatul


studiilor fcute in Moldova in timpul domniei lui
Gr. Ghica, cari desi condusese la pretul de 133 000

franci pentru km. de camp si de 190 000 franci


pentru km. de munte, totus pr*luindu-se In bani
inlesnirile ce se cereau, precum cedarea gratis a
:

pamantului, a lemnelor aduse la punctul lucrarii, a

exploatrii salinelor pe 30 de ani se ajunge In


definitiv la conditii cu mutt mai grele, decat cele
propuse astazi ; dar rezemandu-se chiar pe lucrarile

ministerului M. Costache, cu cari acesta a venit


s, combat& proiectul, daca se tine seama de chel-

tuelile ce au fost lasate la oparte in evaluare, si


cari trebuesc adugate spre a se face comparatie
cu pretul kilometric cerut de concesionarii actuali,

se ajunge la o cifra foarte apropiata de acest din


urma care, pentru aceste motive, a fost admis de
comitetul sectiilor, ca un pret normal.
N. Lahovari propune un amendament prin care
se stipuleaza ea, garantia s, se aplice numai asupra cheltuelilor ce se vor constata ca s'au facut In
realitate de concesionari,
rginindu-se Insa aceste
cheltueli la un maximum de 181 000 franci de km.
Amendamentul este sustinut de D. Ghica pentru
ea nu sunt studii cari sa-1 Incredinteze ca cifra de
181 000 fr. de km. nu este prea exagerata si de M. Cos-

tache. Acest din urma invoca autoritatea lui Perdonnetdin cartea publicat In 1855 pentru a dovedi ca pretul cerut de concesionari este prea urcat :

dad, In Anglia si In Germania costa mai scump,


aceasta se datoreste unor cheltueli cari nu exista
la noi, sau sunt neinsemnate ; astfel, pe chid in An/ A. v. t4I

discursul lui Gr. M. Sturza din sedinta precedent&

www.dacoromanica.ro

94

CAP. V.- DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

glia terenul pentru un km. de cale costa 100 000


franci, iar In Germania dela 20 000 la 30000, la noi
se poate ave cu 80 franci.
Guvernul, prin organul presedintelui consiliului,

declara ca in fata discutiilor urmate pro si contra


se abtine dela once vot.
Discutia continua Inca : I. Florescu, Ion Ghica,
Gr. Cozadini, M. Kogeilniceanusi Gr. M. Sturza
combat pe rnd amendamentul care, In cele din urma,
este respins. Articolul 16 precum si restul legii, care

cuprinde in total 25 articole, se voteaz, far% discutie.

In sedinta din 31 :martie 1862, se incepe discutia proiectului de lege In total.


G. Cuciureanu, recapituland toate criticile facute, de diferitii oratori, conditiilor in cari se prezenta proiectul de lege, de cnd a fost pus in desbaten si,
i, pe deoparte pentru consideratia ca cel
putin concesionarii nu se obliga de a se Intelege
pentru legarea acestui drum de fier cu cel ce are
sa vie din Galitda prin i3ucovina, iar pe dealtparte
pentru ca gu vernul n'a avut curajul sa-si aproprieze aceste conditii, declara ca se crede In drept
si In datorie de a protest, In contra primirii concesiunii.

Prinful Sapieha, Ii raspunde, Intre altele,


Gr. M. Sturza, este cel mai interesat In chestiunea
legaturii cu drumurile de fier din Galitia, de oarece
a pus In aceste drumuri multe milioane de fiorini.

Ion Ghica, Iorgu M. Ghica, D. Cozadini,

G. Vernescu si A. G. Golescu sustin deasemenea


proiectul de lege care se voteaza, In cele din urma,
cu 52 glasuri contra 5, fiind si daub, abtineri : P.

www.dacoromanica.ro

%
PROMULGAREA CONCESIEI MAVROGHENI-SAPIEHA

95

Mavrogheni, vice-presedinte al Adundrii, si A. Prijbeanu.


Legea a fost promulgatA prin decretul cu No.
271 din 24 aprilie 1862, publicat in Monitorul, jurnal oficial al Principatelor-Unite, No. 44 din 3 iulie
1862.

Aceast lege este reprodus6 In Anexe, p.


120-137.

t
www.dacoromanica.ro

CAP. VI
CONCESIA PRINCIPELUI GR. BIBESCU BASARAB BRANCOVAN
PENTRU CONSTRUCTIA I EXPLOATAREA alLOR
FIERATE DIN TARA ROMANEASCX

Concesiile provizorii Pr. Bibescu Brancovan, Brandeis Weikersheim


I. Polihroniadi. Modificti rile concesiei Brandeis Weikersheim.

Proiect de lege pentru darea concesiei construirii


ailor fierate din Valahia principelui Bibescu Brancovan. Discutia
proiectului de lege :

edintele Adunitrii generals din 18, 19, 20 i

22 iunie 1862. Votarea proiectului. Legea se promulgii. la 13


august 1862.

Concesia.Brancovan se anuleazil, la 19 noemvrie 1862.

Indata, dupa votarea concesiunii MavrogheniSapieha, Bibescu Basarab de Brancovan, printr'o


petitie cu data din 2 aprilie 1862, cere consiliului de

ministri concesia provizorie a unui drum de fier


dela granita Transilvaniei, fie pe valea Jiului prin
Craiova i Pitesti, fie pe aceea a Oltului prin RAmniculVAlcei i Pitesti, la Bucuresti ; iar de aci, pe deoparte

'Ana la Giurgiu, iar pe dealtparte, prin Buzau


Braila Ora la Galati.
Cu data din aceea,s zi, o alta petitie se Inffitiseaza

presedintelui consiliului de ministri, din partea lui


Brandeis Weikersheim si Y. Trevor Barkley, ,lucrAnd, In virtutea unei procuratii date de catre: S.
Beale, membru al parlamentului englez, prezident

www.dacoromanica.ro

t
97

CONCESIA PRO VIZORIE BRANDEIS WEIKERSHEINI

al companiei drumului de fier Midland si director al

band Union din Londra ; Joh,n Farquhar, vicepresedintele aceleeas band, William Miller, membru

al parlamentului englez si Anthony Worms, bancher In Londra.


Prin aceasta petitie se cerea deasemenea o con-

cesie provizorie pentru una sau cealaltd din cele


cloud linii cari, plecand dela granita Transilvaniei,
ar veni la Bucuresti, precum si pentru linia dela
Bucuresti la Giurgiu. In dal% de acestea, se mai
cere unja dela Bucuresti la Cernavoda Cu o ramura pana la granita Moldovei.
Consiliul ministrilor, prin jurnalul sau din 4
aprilie 1862, autorizeaza pe ministrul lucrarilor pu-

Nice sa libereze atat prinfului Brancovan, cat si


lui Brandeis Weikersheim cate un act de procuratie ca sa, trateze, cu capitalistii din Europa, pentru
Infiintarea drumului de fier in, partea de dincoace
de Milcov a Principatelor-Unite, pe bazele urmatoare :

Concesionarul sa fie dator a uni linia drumului de fier din Banat dela Hatszeg cu aceea a WI
Drumul ce cere a construl sa Inceapa, dela
hotarul Austriei la punctul Vulcan si coborind pe

valea Jiului pana la Craiova, sa vie la Bucuresti


prin Pitesti, apropiindu-se cat se va putea mai
mult de Targoviste ; iar dela Bucuresti, In linie
dreapta prin Buzau, la Braila pana la Galati.
Osebit de linia de mai sus, concesionarii vor
fi datori a construl si un brat din Bucuresti la Giurgiu.
Toate celelalte conditii de garantie de 6/o

si celelalte, vor fi acelea prevzute In legea de


concesie si In caietul de Insarcinari P. Mavrogheni
qi C-ia, cu exceptie Insa :
4385

13

t
www.dacoromanica.ro

t
98

CAP. VI.

DIN DOMNIA LTJI CUZAVODA.

CA pretul tuturor cheltuelilor constructiei,


constaandu-se printr'o expresa evaluare, va servl
de norm, pentru plata celor 6 Vn de mai sus.
Ca deschiderea minelor sd nu fie permisd pe
proprietAtile Statului, decdt Inteo depArtare determinatd si cu plata, In folosul Statului, de 10 Jo din
venitul net al acelor mine, osebindu-se numai carbunii
de pamant trebuinciosi pentru exploatarea drumului.

5. Aceasta concesie provizorie se da, fard impiedicarea guvernului de a da asemenea autorizatie si altor doritori cu cari apoi va sumisiond In
concurenta, spre a se concede definitiv celui ce va
propune preturi mai scazute i.
Domnitoral Caza Rind pe atunci la Iasi, ministrul lucrdrilor publice a cerut si a obtinut prin telegraf, la 6 Aprilie, aprobarea domneasca a dispozitiilor despre eari este vorba.
In aceeas zi s'a comunicat atAt lui Brancovan,
cat si lu Brandeis Weikersheim condi Ole hot6,rite de consiliul ministrilor, autorizandu-i de a tratd
In numele guvernului cu capitalistii, pentru infiintarea retelei de cdi fierate in Valahia si invitAndu-i
totodat, ca s'A grabeasca negocierile, pentru ca rezultatul s'A poata fi supus deliberarilor Adunarii In
cursul sesiunii 1861-1862, care urmd s, se Inchidd
la 24 iunie.
Tot In ziva de 6 aprilie, I. Polihroniadi, comunicAnd ministerului lucrarilor publice ca are si
dnsul relatii ca capitalistii din Londra si Viena,
cere sd i se dea si lui, precum s'a dat si celorlalti,
autorizatie de a troth, pentru Infiintarea de cdi fierate
' Arhiva ministerului lucrdrilor publice, Dosarul No. 102 din aprilie 1862 ; a
v. 0 Monitorul, jurnal oficial, din 18 aprilie 1862.

www.dacoromanica.ro

%
CONCESIA PROVIZORIE BRANDEIS WEIKERSHEIM

99

In Tara Romaneasca, asigurnd pe ministru ca., de


nu folos, dar paguba nu va aduce tarii.
Autorizatia ceruta, Incuviintata de consiliul ministrilor la 14 aprilie si aprobata de Domn la 21
aprilie printr'o telegrama expediat. din Iasi, a fost
data lui Polihroniadi la 24 ale aceleias luni.
Brandeis Weikersheim, nemultamit cu conce-

sia provizorie ce i s'a acordat, intervine chiar adouazi, pe lnga presedintele consiliului, cernd sa
se cuprinda In concesie si unja Bucuresti-Cernavoda,

aceasta linie fiind de cea mai mare importanta


pentru a legh Occidentul deadreptul cu Orientul
prin marea Neagra. Cere deasemenea sa se schimbe

aliniatul a. din art. 4, de oarece cu redactia ce i


s'a dat, once speranta de reusita devine iluzorie.
Consiliul ministrilor, prin jurnalul din 10 aprilie 1862, admite urmatoarele modificari In concesia
acordata lui Brandeis Weikersheim :

Art. 2 se va complecth prin adaugirea unui


brat de drum de fier dela Cernavoda la punctul cel
mai apropiat al liniei principale dela Bucuresti la
Galati, iar la aliniatul a. din art. 4 se va adaugh cuvintele : sau a se fixh pretul costului de catre guvern si Camera printr'o Intelegere definitiva cu
concesi on arii .

Aceste modificari, aprobate pe cale telegrafica


de Domn, au fost comunicate lui Brandeis Weikersheim la 11 Aprilie.
Pintr'o scrisoare, datata din Viena 12 maiu st. n.,
catre B . Catar giu presedintele consiliului ministrilor, Henri Brandeis, In numele lui Brandeis
Weikersheim, face o lunga expunere in care arata
ca dupa ce a consultat att oameni speciali si ex-

t
www.dacoromanica.ro

100

CAP. VI. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD.

perimentati, cAt i oameni de Stat, s'a convins

concesiunea preliminara ce i s'a acordat, nu Itspunde cerintelor cari singure ar fi In stare sa faca
Cu putinta executarea proiectului. In adevr, comertul Valahiei, industria, productia el in general,

Inteun cuvAnt toate elementele cari ar puteh sa


aduc, garantii pentru vitalitatea unei Intreprinderi

ca aceasta, sunt Inca prea putin desvalite, astfel


Inck capitalistii nu-si pot Intemei socotelile lor numai pe miscarea local, a comertului Valahiei. Nu-

mai In cazul child tranzitul strainatat,ii ar yen' In


ajutorul comertului indigen, and Valahia ar fi calea de scurgere pentru marfurile din Occident si
Orient, numai atunci Intreprinzatorii drumurilor de
fier din aceast tart, s'ar puteh gs socoteala lor.
Concesiunea preliminara Insa nu raspunde acestor
cerinte, de oarece ea da liniilor o directie care, nu
numai c strbate localitti sterpe i putin poporate, dar apoi nu tine socoteal nici de legtura Cu
Transilvania pe care se pune, cu toate acestea, atAta
pret, nu numai de cei interesati, dar si de guvernul

austriac. Austria Insa nu va consimti niciodat, la


o legatura ca cea prevazuta in concesiunea preli
minara despre care este vorba, de oarece nu se va
puteh hotari sa construeasc o linie, foarte costisi-

toare, care sa nu strabata deck un colt dela sudvestul Transilvaniei, cum ar fi cazul liniei Jiului,
si care, pe lAnga aceasta, s& nu atinga niciuna din
capitalele sau orasele principale ale Transilvaniei,
nici s tie vreo seam& de interesele comerciale sau
de comunicatdile acestei tari. Dealtmintrelea, moti-

vele puse inainte de Austria, Impotriva legturii


prin pasul Vulcan, sunt de natur a fi adoptate

tz)

www.dacoromanica.ro

CONCESIA PRINTULUI BRANCOVAN

1.01

de guvernul Valahiei, caci unja care ar conduce la

acea legatura ar fi foarte scump si foarte putin


productiva.

Pentru toate aceste consideratii, cere ca lega,tura Cu liniile din Transilvania sa se faca prin defileul Turnul-Ros In loe de Vulcan.
In urma hotrIrii luate prin jurnalul consiliului
ministrilor din 16 maiu 1862, aprobat de Domn prin
apostila pusa, la 2 iunie, pe referatul ministrului lucrarilor publice, se comunica, cu data de 8 iunie,
lui Brandeis Weikersheim la Viena, ca este autor izat a tratb, asupra intrunirii retelei si pe la Turnul-Ros, Insa cu rezerva pentru guvernul Principatelor-Unite de a da preferinta acelor companii
cari ar garantb, putinta unei legaturi pe la punctul
Vulcan '.

Mai Inainte de a se face lui Brandeis Weikersheim aceasta din urm, comunicare, printul Bibescu B. Brancovan, prin scrisoarea sa din 5 iunie
1862, comunica prezidentului consiliului ministrilor
ca in calatoriile ce a facut la Viena, Paris si Londra
a gasit capitalurile trebuincioase pentru constructia

unei retele de cal fierate compuse din 3 linii principale si anume :

Linia Sudului dela Bucuresti la Giurgiu.

Linia Nordului dela Bucuresti prin Pitesti,


Craiova si Thrgul-Jiului, pe valea Jiului, la Vul .an
frontiera austriaca.

Linia Estului dela Bucuresti, prin Buzau si


Braila, la Siret, Inteun punct unde trebue sa se
uneasca cu linia de peste Milcov.
' Arh. minist. lucr. pul., Dosarul No. 102 din aprille f862; a v. qi Monitorul,
jurnal oficial, din 7 lucio 1862.

t
www.dacoromanica.ro

102

CAP. VI. - DIN DOMNIA. LUI CUZA-VOD

Roaga deci pe guvern sa-i acorde concesia definitiva a acestei retele cu adaugire ca, dupa obliggiile ce a luat in strainatate, in conformitate dealtmintrelea Cu dispozitiile guvernului, este dator sa
dea, capitalistilor straini, concesia definitiva pana la

sfarsitul lui iulie st. n. Pentru aceste motive cere


sa se inainteze indata aceasta concesie in desbaterile Camerei.
Proiectul de concesie definitiva, ala" turat pe Mg

cererea de mai sus, se alcatuia dintr'un exemplar al

concesiei Mavrogheni pe care prinul Brancovan


scrisese cu ros moclificarile ce voia sa Mina.

La 14 iunie, consiliul ministrilor autoriz pe


ministrul lucrarilor publice s, supue aprobarii Domnitorului propunerea lui Brancovan ; Domnitorul o
aproba prin apostila sa pusa la 18 iunie pe referatul
acestui ministru, si, in aceeas zi, se si prezenta Adu-

narii generale mesajul cu proiectul de lege pentru


concesia despre care este vorba, far& a se mai as-

tepta raspunsurile lui Brandeis Weikersheim si


Polihroniadi.
In intervalul cuprins intre cererea lui Brancovan pentru concesia definitiva si aducerea ei innaintea Adunarii, se produsese schimbari insemnate
in minister : In urma uciderii lui B. Catargiu, in
ziva de 8 iunie 1862, Apostol Arsache, titularul mi-

nisterului trebilor din afara, fusese insarcinat cu


interimul prezidenVei consibului si internelor, iar In
ajun, Dimitrie Kornea trecuse dela lucrarile publice

la ministerul dreptatii in locul lui C. N. Breiiloiu


demisionat, insarcinandu-se Cu interimul lucrarilor
publice Al. Ern,. Florescu ministrul controlului.

In lipsa acestui din urm, care se gasia bol-

t3
www.dacoromanica.ro

t
CONCESTA PRINTULUI BRANCOVAN

103

nav, mesajul pentru concesia Brancovan a fost


cetit, In sedinta Adunarii generale din 18 iunie 1862,

de catre D. Kornea, care adauga ca proiectul de


lege cuprinde conditii Intocmai ca acelea din legea votata pentru concesia Mavrogheni, Cu cAteva,
modificari.

Drumul de fier care face obiectul acestei concesii, se Impartia In 9 sectii, cuprinzand urmatoarele 3 linii :
I. Linia Sudului :
Sectia 1. Dela Giurgiu la Bucuresti.
Linia Nordului :
-

Sectia 2. Dela Craiova, pe valea Jiului, 'Ana


In dreptul Vladulenilor.

Sectia 3. Dela Vladuleni, prin Targul-Jiu, la


Vulcan frontiera A ustriei, pe valea Jiului,.
Sectia 4. Dela Bucuresti Ora In dreptul CrAngurilor.
Linia Estului :
Sectia 5. Dela Cranguri, prin Pitesti, la Mierlesti.
Sectia 6. Dela Mierlesti pana, la Craiova.
Sectia 7. Dela Bucuresti pa,n In dreptul Boldestilor.

Sectia 8. Dela Boldesti, prin Buzau, pAna In


dreptul Burdusanilor.

Sectia 9. Dela Burdusani, prin Braila, la Siret


In unja concedata lui Mavrogheni.
Aceste nou, sectii se vor executh si se vor pune
In exploatare una dup, alta. Concesionarii vor avea
Ins& facultatea sa schimbe rndul sectiilor In urma

cercetarilor ce vor face, asupra traficului, In interesul exploatarii si dupa aprobarea guvernului, afara
de sectia 1.

t
www.dacoromanica.ro

104

CAP. VI. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD

Iata, afar& de aceasta, cari sunt deosebirile esentiale intre aceasta concesie si cea acordata lu Mavr o gheni.

Termenul svarsirii lucrarilor este ridicat dela 7

la 9 ani, acela pentru depunerea cautiunii, redus


dela 6 la 3 luni, lar cuantumul cautiunii, sporit dela
150 000 la 250 000 franci.

Aceast cautiune se restitue, nu in fractiuni, ci


odat la savarsirea constructiei retelei concedate.
Daca concesionarii nu vor fi inceput sau nu vor
fi savarsit lucrrile in termenul prescris si nu vor
fi indeplinit celelalte obligatii cari le aunt impuse,
vor fi supusi, afar de cazurile de fort majora, la
pedepsele urmatoare :
ase luni dupa primul avertisment al ministerului lucrarilor publice, atingator de clauzele neexecutate, se va da companiei un aldoilea avertisment
si daca, in aldoilea termen de sase luni, concesinarii
nu vor satisface reclamatiile ministerului, dreptul lor
la garantia de 6/0 le va fi acordat numai pentru
sectiile terminate i puse 'in exploatare . i asupra
.

cdrora rdmn concesionari. Cat pentru sectiile

neterminate, se va procede, atat la continuarea si


gatirea lucrarilor sectiilor neterminate, cat si la
executarea celorlalte indatoriri contractate de catre
concesionari, prin mijlocul unei adjudecatii, care se
va deschide pe baza unei pretuiri a lucrrilor executate si a materialelor aprovizionate.
Pretuirea se va face de We o comisiune speciala constituita de mai inainte de catre guvern, In
socoteala companiei.

Adjudecatarii vor fi supusi indatoririlor caietului de insarcindri si concesionarii departati vor

www.dacoromanica.ro

t
CONCESIA PRINTULUI BRANCOVAN

105

priml, dela adjudecatari, pretul 'fixat prin acea adjudecatie.

Pretul adjudecatiei va putea fi mai mic decat


acel al pretuirii. Daca adjudecatia deschis nu va
aduce niciun rezultat, o adoua adjudecatie se va
face, pe aceleasi baze, dupa un soroc de sase luni ;
daca si aceasta adoua Incercare ar ramanea rara
rezultat, atunci lucrarile executate, materialele aprovizionate si sumele ce s'ar afla In depozit la tezaurul
public potrivit stipulatiilor concesiei, vor deveni
proprietatea Statului.

Statul Insa va plati concesionarilor o anuitate


de 6/o, pana' la sfArsitul concesiei, asupra capitalului

ce va rezulta din preteluirea fzuta de comisia constituita ad-hoc.


Durata concesiei se fixeaza la 90, In loe de 95
ani, si va lua sfarsit la 1961.

Pentru asezarea drumului de fier, a santurilor necesare si pentru intretinere, concesionarii


vor avea facultatea de a cere pe proprietatile Sta-

tului, pentru unja fierata, o latime de 40 metri,


d'ara', de parnntul necesar pentru statiunile mai
intinse.

Statul garanteaza concesionarilor, pentru toata


dainuirea concesiei si pentru Intreaga retea concedata, un venit curat anual de 6/o pentru capitalul si
toate sumele efectiv realizate si Intrebuintate de catre
coneesionari In constructia drumului de fier, adica
pentru studii si cheltueli preliminare, pentru cumprarea pamantului, constructia drumului de fier,
pentru cumpararea tuturor materialelor si masinilor
trebuitoare In constructie si exploatare, pentru cheltueli de administratie si, In sfarsit, pentru interesul
14

4385

t
www.dacoromanica.ro

106

CAP. v1.- DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD

capitalului In timpul constructiei, pana la epoca cand


va Incepe garantarea.

Aceasta garantare a venitului curat de 6/0 se


va acordh, concesionarilor In sectii, adich' in minutul
cand fiecare sectie se va pune In exploatare si cand

venitul curat nu va ajunge la cifra de 6 /0.


Concesionarii vor ave facultatea, pe ranga capitalul necesar pentru constructia drumului de fier,
de a emite actiuni si pentru capitalul destinat cumparrii bailor sau stabilirii instalatiilor speciale pentru
mine, miniere, uzine si fabrici de tot felul In Ro-

mania sau chiar In localitatile Invecinate din Banat


si Transilvania.
.

Se Intelege c guvernul nu garanteaza niel&


venit pentru partea capitalului realizat si Intrebuintat
in Intreprinderile pomenite.

Dispozitia din concesiunea Mavrogheni, prin


care Statul Isi rezerva dreptul de a luh asupra sa
administratia si directia drumurilor de fier, in cazul
cand s'ar dovedi ca neajunsul venitului garantat provine din reaua administratie a companiei, este desfiintata cu totul in proiectul de concesie Brancovan.
Indata dupa cetirea mesajului, 17 deputati pro-

pun sa se ja In desbatere de urgenta proiectul

de lege.
D. Vesescu Intre.aba daca sub propunerea de

urgenta se Intelege a se trimite chestiunea de urgent in sectii, sau a se trath chiar In acea zi In
Camera, Mea a aveh cel putin concesia tiprita.
Se naste, In aceast privint, o lungh, discutie.
Principele D. Ghica sustine luarea nemijlocita
In discutie a proiectului, t'ara a fi trimis In sectii
si fara s se tipareasca, pentru motivul ca timpul

t
www.dacoromanica.ro

ADUNAREA GENERALA: 18 IUNIE 1862

1.07

este scurt, de oarece sesiunea se Incheie la 24 iunie,


si c Adunarea a fost iniiat In chestiunea drumurilor de fier .cu prilejul discutiei concesiei Mavro-

gheni, mai ales ca In mai multe prti proiectul


Brancovan e identic. A fost, ce e drept, In contra
concesiei Mavrogheni, dar a facut-o pentru c condiVile In cari se da nu erau bine cump'nite.
Principele Brancovan, In dubla sa calitate de
deputat i concesionar, sprijin Inceperea imediat a
desbaterilor : Am curajul s, iau eu chiar cuvantul
In aceast chestiune, convins c lucrrile si des-

baterile cari am avut In strainatate au fost toate


pentru interesul rii, ca mi-am fcut In aceast
Imprejurare datoria. . Capitalistii mi-au impus
au zis : ne angajm a pstrb, capitalurile pan& la
finele julie, Ins, nevenind concesiunea, Branco.

vanu nu mai are nici-un drept, noi nu mai avem


niel-o Indatorire. D-lor, and am fcut acest contract, 1-am fcut cu toat, constiinta i contractuP
este isalitde notar si contrasemnat de ambasadorul francez. .

and am ajuns la Londra, dup izbutirea ce


am avut norocirea s am In Austria, tot pentru
patria mea, si unde m precedase stirea acestei
reusite acolo, n'am avut mare greutate de a get st
capitalurile trebuincioase ; greutatea a fost de a
desbate i sustine interesele trii, de a dobancli dru-,
murile pe unde am socotit c5, e mai avantajos pentru

patria mea si a legh pe domnii capitaliti, IncAt sec'

fie asigurate capitalurile, ca sa nu se Inample


nenorocirea s alergm din banca In banc6
nu reusim nimic.
= Incheiat la Londra.

www.dacoromanica.ro

108

CAP. VI.

DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD.

Ministrul lucrarilor publice explica ca n'a prezentat Camerei proiectul de concesie 'Ana, atunci,
fiindca a asteptat, socotind ca i celelalte doua companii vor veni sa se Infatiseze. Dupa ce a vazut Ins,
ca nu vin i In consideratia angajamentelor luate
de principele Brancovan cu capitalistii din afara,
1-a prezentat acum, mai ales ca Adunarea n'are de
desba' tut un proiect Intreg, ci numai deosebirile fata,
de concesia Mavrogheni.

Cuciureanu este si astazi, cum a fost i cu

prilejul discutiei concesiei Mavrogheni, contra des-

baterilor cu urgenta. Gr. Bosueceanu este de parere ea, cu tiparirea i cu trimeterea la sectii, s'ar
pierde timpul i cu dhnsul i aceasta concesie atat
de pretioasa.

Cum voiti, zice M. C. Epureanu,

s'A

ne

pronuntam asupra viitorului tarii pentru 100 ani,


numai In urma unei repezi cetiri a proiectului de fata?

Trebue a garanth 15 milioane pentru Moldova, 20


sau 25 milioane pentru aici, vedeti dar ca In totul
trebue a garanth 35 sau 40 milioane, caci sunt linii
cari nu pot da nici lo/o. Dati-va cel putin osteneala
de a Indeplini formele prescrise de regulament !

Unii deputati propun sa se trimita proiectul


la sectii, altii sa se tipareasc. Unii sa se tipareasca
numai modificarile, altii gasesc ca i aceasta este
de prisos, do oarece, In urma discutiei concesiei Mavrogheni, nu mai e nevoie de un nou studiu.

M. C. Epureanu : Eu unul, ne luand parte


la acea discatie nu am nimic Inaintea mea ca
M. C. Epureanu luase de mai multe ort curntul atat In discutia generali
ct si In cea pe articole a concesiei Havrogheni, In edintele din 27, 28 i 29 martie,
1862; luase deasemenea o parte foarte activA In comitetul secitilor ca.re s'a ocupat de
acea concede.

tq")

www.dacoromanica.ro

t
ADUNAREA GENERALX: 18 $/ 19 IUNIE 1862

109

s, pot studig. Ash dar, cat pentru mine, ma voiu

abtine cu totul de a lug parte la aceasta discutiune.

P. Casimir : Este rusine, d-lor, pentru numele


lui D-zeu, sg lucram copilareste ! Propuiu s, ni se
lase timpul a studia chestiunea.
Discutia mai continua si, In cele din urma, se
admite urgenta desbaterilor, cari urmeaza sa inceapa chiar In acea zi.
G. Veileanu, unul din secretarii Adunarii, ceteste
deosebirile ce prezenta concesia in discutie, fat& de

cea acordatg lui Mavrogheni. Ne luand nimeni cu-

vntul in discutia generala, se voteaza luarea In


consideratie, iar discutia pe articole se amana pe
sedinta viitoare, hotarindu-se a se tipari si Impartl
deputatilor modificarile prin cari aceasta concesie
se deosebeste de acea votata, de Adunare, In favoarea

lui Mavrogheni.
In sedinta Aduna'xii generale din 19 iunie incepe
discutia pe articole.

La art. 1. care stabileste directiunea si punctele principale pe unde urmeaza s, treaca linia, se
depun imediat cloud amendamente :

Unul propus de E. Lahovari si sprijinit de


alti 8 deputati, prin care se cere ca unja dintre
Craiova si Pitesti sa treaca prin Slatina ; celalalt, pro-

pus de C. Filipesou si de alti 21 deputati, prin care


se cere ea, drumul dintreBucuresti si Buzau sa, treaca
prin. Ploiesti, lar dela Braila, linia sa, se prelungeasc,

Ora la Galati.
Concesionarul explica ca linia care, mergand
prin Vulcan, se va uni cu cea dela Arad, este o
linie europeana prin care are s, treaca tot co-

o
www.dacoromanica.ro

110

CAP. VI.

DIN DOMNIA LUI CUZA-VOLa

mertul cu Orientul. Daca Anglia ne vine azi In


ajutor Cu capitalurile sale, este c, are interes
de acest drum, care trebue s, fie cat se poate
mai drept. Pe unja Bucuresti-Buzau este Ins un
punct la dephrtare numai de o post de Ploiesti
si de unde s'ar puteh face o ramura catre acest
oras.

Costache propune ca linia, In loe de a face

dela Craiova o cotitur la stnga spre a merge la


Pitesti, s, apuce deadreptul spre Kronstadt. Cu o
mica sporire In lungime, s'ar face astfel o rete
mult mai complecta, de oarece Kronstadtul are
pentru noi cea mai mare importanVh, dovada
cea dinti soseh, s'a fcut inteacolo.
Lahovari, deputat al Rmnicului-Vlcei, a
vzut. In dosarul ministerului, c compania a lsat

la dispozitia lui Brancovan ca drumul s treac,


sau pe valea Jiului, sau pe aceea a Oltului. Valea
Jiului este Ins, foarte strmt, nu exist deck o
potee, cotit, pe unde deabih se poate trece calare,
cheltuelile vor fi deci mai mari deck pe valea 01tului unde se gseste -si o soseh ; de aceea propune

un amendament prin care cere ca linia s, treach


pe valea Oltului prin Rmnicul-Vlcei, pe unde sunt
Ocnele-Mari, Pitesti s. c.

La aceast propunere principele Brancovan


rspunde ca Falunger, inginerul Statului austriac
care a creat linia Viena-Triest si care a fost insrcinat de dnsul si de prietenii si sa studieze aceste
dou, linii, 1-a Incredintat CA, singura linie care se
poate uni cu Austria este acea de pe valea Jiului ;
pe valea Oltului ar costh indoit... Pe valea Jiului nu
sunt in adevar dect vreo 15 km. cari ar costh dela

www.dacoromanica.ro

AbUNAREA GENERALA: 19 IUNIE 1862

1H

cinci la sase sute mii franci, pe and pe valea 01tului un kilometru va costh dela un milion la dou,
jumhtate milioane !
Nu poate primi dealmintrelea aceasta din urn-A
linie, fiind In contra constiintei sale.
MArturisesc ca poate i eu, pentru interesul
meu, a cere ca s treach drumul de fier pe la
.

Targoviste, pe mosia mea,

zice Ion Ghica.

Asemenea cereri i asemenea discutii Insh, nu pot


aveh loe Intrio .tar, care se aflh In situatia In care
este .tara noastr : noi suntem la bunavointa acestor
oameni cari, din intamplare, cer o linie foarte avan-

tajoasd pentru noi.


,
Ar fi In adevh' r o alth linie si mai avantajoash,
aceea care, prin Turnul-Severin, ne-ar legh cu Bazias, dar se vede eh interesele Austriei mi-i permit
a opera aceasta legetturet.
,

Prefer unja pe valea Jiului aceleia pe valea


Oltului sau a BuzAului, caci lungimea drumului In
Romania este mai mare si prin urmare veniturile
noastre, din tranzit, vor fi mai Insemnate.
Ministrul ar trebui sh, Sthrue Irish, pe langh
printul Brancovan, pentru ca acesta s, induplece
pe companie s treach i prin Ploieti. lath tot ce
putem cere.
G. Ghica 1ntreabh pe guvern In ce proportie
stau cheltuelile relative la cele douh traseuri : prin
valea Jiului si a Oltului.
D. Kornea, ministrul justitiei, raspunde c, Indath duph votarea drumului de fier pe valea Siretului, fiind ministru al lucrrilor pubhce, a trimis
ingineri cari sa fach studii pe valea Jiului si duph
acele studii s'a constatat c trebue s se fac, dru-

www.dacoromanica.ro

112

CAP. VI.

DIN DONINIA LUI CUZA-VOU

A trimis apoi ingineri si pe


valea Oltului, dar n'a fost timp ca pansg, acuma s"
se mntue studiile, astfel inct, deocamdat, nu
poate da deslusiri definitive ; dar chiar de ar fi mai
ieftin drumul pe valea Oltului, crede, ca si I. Ghica,
ca trebue preferat cel pe valea Jiului.
mul pe valea Jiului

I In realitate nici studli, drept vorbind, i nici aceasta constatare n'au avut
Joe, din potriv; iata In adevar cum stau lucrurIle:
La 20 aprilie minIstrul luerarilor publice trimIte inginerulut Lespezeanu, mem-

bru In consiliul tehnic, o fungit list& In care sunt aratate apunctele principale pe
unde fear fi statornicit s tread/ linia dela Vulca.n, prin Craiova l Pitesti, la Bueuresti,
Insareineaza sit facs un studiu pregatitor pentru acea linie, In care sa se
arate : numarul podurilor i lungimea flecitrula; lucrari de arta, precum, viaduce,
tuneluri, ziduri sprijinitoare s. a., eu aril:tare de lungimea 1 marimea lor aproximativa. ; terasamentele aproximative In metri cubi, avandu-se In vedere pentru deelivitati un maximum de 0,111 015, lar pentru raza curbelor un minimum de 300 metri ;
distantele la cart se gsesc materialele de construetie l indicatia stattilor de direrite categorii ce ar urm. sit se stabileasett. Luerarea i se coma cat se va putea mal
eurand.
Lespezeanu face o simpla l repede recunoastere. In raportul eau fara data,
dar care se vede apostilat de ministrul Kornea la 17 maiu 1862, nu spune niciun cuvant relativ la terasamente si la distanlele la cari fear gist materialele de constructie,
lar asupra celorlatte Intrebari, raspunde Inteun mod foarte sumar si necomplect ;
arata Ina& ca, mai ales spre frontiera, pe o distant& ca de 14 km., un drum de fler ar
fi foarte greu de construit l ar post& foarte scump, lar razele curbelor, In tot cazul,
War puteit fi mai marl decat dela 40 pin& la 80 stitnjent Lespezeanutermin raportul
sau. Cu urmatoarele cuvinte aAcestea sunt, d. ministru, recunoasterile ce am putut
aface In repedele cura ce am facut, cad spre a fi intrat In studiurl de detalfuri l prin
aurmare In caleulele lucrarilor de faeut si a costului lor, ar fi trebuit un timp foarte
alndelungat, pe care n'am putut
away.
In urma apostilei ministrului puse. pe raportul lui Lespezeanu, consiliul tehnic
compus din P. Donici, S. Lespezeanu 11 C. Aninoseanu, In sedinta sa din 18 maiu
1862, avand in vedere cd un drum de fier pe va/ea Jiului ar fi (carte costisitor, se

uneste Cu opinia ministruiui de a se face un studiu de recunoastere si pe atal-

veguls Oltulul, eu Incepere dela frontier& si pana la Ramnicul-Valcei, flind convins


consiliul ce. punctu/ eulminant al acestui talveg la frontier& este mult mai jos decat
al Jiului i cleat al Buzaului, iar pe dealtaparte, ca largimea van este mal mare
direetia el mal putin cotita. Pentru Indeplinirea acestei studieri se propune inginerul Manovici.
La 20 maiu 1862 ministrul Ins.rcineaza pe inginerul D. I. Manovici Cu facerea
aeestui studiu de reeunoastere.
In raportul depus de Manovici la 16 iunie 1862, acesta face descrierea van 01tului i ajunge la conduziunea ea din punctul de vedere al costului, niciun minut

nu se poale sta la indoeald spre a se da preferinla vui Oltului, ale caret greutati
desi in realitate considerabile, nu se poi insa compara cu acele ale vaii
Manovici adaugil In raportul s.0 ce., dupil informatille ce a putut lua, dar
pe cari nu le-a verifleat, de oarece Insarcinarea sa era marginita, hala ar costa
mai putin dad'. din Caineni War indrepta spre Curtea-de-Arges. Arate. In sfarsit
peste granitO, o companie sub numele de aTheis-Eisenbahnische-Gesellschafts lu-

creazii. drumul de fler dela Arad spre Turnul-Ros eare va avea o lugime de 42
mile austriace, operatie cu care sunt Insarcinati ingineril-sefi Schneider l Kr cunt orad
din HermanstatIt. (Arh. minist. lucr. publico. Dosarul No. 102, din aprIlie 1862).

www.dacoromanica.ro

t
ADUNAREA GENERAL': 19 IUNIE 1862

1.1.3

P. Casimir este de Were ca daca, din pricina


primirii amendamentelor relative la trecerea liniei
prin Slatina si Ploiesti, concesionarii ar renunt, la
concesie, se vor g'si alte companii cari sa primeasca
aceste conditii ; cci nu trebue sa se dea concesit
pentru interese straine, lovindu-se interesul national.
Printul Brancovan protesteaza In contra acestor

cuvinte : eu nu sunt strain si cand am lust aceasta


concesiune si m'am dus In strainatate, nu m'am
dus ca sa fac interesele strainilor, ci pe ale tarii
mele. Austria de zece ani n'a putut sa gaseasca
o companie care sa faca unja spre Turnul-Severin
. i oricine va vent set zicd ca poate face, eu ti voiu
rei spunde, ca nu cred, pentru ca sunt greutati atat

de mari, In cat ar trebui guvernul Austriei sa


cheltueasc sume enorme ; prin urmare nu se va
putea face unja pe acolo niciodatd nici de Austria,
nici de noi.
Guvernul nostru, des'. cauta Inca din timpul lui
i tirbei, concesionari pentru unja Kronstadtului, nu
i-a gasit Inca. Eu d-lor, m. Mies ca am ajuns de am

izbutit si numai prin staruinte am avut fericirea a


ajunge 'Dana la o persoana malta In Viena, si am izbu-

tit cu toate intrigile ce se faceau pentru aceasta concesiune. Linia nu poate trece prin Slatina pentru ca
ar cost, mai mult 6 milioane. . . Un drum de fier spre

Ploiesti este asigurat, adauga printul Brancovan,


chiar de n'ar fi cuprins In reteaua actual., caci interesul Brasovului este de a se pune In comunicatie cu
Bucurestii, Braila, Giurgiu si Galati si prin lucrarile
ce va face dnsul, va impune companiei interesate sa
savarseasca aceasta linie, chiar MI% nicio garantie.

In cele din urma, nu r opune pentru Ploiesti


4385

15

t
www.dacoromanica.ro

124

CAP. VI. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD

iar pe celelalte modificari le refuza chiar din punctul


de vedere al interesului
De 12 ani de and Austria strue ca drumurile
de fier din Transilvania sa intre in Tara RomAneasca

pe aiurea decAt pe unde este folositor rii, zice


M. Kogalniceanu, si In loc s multmim prinfului
Brancovan ca a reusit sa dobAndeasca rezultatul
dorit de noi, ii aruncam in fata ca slujeste interese
straine. Dar In acest caz interesele straine sunt in
armonie cu interesul national si daca am astept,
ca numai interesul national s ne faca drum de fier,
socot ca i stranepotii, ca i stramosii nostri, au s
umble tot cu carul cu patru boi . . . Mavrogheni

n'a izbutit Ora acum s'a angajeze actionari, pe


chid prinful Branco van nu vine numai Cu fagadueli,

ci vine cu o realitate, Cu un angajament sigur.


S nu-i punem piedici.
Amendamentele E. si N. Lahovari se resping,
iar art. 1 se voteaza Cu amendamentul ca unja sa
treaca prin Ploie,sti.

Articolul 2 nu da loe la nicio discutie.


La art. 3 care era dej, mai m,rginit cleat cel
din concesia Mavrogheni, caci In loe de districtele
de peste Milcov fara niel-o restrAngere, In proiectul
concesiei Brancovan se zice in districtele traver-

sate de linia drumurilor de fier, D. Vsescu propune s, se dea companiei numai minele de carbuni
si petrol si aceasta numai pe cAt timp va tinea
concesiunea, caci nu intelege cum se poate sd. se
Instraineze minele Statului pe vecie.
P. Casimir Intreaba daca venitul minelor n'ar
trebul scazut din garantia de 6 A. G. Ghica raspunde ca aceasta chestiune a fost push' i Cu ocazia

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA GENERALA: 19 IUNIE 1862

115

concesiei Mavrogheni, cand s'a recunoscut ca fondurile ce au sa se Intrebuinteze la deschiderea minelor, au s fie atat de considerabile, Meat nu se
poate socotl ca, compania va mai c4tiga, ceva peste
indestularea trebuintelor exploatarii cailor fierate.
Daca ar fi vorba sa, se scarla venitul minelor din
cei 0/0, ar trebul s, se tina seam si de capitalul
ce va Intrebuinta compania pentru deschiderea si
exploatarea lor.
G. Vernescu si A. Panu sustin propunerea lui
D. Vet sescu, propunere care, dupa, apelul ce-i adreseaza A. Panu, este primit, si de pr. Brancovan.
M. Costache li multameste pentru aceasta : caci
daca data am pierdut pentru totdeauna minele din
Moldova, cel putin sa ne rmie cele de aici.

Propunerea se voteaza de Adunare. Se voteaza


de asemenea, fara discutie, priet la art. 8.

La acest articol, concesionarul explica ca n'a


putut gasl capitalist cu conditiile articolului corespunzator din concesia Mavrogheni,si de aceea a propus modifiearile introduse In proiectul salt de concesie.

M. Costache cere ca, in cazul and concesionarii


n'ar termina toate lucrarile la timp, garantia Statului
de 60/o sa Inceteze pentru sectiile svrsite, ramandnd

ca ele sa se exploateze numai pe socoteala companiei. Propune si un amendament In acest senz.


Al. Moruzi este In contra amendamentului
fiindca se teme c nu vor reusl negocierile : Ganditi-v bine ce avantaje va capata tara si comertul
((Cu venirea astui capital si nu faceti o chestiune de
avocati dintr'o chestiune de finante ..., pentru mine

unul, eu nu tin at eu a la drumul de fier, cdt la


intrarea capitalurilor mari in tara.

www.dacoromanica.ro

116

CAP. VI.- DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

Printul Brancovan raspunzAnd lui Casimir :


d-lui nu a studiat nicicum tipul cum se face un
drum de fier, de aceea has rugh ea sa ja cel putin
o carte unde va Inv6th ... Primesc amendamentul
propus de d. Costache, ma voiu sill de a convinge
pe concesionari de a-1 primi si ei. Dupa votarea
proiectului, poate peste cAtevh saptnAni, capitalurile vor fi In tar& ; cu toate acestea m'am patruns
si de argumentele pr. Moruzi si-mi rezerv dreptul

de a reveni asupra acestui punct si de a cere, in


cazul unde n'ar primi, ca Adunarea s, binevoeasca
a-1 luh din nou In desbatere.

Art. 8, cu amendamentul lui M. Costache, se


primeste de Adunare.
Desbaterile continua In sedinta din 20 iunie 1862.

Se voteaz fdra discutie pcind la art. 15 relativ la


scutire de impozite.

P. Casimir, land cuvAntul : Printul Bran-

covan mi-a zis ca . . . n'am cunostinte trebuincioase

In materie, insa d-lor, trebue s, stiti ca sunt unul


din deputatii cei mai scrupulosi. in consecventa
cere ca Statul s, aiba, drentul de a pune impozite
asupra drumului de fier, and veniturile curate vor
trece peste 60/o, pentru a, se despagubi de sumele ce
ar fi platit mai Inainte pentru complectarea garantiei.
Dupa explicatille ce-i da G. Ghica ca chestiunea restituirii sumelor avansate de Stat este prevazuta In concesiune, art. 15 se voteaza.
La art. 16, M. Costache observa ca In concesia
Brancovan se zice ca garantia de 60/0 se socoteste
In deosebi pe sectii, pe and In aceea a lui Mavrogheni aceasta garantie se socoteste laolalta pentru
toate sectiile.

o
www.dacoromanica.ro

ADUNAREA GENERALL: 20 IUNIE 1802

117

Cu privire la dispozitia ca, In concesia ce se


discuta, garantia de 6/o se aplica asupra cheltuelilor reale, M. Costache se Intreaba cum se va pute face Cu siguranta controlul acestor cheltueli ?
Nu mai departe decat In anul trecut, In Rusia, s'a
Intamplat un rapt care e cunoscut, nu stiu bine
cAte milioane, dar s'a dovedit ca niste ingineri au
frustrat Statul In favoarea antreprenorilor , se zice
ca inginerii la noi sunt mai buni , Intreb Ins unde

e numarul lor, unde sunt cunostintele lor, unde


avem ad l comptabili ai Statului cari ar fi In stare
macar s'A priceapa comptabilitatea tinuta de aceste
societati ?...

Am fost dela Inceput In contra drumurilor de


fier cari se Infiinteaza la noi Inteun mod atat de
anormal, dar am admis si eu sa zic, aide sa votam,
si ce o da D-zeu! .. . dar merg pana la un loe, tree
peste toate celelalte necuviinfe a modului de antreprize si vin numai la un punct de capetenie.... Acest

punct de capetenie este ca sa se fixeze un maximum de cheltueala pe kilometru.


Concesionarul raspunde ca la Londra nu i s'a
primit fixarea unui maximum.
In articolul 16, zice Ion Ghica,stA toata ches-

tiunea concesiunii lui Mavrogheni si tot In acest


articol sta si Intreaga chestiune a concesiunii principelui Brancovan. E de prisos sa zicem ca dorim
si votam drumurile de fier si sa venim pe urma sa
Introducem modificari cari nu vor fi primite niel de

Rothschild, nici de Mackensie, nici de Sina si de


niciun capitalist din lume. Eu Insumi am Observat
lui Mavrogheni ca va gas' cu anevoie capitaluri In
Europa, de oarece suma ce i s'a fixat de 181 000 fr.

t
www.dacoromanica.ro

o
1.18

CAP. VI. - DIN DOM NIA LUI CUZA-VOD

pe km. Cu 6 /0, e prea mica In comparatie Cu ceea


ce se pidteste aiurea. Dea D-zeu ca profetia mea sa
nu se realizeze ! Garant area unei sume fixe pe km.,
este un metod obisnuit, care chiamg capitaluri, Cu
conclitie ca suma sd fie Indestuldtoare. Faceti daca
voiti modificarea acestui articol, In acest senz, si pr.
Brancovan vd va rd" spunde (lac& primeste sau nu ; eu

Ins, ma pronunt pentru articol as, cum e redactat.

G. Ghica rdspunde cd, I. Ghica a uitat un altreilea mod de regulare a acestei chestiuni care e
de a se plt1 garantia dupd cheltuelile reale, fixndu-se Insd un maximum.

P. Casimir cere si dnsul a se pune un maximum pe care-1 si indica : 220 000 fr. pe km. ; dealtmintrelea proprietatea fonciard este amenintat,
de a se impune Cu 40/o In loe de 5/o, pentru ca
s, fim In stare sd platim garantia pentru calle fierate. Cere deasemenea ca avansurile facute de Stat
s i se intoarc cu 6/o at plteste si Statul, lar
nu cu 4/o cum se prevede In concesie.

Desi pr. Brancovan propune un amendament


pentru a da satisfacere prtii din urm," a cererii
lui Casimir, amendamentul se Inldturd, pentru motivul cd In cei 6/o garantati de Stat intrd si amortismentul.
Generalut Florescu observd cd din momentul ce
se stabileste c garantia se socoteste asupra cheltue-

lilor reale, concesionarii nu pot primi maximumul,


pentru cd n'ar aveh de unde s, se despgubeascd,
In cazul cAnd, pentru o parte din kilometri, ar cheltul mai mult cleat acest maximum. Se uneste deci

cu pdrerea lui I. Ghica, care este sustinutd si de


D. Ghica.

<e}

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA GENERAL: 20 $1 22 IUNIE 1862

1.19

Art. 16 se voteaz, cu un amendament propus


de concesionar, prin care se "stabileste ca garantia
urmeazd s, se socoteasc, laolalt pentru toate sectiile, iar nu pentru fiecare in deosebi.
La art. 19, G. Ghica cere sd, se pdstreze dispozitia din concesia Mavrogheni relativd la dreptul Sta-

tului de a lub, pe seama sa directia cilor fierate,


In cazul cand s'ar dovedl cd sunt rhu administrate
de companie.
I. Ghica combate aceast, propunere fiinda este
un ce recunoscut de toti economistii renumiti c, o
administratie de IntreprinzAtori este mai bun i d,
foloase mai marl, cAnd se administreazd de companie, deck cAnd e asupra guvernului.
Dupg, o mica discutde i dupd ce un amenda-

ment propus In senzul cererii lui G. Ghica se Inlaturd, nefiind sustinut de numdrul regulamentar de
deputati, art. 19 se voteazd.
Se voteazd deasemenea, MIA discutie, i articoleleurmei toare, cuprins art. 19, care este cel din urm.
Discutia i votarea 'in total a proiectului de lege

vine la ordinea zilei in sedinta din 22 iunie 1862.


M. Costache voeste s'a arate motivele cari-1
Indeamna de a consider primirea acestui proiect
pentru drumuri de fier, ca o calamitate, iar nu ca
o binefacere pentru viitorul RomAniei. Spre acest
sfArsit vine cu autoritati recunoscute de noi toti
ceteste, din scrierile lui Michel Chevalier, formalittile prealabile ce se urmau In Franta pAnd la
1845, pentru darea concesiunilor, cAt timp aceast,
tard s'a bucurat de regimul constitutional. A venit
dupd aceea regimul monarhic sub care concesiile
se dddeau dupd placul guvernului, procedare care

www.dacoromanica.ro

120

CAP. VI.- DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

a fost calificata de abuz de o autoritate ca aceea

a lui Chevalier si privita ca o nenorocire pentru


Franta.
Modul ce se urma in Franta pn, la 1845 era

cel mai nimerit, pentru ca dadea loc la facere de


studii, anchete, adjudecatii si In urrn la publicatii
in toata lumea, cari chemau capitalurile la coneurenta. Pretutindene, dar de aceasta, se discuta pe
lngd, concesie si caietul de sarcini, si cu toate aceste
precautii, s'au facut greseli, s'a cheltuit Indoit de cum

se cuvinia. Si daca aseinenea greseli s'au facut in


State unde exista un control, unde se gases oameni
speciali si se fac studii, ce are s se IntAmple la
noi ? Avem noi ingineri ? Prezentatau ei observatiunile lor ?... . nimic! Noi nu stim nici chiar numarul kilometrilor pentru cari acordam concesia.
In asemenea conditii constiinta nu m iarta s Incuviintez concesi (mean.

P. Casimir observa ca aceasta concesiune a


fost cerut de Barkley care are drumul de fier de
la Ktistendj, de Rhodocanachi, reprezentat de Polihroniadi, care a cerut si concesia unei band : pentru ce acestia se \Tad astazi asociati la concesia de
fatd, ? Este morala concesia, este in interesul natio-

nal ? Dar cand eu n'am in vedere cleat acest interes, nu m, due sh trag pe rivalul meu lnga
mine ca sa nu-mi fad, concurent ! Printre asociatii
la aceasta concesie s'a citat ca autoritati financiare
pe baronul Haber si pe Mackensie ; niel unul nici
altul Insa nu pot fi considerati ca avnd aceasta calitate : cel dintAiu nu are dect niste uzine aproape
de frontiera noaste,, din cari astzi nu prea trage
multe foloase ; aldoilea nu e dect un om de artd, un

t
www.dacoromanica.ro

ADUNAREA. GENERAL:A : 22 IUNIE 1862

121

constructor. Amendamentul Infatisat chiar de principele Brancovan, pentru Inapoierea avanselor catre

Stat cu dobanda de 60/0 In loe de 4Vo, s'a retras


pentru cuvantul ca in cei 6/o, ce se platesc concesionarilor, intra i amortismentul ; dar o amortizare

pentru 95 de ani, nu poate sa intre deal cu 10 parale In cei 6 lei.


De voiti ruina tarii, de voiti sa oberati finantele Statului, sa va pregatiti o dare pe proprietate
enorma, votati acest proiect... Eu unul voiu vot,
contra.

Intreprinderea este sprijinita de unele puteri,


zice Gr. Cozadini, cari nu-i sunt simpatice, aceasta
ar fi deajuns ca sa-1 faca sa voteze contra; dar
mai Inainte de toate va voth contra, pentru ca nu
voeste sa angajeze Statul Inteo Intreprindere periculoask ne vazand putinta de a se plat garantia
la care se obliga prin concesie.
Principele D. Ghica apara, proiectul : dansul,
fata de foloasele ce va aduce drumul de fier, nu se
preocupa de cheltueli, mai cu seama ea garantia
nu se socoteste deal asupra adevaratului capital
cheltuit. Am observat cu multamire In cuvintele
d-lui Epureanu, zice cu acest prilej D. Ghica,
c astazi i dumnialui s'a aratat gelos de regimul
constitutional si am privit ca un bun augur de a
auzi pe d. M. Costache ca tine atat de mult la
drepturile Adunarii I

Inainte de a vorbi Gr. Cozadini, G. Ghica


declarase c s'a gandit, a luat informatii si s'a convins ca stipulatiile, In contra carora ridicase obiec. In eedints precedentA, din 20 iunie, a AdunArli, se disculase asupra darli In
judecati a ministerului Epureanu din Tara RomAneascii, care a stat la putere dela
13 iulie 1860 Omit la 17 aprille 1861.

16

4385

www.dacoromanica.ro

1.22

CAP. VI. - DIN DOMNIA LUI CTJZA.-VODI

tiuni in sedinta precedent, pentru ca nu se fixase


un maximum la care s, se margineasca cheltueala
kilometric, sunt bune si conform Cu ceea ce se face

si In alte State.

Pr. A. Moruzi : Eu votez.. , pentru proiect,


fiindcd ne vine un capital inare in tard... Am
convingerea cd oricat de multe capitaluri vor intr
In tara, fie ele bine sau Hi u intrebuintate, Cu atta

vom ave, mai multe foloase si vor produce un


venit, cu care s, se plateasa, nu numai 60/0, dar
mult mai mult Inc.
Procedurile prealabile pentru concesii despre
cari vorbeste Michel Chevalier, zice I. Ghica, se
faceau In interesul companiilor ca s vad daca le
convine s.-si angajeze capitalurile, iar nu In interesul Statului. Combate vederile lui Gr. Gozadini :
surnele necesare pentru complectarea garantiei nu
vor fi attrt de mari, Meat Statul s nu le poat, pltl..
Votez pentru drumul de fier, adaug I. Ghica, mai ales
pentruc cele din urm, jurnale ale Austriei sunt prea
amenint' toare pentru noi In aceast chestiune. Slo-

vacii vor In loe sa vie drumul lor pe la noi,

s-1 duca In Adriatica. . Votez in toat constiinta


acest drumde fier c'ci e dup, mine, votul cel mai
.

national, cel mai patricitic dui:A acela dela 24


ianuarie.

M. Kogd nliceanu ja eel din urm cuvntul In


aceste lungi desbateri : Persoanele cari ziceau c
ducem tara in prapastie and cu con cesia Mavrogheni s se bucure ! . . Calamitatea aceea nu s'a
Intmplat. Compania Galitiei a dat preferint liniei
Nistrului. De aceea, ca s, nu se Imtmple si acum
un asemenea lucru, votez cu ochii inchisi drurnul de

t
www.dacoromanica.ro

ADUNAREA GENERALA: 22 1UNIE 1862

123

afier de aici. . ., care este cea mai mare trebuinth a


thrii noastre.
Oare pltulele noastre sunt desarte ori pline?
Toate ptulele din Ungaria si Transilvania sunt dearte. Dar si la proprietarii de pe lng, Dunrechci
noi sthpanim rul cel mai fruinos din Europa cu

patulele stau asemenea pline, fiindca


slepurile anul trecut au transportat grnele Transilvaniei. De aceea starea de azi a proprietarului
numele

e de tnguit. Mi-au spus unii din d-nii proprietari


de aici eh, cu porumbul, hrdnese porch . . In Moldova facem cevh si mai grozav : rachiu. Apoi de
vreo chthvh, vreme chiar industria

aceasta a

chzut : Moldovenii nu mai vreau s, bea ca mai


Inainte i Ungurii manAnch mai patina slnind.
Trebue s, facem cevh, ca sh nu ne incunjure alte

drumuri de fier cari au sh ne treach pe la nas


bucatele. Inchisi i fArg, comunicatii cum suntem, o

sh rmnem ca un fel de China. Ash dar, cu once


pret trebue s avem drum de fier, cci altfel suntem pierduti. Chiar de se vor indol cheltuelile Sta-

tului, eu unul dau cu toath bucuria.


Sunt pentru drumul de fier, caci el aduce nu
numai Imbunttirea materialh, dar si cea morald, ; are sh aduch nu numai capitaluri, dar si
idei. lath, pentru ce eu, un deputat din stnga, votez
pentru un concesionar conservator, pentruch vreau
sh-1 biruesc ! Pentru c drumul de fier are s aduch
In tarh multime de ingineri, lucatori, masinisti, cari
toti acestia sunt de ideile mele, pentru eh toti acestia

au sh ne ajute ca s avem o lege pentru respectarea domiciliului, pentru libertatea cugethrii, pentru
libertatea Intrunirilor ; chci au s, se tie Intruniri de

www.dacoromanica.ro

124

CAP. VI.

DIN DOM NIA LU1 CUZA-VODI

actionari, Intruniri pasnice negresit, dar tot sunt


ointruniri. Voesc dar ca
silesc pe dumnialui
conservatorul a-mi da singur ajutor contra ideilor
dumnisale.

S'a facut apoi o propunere f de a se studa o


linie dela Galati la mare. Fac pentru aceasta apel
la patriotismul ministerului. Chela mAntuirii noastre e drumul acela dela Galati la mare. Basarabia

care ni s'a dat, n'o putem pe deplin incorpork


d-lor, OM nu o vom legh cu interesele noastre ;
altfel, o fila de I-Artie ne-a dat-o, o alta fila poate
s ne-o ja indarat. S ducem drumul de fier acolo

s, nu ne temem de portul dela Odesa, caci


avem acolo porturi cari vor bate portul Odesa.

si

Propun ca dupa votarea acestui drum de fier,


faca guvernul toate studiile pentru acela. Acolo e
mantuirea noastra, s, lasam toate fricile, toate temerile, sa imbunatatim tara noastra ; s asiguram
viitorul Romaniei ! incheie Kogedniceanu, in
aplausele Adunarii.

Ministrul justitiei D. Kornea, fost ministru al


lucrarilor publice, comunica Adunarii ca dorinta exprimat, de Kogeilniceanu a simtit-o ministerul ;

astfel e dupa votarea concesiei Mavrogheni, s'a


trimis acolo un inginer ca s fad, o cercetare prealabila, i dupa lamuririle ce va da sa se faca apol
studii serioase.
Tot In edina. din 22 Wide, In care a avut loo desbaterile asupra prolectulul

de lege In total, pentru coacesla Brancovan, s'a prezentat In adeviir, urmAtoarea


pro punere :

aGuvernul va cilut s contraeteze cu o companie care sA prelungee.se ca((lea fieratA dela Gala pe la Bolgrad, la marea Neagra, unde se va putelt constru
aun port marin, ea astfel productele Rom:Intel sa poata 11 transportate si pe timpul
(derail, and Dunfirea este Inghetattia. Propunerea este subsemnatA de: C. T. Grigorescu, A. G. Golescu, I. Marghiloman, N. Rucdreanu, P Rucdreanu, A. I. Arion tit
N. Golescu. Adunarea a Ineuvlintat trimIterea el la metal. (Arh. Ad. deput. Dosarul
No. 131 din 22 'tulle 1862).

www.dacoromanica.ro

%
125

PROMULGAREA CONCESIEI BRANCOVAN

Proiectul de lege pentru concesia Brancovan se


voteaza Cu 58 bile albe, contra 22 negre, fiind i 2
abtineri.
Dupa acest vot, pr. Brancovan rosteste urmatoarele cuvinte aratand o telegrama pe care o -tine
In mana : Multamese, d-lor, ea ati acordat unui
,

roman onoarea de a construi eel dintalu drumul


de fier In Romania. Este o datorie a mea de a linistl pe toti acei cari au votat contra. Drumul de
fier dela Ruseiue la Varna s'a acordat cu 60/ fara
maximum si nu se poate gas1 aetionari. Astazi va
pot zice, pentru drumul de aici, ca actiile s'au rea-

lizat la Londra si iata depqa prin care ma


chiama" acolo. . .

Viitorul, din nenorocire, sa insareinat s'a do-.


vedeasea prea curand, dupa cum vom vedea Indata,
cat de efemere erau aceste asigurari ale principelui

Brancovan!
Legea pentru concesia prinfului Bibescu Basarab Brancovan, a fost promulgat prin decretul
No. 478 din 7 iulie 1862, publicat In Monitorul,
jurnal oficial al Principatelor-Unite, No. 178 din
13 august 1862. Ea este reprodusa," In Anexe, paginele 141-148.

La 25 iunie 1862, Bibescu Basarab de Brancovan printr'o scrisoare adresat presedintelui consiliului ministrilor, arata ea, din cauza termenului
fixat In convenVa ce a ineheiat cu capitalistii la
Londra, este trebuinta sa se alcatueasea, fara Intarziere, caietul de Insarcinari ; deoareee Insa clansul este si lit s lipsease, pentru catva timp, din
capitals& deleaga Cu pline puteri din parte-i, pe
Manliher i C. Serghiad pentru a aleatui in nu-

www.dacoromanica.ro

126

CAP. VI.

DIN DOMNIA LUI CUZA-V0Di

mele sau, Irnpreung, cu ministerul lucrarilor publice,

lucrarea despre care este vorba.


Caietul de sarcini se statorniceste si se subscrie
de ministrul ad-interim la lucrarile publice D. Korne

si de concesionarul Bibescu Basarab de Brancovan In iulie 1862 . Acest caiet de sarcini este
reprodus In Anexe, p. 148-170.
Potrivit articolului 8 din legea pentru concesiunea pr. Brancovan, promulgata, dup6, cum s'a vzut
mai sus, prin Monitorul dela 13 august 1862, concesionarul trebui s'a depun6, la tezaurul public, In

termen de 3 luni dela promulgare, o cautie de


250 000 franci ; pentru care, Inch," dela 31 octomvrie
acelas an, ministerul fb," cuse principelui Brancovan
cuvenitul avertisment.

Pomenitul termen Irisa expirAnd la 13 noemvrie, fdr, ea concesionarul sa fi vArsat ara-tata


suma la vreuna din cassele publice ale Statului, prin
decretul cu No. 1000, din 14 noemvrie 1862, concesia a, fost anulatA.

Decretul de anulare a fost publicat In Monitorul No. 256 din 19 noemvrie 1862 si este contra-

semnat de Al. St. Catargi, ministru al lucrarilor


publice, presedintele consiliului fiind N. Kretzulescu.

Anularea s'a fAcut dealmintrelea, In urma declaratier principelui Brancovan, c6, nu poate realiza
concesiunea 2.
1 Arhiva ministerului lucrdrilor publice, Dosarul No. 102 din aprilie 1862
2 Desbaterile Adundrii deputatilor, Sesia 1963-1864, p. 849.

www.dacoromanica.ro

CAP. VII
CONCESIA COMPANIILOR FUZIONATE, PENTRU CONSTRUCTIA
EXPLOATAREA alLOR FIERATE DIN MOLDOVA,

reprezentate pe deoparte prin : marchizul Don Jos de Salamanca


si Gustave Delahante; lar pe dealtitparte prin : P. Mavrogheni, principele
Lo Sapieha, Thomas Brassey, sir Samuel Morton Peto, baronnet
i Edward Ladd Betts.
Cauzele neizbandei concesiei Mavrogheni-Sapieha. Nouile demersuri ale
lui Mavrogheni. Conventia provizorie cu Mavrogheni i Sapieha din
1863.
Cererea Iui Mavrogh.eni pentru modificttrile conventiei prvizorii. Propunerile lui Brassey. Noua redactie a concesiei

a caietului de sarcini, infittisat, de Brassey. Proiectul de lege


pentru concesia constructiei i exploatttrii drumurilor de fier N.-E.
ale RomAniei lui P. Mavrogheni i Lo Sapielta.
Propunerea lui C. N. yiLftt fitcutit In numele lui Salamanca ei Delahante
pentru constructia i exploatarea retelei ctiflor fierate din Moldova. Modificitri cerute de utu. Raportul comisiunii speciale
a drumurilor de fier. Noui modificitri cerute de Mavrogheni.
Raportul comitetului delegatilor. Companiile reprezentate prin
Mavrogheni i ;Sulu fuzioneaa Modificitri introduse dupg, fuziune.
Comparatiile intre cele douit propuneri de concesiune. Discutia pentru alegerea propunerii : edintele Adunitrii generals din
10, 12 i 1 t fevruarie, 1864. Discutia proiectului de lege pentru
concesia companiilor fuzionate
edintele Aduntirii generale din
17, 18 si 21 fevruarie, 1864. Votarea proiectului de lege. Legea
se promulgit la 3 aprilie 1864.

Intervenirea guvernului austriac pentru statornicirea legitturii la granita Bucovinei. Concesia companiilor fuzionate se anuleadi la
3 decemvrie 1864.

Propunerea lui lancu Pruncu.

La expirarea termenului fixat pentru depunerea garanVei prevzute In legea de concesie dela
24 aprilie 1862 promulgat la 3 iulie acela,.5 an, P.

Mavrogheni In loc de a vrsh banii, arat gu-

www.dacoromanica.ro

128

CAP. VII. DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD

vernului ca n'a izbutit s. formeze capitalurile trebuitoare Infaptuirii acelei concesii, pentru motive cari

se red= la urmloarele :
Nesiguranta chestiunilor politice, asprimea unora

din conditiile concesiei si In sfArsit, putina cunos-

tinta ce au pietele Europei despre starea politica


mijloacele

Indata dupa ratificarea concesiei din 24 aprilie


1862, zice Mavrogheni Inteo expunere ce a publicat asupra acelei concesii t, am plecat la Paris si la
Londra spre a forma o societate si a asigura capitalul
necesar, In suma de 86 milioane, pentru realizarea
rezoului concedat. La Paris ne-au fost cu neputinta
de a rezolva chestiunea ; i la Londra, dei In acel
timp abundenta numerarului era mare si cursul In-

josit, desi staruintele noastre au avut de rezultat


emiterea intreprinderii la bursa din Londra cu spri-

jinul d-lui Th. Brassey C-ia, d. Glin si Mil,


Banca otomana i alte din cele dintAi casse din
Londra, apelul nostru la public a ramas zadarnic
si subscrierea din partea publicului n'a putut Intrece

suma de 50 000 fr., and capitalul cerut era de 86


milioane !

Cu toate acestea, asociatii nostri din Londra nu


s'au descurajat : s'a hotarlt mai intAiu c d-nii M.
Cleon

i Stilman, ingineri de un mare merit din

Londra s desavarseasca studiile definitive a unei


insemnate parti a liniei, spre a se vedea de n'ar fi
cu putinta a se mai reduce costul construirii. Aceste
studii s'au Indeplinit la Inceputul anului 1863 i s'au

apretuit Cu cea mai mare scumpatate de catre


Expunere asupra concesiei cliii fierale Nord-Est a Romliniei, acordatc1 prin(taut Leo Sapieha 0 P. Havrogheni, 9 ghenarIe 1861. Bueure3U. Tipogralia SL Rasidescu.

www.dacoromanica.ro

t
DEMERSURILE LUI P. MAVROGHENI

129

agentii d-lui Brassey. Rezultatul lor ne-a deconcertat Irish si mai mult ! chci dupd devizul ce a
decurs din aceste studii, unja nu puteh fi executatd si
Indeplinita cu capitalul marginit In Intdia concesiune.
Toate sperantele de reusita pentru acest proiect
pe bazele primitive vzndu-se Inlaturate, concesio-

narii au pus Intrebarea d-lor Brassey fi C-ia, prin

ce mod si cu ce conditiuni s'ar puteh, dupa a


dumnialor socotintd, realizA Intreprinderea.
Dumnialor ne-au rhspuns cu franchetd, ca dupd

ce In vara anului 1862 Intreprinderea a picat la


bursa Londrei, si aceasta Intr'un moment chid scontul erh de 3 A, eh" de vreme ce atunci n'a fost cu

putinta a se atrage publicul la subscrierea capitalului necesar pentru intregul rezou In o singurd
operatiune ; apoi ar fi o mare usurtate de a se mai
crede ch acest capital s'ar puteh forma, cand Ingrijirile bursei devin din zi In zi mai mari, cand nu-

merarul tinde a se scumpl, din ce In ce mai mult


din cauza unei speculatiuni exagerate si a serioaselor complican i ce se Inseamnd, dela un timp Incoace,

pe orizontul politic.
Pe lAngh aceste consideratiuni, d-1 Brassey mai

observh, cu mare drept, un fapt Insemnat ; acesta


este eh de un timp destul de Indelungat, nicio Intreprindere de chi fierate straine nu s'a emis Cu succes la bursa din Londra, publicul preferind a vrsh
capitalurile sale In Imprumuturi si Intreprinderi de

and natura cari produc un procent sigur si platit


cu punctualitate, cleat in chi fierate unde rezultatele sunt nesigure si cer o mai Indelungat, asteptare spre a da folos, desi ele ar pute prezenth, un
foarte frumos viitor.
4385

17

t
www.dacoromanica.ro

t
130

CAP. VIL - DIN DOMNIA LIJI CUZA-VODI

Pe asemenea consideratiuni d-I Brassey a emis


opiniunea c ar fi mai nimerit de a asigurh, acum
deodat., construirea a intilor doua sectiuni si a se

statornici prin ash chip o baza solida prin care


restul rezoului ar puteh fi lesne indeplinit, deck a
se mai intrebuinth din nou zadarnice silinte spre
realizarea rezoului intreg prin o singur. operatie,
silinte cari nu ar aveh alt rezultat, decht de a discredith din ce In ce mai mult liniile proiectate In
ochii capitalului ; ca aceasta inte operatiune nu
poate fi efectuata la inceput, dect prin mijlocul
unei asocia0uni private si far& concursul publicului.
Ca spre formarea hash% a unei asociatiuni de ase-

menea natural participarea guvernului sau a tarii


pentru o parte a capitalului este neaparat necesar.
Aceasta operatiune se sustineh Cu tarie de catre
d-1 Brassey pe temeiul mai ales ca nu exist o
singura tara in Europa, afara de Anglia, care sa
nu fi fost nevoita de a-si creh Cal fierate sau prin
construirea lor In comptul Statului, sau prin alocdri
de subventiuni ma% rete, ori de alto inlesniri materiale, companiilor concesionare.

Ne vazand alt mijloc, an speranta, inaintea


noastr, am preferit a intra In negociatiune si pe
aceste baze, cleat a parasi deistov realizarea unei
intreprinderi de o ash mare si vital importanta.
Din anul trecut Inca, am observat guvernului, In
una din expunerile noastre, ea rolul nostru de concesionari s'a transformat pe nesimtite in rolul de
intermediatori intre guvern si capitalistii strini, Cu
osebire ins& ca intermediarii In acest caz special
poarta, pe lAng, sarcina ostenelilor, si aceea a chel-

tuelilor ce asemenea negociatiuni atrag neaparat

t
www.dacoromanica.ro

t
CONVENTIA PROVIZORIE MAVROGHENI DIN 1863

1.31

dupa," sine. Spre a nu purt Irish si toata raspunderea nouii faze In care intrase aceasta chestiune,
am invitat pe d-1 Brassey de a trimite si un delegat
dM parte-i, care sa trateze Impreuna, cu noi deadreptul Cu guvernul roman.
In momentul cAnd reprezentantul d-lui Brassey,
d-1 Netlam Giles, a venit In Bucuresti spre a urma
nouile negociatiuni, o noua comisiune de ingineri s'a

trimis iaras la fata locului de catre d-1 Brassey,


spre a se verifica pentru atreia oar,a lucrarea studiilor facute si a traseului Intregului rezou.
Nouile negociatii despre cari vorbeste Mavrogheni, Incep In iunie 1863. Pentru a se asigura coo-

perarea lui Brassey la realizarea nouii concesiuni


pentru cane fierate din Moldova, Mavrogheni cere
urmatoarele modificari mai Insemnate ale bazelor pe

cari se Intemeia concesiunea ce obtinuse In 1862:


Urcarea capitalului kilometric dela 181 000 la
200 000 franci.

Sporirea garantiei Statului asupra acestui capital, dela 60/0 la 7 1/4 0/0.

Participarea Statului ca actionar, pentru un


sfert din capital.
Cat pentru celelalte clauze si conditii ale concesiei, ramanea ca ele sa se statorniceasca prin comuna Intelegere, Insa sub rezerva primirii lor definitive de catre Brassey.
Pe aceste temeiuri si In baza autorizatiei con-

siliului ministrilor prezidat de N. Kretzulescu si


aprobata cu decretul domnesc No. 629 din iunie
1863', s'a Incheiat Intre Al. St. Catargi ministru
' Monflorul, jurnal oficial al Principatelor-Unite-Romne, No. 135 din 16
Julie 1863.

t
www.dacoromanica.ro

t'

o
132

CAP. VII. - DIN DOMNIA IX CUZA-VOD

al lucrdrilor publice si P. Mavrogheni, lucrand ata


In numele sau cat si In acela al printului Lo Sapieha, conventiunea din 25 iunie 1863, reprodusa In
Anexe, p. 176-188.
Tata principalele dispozitii ale acestei conventiuni pentru concesiunea provizorie a drumurilor
de fier Nord-Est ale Romniei, In deosebire de
acele cuprinse In concesiunea pron-iulgata prin decretul cu No. 271 din 24 aprilie 1862:
Linia principala va pleca din portul Galati si,
apucAnd pe malul stang al Siretului, va trece prin
sau pe langa Tecuci, Agiud, Bacau, Roman, pentru
a ajunge la granita Bucovinei spre orasul Siret, la
un punct ce se va hotari prin Intelegere cu concesionarii si guvernul austriac.
Ramura Iasilor va porn1 din linia principala la

nordul oraolui Roman, dela un punct ce ramane


a se determina de guvern dupa studiile ce se vor
face In Intelegere Cu concesionarii, si va trece prin
sau pe langa Thrgul-Frumos si Podul-Iloaei.
Ramura Ocnei va plech din sau de lAnga Agiud
si va trece prin sau pe lAnga Caiut si One,sti.
O ramura, plecand din punctul cel mai potrivit

al liniei principale, va merge la Focsani spre a se


lega cu drumurile de fier din Valahia.
Dispozitia relativa la directia liniei care, In con-

cesia din 1862, figura In caietul de sarcini, a fost


trecuta In textul concesiei.
Dreptul de a exploath minele este marginit numai la combustibili si numai la districtele strabatute de linia fierata, ca In concesia Brancovan.
Linia se Imparte in 8 sectii : 1. Galati-Tecuci ;
2. Tecuci-Agiud ; 3. Agiud-Bacau ; 4. Bacau-Roman ;

www.dacoromanica.ro

t
CONVENTIA PROVIZORIE MAVROGHENI DIN

1863

133

5. Roman-granita austriaca; 6. Ramura Iasi ; 7. Ramura Ocna ; 8. Ramura Focsani.


Sectia a 3-a din concesia dela 1862 este astfel
despartita In cloud, alcatuind sectiile 3 si 4 din noua

concesie In care se adauga si ramura Focsani, ce


nu figur, In vechea concesie.

Sectiile se vor construi si da In exploatare in


ordinea aratat, mai sus ; concesionarii Insa pot
schimb aceast, ordine cu Invoirea ministerului
lucrrilor publice.

Lucrarile vor Incepe cel mai trziu peste un


an dela data ratificrii concesiei, si vor fi terminate
In 6 ani pentru cele dintai 5 sectii si In 8 ani pentru
celelalte 3 sectii, afara de cazuri de fort& majora.

In cazul cAnd lucrarile nu vor fi Incepute la


timpul prevzut, concesionarii vor pierde dreptul
concesiei.

Daca cele dinti 5 sectii nu vor fi savrsite la


timp, si dad, nici dup un an dela somatia ce va
adres, ministerul concesionarilor, nu le vor savrsl
sau nu vor justifich Intrzierea, se va pute, pronunth pierderea dreptului concesiunii att pentru
sectiile nesavarsite, ct si pentru cele ce ar fi date
In circulatie si, In acest caz, Indeplinirea Insarcinarilor contractate de concesionari se va face prin
Ingrijirea Statului sau deadreptul, sau prin adjudecare la o atreia persoan.
Spre acest sfrsit, o comisiune numita de 'guvern In Intelegere cu concesionarii si lucrnd sub
prezidentia ministrului lucrarilor publice, va pretui
prealabil lucrarile executate si materialele adunate.
Se va adauga la suma determinata prin aceasta
pretuire sumele platite pentru teren, cheltuelile de

t
www.dacoromanica.ro

1.34

CAP. VII. - DIN DONINIA LUI CUZA-VODI

studii si de administratie precum i dobanda pltit,


In timpul constructiei.
Adjudecatarii vor intr.& In drepturile i Indatoririle concesionarilor departati, pldtindu-le pretul iesit la adjudecatie, care va puted fi mai
mic deck cel determinat de comisiunea pomenitd
mai sus.
Dach dupd doud adjudecatii, tinute la interval

de 6 luni, nu s'ar obtine niciun rezultat, lucrarile


executate i materialele adunate vor devenl proprietatea Statului, care va pldti concesionarilor scosi
din stdpAnire o anuitate de 7 1/4 u/0 socotita asupra pretuirii
a comisiunii.

NesvArsirea In termenul fixat a celor din urm

3 sectii, nu va trage dupd sine pierderea drepturilor asupra celor dintai 5, dar fiecare In parte va
rdmAned supusa dispoziiilor prevdzute In caz de
nesdvdrsire la timp a acestor 5 sectii.
Concesionarii vor depune la tezaurul public, in
schimbul concesiei definitive, o cautiune de 200 000
franci, In loe de 150 000, care va rdmned dobAndit, Statului In cazul chid concesionarii ar pArdsi
concesiunea ; dealtmintrelea cautia, care va produce
o dobanda de 70/e In folosul conce,sionarilor, le va

fi inapoiata Indatd dup'd punerea In exploatare a


unei

Intervalul de timp pentru care concesionarii


vor fi scutiti de drepturile de vamd si de impozite
directe asupra Intreprinderii, este ridicat dela 15
la 30 de ani.

Garantia Statului este sporia, dup, cum am


vazut mai sus, dela 6 la 7 V4/0 asupra unui capital
kilometric de 200 000 franci, In loe de 181.000 franci.

www.dacoromanica.ro

%
CONVENTIA PROVIZORIE MAVROGHENI DIN 1863

135

Sumele ce vor fi fost platite de Stat In comptul


garantiei, li vor fi Inapoiate, cAnd venitul curat anual
va trece peste 7 '14/o, cu dobAnda de 5, In loe de
4 Vo ; Statul ins& nu-si mai rezervd dreptul de a reglementa forma sub care concesionarii urmeaz5, sl-i
prezente compturile de exploatare, cerandu-li-se numai ca aceste compturi ss fie semnate de catre seful comptabilitatii.
Dreptul de sechestru al Statului asupra liniilor
concedate nu se va putea exercith, deal dacg, Statul ar fi fost nevoit a plall vreo sums& pentru com-

plectarea garantiei In curs de 7 ani consecutivi,


iar nu numai de 5 ani cum se prevedea In vechea
concesie.

Dreptul de edscump&rare va Incepe dups 30

ani socotiti dela data concesiei, iar nu dela acea


a savarsirii lucrArilor, Ins, numai dupsd trecerea
unui an dela incunostintarea prealabir ce va trebui ss, fac5, guvernul concesionarilor.
Restul dispozitiilor In aceasts& privint sunt
aceleasi, ele InsA au fost Inscrise chiar In concesie,

pe cand la 1862 figurau In caietul de sarcini care,


dupb, cum am vszut, nici n'a fost cercetat de Adunarea deputatilor.

Statul Isi rezerv dreptul de a conceda, dups


darea In circulatie a celor dintal 6 sectii, Intr'un period de 30 de ani, drumul dela Iasi la Tecuci prin
valea BArladului ; concesionarii Ins& vor trebui s6, fie

preferati, In conditii egale, atAt pentru acest drum,


cAt si pentru once ramur5, sau prelungire.
Concesia va lua sfArsit la 31 decemvrie 1963.
Concesionarii vor putea fi autorizati, prin decret
domnesc, de a construi si exploata, In socoteala si

t
www.dacoromanica.ro

t
1.36

CAP. VII. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD.A.

pe riscul lor, prin urmare fara nicio garantie din


partea Statului si pe tot timpul dainuirii concesiunii,
ramuri si prelungiri pe tot teritorul Moldovei, Cu

conditie lush' ca fiecare din aceste ramuri si prelungiri sa nu fie mai lunga decAt 30 kilometri.
Traseul precum si modul de constructie si exploatare a acestor linii complementare, ranaAn la
voia concesionarilor, sub rezerva ca sa se garanteze siguranta publica si sa se Indestuleze cerintele
traficului.
La sfArsitul concesiei Insa, precum si In caz de

rascumparare sau de pierdere a dreptului asupra liniilor concedate, ramurile si prelungirile vor urmh
soarta liniilor principale, cu despagubirile determinate

pe aceleasi baze ca si pentru aceste din urma linii.


Capitalul Intreprinderii va puteh fi impartit in
actiuni si obligatii ; irisa emisiunea In actiuni nu va
puteh fi mai mica cleat jumatatea capitalului Intreg.
Concesionarii vor aveh dreptul de a construi

si unja dela Braila spre Galati pAna la Barbosi,


daca aceasta linie n'ar fi executata Ora In 12 luni
dupa savarsirea sectiilor 1 si 2.
Statul va lu parte la costul constructiei drumurilor de fier concedate, cu apatra parte din capitalul kilometric, &lid, cu 50 000 franci de kilometru,

primind In schimb numarul corespunzator de actii


ale societatii, cari vor fi de aceeas valoare si natura ,
bucurAndu-se de aceleasi foloase si fiind supuse
acelorasi proportii In cererile de fonduri, ca si restul actiilor societatii.
Exproprierile vor fi facute ca pentru dou, cai ;
lucrrile de arta Insa vor puteh fi executate numai
pentru o singura cale, garb', de lucrarile mari de

t
www.dacoromanica.ro

CON VENTIA PROVIZORIE MAVROGHENI DIN 1863

137

artd la trecerea r.urilor, cari vor trebul sd fie executate ca pentru doud cal pAnd la nasterea boltilor
pentru podurile In are si pAnd la fata superioara a pilelor si a culeelor pentru poduri cu grinzi orizontale.
Pentru unja dela Galati Insd i pAnd la punetul
de Intrunire eu linia Brilei, terasamentele i lucrd-

rile de artd se vor executh pentru cale dubld.


Conventia despre care este vorba, desi discutatd

fa, fiind i Netlam Giles, n'a fost subscrisd deck


de P. Mavrogheni, i numai sub rezerva ratificdrii
definitive din partea lui Brassey.
Mavrogheni motiveazd acest fapt prin Imprejurarea ca guvernul a tinut, intre allele, a li se impune numaidecht asigurarea constructiei, la termenele prescrise, a Intregii linii principale dela
Galati la Mitaileni, conditie care pdsih peste finputernicirea reprezentantului lui Brassey
Am fost dar nevoiti a plea, lards la Londrad),

zice Mavrogheni In expunerea deja pomenitd,


spre a decide capitalistii de a primi bazele nouii
concesiuni si a mdri prin urmare Inthia operatiune
prin sporirea emiterii Intregului capital. 0 noud
I In acelaa timp cu conventia s'a Incheiat al 8 articole aditionalei (Anexe,
p. 221-222) subscrise si de N. Gil es, reprezentantul lui Brassey, prin cart concesionarii tau obligatia, dup, ce mai Intaiu se va obtine i ratificarea lui Brassey, de
a Incepe o tuna, cel mai tarzia, dupit primirea concesiel provizorii, studlile definitive pe teren, exproprierile i aprovizionarea materialului pe cele dintAi dou5,
sectii, lucritri pentru cari concesionarii vcr putea, cheltui TAM la suma de 250 000
&and. Dacit se va ajunge la Incheierea concesiei definitive, aceastft cheltuealii, va
intra, In pretul general kilometric. Daca Insft nu se va ajunge la lnvoirea definitiva
Intr'un soroc de un an, heltuelile efective facute de concesionari le vor 11 Inapolate
si In schimb Statul va intra in stapanirea lucritrilor acute, prolectelor redactate tal a
materialelor aprovizionate. Daca lns, concesionaril vor pitrsi concesiunea, ei nu
vor aye& niciun drept la despagubire pentru lucrarile fcutef proiectele redactate,
ramanand lns proprietari asupr'a materialelor aprovizionate.
Cel din urma din aceste articole aditionale stipuleadt ca, In calita.tea sa de
actionar, guvernul primeate i mentine pe Cleon I Slilman ca ingineri actual! al
concesionarilor i al viitoarei companii si c, in caz de deosebire Intre textul francez
cel roman, textul francez va fi luat de baza.
18

4385

www.dacoromanica.ro

t
1.38

CAP. VIL

DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

deceptiune ne astepth ! Din cauza esecului ce am


avut la 1862, esec care a lsat o impresiune defavorabild asupra bursei din Londra, ajutorul capi-

talistilor la cari am avut recurs impreun, cu d.


Brassey ne-a lipsit : emiterea unui capital egal cu
acel ce ni s'a impus de guvern, adicA 54 milioane
franci, 3/4 a sumei necesare pentru linia principal,
nu s'a putut efectuh.
Farb', sprijinul ce d. Brassey ne-a dat cu cea
mai mare perseverent,A si neobosire, am fi prdsit
astadatA definitiv urmArirea realizArii acestei intreprinderi .

In urma intelegerilor avute cu Brassey i a de-

claratiei ce acesta i-a adresat la

29 tulle

10 august

1863, P.

Mavrogheni vine, la 9 August acelas an, si aratA


guvernului eh' acesta este gata s'A verse 15 pAnA

la 16 milioane in aceastA intreprindere, dar ea


pentru restul capitalului trebuincios nu se pot gasi
subscriitori. De ace.ea Mavrogheni, referindu-se la
opiniile ce le exprimase, in aceastA privint, inainte
de incheierea conventiei provizorii si pentru a asigura cooperarea lui Brassey, cere urmatoarele modificAri la acea conventie :
Guvernul sA primeascd deocamdatA formarea
capitalului numai pentru primele cloud sectii, concesionarii pAstrAndu-si dreptul concesiei si asupra
celorlalte, MTh" insa ca neconstruirea acestor din
urma, sa atragA dupA sine pierderea concesiei pentru cele dintai cloud.
Celelalte conditii rAman neschimbate, concesio-

narii insa nu vor fi tinuti a cheltul, pentru statii


si materialul miscator destinat celor dou'd sectii, o
suma mai mare decht 5 500 000 franci.

t
www.dacoromanica.ro

PROPUNERILE LUI BRASSEY

1.39

In cazul insd cAnd guvernul ar fi dispus s,


subscrie jumdtatea capitalului, adie 100 000 franci
de idiom etru, atunci Brassey ndajdueste s gseasc
cealalt jumtate, pentru a asigurh constructia intregii linii principale dela Galati la granita Bucovinei
precum si a ramurii Iasilor, in conditiile prevazute
In conventia provizorie din 25 iunie.
Guvernul a admis in principiu formarea capitalului numai pentru dou, sectii, sub rezerva ins

ca Statul s aib dreptul de a rscumparh aceste


sectii, in caz and coneesionarii ar renunth la executarea sectiilor urmhtoare sau nu le-ar svrsi la
timp, fixndu-se pretul de rdscumparare al acestor
dou seetii la cifra de 210 000 franci de kilometru,
din care se va scadeh, bine inteles, partea cu care
va contribul Statul. Ministerul lucrarilor publice in-

formnd telegrafie despre acestea pe Brassey,


la Londra li cere, in acelas timp, s trimit pe
Giles la Bucuresti, spre a se luh intelegere in privinta sumei de fixat ca cheltueald pentru materialul misctor si statii.
Ca rezultat al acestei comunicri, Brassey adreseazh din Londra, lui P. .Mavrogheni si Lo Sapieha
concesionari ai drumurilor de fier moldovenesti,

o scrisoare, purtnd data din 25 septemvrie 1863,


prin care le comunicA e s'a inteles Cu Mac Cleon
si Stilman pentru a face att coneesionarilor cAt s'i
guvernului romn urmtoarele propuneri :
Suma de intrebuintat pentru eonstructia statiilor si pentru materialul misctor al celor dou sectii
va fi fixat, cuprinznd si onorarele lui Mac Cleon
si Stilman, pentru statii la 2 900 000 franci, iar pen-ru material misator la 3 100 000 franci.

www.dacoromanica.ro

140

CAP. VII. DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD

Terasamentele si lucrarile de arta vor fi construite, dela Inceput, pentru dou, cai pe cei dintai
11 km. iesind din Galati ; totus sinele caii adoua
nu vor fi puse decat dup, ce compania va fi construit unja principala.
CondiVile prevazute in conventia provizorie pen-

tru rdscumpararea intregii linii, s, fie aplicate la


cele cloud sectii In cazul cilnd cotnpania n'ar urma
cu constructia celorlalte. In acest caz, dupa terminarea celor doua sectii ale liniei principale, guvernul
va face companiei somatiile necesare cu 12 luni mai
inainte.

Daca aceste propuneri vor fi primite, Brassey


va trimite indata redactia definitiva a concesiei si
a caietului de sarcini si va incepe lucrarile nemijlocit
dup ce convent,ia va fi ratificata de guvern .
Aceste propuneri, transmise de Mavrogheni ministerului lucrarilor publice Cu adresa sa din 21 septemvrie, au fost primite de consiliul ministrilor
care, prin jurnalul sau din 29 septemvrie 1863, aprobat de Domnitor, a autorizat pe ministrul lucrarilor

publice sa le introduca in redactarea proiectului


concesiei definitive, ingrijind insa ca dreptul de rascumparare, prevazut in conventia provizorie, sa se

poat exercith de catre guvern, nu dupa 30 de ani


dela savarsirea retelei intregi, ci oricand guvernul
va vedea ca concesionarii, dupa desavarsirea vreuneia

din sectiile liniei principale, nu incep sau nu continua lucrarile sectiei urmatoare. Rdscumpararea va
cuprinde toate sectiile savarsite si va avea loe In termen de 12 luni dup, o incunostintare prealabila
facuta concesionarilor.
' Arhiva Adundrii depulafilor, Dosarul No. 48, din 2 decemvrie 1863, sesiunea VII.

o
www.dacoromanica.ro

%
NOUA REDACTIE TRIMISI DE BRASSEY

141.

Incheierea consiliului ministrilor a fost comunicata lui Mavrogheni, Cu invitarea de a trimite re-

dactia definitiva a concesiei si a caietului de sarcini, notificandu-i-se In acelas timp ea, once alte
modificari, In afar& de cele admise pana atunci, nu
vor mai fi primite.

In urma acestora, Brassey trimite noua redactiune atat a concesiei cat si a caietului de sarcini,
amandoua In limba franceza.
Lucrarea trimisa reproduce Intocmai textul conventiei provizorii si al caietului de sarcini (ce fusese
Intocmit, dupa, Incheierea acelei conventii, In comuna
Intelegere, intre ministrul lucrarilor publice si P. Ma-

vrogheni : Anexe, p. 176-188 si 200-220), In care


Insa se intercaleaza, prin cuvinte subliniate, la locuri
potrivite, modificarile propuse de Brassey ; iar cu-

vintele din textul conventiei si al caietului de sarcini,

cari deveniau deprisos In virtutea acestor

modificari, sunt sterse cu cerneala rosie.


Aceste modifican i au fost examinate de consiliul tehnic care, prin jurnalul din 22 noemvrie 1863,
(Anexe, p. 222-224), le-a clasat In trei categorii si
anume :

Unele cari nu sunt decal Indreptari a catorva


greseli strecurate In redactia primitiva a actelor
despre cari este vorba, sau menite sa fad, mai la-

murita acea redactie, dar cari sunt In spiritul


Intailor stipulatii si ca atare nu mai au trebuinta
de a fi discutate.

Altele, In legatura cu negocierile ce au avut


loe de curand si cari fusese lncuviintate de guvern,
nu Insa Intoemai cum ele se prezentau de astadata,
prin urmare meritau sa fie discutate.

t
www.dacoromanica.ro

t
142

CAP. VIL-DIN DONINIA LUI CUZA-VOD

In sfarsit, modifican i de o natura cu totul noua.


Modificarile cele mai insemnate din adoua ca-

tegorie sunt cele relative la termenele savarsirii


liniilor si la masurile de luat In cazul And concesionarii s'ar margini sa, construeasca numai o parte
din retea, sau sa nu termine, la epocele cuvenite,
diferitele sectdi.

Iata, ce cuprindea, In aceasta privinta, noua redactde a concesiei :


Concesionarii trebue s. Inceapa lucrarile Indata

dupa promulgarea legii de concesie si sa termine :


peste 3 ani cele dintai doua sectii, peste 4 ani sec-

tia atreia, peste 5 ani sectia apatra si peste 6 ani


sectia acincea, sectii cari impreuna formeaza unja
principala.

In cazul cand aceste cinci sectii n'ar fi savarsite la timp si nici dupa trecerea de un an dela
data somatiunii ce o va face ministerul lucrarilor

publice concesionarilor, si daca acestia nu vor fi

justificat cauzele intarzierii, se va putea, pronunt


pierderea drepturilor concesiunii, dar numai pentru sectiile neterminate sau neincepute. In acest caz

Insa Statul va avea, facultatea de a rascumpra


sectiile terminate si date exploatarii, pe baza pretului kilometric de 210 000 franci, scazAndu-se din

aceasta suma valoarea actiunilor guvernului cari


nu vor fi fost Inca vandute.
Dreptul de rascumparare nu se va pute exerAA deck asupra totalitatii sectiilor savarsite i cu
conditiune, pe deoparte, ca notificarea rascumpara-

rii s se fi dat concesionarilor Intr'un interval de


12 luni dupa epoca la care acest drept de rascumparare va incepe sa curga ; iar pe dealtaparte, ca

V)

www.dacoromanica.ro

NOUA REDACTIE TRIMISI DE BRASSEY

143

sumele datorite concesionarilor s fie pedeplin varsate in cursul celor 12 luni dupa notificare.

NedesavArsirea sectilor 6, 7 si 8 la termenul


fixat, nu trage dupg, sine dreptul de rascumparare
a liniei principale.
Dupa cum se vede din aceste dispozitii, Brassey
fixh suma de 210 000 franci pe km. pentru rascum-

pararea tuturor sectiilor liniei principale, pe and


ministerul intelesese ca acest pret s se aplice numai
celor dintAi dou. Periodul In care rscumprarea
se puteh face, erh foarte mrginit, ceea ce deasemenea nu intrase In vederile guvernului.
La articolul care trath despre participarea Statului ca actionar, se introdusese deasemenea Insemnate modificari. Se prevedeh, In adevr, ca sumele
cu cari Statul va luh parte la cele dintal data sectii,

sa fie platite de Stat concesionarilor In 10 vrsaminte egale, trimestrial i prin anticipatie, cu Incepere dela prima cerere de fonduri facuta celorlalti
actionari.

Pentru una sau mai multe din celelalte sectii,


concesionarii urmau s, notifice ministerului lucrrilor publice intentia lor de a le incepe, i ministerul
trebuih sa se pronunte, in termen de 3 luni, dac voeste, sau nu voeste, s, participe la costul sectiilor
cuprinse In notificare. In caz afirmativ, vrsamintele urmau sa fie racute de Stat In acela-,s chip si aceeas

proportie ca i ceilalti actionari. In caz negativ, sau


daca cele 3 luni ar trece fara raspuns, concesionarii
puteau incepe lucrarile, luand Intregul capital asu-

pra lor, fr sa mai fie tinuti sa formuleze, ctre


minister, intentia lor de a continuh sectiile neterminate,

Statul ne mai avnd dreptul de a lu

www.dacoromanica.ro

144

CAP. VII. - DIM DOMNIA LUI CUZA-VD0.

parte cu un sfert din capitalul trebuitor pentru


aceste sectii.
Aceste modificri ins privitoare la participarea

Statului ea actionar si cari i-ar fi fcut o situatie


mai grea, decAt ar fi avut-o ceilalti actionari, au
fost retrase de ctre Mavro,qheni si Giles.
In conventia provizorie, neintelegerile ce s'ar fi

putut ivl intre Stat si concesionari, urmau s fie


supuse, in lipsa consiliului de Stat, hotririi curtii
de casatie. Arbitrajul nu erh, prevzut decal, pentru
chestiunile bnesti si anume : pentru statornicirea
pretului rscumprrii intampldtoare a liniilor dup6,
trecere de 30 ani, a obiectelor miscatoare pe cari
Statul trebuih s le plateasca concesionarilor in cazul cAnd ar intr, In stpiinirea liniilor fie prin rscumprare, fie prin faptul incetrii concesiei si, insfrsit, a stricciunilor pricinuite lucrrilor si materialului in caz de rsboiu sau revolutie si pentru
cari guvernul era dator s plteasca, despgubiri
concesionarilor.

In nouile propuneri ale lui Brassey, arbitrajul


se infiinteaz pentru a judee, oI ice neintelegere din-

tre guvern si concesionari, Cu adaugire ea se face

abatere in aceast privint, in mod hotdrit, dela


toate dispozitiile protivnice ce s'ar Oh in legile trii.

Una din prti are dreptul de a numl si pe arbitrul prtii protivnice, in cazul cand aceast din
urmh" nu 1-ar numl in termen de 14 zile dela cererea celei dintAi. In caz de neintelegere pentru numirea supra-arbitrului, acesta se trage la sorti
dintre persoanele propuse. Arbitrii si supra-arbitrul
vor puteh fi straini.
0 depeurm dispozitie prevede ca, In caz de

t
www.dacoromanica.ro

.NOIJA REDACTIE TR1MISX. DE BRASSEY

1.45

deosebiri Intre texturi, cel francez trebue sa fie luat


de baza, dispozitie continua dealtmintrelea In cel
din urma din cele 8 articole aditionale.
Insfarsit, prin o not& pus& pe exemplarul francez al caietului de sarcini i subscrisa, 14
ndeceemmvvrriele

1863, de Netlarn Giles in numele lui Brassey, se


cere, pentru concesia din Moldova, aceleasi inlesniri

foloase cari ar putea fi harazite concesionarilor


altor drumuri de fier din Principatele-Unite.
Propunerea privitoare la arbitraj pentru deslegarea tuturor neintelegerilor dintre Stat i concesionari, era socotita de ministrul lucrarilor publice
d. P, Orbescu, ca cea mai greu de primit, i cu
toate acestea Brassey tinea la ddnsa mai mult cleat
la oricare alta. Inteadevar, printr'o scrisoare din
Londra, Indreptata Care Mavrogheni i Sapieha,
la 6 noemvrie 1863 1, Brassey declara categoric ca-si

rezerva dreptul de a se retrage cu totul din aceasta


daravera, daca concesia nu ar prevede ca neIntelegerile s, fie judecate de arbitri ; cad nu se poate
presupune ca publicul sa-si pue capitalul intr'o afacere In care nici chiar partea din capital, cu care
urmeaza s ia parte Statul, nu se poate subscrie In
tara si in care neintelegerile Intre guvern i companie, ar fi hotarlte de persoane juridice cari n'au
icio cunostinta despre drumurile de fier i Incurcaturile ce pot rezult, sau de delegati numiti de
guvernul interesat, Cu atta mai mult, cu cat .cesti
judecatori sau delegati pot fi pusi In disponibilitate
de Insus guvernul care i-a numit.
Oricum fie, ministrul lucrarilor publice, fata, de
moclifiearile propuse prin noua redactie i cari treAdundrii deputafilor, Dosarul No. 48 din 2 decemvrie 1863, sesiunea VII.

4385

19

www.dacoromanica.ro

146

CAP. VII. DIN DONNIA LUI CUZA-VODL

ceau peste marginile Ineuviintate de dAnsul In cursul

negocierilor ce au urmat dui:a' Incheierea conventiei provizorii, s'a crezut In drept de a nu mai
tine, seam, de aceste negocien i si de aceea s'a mb," r-

ginit, cu Invoirea dealtmintrelea a consiliului ministrilor prezidat de M. Koget lniceanu, de a transcrie


conventia provizorie sub forma unui proiect de lege
(Anexe, p. 188-200), fdr nicio schimbare ; proiect

de lege pe care l'a InfAisat Adunrii generale In


sedinta din 2 decemvrie 1863.
Acest proiect de lege, In afar, de expunerea de

motive (Anexe, p. 173-176), er, insotit de urmtoarele anexe :


copie de pe conventiunea provizorie (Anexe,
p. 176-188).

copie de pe caietul de sarcini ce fusese Intocmit sub ministrul Al. St. Catargi, purtnd semntura acestuia, data din 15/27 iulie 1863 si No. 7748, I
dar pe care ministrul d. P. Orbeseu 11 Inaina Adundrii sub semnatura sa, fail data, nici numr (Anexe,
p. 200-220).
copie de pe articolele aditionale (Anexe, p.
221-222).
Un jurnal al consiliului tehnic (Anexe, p. 222-224)
si In sfArsit,
.

Dou, extracte, unul din concesie, cellalt din

caietul de sarcini sub noua redactie trimis de


Brassey i cari cuprindeau schimbrile propuse de
acesta (Anexe, p. 225 229.).
Dealtmintrelea ministrul lash In seama AdunArii
s, discute chestiunea si s. hotarasca.
In aceeas sedint ministrul Infatiseazd, Adunrii
I .4rh. Ad. deput. Dosa.rul No. 61 din 24 decemvrie 1863.

t
www.dacoromanica.ro

PROPUNER1LE LUI C. N. SUTU

147

o alta propunere de concesiune pentru aceleasi cal


fierate din Moldova, facuta' de C. N. Sutu In numele
marchizului Don, Jos de Salamanca din Madrid si
Gustave Delahante din Paris (Anexe, p. 230-244).
Obrsia acestei propuneri, care vena In lupta
Cu aceea a lui Mavrogheni, este aratata de C. N.
Sutu intr'o brosura publicat de dnsul in ianuarie 18641, si In care, Intre altele, pune fata In fata
propunerea sa cu proiectul de concesie Mavrogheni:
In septemvrie 1863, gsindu-se la Paris, a aflat
Brassey ar fi respins condiVile concesiei provizorii
incheiate de Mavrogheni cu guvernul i c n'ar

vol sa se mai Indeletniceasca cu aceasta Intrepri ndere.

In aceste Imprejurari, a socotit nu numai ea


nimic nu-1 Impiedica de a refunol relatiile ce le avusese In 1859 cu Delahante, cu privire la InfiintarPa

de drumuri de fier In Moldova, dar Inca ca ar indeplinl si o datorie catre tar, Indeletnicindu- se cu
staruinta de Infaptuirea Intregii retele a acestor
drumuri de fier. Intorcandu-se In -tara,, a gasit reInnoite negocierile Intre Stat si Mavrogheni. Nu
umai atrna atunci dela vointa noastra, zice C.
N. Sutu de a prsi lucrarea Inceputa i ne-am
vazut siliti a o urnarl.
Spre acest sfrsit, la 19 noemvrie 1863 a si Meat

guvernului propunerea despre care este vorba2.


Propunerea lui C. N. Sutu, facuta In numele
lui Salamanca i Delahante, pastreaza In trasuri
generale condiVile din vechea concesie Mavrogheni
Explicafii asupra proiectului de concesiune prezentat in numele d-lor Salamanca pi Detahante pentru drumurile fierate de peste Milcov, de C. N. Sutu, 15
lanuarie 1864, Bu.curestI, Tipografla St. Rasidescu.
Arh. Ad. dep. Dosarul No. 47 din 2 decemvr1e 1863. Sesiunea VII.

www.dacoromanica.ro

148

CAP. VII. - DIN DOMNIA LI.11 CLIZA-VODA.

votata de Adunare In 1862; singurele schimbri de


capetenie erau sporirea capitalului dela 181 000 fr.
de km. la 200 000 si garantia Statului care se urca
dela 6 5, la 7 i/40/0; ambele cifre la fel Cu acelea

din noua propunere a lui P. Mavrogheni i C-ia


cuprisns, In conventia provizorie ce doban.dise dela
guvern.

In dar& de acestea, pe langa liniile cuprinse


In concesia Mavrogheni din 1862, se adauga de
Sutu doua ramuri : una mergand la Focsani spre a
se uni cu calle fierate din Valahia, cealalt dela
prin valea Bahluiului, pana la un punct de pe
valea Prutului ce ramanea a se hotarl de guvern
In Intelegere'cu concesionarii. Ramura din urma
insa este facultativa pentru concesionari. Sectiile
trei, patru i $ase din vechea concesie Mavrogheni
se desfac fieCare In cate dou, sectii ; astf el ca propunerea lui ,Sutu cuprinde, In cele din urma, unsprezece sectii, i anume : 1. Galati Tecuci ; 2. Tecuci-

Agiud ; 3. AgiudBacau; 4. BachuRoman ; 5. RomanT.-Frumos ; 6. T.-Frumos


; 7. AgiudOcna ; 8. si 9. Romangranita Bucovinei, sectiuni
pe cat se va putea mai egale; 10. Ramura Focsanilor si 11. Iasivalea Prutului.

Sectiile 1, 2, 3 si 4 se vor construi si da In

exploatare In ordinea aratata mai sus. Pentru celelalte, orclinea se va puta, schimba dupa voia concesionarilor.

Lucrarile se vor savarsi In sase ani, in loe de


sapte, d'ara de cazuri de folla major, de notorietate
publica recunoscute de arbitrajul despre care se va

vorbl mai la vale si a ami hotarire va fi, In acest


osebit caz, l'ara apel.

www.dacoromanica.ro

PROPUNERILE LIJI C. N. SUP.1

149

Concesionarii vor fi Indrituiti a alcatul 8/4 din


capital In obligatii si a nu emite actiuni dect
pentru o patrime.
Cautia va fi de 300 000 fr., In loe de 150 000 i

ne-depunerea ei la termen de 6 luni dela promulgarea legii de concesie trage dupe sine desfiintarea
acestei concesii. Cautia va produce In folosul concesionarilor 71/20/0 pe an.

In caz de sechestru, concesionarii reintra IR


stapnirea administratiei si a directiei liniilor daca,
timp de trei ani dearndul, venitul curat va covrs1
procentuI garantat si Indata ce Statul se va fi despagubit pedeplin de avansurile facute pentru complectarea garantiei, Impreun cu dobanda de 4 Vo pe an.
Concesionarii vor fi cu totul neatarnati de guvern In ceea ce priveste organizarea administratiei
interioare, operatiile financiare si comerbiale, chestiunile tehnice si relatiile cu impiegatii ei, Ins fara
prejudiciul stipulatillor din concesie .si caietul de
sarcini.
Concesionarii vor avea dreptul de precdere, in

conditii egale, In cazul cand s'ar concede ramuri


sau prelungiri ale editor fierate concedate lor, sau
linii cari ar sluji alte localitati.
Nelntelegeriie dintre guvern si concesionari se
vor judeca, In Intaia instant, de arbitri numiti cate
doi de fiecare parte. La caz de neintelegere partile
vor numl un alcincilea arbitru. Daca In termen

de o luna partile nu se inteleg asupra numirii

acestui alcincilea arbitru, numi rea se va face de


curtea de casatie, care va judech In ultima instar*,
si apelurile ce partile ar putea sa, faca impotriva
hotarlrii arbitrilor.

www.dacoromanica.ro

t
1.50

CAP. VII. DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI.

Caietul de sarcini cuprinde dispozitii aproape


Intocmai cu acele din IntAiul caiet de sarcini propus de Mavrogheni (Anexe, p. 103-125) ; exproprierile prin urmare trebuiau facute si lucrrile de
arta executate ca pentru dou cai.
Adunarea generar, In sedinta dela 2 decemvrie
1863. hotrste ca cele dou, proiecte pentru concesia calor fierate din Moldova, precum si altele
ce se Infatisase pentru calle fierate din Valahia si

despre cari vom vorbl mai trziu, s se trimit


in cercetarea unei comisiuni speciale, care se alege
la sfarsitul sedintei si care se compune din urma-

torii 7 rnembri : A. G. Golescu, I. D. Ghica, A.


Plagino, I. Docan, I. C. Cantacuzino, A C. .Moruzi i G. M. Ghica.
C. N. Sufu, in ajunul Infatisrii propunerii sale
Adurarii generale, printr'o cerere fcutd ministerului lucrrilor publice, arat ct desi pentru constructia si exploatarea cdilor fierate din Moldova a
cerut o garantie de 7 1/4 A ins, fiinded guvernul
a dat in desbaterile Adunrii un proiect de lege
pentu drumurile fierate din Valahia prin care asigura un interes de 8 /0 1, reclam si dAnsul acelas

procent 2 Sutu mai arata In aceast petitie ea del

Mavrogheni- Brassey s'au multdmit numai cu


dar cerand ajutorul Statului pentru 1/4 a capitalului, al-ilia 25 milioane, au asigurat prin aceasta
constructia celor dintAi cloud sectii, la cari numai
7 I/

sunt indatorati si cari nu vor cost mai mult deal


aceast suma.
Mavroghenii Brassey prin urmare, ar pute
. proiectul C. I. Lerbere (Monitor, jura. of. al Princ.-Unite-Rornane, No. 135
din 76 !tine 7863), despre care se va vorbi In cap. urm.
' A vede tt In Anexe p. 246.

t
www.dacoromanica.ro

t
MODIFICARI CERUTE DE SUTU

151.

la nevoie sd, nu mai fac apel la alte capitaluri,


deal In momentul chid le-ar gdsi cu un procent
mai prielnic, cad In fapt, toat, pldnuirea dumnia-

lor se reazim pe capitalul ce Statul ar urmd s.


verse In aceast, Intreprindere.
Aceastd, cerere a fost comunicat, Adundrii In se-

dinta din 7 decemvrie 1863, and s'a hotdrit s, se


trimitd la comisiunea speciald ce se infiintase pentru cercetarea tuturor propunerilor relative la cdi
fierate 4.

La 21 decemvrie 1863, pe and comisia speciald


se indeletnicid cu cercetarea cererilor de concesie
pentru caile fierate din Moldova, Sufn Infatiseazd din

nou mai multe modifican i (Anexe, p. 244 246)


la propunerile sale.
Unele din aceste modificdri erau luate din textul
propunerilor lui Mavrogheni, altele tindeau sd, 15,mureascd unele puncte din proiectul primitiv sau s,
introducd oarecari Imbundtatiri fatd, de concurentul s.u. Astfel, ca si In concesia Mavrogheni, se
prevede ca ramura Ia,silor va incepe dintr'un punct
asezat la nordul orasului I:toman ; se arata dispozitiile de luat In cazul cAnd legea de expropriere n'ar
fi promulgatd la timp, s. a.
Termenul in care concesionarii se indatoriau
sd supun guvernului, spre aprobare, statutele societAtii ce s'ar forma pentru intreprinderea care face
obiectul concesiunii lor, se scade dela 4, la 2 luni ;
statutele ins, trebue s, fie aprobate de guvern pAnd
In 15 zile dela prezentarea lor.

Termenul pentru depunerea cautiunii se scade


deasemend dela 6, la 3 luni.
' Arh. Ad. dep. Dosarul No. 47 din 2 decemvrie 1263, sesiunea VII.

t
www.dacoromanica.ro

152

CAP. VII.- DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

Statul r'mAned slobod sd acorde linii paralele,


dacd depdrtarea acestora, dela ,liniile prevdzute prin
proiectul de concesie, n'ar fi mai mic5, deck 35 km. ;
coneesionarii Insd isi pastrau dreptul de precadere,
In conditii egale, si pentru aeele linii.
Suisurile nu vor pute, aved mai mult de 10 mm.

pe metru, afard de acele de pe cei dintdi 10 km.


plecand dela Dunre, sau de pe ramurile Iasi si Ocna,

pe cari aceste suisuri vor puted merge pad, la


16 mm. pe metru.

Garantia Statului va Incet Cu 5 ant Inaintea


termenului fixat pentru sfrsitul concesiei, s. a.
Ca urmare a petitiei sale din 1 decemvrie 1863,
Sutu mai propune s, se Introducd In proiectul sdu
de concesie, un ultim arti col prin care sd se prevad, a concesionarii au dreptul de a cere sd, se
foloseascd de clauzele mai prielnice ce intamplAtor
s'ar hrzi altor concesionari de drumuri de fier din

Principatele-Unite pand la 31 decemvrie 1864 si


anume : de sporul gat al procentelor garantate, cat
si al capitalului kilometric Intru cat acesta ar co\Tarsi suma de 225 000 fr. pe km. pentru drumurile
din Valahia, si de 200 000 fr. pentru cele din Moldova ; se excepteazd capitalul ce s'ar fixd pentru
liniile trecand peste Carpai. (Anexe, p. 246-247).
Afar de acestea? Sutu a declarat, Inaintea comisiunii speciale a Adundrii deputatilor, csa, se multdmeste ca dreptul de a exploatd minele s, fie mdr-

ginit numai pe-timpul concesiei, iar nu pentru totdeauna ; ca avansurile pltite de Stat In socoteala
garantiei, s fie Inapoiate Statului Cu dobAndd de
5/o, in loe de 4 /0 ; si instarsit, cd lasd, leoparte din

dispozitia care opreste pe Stat de a concede dru-

t
www.dacoromanica.ro

t
153

RAPORTUL COMISIUNII SPEC1ALE

muri de fier paralele sau call ar sluji aceleasi


localitti, pe acelea ce s'ar construi pe valea Prutului si a BArladului phria la Iasi, rezervandu-si Insh
si pentru acestea prechderea In conditii egale.

Deasemenea Mavrogheni si Giles au declarat,


Inaintea aceleias comisiuni,, ca voesc s ridice cauOunea dela

200

000 la 400 000 fr.

I. Ghica, In raportul supus la 10 ianuarie 1864'


chibzuirii sectiilor A dunhrii generale si Inftisat In

numele comisiunii speciale a drumurilor de fier


(Anexe, p. 247-263), se mrgineste a face o comparatie amnuntith Intre cele dou6, proiecte : Mavrogheni-Sapieha - Brassey si Sutu-SalamancaDelahante, tinAnd seama de toate modifichrile propuse deoparte si dealta, atiat din viu graiu Inaintea
comisiunii, cat si In scris, fie deadreptul chtre Adunare sau comisiune, fie prin mijlocirea ministerului

lucrdrilor publice ash duph, cum s'a arhtat in cele


de mai Inainte, far% Insh, de a-si arath preferinta sau
de a se rosti Impotriva vreunora din dispozitiile cuprinse In cele douh proiecte ce se aflau de fath, 1AsAnd aceasth sarcinh in seama sectiilor.
Dup depunerea raportului comisiunii speciale,

Mavrogheni, cu scrisoarea sa din 10 ianuarie 1864,


comunich ministerului lucrdrilor publice ch', In vederea norocitei Imprejurri a conced'xii definitive
a liniilor galitiene dela Leinberg la granita Moldovei
ca tre printul 1.6o Sapieha,Th. Brassey i C-ia, care
.

a avut loe de curAnd 2, renuntA la participarea Statului, si In consideratia acestei renuntri concesionarii
mrginesc cautia la suma primitivb', de 200 000 fr. pe
1 Arh. Ad. dep. Dosartil No. 46 din 2 decemvrie 1861, sesiunea VII.
3 11 Mt:mark) 1866 s. n. (Romdnul, No. 20 din 20 fevruarle 1864, p. 162).

20

4385

www.dacoromanica.ro

154

CAP. VIL DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

care se ofer, a o depune indata. Aceasta cautie o vor


privl ca definitiv depus, daca Adunarea legiuitoare va
ratifich, conditiile concesiei fall modificari, ash, cum
s'a statornicit, cu a lor primire, de comisia Adunrii

pentru cercetarea cailor fierate. Isi pastreaza insa

dreptul de a lub. indarat cautia depusa in cazul


and acele conditii s'ar modifica In ash, fel, inelt
sa nu le poata primi.
Petitia despre care e vorba, a fost inaintat In
original Adunarii, care a primit-o la 14 ianuarie (.
In afar& de acestea, Mavrogheni mai declarase
ca renunta la dreptul pentru exploatarea minelor, la
care dealtmintrelea n'a tinut niciodata, dar care i s'a
impus de minister la alcatuirea concesiei provizorii 2.

Ion Ghica, fostul raportor al comisiunii speciale ales si raportor al comitetului delegatilor Adu-

narii, dupa ce a redactat toate modificarile introduse inteo concesie si In cealalta atht prin cererile
ce au fost pe rAnd fcute guvernului, ca si prin
intelegerea ce comitetul delegatilor a avut deadreptul

ca Sutu si Mavrogheni, a depus raportul sau in


sedinta Adunrii generale din 25 ianuarie 1864. Adunarea a hotrit sa se tipareasca, afara de caietele de
sarcini 8.

In acest raport (Anexe, p. 264-267) se pun in


cumpn, cele mai de capetenie din dispozitiile cuprinse In cele dou proiecte dupa noua lor redactie,
si se arata parerile comitetului delegatilor asupra lor.
Raportul vine la ordinea zilei a Adunrii In seI Arh. Ad. dep. Dosarul No. 48 din 2 decemvrie 1863, sesiunea VII.

' Expunere asupra concesiunii edit fierate Nord-Est a Boyndniei, acordallt


prinfului Lo Sapieha gi d. P. Mavrogheni.
1 .Arh. Ad. dep. Dosarul No. 47 din 2 deeeinvrie 1863, sesiunea VII.

t
www.dacoromanica.ro

COMPANIILE MAVROGHENI $1 SUTU FIJZIONEAZ

155

dina din 10 fevruarie 1864. Inaintea cetirii acestui


raport Ins, se Infatiseaza, o petitie semnata de ilta-.
vrogheni si Sup, prin care acestia declara ca companiile pe cari le reprezenta au fuzionat. Cauza ce
i-a Indemnat la aceasta fuziune, zic ei In petitia despre care este vorba, sunt greutgile datorite Imprejurrilor politice dinafara, cari ameninta sa Impiedice Infaptuirea capitalului trebuitor Intreprinderii.
Deaceea att In interesul tarn, cAt si al Incredintatorilor lor, au gasit ca este mai de priinta sa puna

capat luptei dintre dansii, care nu puteh deck sa


sporeasca acele greutati, si sa Intruneasca puterile
ambelor companii, pentru a asigur mai bine atingerea telului comun, care este de a vede Intregul
capital subscris si executarea, drumului de fier Inceputa chiar In acel an. N'au retras amndou, proiectele, ca s, Infatiseze unul nou, sau pe unul din
ele, lasnd pe celalalt ca propunere comuna, pentru
ea, pe deoparte nu mai era timp, iar pe dealtparte
pentruca daca ar fi lasat In discutia Adunarii nu- '
mai pe unul din proiecte, modificat dup, cerintele
fuziunii, s'ar fi putut naste banuiala ca a retras tocmai pe cel mai prielnic pentru Stat.
Deaceea s'au Inteles asupra ambelor sisteme
reprezentate prin proiectele de concesie ce se ea
pe biuroul Adunrii ; aceasta Intelegere Irish' nu s'a
putut statornici, cleat introducand cateva neaparate modificari In textul proiectelor, cari Ins nu
ating conditiile lor temeinice. Au Imbundtatit, In
acelas timp, pe ct le-a stt prin putint, unele din
conditii In folosul Statului.
Pe lnga petitie se alatura si modificarile fuziunii la fiecare din proiectele de concesiune (Anexe,

www.dacoromanica.ro

t
156

CAP. vii.- DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

p. 268-311), lasndu-se insa pentru amndoua, un

singur caiet de insarcinari si anume acela al lui


Ilfavrogheni, din care s'a suprimat articolul prin
care se marginia capitalul de cheltuit pentru constructiile in afara, de Unja curenta cu lucrarile ei
de art, si pentru materialul miscator.
Petitionarii lsau in voia Adunrii alegerea aceluia din proiecte pe care 1-ar socoti mai priincios
intereselor trii, struind in acelas timp pentru o
grabnica hotrire definitiva, de oarece dealtmintrelea
imprejurrile politice din afar% ar puteh, s, aduca
piedici de nebiruit pentru subscrierea capitalului I.
Raportorul I. Ghica socoteste ea ar fi de prisos

s se trimita aceasta petitie de iznoavd la comitetul delegatilor, de oarece modificarile fuziunii


propuse la proiectele ce se infatiseaza, sunt tiparite
si se gsesc sub ochii deputatilor, iar dnsul poate
da oricand deslusirile ce i s'ar cere.
Dui:0, ce Adunarea se indeletniceste cu alte lucrari si in urma propunerii lui D. Veisescu, se in-

cep desbaterile pentru a se hotri care din cele


doua proiecte de concesie trebue sa fie primit ca
baza a discutiilor ulterioare.

Iata cari sunt, puse rap', in fats& principalele


dispozitii ale celor dou proiecte in prezenta, precum si parerile exprimate in comitetul delegatilor,
pareri cari, bine inteles, nu in seam, de modificarile Introduse in urma prin fuziune.
1. In ceea ce prive0e traseut, acelas in ambele
propuneri, comitetul 1-a gasit cel mai nimerit att

pentru cuvntul ca taind 'Moldova in lungul ei,


pune in acelas timp in legatura cu aceasta linie
1 Arh. Ad. dep. Dosarul No. 47 din 2 decemvrie 1863, ses1unea VII.

t33

www.dacoromanica.ro

t
COMPARATIA PROIECTELOR MAVROGHENI SI SIITU

157

longitudinala punctele cele mai insemnate ale tarii,

cat si pentruca, pe valea Siretului, unja este mai


lesne de construit si prin urmare mal putin costisitoare de cura ar .fi o linie care ar trece peste
dealuri si peste vat
Linia dela Iasi la valea Prutului, facultativa
pentru concesionari, a fost introdusa, prin fuziune,
si In proiectul Mavrogheni, ramanand Irisa tot 8
sectii, de oarece sectiile 3 si 4 din proiectul anterior au fost intrunite Inteuna singura : sectia a 3-a
dela Agiud la Roman.
2. In ceea ce priveste epocele pentru terminarea
lucrd rilor, concesia Mavrogheni determina epoca
la care trebue savarsita fiecare sectie ; concesia Sutu
fixeaza un singur termen de 6 ani pentru toate seeVile. Coneesia dintai insa prevede ca in cazul cand
o seetie n'ar fi ispravita in termenul prescris, minis-

terul va trebui sa faca concesionarilor o somatie


salsa spre a indreptati cauza Intarzierii si numai
daca in termen de 12 luni dupa aceasta somatie,
concesionarii n'ar savarsi lucrarile, sau n'ar legitimh intarzierea, se poate pronunta caderea dreptului con eesionarilor pentru sectiile neispreivite.
Tinand seama de aceast, dispozitie, cderea despre

care este vorba nu s'ar putea pronunta deck dupa


4 ani pentru sectiile 1 . i 2, 5 ani pentru sectia 3,

6 ani pentru sectia 4, 7 ani pentru sectia 5 si 9


ani pentru celelalte trei sectii.
Pentru aceste motive majoritatea comitetului
delegatdlor gaseste ca conditiile lui Sutu sunt mai
prielnice, asigurand savarsirea retelei intregi In timp

de 6 ani ; in vreme ce Mavrogheni, chiar de s'ar


obliga a face toate sectiile, nu este insa legat a le

www.dacoromanica.ro

158

CAP. VIL - DIN DOMNIA LUI CUZA.-VODI

savArsl deck In 9 ani. Minoritatea comitetului Insa

crede ca concesia Sutti are un mare neajuns, de


oarece concesionarii s'ar puteh, marginl s, nu faca
deck niste lucran i nelnsemnate In timpul celor 6
ani, fara ca guvernul
poata obligh a Inainth
pe rnd lucrarile.
Prin modificarile fuziunii, termenul de 12 luni

prevazut In concesia Mavrogheni, dupa care se


poate pronunth pierderea drituldi concesiunii asupra sectiilor neterminate, este redus la 6 luni.

Su, prin modifiarile ;Mute cu acela,s prilej,


cere ca ramura Focsanilor s nu fie obligatorie
pentru concesionari deck atunci and s'ar construi
drumul de fier dela Focsani la Bucuresti. Mavrogheni pastreaza numai dispozitia din conventia pro-

vizorie prin care Statul se Indatoreste a cere, dela


concesionarii drumurilor de fier din Valahia, de a
executO sectia dela Buzau la Focsani In acelas timp

and se va executh ramura Focsanilor din reteaua


Moldovei.

In modificarile propuse de Safa dupa fuziune


se prevede &A, In cazul and linia dela Braila spre
Galati nu s'ar construi "Ana la punerea In exploatare a liniei dela Galati la Agiud, concesionarii pe

reprezenta, sa alba dreptul de a cere ca


aceasta linie sa fie executata de dansii In conditiile
concesiei pentru liniile din Moldova, dispozitie prevazuta de Mavrogheni chiar In conventia sa provizorie.

Prin modificarile propuse de Brassey acestei


din urma conventii, concesionarii se lndatoriau a
Incepe lucrrile Indata ce se va promulgh legea
de concesie ; In proiectul Intocmit de comitetul de'

www.dacoromanica.ro

COMPARATIA PROIECTELOR MAVROGHENI

I SUTU

159

legatilor, In Intelegere cu Mavrogheni, s'a prevazut


un termen de 4 luni dupa promulgare. Din contra
Sufu,prin modificarile fuziunii, scade termenul pentru

Inceperea lucrrilor dela un an, la 4 luni, spre a se


pune, sub acest punct de vedere, In aceleasi conditii
ca i Mavrogheni.

3. In ceea ce prive0e rnd rginirea dreptului


Statului de a construt ramuri, prelungiri i drumuri paralele. Dupa concesia Sufu, Statul este liber
de a construi oricand ramuri i prelungiri ale drumurilor concedate ; deasemenea poate concede dru-

muri paralele ce ar sluji alte localitati, cu conditie ca ele sa nu se aseze la o distant mai mica
decal 35 km. dela acestea, concesionarii rezervandu-si pentru toate aceste drumuri, numai dreptul
de precadere In conditii egale. Dupa concesia Mavrogheni, Statul este oprit, pentru tot timpul concesiei, de a concede linii paralele, ori la care dis-

tant ar fi si, In timp de 30 ani dupa isprvirea


celor dintai 6 sectii, ramuri sau prelungiri, precum
drumul dela Iasi la Tecuci pe valea Barladului,
rezervandu-si atat pentru acest din urm, drum, cat
pentru ramuri sau prelungiri, dreptul de precadere In conditii egale.
Comitetul delegatilor gaseste In unanimitate ca
conditiile lui Sufa sunt mai bune pentru Stat. Este

de observat Insa ca prin modificrile ce propun


dupa fuziune, atat Sutu cat i Mavrogheni, Introduc, In aceasta, privinta, aproape aceleasi dispozitii

Statul nu poate conceda linii baralele sau cari ar


lega cloud puncte asezate pe drumurile concedate

lor, sau cari ar sluji aceleasi localitati

Mean-

du- le concurenta ; el Ins& poate conceda oricAnd,

www.dacoromanica.ro

160

CAP. VII."--- DIN DOMNIA LUI CUZA-VODA.

ramuri sau prelungiri ce ar sluji alte localitati


si dupa 15 ani socotiti, In concesia Mavrogheni
dup darea In circulatie a liniei Galati-granita Bucovinei cu ramura Iasilor, iar In concesia Sutu
dela data fixata pentru savarsirea tuturor liniilor
concedate, drumul de fier dela Iasi la Tecuci prin
valea Barladului ; rezervandu-si In tot cazul, si unul
si altul, dreptul de precadere In conditii egale.

4. In ceea ce prive#e conditiile de executare


a cali. Dupa, conditiile Mavrogheni lucrdrile de
art& urmau s se construeasca ca pentru o singura cale, afar% de unja dela Galati pana la punctul

de legtura cu linia dela Braila, pe care concesionarii se Indatoriau a face terasamentele si lucrarile
de arta pentru dubla cale; adoua cale Insa nu se
va asezA deck dupa, svarsirea si darea In circulatie a liniei Galati-granita Bucovinei. Deasemen ea
lucrarile mari de art& la trecerea raurilor se vor
face pentru dou cal pan& la nasterea boltilor pentru

podurile In arcuri si 'Dana la partea superioara a


pilelor si culeelor pentru podurile cu grinzi orizon-

tale. Adoua cale nu se va aseza cleat atunci cand


drumul de fier va produce 120/0 adica 24 000 fr.
venit curat pe km., timp de 3 ani dearandul.
Proiectul Sufu Indatoreste pe concesionari a cum-

OA, dela Inceput pamanturile si a face lucrarile de


art& ca pentru doua cal. Calea adoua se va asez

atunci cand venitul brut va ajunge la 30 000 fr.


pe km.
Comitetul se pronunta In unanimitate pentru
conditiile Sup, pretuind la 10 milioane fr. sporul valorii proprietatii ce ar ramanea Statului la sfarsitul concesiei, dupa propunerea lui Sutu, fat& de aceea

t
www.dacoromanica.ro

t
COMPARATIA PROIECTELOR MAVROGHENI SI SUTU

161,

a lui Mavrogheni ; spor rezultand atAt din lucrarile

de arta pentru dubla cale, cht si din faptul unor


mai bune conditiuni de soliditate ce se prevad In
caietul de sarcini al celui dintAiu.
Este de observat Irisa si ad ca, prin declaratia
de fuziune, Sufu retragAnduli caietul de sarcini si
adopand pe acela al fostului sh" u concurent, aceste

foloase ale propunerii sale recunoscute de comitetul, delegatilor, dispar,

5. In ceea ce priveste asigurarea constructiei


retelei intregi si cu deosebire a liniei principale

menite sa se lege cu unja austriaca la gran*

Bucovinei si sa devin o linie de tranzit european.


Proiectul Sufu Indatoreste pe concesionari sa con-

strueasca reteaua Intreaga din Moldova In timp


de 6 ani. Consfintirea acestei indatoriri este dispozitia din proiect care hotaraste ca, daca concesionarii n'ar incepe sau n'ar ispravl unja in termenut
prescris, ei vor pierde prin Insus acest fapt, toate
drepturile concesiei si. guvernul va purcede la con-

tinuarea si gatirea lucrarilor, prin mijlocul unes


acljudecatii. Concesionarii departati vor primi dela
adjudecatari pretul fixat prin acea adjudecatie, oricare ar fi el, adjudecatarii ramAnAnd sumi la toate
Indatoririle rezulthnd din actul de concesie si caietul
de sarcini ; lar daca, nici Intaia strigare, nici adoua,

ce s'ar face dupa un interval de 6 luni, n'ar da


vreun rezultat, atunci toate sectiile savArsite, toate
lucrarile de pe sectiile nesavArsite, tot materialul
adunat, precum si toate sumele ce s'ar afla, Inca in
depozit la tezaurul public, vor intrh In stapanirea
Statului.

Concesia Mavrogheni nu asigura, cu depunerea


21

4845

t
www.dacoromanica.ro

t
162

CAP. VII.- DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD

cautiei, constructia retelei intregi, nici chiar a liniei principale dela Galati la granita Bucovinei, ci

numai a unei sectii, la a crei dare In circulatie


cautia se va puteh retrage. Guvernul nu are niciun
mijloc destul de puternic spre a sill pe concesionari
sh' construeasch reteaua intreag, deoarece prin con-

cesie se statorniceste ea ei nu vor puteh fi supusi,


In caz de IntArziere, la vreo alt, globire sau rs,pundere decat aceea de a pierde driturile lor asupra
sectiilor neisprvite.
CM pentru sectiile isprvite, concesionarii ea,
man deplin sal:dial pe clAnsele, daca Statul nu le-ar

rscumparh, pe toate sau pe nici una, cu bani suntori, In termen de cel mult doi ani si cu pretul
de 210 000 fr. kilometrul, &Tic& cu 10 000 fr. de km.

peste pretul de 200 000 fr. asupra eruia se aplica,


garantia Statului. Pierderea driturilor asupra sectiilor neispravite nu pune dealtmintrelea pe conccsionari in primej die de a pierde cev, din cheltuelile
facute de ei pentru aceste sectii deoarece, dac nu
se vor gasi adjudecatari dup dou, strigri ce se
vor face la interval de 6 luni, lucrarile executate
si materialele aclimate trebue s, se pldteasc, de

Stat, In urma unei pretuiri contradictorii, prin o


anuitate de 7 i/4 Vo asupra valorii pretuite, pe tot
timpul concesiei.
Dispozitia de drept dobAndit pe sectiile isprvite,
Mr% indatorirea de a incheih cel putin unja principala dela Galati la granitO, s'a parut majoritatii comitetului delegaitilor o conditie care ar puteh deveni
Impovardtoare pentru tezaur, fiindea, lsand pe con-

cesionarii intampltori ai sectillor de sus la bunul


plac al concesionarilpr ce ar aveh staptmirea sec-

t
www.dacoromanica.ro

tCOMPARATIA PROIECTELOR MAVROGHENI

I SUTu

163

tiilor dela Galati si, traficul eel mai insemnat fdcAndu-se dela nord spre sud, oricine ar vol sa ja
concesia sectiilor prsite de Mavrogheni, ar face
Statului conditii mull mai grele, pentru cumpnirea

neajunsurilor rezultnd din subordonarea acelor


sectii, sectiilor de mai jos. Osebit d aceasta, traficul cel mai mare fiind acela pe sectiile de lng.
Galati, Statul ar pute fi expus s, plateasca o sum
mai mare pentru acoperirea procentelor garantate,
neputnd intrebuint excedentul peste 71/40/o produs

pe sectiile de jos la acoperirea neajunsului ce ar


rezulth pe -sectiile de sus.
Conditiile despre cari ne ocupm sub acest numar, alcatuesc f,' r, indoeal, deosebirile cele mai
insemnate intre cele dou concesii ; conditiile lui

Sutu fiind invederat mai prielnice pentru Stat si


cu mult mai aspre pentru concesionari cleat ale
lui Mavrogheni. De aceea acest din urm, prin
modificrile ce propune cu prilejul fuziunii, tinde s,
imbundtteasa, intrucatv, in folosul Statului, unele
din dispozitiile cuprinse in proiectul su de conce-

shine. Ridia, Inadevar cautia sa la cifra propus


de Sutu, cautie pe care n'o mai retrage deal dup
svrsirea celor dintAi 5 sectii ; scade, cum am v5,zut sub numrul 2, dela 12 la 6 luni termenul dup,
care se poate pronunt, caderea dreptului concesio-

narilor pentru sectiile nes,varsite la timp si, in


sfrsit, scale deasemenea pretul rdscumprdrii dela
210 000, la 200 000 fraud,

6. Cu privire la chestiunea cautiei. Mavrogheni se obligase prin scrisoarea sa din 10 ianuari,e


1864 s depue o cautie de 200 000 fr. chiar inainte
de a se voth legea de concesie, aceast, garantie ur-

t
www.dacoromanica.ro

164

CAP. VII. -DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

mand sa i se Inapoeasca, cu dobanda de 7A) pe an,


indata: dupa punerea In exploatare a primei sectii.

Sutu se oblig a depune 300 000 fr. In termen de


trei luni dupa ce i se va da concesia , aceasta eautie, care va produce o dobanda de 7 iAt A) pe an, i se
va Inapoia In fractii proportionale cu Intinderea sec-

tiilor savarsite, oprindu-i-se cate o atreia parte,


care nu i se va inapoia deck dupa ispravirea si
primirea Intregii linii cuprinse In cele dintai 10
sectii.

Inteaceasta privinta, zice Ion Ghica In raportul sail, minoritatea comitetului este de prere ca

modul propu8 de d. Mavrogheni este mai avantajo, de oarece fiind gata a priml concesiunea indata si a depune cautiunea, ofera mai multa garantie pentru facerea liniei, deck al d-for Sala-

manca i Delahante cari cer termen de 3 luni


pentru a se angaja Inteun mod definitiv prin
depunere de cautiune.
.
Majoritatea insa dupd ce a auzit refuzul d-lui
Mavrogheni de a priml o sanctiune care sa-1 oblige

la construirea intregii linii, crede ca asigurarea

de constructie a drumului de fier nu va exista


pentru Stat, deck atunci cand se va constitui societatea, adica atunci numai cand capitalul in actii
xva fi subscris. Pana atunci depunerea imediat. sau
anticipata a cautiunii nu feed alta garantie, deck
o simpl consolatie de 200 000 fr. pentru cazul eland
capitalul nu s'ar putea, subscrie. Numele concesionarilor, cari figureaza atat In concesiunea d-lui Ma-

vrogheni precum si Inteaceea a d-lui Su, sunt


din cele mai mari si mai cunoscute In asemenea

t
www.dacoromanica.ro

COMPARLTIA. PROIECTELOR MAVROGHENI

E SUTU

165

afaceri si nu poate fi dubiu ca ei sunt de tale a

forma capitaluri de 8 si de 25 milioane franci trebuitoare la constituirea socieatilor respective, si


numai Imprejurari exceptionale ar putea sa-i oblige
a renunta la avantajele Insemnate ce se dau prin
concesiunea in chestie. O Intreprindere In asemenea
conditii, push', Inaintea puhlicului de oameni Cu numele acelor ce cer concesiunile, nu poate fi lovitd

de neizband, deca In fata unor evenimente de


acelea cari ar trage dup ddnsele o mare crizg
financiara si, In asemenea caz, si unii i altii vor
preferl a renunta la cautiune si a pierde suma depusa, decat sa se expue la o In cercare care n'ar
reusi la bursele Europei.
Prin modificsrile fuziunii, Mavrogheni ridica

cautiunea la 300 000 fr., dar n'o depune deal in


Prinful Lo Sapieha, Th. Brassey pi C-ict obtinuse concesia lintel galltiene

dela Lemberg la Cernauti si mat Unit; pe aceea a Buie! dela Cernauti la granita
romani ( Romdnul din 13 ianuarie si 20 fevruarie 1864).

In 1862 Th. Brassey subscrisese jumatatea capitalului necesar construe/lei


linillor din Piemont dela Turin la Suza i la Novara, cealalta jumatate flind subscrisA de Stat (P. Mavrogheni, Expunere asupra concesiei cdilor fierate Nord-Est
ale Bomdniei etc., p. 14).

upe Brassey care, dupa cum am auzit din tara d-lui, are un capital de 3

amilioane livre sterling si pe eare-1 Grad una din cele mai marl pulen i

flnante
asi In constructiuni de drumuri de fiero-, zice Ion Ghica In sedinta Adunitrii generale
din 14 fevruarie 18612 upe d-lui 11 veti gas' pretutindeni In asemenea Intreprinderi In
a America si In toata, Europa.
Salamanca tti Delahante executase, Incepand !ne din anul 1Q57, In Spania, In
Portugalia i In Italia peste 3 000 km. de drumuri de fler, pentru care apelurile lor
cittre public produsese un capital de 800 milloane franel (C. N. Sutu, Explicalii asupra concesiei Salamanca-Delahante, p. 17; si Bomdnul din 8 ianuarie 1864, p. 22).

Reproducem insfars,it, ea o euriozitate, urmatoarele notite din Gazeta de


Transilvania din Brasov, numarul din 23 main 1846, p. 167: uBancheril baron' Rothaschild (doi frati evrei), dupit bilantul din 1815, aveau venit 135 milioane fi. arg., lar
capital 735 milioane. Cassa bancherilor Sina de neam roman de peste Dunitre, Inca
are venit l bogatle martin& Dar pe toti bancberii din Viena il Intrece Salamanca
din Spania, care acuma 8 ani era gol ea pilugul l azi, In varsta numai de 31 ani,
este cel mal bogat din tog particularil Europei. El tine si monopolul de sare, la a
carel scoatere l vanzare da left si /Irani la mal bine de 15 mii oameni ; 15 carate
tau In serviciul lui numai spre a-i aduce l a-i duce oaspetii cart mAnAnc, mal in
atoate zilele, la masa lui ; iar In suite cand vine si Regina la teatrul lui Salamanca
aatunci spesele erdinare se urea eu c6.te 8 000 taleri pe seara.

www.dacoromanica.ro

166

CAP. VIL - DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

schimbul concesiei si nu i se Inapoeste decAt dupa


-savArsirea liniei principale. Sutu sporeste termenul
In care se obliga a depune cautdunea dela 3, la 6 luni
dupa promulgarea legii de concesie.
Controlul .Statului asupra comptabiliteitii
intreprinderii. In concesia Sutu se prevede urmatoarea dispozitie : Un regulament de administratie
publica va determina, formele dupa cari concesionarii vor fi datori a justifich, In privinta Statului
si sub controlul administratiei superioare, despre
cheltuelile anuale de Intratinere i exploatare, precum i despre veniturile cailor fierate.
Aceasta dispozitie era luata din concesia, ce obtinuse P. Mavrogheni In 1862.
In proiectul propus In 1863, Mavrogheni lasa la
oparte dreptul Statului de a reglementa, modul de
justificare a cheltuelilor exploatarii, orAnduind numai ca aceste socoteli s'A fie infatisate subscrise de
seful comptabilitAii.
Comitetul delegatilor gaseste neaparat ca orAnduelile din concesia Sufu sunt mai asiguratoare pen-

tru Stat.
Aceasta deosebire Insa dispare In urma
deoarece Mavrogheni, prin ultimele modificari
propuse, primeste deasemenea ca modul de cercetare
si verificare al socotelilor sa fie determinat printr'un
regulament de administratie publica.
Judecarea netnfelegerilor tntre Stat i con-

cesionari. Pentru judecarea neIntelegerilor ce s'ar


ivi Intre Stat i concesionari, propunerea Sutu statorniceste un tribunal de arbitri, lasAnd fiecarei parti
dreptul de a-si numl arbitrii ; iar in caz de neInte-

legere pentru numirea supra-arbitrului, acest din

www.dacoromanica.ro

t
COMPARATIA PROIECTELOR MA VROGHENI $1 HUTH

167

urm, va fi numit de curtea de casatie. Hotarlrea


arbitrilor este supusa apelului la aceasta curte.
Concesia Mavrogheni statorniceste jurisdictiunea

de arbitri ca Intaia si cea din urma instan, cu procedura ca daca una din prti nu va numl pe arbitrul sau Inteun termen de 14 zile, acesta se.numeste
tot de cealalt, parte ; iar In ceea ce priveste numirea
supra-arbitrului, daca nici prtile, nici arbitrii nu se
Inteleg, aceast, numire se hotaraste prin tragere la

sorti lute persoanele propuse de arbitri.


Arbitrii precum si supra-arbitrul pot fi si straini.
Comitetul delegatilor crede a modul propus de

Sufu este mai prielnic pentru Stat. Si aceasta


deosibire Insa dispare In urma fuziunii, fiindca prin
ultimele modifican i atat Mavrogheni, cat si Sutu,
adopta aceeas procedura si aceleasi termene pentru
numirea arbitrilor si a supra-arbitrului ; iar in cazul
and nu se poate statornici Intelegere asupra numirii
acestui din urma, primul prezident al curtii de casatie devine de drept supra-arbitru. Hotarirea arbi-

trilor sau a supra-arbitrului se pronunta In ultima


instan. In proiectul Mavrogheni se statorniceste,
dal% de acestea, a hotarirea trebue s, fie data In
termen de trei luni socotite din ziva numirii arbitrilor.

9. Conditiile de paritate cu alte concesii. Net-

lam Giles, delegatul lui Brassey, prin adnotatia


Malta, la 19 noemvrie 1863, pe exemplarul francez

al caietului de sarcini araturat pe langa proiectuI


de concesie Mavrogheni, a cerut, dupa cum am
mai spus-o, ca toate Inlesnirile si foloasele ce s'ar
putea Incuviinth In viitor altor concesionari de dru-

muri de fier In Principatele-Unite, sa fie aplicate

t
www.dacoromanica.ro

168

CAP, VII.- DIN DOMNIA LIJI CUZA-VODI

si drumurilor ce se vor conced lui Mavrogheni

i,

C-ia, fr nicio exceptie de linii, nici mrginire de timp.

Sata a 1ntrodus deasemenea, dup5, cum stim,


o cerere de paritate pe lAng& comisia special& a
Adunrii, mrginind Ins& aceast paritate la pretul
kilometric si la catirnea procentului garantat In alte
concesii si numai In cursul anului 1864 si, chiar in
acest interval, lsAnd inafar& pretul kilometric al li-

niilor ce ar trece peste Carpati.


Prin modificrile propuse In urma fuziunii, atat
Mavrogheni at si Satu, nu mai cer s se foloseasca
decAt de sporul procentului garantat ca venit anual
curat peste 71/4 to ce intamplator s'ar Incuviint
pentru alte linii, ins, Sulu mrgineste acest drept
numai ptin. la 31 decemvrie 1864, pe and Mavrogheni 11 1ntinde pAnd la 31 decemvrie 1865.

Ion Ghica incheie raportul su aratAnd cA,


puindu-se in desbaterea comitetului delegatilor ches-

tiunea de a se hotrl care din cele dou proiecte


de concesie s se tratiseze Adunrii ca mai bun,
nu s'a putut 1ntrunl prerile tuturor membrilor comitetului ; astfel c s'a format o majoritate alctuit,
din 3 membri, care s'a rostit pentru concesia Sutu
si o minoritate alcatuit din ceilalti 2 membri, care
a fost pentru primirea concesiei Mavrogheni.
Discutia generalii, fiind deschis, dup I. Ghica
ia cuvAntul G. Ghica, care se declard pentru con cesia Mavrogheni pentru cd depune cautia Indata.
M. Kogeilniceanu presedintele consiliului intelege ca fuziunea s se facd in folosul trii, iar nu
In acel al concesionarilor ; nu poate deci primi retragerea foloaselor ce dddeh Sutu prin caietul de
sarcini. Dealtmjntrelea concesi a Salamanca pre-

t
www.dacoromanica.ro

169

ADUNAREA GENERAII: 10 FEVRUARIE 1864

zentata de &fu, Infatiseaz garantii mai mari pentru


constructia liniei Intregi.
G. V ernescu, fao, de modificdrile propuse prin
fuziune i mai ales acele privitoare la concesia Sa-

lamanca, care schimba cu totul proiectul de mai


Inainte Ingreuind pozitia Statului, cere s se amarle

desbaterile pentru ziva de 12 fevruarie, pentru ca


deputatii s, poata studi modificarile despre cari
este vorba. Cererea se primeste.
In sedinta din 12 fevruarie 1864, V. Boeresca
luand cel dintaiu cuvantul observa c pentru companii, cari au fuzionat, este totuna de a li, se da o
concesie sau cealalta, Adunarea Ins, are interesul de

a sti care din ele este mai prielnica si mal sigurd


de Infaptuit. Deaceea Intreprinde o comparatie amanuntit, Intre cele dou concesii, oprindu-se mai cu
seam asupra urmatoarelor puncte :

Cu cat sectiile vor fi mai mici, cu atat Statul


va trebul s Inceapa mai curand plata procentelor
garantate ; deci concesia Mavrogheni cu 8 sectii, este

mai prielnic decat a lui Salamanca cu 11 sectii.


Mavrogheni are facultatea de a face prelungiri de linii i yamificatii, rara adaus de capital si
t'ara garantia Statului. Aceste orandueli nu se all
In concesia Salamanca.
Mavrogheni prin articolul 7 se Indatoreste a
Incepe Indata studiile. Lucrarile vor incepe dupa 4 luni

dela promulgarea legil si fiecare se tie va fi ispr,-,


vita la o epoca anume hotrltd, asa Incat Intreaga
linie Galatibotarul Bucovinei va fi savarsita In 5

ani. Salamanca nu Incepe lucrarile decat peste


DIspozitia din art. ellat nu este In realltate o Indatortre luatA de conNB.
cesIonarI, ci o Molinete ce Ii se dL
22

4384

www.dacoromanica.ro

170

CAP. VII. - DIN DOMNIA Lilt CUZA-VODi

un an dela promulgare si le savarseste In 6 ani,


fara sa aseze termene pentru fiecare sectie.

N'am puteb, oare fi expusi se Intreaba V.

Boerescuca In acesti 6 ani sa nu se lucreze


deck o singura sectie sau poate un singur kilometru ?

Mavrogheni, care nu retrage nimic din cautie


In timpul constructiei liniei principale si a ramurii
Iasilor, ne da o garantie mai mare pentru savArsirea lucrarilor.
In ceea ce priveste- sanctiunea cnd lucrarile nu
se vor savarsi la timp, conditiile lui Salamanca
sunt atat de prielnice Inca 11 sperie!

In concesia Salamanca numai apatra parte


a capitalului social este alcatuit In actii. Aceasta
proportie, mai mica decat cea admisa In Franta,
Italia si Anglia, nu d, destula garantie subscriitorilor de obligatii si nu crede ca",, In asemenea conditii, se va pute acopen l capitalul cerut.
Capitalul asa cum este alcatuit dupa concesia
Mavrogheni, avand mai _multi sorti de a fi acoperit, aceast concesie, lar nu aceea a lui Salamanca,
ne asigura mai bine construirea liniei Intregi.
Incheind, V.,Boerescu se pronunta pentru concesia Mavrogheni.
Ion Ghica raspunde lui V. Boerescu ea, In afara
de Fra,nta unde emiterea obligatiilor este marginita
la 2/3 din capital, companiile au toata libertatea. Capitalurile de etttva timp se Indreapta mai bucuros

catre obligatii. Ion, Ghica este de parere c chiar


In urma modificarilor pricinuite de fuziune, tot con-

cesia Salamanca ramAne mai prielnica, pentru ca


asigura mai bine deplina Infdptuire a retelei.

www.dacoromanica.ro

t
ADUNAREA GENERALA: 12 FEVRUARIE 1864

171

G. Ghica se sperie, la rndul s,u, de dispozitia din concesia Salamanca care prevede ca Statul
poate intr in stdpnirea lucrrilor executate, materialelor adunate s. c. 1. fr nicio despgubire,
In caz de intArziere din partea concesionarilor.
0 asemenea confiscare ar fi contrarh moralittii si
nu se poate admite ea oameni, cari au venit cu capitalurile lor si au facut un elrum de fier, dar pe

care nu l'au terminat de tot, s piard, pentru

aceasta, capitalurile lor. Avantajele cele mai sigure, zice G. Ghica, sunt in concesia Mavrogheni.

G. Vernescu rdspunde ca ceea ce inspimAntd

pe G. Ghica nu este deck o invoiald care trebue


respectat, nefiind impotriva bunelor moravuri. Noi,
cealalt, parte contractant, putem deasemenea pierde

si unde este o invoial de bunvoie, nu incap consideratii de natura celor artate de G. Ghica. Nicairi
In concesia Mavrogheni nu se g.,seste garantia A
o s, avem drumuri de fier. De ce, uniti cum sunt
tati acesti concesionari, nu voesc sa la Indatorirea

hotritoare cd vor svrsi dela un capt la altul


lucrarea?

Facultatea lui Mavrogheni, despre care vorbeste Boerescu, inseamn lipsa noastr de facultate,

caci dac Mavrogheni nu va vol s fac, nimic,


noi nu putem chem pe altii s fac asemenea ramificatii.

Este pentru concesia Salamanca a cum s'a


prezelitat 4ntiu.
Urmarea mai departe a discutdei se aman pentru sedinta din 14 fevruarie.

In aceast sedint, N. Rucdreanu este de IA-

t
www.dacoromanica.ro

172

CAP. VII. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

rere c Yea osit Inca vremea pentru statornicire


de drumuri de fier In tara noastra. Conditiile grele
ce pun companiile 11 InspaimAnta. Tara e foarte intinsa i foarte putin poporata, n'avem industrie si
din aceast cauz nici agricultura nu e riclicata. Nu

vede cel putin asigurarea, c unja are s se lege cu


cele din Europa. N'avem sosele earl sa duca la drumul de fier ; s'a zis In comisiune ca drumurile de fier
au sa ne pu e In stare de a ne face sosele ; aceasta ar
Insemn sa ne cumparam mai IntAiu mobile luxoase

si pe urma sa ne facem casa spre a adaposti


m obilele.

Ar Intelege o concurenta, dar nu Intre doua,


ci Intre 20 de companii, numai atunci ar fi adevrat folos pentru Stat. Incheind, propune ca guvernul s faca grabnic studii si publicatii In pietele
Europei, ca sa provoace concurenta lntre companii.
Pr. A. Moruzi priveste depunerea mai dinainte
a cautiei ca un Inceput de Infaptuire. Dnsul nu
vede alta piedic la Infaptuirea cailor fierate, cleat
aceea ce ar proveni din neIndestularea mijloacelor
ce se voteaza. Ca si In cazul pr. Bran,covan foloa-

sele ce dam capitalistilor nu sunt MU de mari,


Inca sa-i hotarasca sa-si lase locurile lor de circulatie, unde obtin dobAnzi destul de mari, i sa vin la
noi. Raspunzand cuvantarii lui _Rued reanu, adaug, :
NeIncrederea i Ingrijirea de a nu fi Inselati

ne-au facut ca nici pAna astzi sa nu avem banca,


drumuri de fier i alte asemenea institutii ce ve dem In tarile civilizate. Chiar In China s'a statornicit o banca anglo-chineza i s'a decretat drumuri
de fier, si noi cu grija de a nu fi inselati stam
pe loc... Pan& cand va tineh aceasta Ingrijire?

tq.;

www.dacoromanica.ro

ADUNARE& GENERAL./ 14 FEVRLTARIE 1864

173

Amenintarea concesionarilor de a li se seOhestra

totul, cnd n'ar isprAvi, la timp lucrarile si care a


fcut s cada concesia Mavrogheni din 1862, se

gdseste si In concesia Salamanca. Socotete de


prisos s, mai spue c este pentru concesia Mavrogheni.

D. Korne, D. Cracte si D. Va' sescu sunt deasemenea pentru concesia Mavrogheni.


T. Brd tianu se Ingrijeste ca concesionarii cer
prea mult.
I. Ghica arad din ,nou ea', baza pe care trebue s se rezeme hotrirea Camerei, dup, prerile
ce s'au rostit In toate sectiile, este probabilitatea
cea mai mare de a ave drumul de fier i, reamintind dispozitiile foarte aspre pentru concesionari cuprinse In proiectul Salamanca si Delahante,
In caz cand lucrrile n'ar fi s,vrite la timp, gAseste ca sistemul propus de acestia este mai asigurtor i prin urmare 'mal bun, decat acela din concesi a Mavrogheni.
G. Costa-Foru observ, ca Salamanca nu poa te

fi apucat pentra lucrrile sale, decat dup5, 6 ani,


pe and Mavrogheni poate fi apucat chiar dup, 4
luni, cAnd trebue s'a, se vad lucrarea Inceput, iar

In caz contrai i se confisca, cautia de 300 000 fr.


Costa-Foru nici n'ar primi s stea de vorb, cu concesionari ca Salamanca, cari n'au capital dar

acum cAnd Ii vede pe toIi Intovrsiti se bucur.


Concesia Mavrogheni este, dup, prerea sa, cea
mai prielnic.
Generalul Florescu gaseste c, deoarece Bras-,
sey vine adoua ()ara s'A cear, concesia, aceasta este

o dovad, O, are capitalul pentru dou6 sectii

www.dacoromanica.ro

CAP. VII. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

1.74

cnd s'a alcAtuit o societate care lucreazd, si care


acea societate va face negresit
face doub,'
pe celelalte ; de aceea se pronunt, pentru concesia
Mavrogheni.
M., rogeilniceanu presedintele consiliului, sprijinind coneesia Salamanca si Intrerupt fiind de Costa-Foru, zice : Tocmai aceia cari sunt pentru concesia Mavrogheni, ma fac s, cred c cealalt, e
rnai favorabila. Aceste cuvinte provoac, sgomot
protestri, iar V. Boerescu strigg : d. Kogalniceanu a insultat Camera, d-lor !.
Dup, ce sgomotul se potoleste, Kogalniceanu
urmeaz, :

Salamanca nu poate incepe cleat cu 25 milioane, pe arid Mavrogheni face o sectie Cu 8 milioane ; care este propunerea cea mai serioas? 8 ori
25 milioane? Credinta obsteasca este cs, concesia
Salamanca se Infatiseazd In conditii mai prielnice
pentru Stat.

V. Boerescu pretinde c schimbrile ce s'au


racut In urma fuziunii In textul concesiilor, au avut

cea mai mare inraurire asupra tuturor prerilor ;


unele cari erau pentru Salamanca, sunt acum pentru
Mavrogheni.
La o ipoted, de 25 milioane actiile Salamanca,

se cere un Imprumut de 75 milioane obligatiile


Salamanca. Salamanca va IncercA, desigur neizbanda lui Mavrogheni din 1862 si a lui Brancovan.

Mavrogheni poate s, Inceap5, lucrarile numai


cu capitalul concesionarilor i s, astepte timpul
priincios spre a emite si celelalte prti de capital.

Dad, se face linia mai curand, toate probabi-

www.dacoromanica.ro

t
ADUNAREA GENERALA : 14 FEVRUARIE 1864

175

littile sunt ca Rusia s-si lege unja dela Odesa Cu


aceea a Galatilor, prin Iasi.
Temerile artate de I. Ghica isi au loeul tocmai
dacd se primeste concesia Salamanca, care nu d
garantii cd constructia are s, inceapd in curnd.
Recapitulnd comparatia sa din intaiul discurs,
Boereseu adaugd : cu Mavrogheni in 5 ani avem
linia pn la granit si la Iasi ; cu Salamanca in

acest rdstimp se poate s nu avem nici o jumdtate de kilometru. Nu cred ca se vor gsi capitalist cari sd se expun de a vede, lucrdrile, in cari
si-au pus banii lor, confiscate de Stat, cum prevede
concesia Salamanca.
Nu poate fi indoeal c concesia Mavrogheni
este cea mai bund.
Ca guvern, zice presedintele consiliului, nu
ne-a am prut bine cnd am vzut fuziunea, cci
ndajduiam a dobandi conditii prielnice prin concurent'. Dintre cele cloud concesii, Camera va alege
pe aceea care-i place.

I. Ghica lund din nou cuvntul observ c


Salamanca nu va emite 75 milioane de obligatii
deodata, ci treptat. Nu zice cA Mavro gheni nu ar
pute s termine toat, reteaua Cu capitaluri mici,
de zece, cincisprezece inilioane, dar el nu se leagg
pentru toat reteaua, pe can.d Salamanca se leag.
Cum se poate zice a, in 6 ani Salamanca ar pute

s nu fac dect o jumtate de kilometru, and


el nu incepe lucrarea dect avnd 25 milioane?
Doar n'are s tie banii in 'add, nici s-i joace !
Se cere inchiderea discutiei si se ineuviinteaza.
Se pune la vot concesia Mavrogheni si se respinge
ell 49 voturi contra, fiind 37 pentru.

t
www.dacoromanica.ro

t
176

CAP. VII. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD

Fat& de acest vot prin care se Inlatura, propunerile lui Mavrogheni, L. Catargiu prezidentul
Adunarii vesteste ca concesia Salamanca trebue sa
fie privita ca luata, In consideratie.
Ministerul cerand dupa aceasta ca Adunarea
sa nu tina sedinta adouazi, spre a se lasa timp guvernului sa, se inteleaga cu companiile Mavrogheni si Suttt fuziorr,ate, in privinta modificarilor ce
ar vol sa propue In proiectul primit, se hotrdste
sedinta viitoare pentra ziva de 17 fevruarie, cAnd
va Incepe discutia pe articole.
Inainte de a se intra in aceasta discutie, In se-

dinta din 17 fevruarie, P. Mavrogheni luand cuvantul In chestiune personala, tagadueste ea ar fi


zis, Cu ocazia primei sale concesii, cum ca avea
tot capitalul gata, a,sh dupa cum ar fi pretins prezidentul consiliului ; dansul n'avea deck partea acoperita de Brassey, care se urea la 1/3 din capitalul trebuitor. Discutand In 1862 conditiile caietului
de sarcini Cu fostul ministru al lucrarilor publice

D. Korne, care er foarte sigur de Intreprindere,


Mavrogheni i-a aratat si atunci indoeala asupra
izbandei subscrierii. La Londra incredintandu-se ca
Indoeala sa era temeinica, a telegrafiat guvernului
cerandu-i invoirea de a incepe numai cu V3 a ca,-

pitalului, suma indestulatoare pentru unja Galati


Roman ; dar guvernul i-a raspuns sa se tie strict
de conditiile concesiei. In aceste imprejurari s'a
vazut nevoit a emite Intreprinderea la bursa, unde
a cazut, dei Bromey luase asupra-si atreia parte
a capitalului, jurnatate In actii si jumatate In obligatii.
Presedintele consiliului raspunde ca nu s'a ocu-

pat de operatille de burse

si

de actiile lui Mavro-

t
www.dacoromanica.ro

ADUNAREA GENERALI

17 FEVRUARIE 1864

177

gheni, ci a aratat numai fazele prin cari a trecut


concesia din 1862. A vorbit irisa de actiile lui Brancovan care, dupa votarea concesiei sale, a scos o depesa si a aratat-o ca dovadd ea actiile sunt subscrise.

In ori ce caz se mira ca Mavrogheni vorbeste


ca deputat, asupra unei afaceri in care figureaza ca
concesionar. Daca, e as, atunci dupa toata drepta-

tea ar urm sa se dea voie si lui Suftt i lui Salamanca sa vie sa-i rdspunda la ce va zice. Dupa
toate datinele sistemului reprezentativ, un deputat
amestecat inteo concesie ce se discuta in Adunare,
st la us cu ceilalti concesionari si n'are voie sa
amestece in discutie. De aceea mai ca i-ar veni
sa propue i pentru Camera romneasca, ceea ce
exista in parlamentul Engliterei unde un deputat
nu poate fi concesionar. Unde am ajunge, adauga
Koganiceanu, daca ne-ar fi permis sa vorbim
In chestiunile ce ne privesc ? To-ti suntem concesionari de cae cev, unii contraccii de post, altii
de mosii, s. c. L

Prezidentul Adunarii observAnd c Mavrogheni


n'a vorbit ca concesionar, ci ca deputat, primul

riposteaza : Eu nu sunt dator a raspunde


ad deca pentru atacurile ce mi-as permite catre
deputati ; dar concesionarul are drept s se plAngd
la consiliu, la tribunal, iar nu aici.

Incepandu-se discutia pe articole se voteaza,


rara desbateri, cele dintAi 5 articole Cu oarecari
modifican i de redactie propuse sau primite de con-

cesionari, lsandu-se la oparte cu totul art. 3 din


proiectul Salamanca privitor la dreptul concesionarilor de a exploat minele si la care ei renunta.
Prin modificarile fuziunii, se introdusese In
23

4385

www.dacoromanica.ro

178

CAP. VII.- DIN DOMNIA LUI CUZA-V0Di

proiectul Salamanca un nou articol care, dupa


desfiintarea art. 3, purt, numrul 5 si In care
pe deoparte se prevede, legatura cu linia din Vala-

hia dela Braila spre Galati, iar pe dealtdparte se


cuprindea dispozitia, despre care am vorbit dej, pri-

vitoare la cazul and aceasta linie n'ar fi construita


pana la punerea in exploatare a liniei Galati-Agiud.
In urma cAtorva explicatii provocate de oarecari nedumeriri ale unora din cleputati, precum si
de observatiile ministrului lucrarilor publice crui
i se pare, ca redactia privitoare la legatura nu ar

fi destul de lamurita, se primeste o alta redactie


propusa chiar de concesionari prin clou amendamente prin cari se statorniceste : ca unja GalatiTecuci va trece pe la Barbosi unde se va face le&lira, cu linia dela Braila spre Galati, si ca, daca
aceasta linie nu va fi construita pang, In trei ani
dela data promulgarii legii de concesie pentru reteaua din Moldova, concesionarii acestei retele vor
ave dreptul de a cere, Indata dupa trecerea celor
trei ani, ca ea s, fie adaugat, catre concesia lor
obligandu-se, in acest caz, a o ispravi in 2 V2 ani
socotiti dela data decretului prin care le va fi fost
data.

La art. 6 D. Vctsescu printr'un amendament


propune ca In loe de 11 sectii, linia sa fie Impartita
numai In 8 sectii cum este In proiectul Mavrogheni.
Amendamentul se retrage In urma observatiei raportorului ca s'ar putea ca el sa, nu fie primit de concesionari, si articolul se voteaz, nemodificat.
La art. 7 G. Ghica cere s se lmureasc, bine

cauzele de forta major& in cari Statul e legat a


prelungl termenul.

t
www.dacoromanica.ro

ADUNAREA GENERAL : 18 FEVRUAR1E 1864

179

G. Costa-Foru crede ca ar trebul sa se lase la


oparte cuvintele sau si din alte cazuri de fort,
majora cari sunt foarte nedeslusite, dealtmintrelea va atArna de vointa arbitrilor s, declare forta
majora si acolo unde nu e. Deasemenea ar trebui
sa se lamureasca unde, In ce tar& trebue sa se produca aceste cazuri de forth' major, pentru ca concesionarii sa le poat, invoca? Spre acest sfArsit propune, printr'un amendament, sa se margineasca cazurile de fort, majora la cloud : r,' sboiu si revolutie
Inuntrul Principatelor-Unite.

Parerea lui Costa-Foru este sprijinita si de D.


Vet seseu. Ministrul lucrarilor publice arat Insa ca

si dAnsul a staruit sa se stearga cuvintele despre


cari este vorba, dar concesionarii n'au voit s, primeasca aceast, schimbare.
Amendamentul Costa-Foru retragAndu-se, arti-

colul se voteaza Cu o modificare de redactie propus, de concesionari, stergandu-se si cuvintele coalitiune a lucratoriloro.
Desbaterile urmeaza In sedinta din 18 fevruarie.

La art. 8, ministrul lucrarilor publice crede ca


fondul de rezerva privind cu totul pe concesionari,
nu trebuia pus In concesie si, fiindca s'a pus, ar
trebui s, se Jamureasca cel putin cum si cat are
sa se cheltueasc pentru Imbunatatiri. Crede dease,menea ea cuvantul autorizati din aliniatul Intaiu si
al saptelea, trage dupa sine o raspundere din partea
Statului.

De aceeas parere este si G. Apostoleanu care


cere Inlocuirea cuvintelor sunt autorizati prin au
dreptul.

Raportorul I. Ghica, raspunde ca deosebirea

t
www.dacoromanica.ro

180

CAP. VII.- DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

Intre cuvintele : sunt autorizati, si au dreptul, este

o subtilitate pe care n'o intelege. Cat pentru dispozitia privitoare la fondul de rezerva, ea este foarte
lamurita si foarte prielnic pentru Stat, fara a-1 impovr, cu nimic.
V. Boerescu nu intelege discutia ce se urmeaza.

Comitetul delegatilor s'a inteles cu guvernul si cu


concesionarii si impreuna au introdus in concesie

toate modificrile ale au fost Cu put*. Daca se


vor propune .necontenit amendamente, nu se va
ajunge la niciun rezultat, de oarece reprezentantii
concesionarilor cu cari comitetul merge de se sttueste mereu in cealalta sala, nu pot primi modi-

ficri fara autorizatia nelor cari i-au trimis aici


si pentru a dobndi acea autorizatie, ar trebul s
se piard, mult timp. Tot ce se poate face este de
a le cere lamuriri acolo unde are cinev, nedumeriri si daca aceste lamuriri nu ar fi indestulatoare,
In discutia proiectului in total, s se arate cuvintele pentru cari concesia se pare neprielnica pentru tiara s'i s, se voteze contra; ceea ce dnsul nu
va face, ci va voth pentru.
Ministrul lucrrilor publice gasa%e ea Boerescu

are dreptate. Guvernul n'a avut Inca, cu concesionarii, o intlnire in care sa se arate toate punctele
pe cari acestia le-ar putea priml si sunt unele dintre
acestea asupra carora s'ar putea intelege, in cAteva
minute, cu comitetul dimpreun, cu concesionarif.
Raportorul ar pute veni, dup aceea, s, arate Ada'Aril imbunatatirile ce s'au mai dobndit si votarea
ar merge astfel mai repede.
*edinta se ridica pentru o jumtate de orb,' spre
a se intelege comitetul cu guvernul si cu concesio-

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA GENERALI: 18 FEVRUAR1E 1864

1.81.

narii asupra restului proiectului. Jata modificArile


Introduse, In urma acestei Intelegeri , In textul
proiectului :

Statutele societtii se vor supune aprobrii gu-

vernului cel mai tdrzitt peste trei luni dela data


prormulget rii Iegii de concesie.

Cautia depus de concesionari va produce In


folosul lor o doband, de 70/0 pe an, In loe de

7.1/4 Ojo.

LungiMea cailor dupA, care va fi socotit garantia Statului, se va met suret pe o sin gura axet,
intre capetele fiecei rei stafii terminale.
La redeschiderea edini, dup, ce raportorul
cetelte modificarile Introduse i dup ce se primete
In unanimitate un amendament, propus de G. Costa-Foru i primit de concesionari, la art. 8, prin care
se dispune ca prelevarea de 10 O/0 pentru formarea
fondului de rezerv se va hl& numai din prisosul

ce ar rezultet peste venitul curat garan,tat, legea


de concesie, alcatuit In total din 39 articole (Anexe, p.

312-324), se voteaz, para la sfarsit, 4r5, discutie


Dup, aceasta sedinta se amar pana la 21 fevruarie, spre a fi timp s se studieze i s se statorniceasc intelegere i asupra caietului de sarcini 2.

La primul caiet de sarcini alaturat pe lana


conventia provizorie incheiat cu Mavrogheni
care a fost Inaintat, de ministrul lucrarilor publice,
Adunsdrii deputatilor odat, cu proiectul de lege Intocmit pe temeiul acelei conventii (Anexe, p. 200-220),

s'a propus, dup cum am artat la timp, oarecari


modificri (Anexe, p. 228 229) prin redactia
Desbaterite Adundrii legiuiloare, sesiunea 1863-1864. Arhiva Adundrii depula Mor. Dosarul No. 47, din 2 deeemvrie 1863. Sestunea VII.
2 Romknul din 21 fevruarie 1864.

www.dacoromanica.ro

1.82

CAP. VII.- DIN DOMNIA LUI CUZA-VODA.

nitivd, a acelui caiet trimisd In 1863 de Brassey,


In urma cererii guvernului.
Aceste modificdri au fost pdstrate si de companiile fuzionate inlaturAndu-se, bine Inteles, tot ce
er, privitor la exploatarea minelor si la participarea Statului cu o parte din capitalul de construcVe.

Ca rezultat al celor din urm, intelegerf si In


afard de oarecari modificri de redactie, s'a mai
fdcut acelui caiet de sarcini urnAtoarele schimbdri
si addugiri, dup ce s'au scos articolele cari se trecuse in textul chiar al concesiei.
S'au Indatorat concesionarii s, comunice ministerului lucrdrilor publice proiectul general al Intaei

sectii, cel mai tetrziu peind la 1 ianuarie 1865.


Adoua cate pe unja Ga14-Barbosi, pe care,
dup, modificdrile cerute de Brassey, concesionarii

nu erau tinuti s'o aseze deal dupd punerea In circulatie a liniei principale Galatigranita Bucovinei,
se va asezh Indatd dupd terminarea liniei Bucurest Braila Barbosi, dacd punerea In circulatie a
acestei din ilrmd linii ar ave loe inainte de aceea
a liniei principale din Moldova.
Concesionarii vor fi datori a supune ministerului
lucrdrilor publice, inaintea executdrii lor, proiectul
gdrilor.

Subteranele pentru trecerea unei singure cdi


vor aveh o largime la nivelul sinelor de 4m,75, In loe
de 4 m. cum se prevede In caietul de sarcini primitiv.

In cazul and In timpul executdrii lucrrilor


s'ar intrerupe comunicatille In fiin0,", rninisterul lucrdrilor publice va fixA un soroc in care concesio-

narii vor fi datori a execut lucrdrile destinate s,


restabileascd acele comunicatii.

t
www.dacoromanica.ro

t
MODIFICIRI LA CAIETUL DE SARCINI

183

Primirile lucrarilor pe ON din sectii pe cari


concesionarii ar vol sa le puna In exploatare, nu
vor ramaneh definitive decht numai atunci cand
toate lucrarile acelei sectii vor fi cu desvrsire
ispravite,
Concesionarii vor fi datori s, puna mijloacele

lor de exploatare In stare de a raspurlde tuturor


nevoilor circulatiei publice.
Modificarile tarifului se vor publich Intotdeauna

cu o luna Inainte de a se aplich.


Se desfiinteaza restrangerea ca functionarii si
agentii Insrcinati cu controlul si supravegherea
drumului de fier sa fie transportati, fr plata, numai
in cazu1 ceind vor ceileitorl in serviciu.
Obiectele facand parte din materialul de rasboiu
si cari n'ar fi Inadins denumite In clasificarea tari-

fului, vor fi socotite ca facAnd parte din clasa a


3-a a tarifului de mica iuteala, iar nu din clasa a
2-a cum se -prevede, In caietul de sarcini prirnitiv.

Concesionarii vor da, In statiile dela granita,


localurile necesare pentru indeplinirea formalitatilor

vamale asupra transporturilor ce se fac cu calea


fierata.

Ei se vor supune tuturor masurilor ce guvernul ar hotarl pentru serviciul vamal si vor transporth, far plat, pe agentii guvernului calatorind
spre a privegheh perceperea drepturilor si Indeplinirea formalitatilor vamale.
Guvernul Isi rezerva dreptul de a face, In lungul caii fierate, toate constructiile si. de a aseza,

toate aparatele necesare pentru statornicirea unei


linii de telegraf electric, fara a jign1 servicial drumului de fier.

www.dacoromanica.ro

184

CAP. VIL DIN DOMNIA Lill CUZA-VODI

Telegraful special al drumului de fier nu va


puted fi Intrebuintat de concesionari, deck numai
pentru serviciul acelui drum.
sedinta Adunrii generale din 21 fevruarie
1864 se voteazd, Mr% discutie, cea din urmd redactie

a caietultii de sarcini, cetita de raportorul I. Ghica,

pan, la articolul care In vechiul caiet de sarcini


purt, No. 59, iar In noua redactie venid al 57.
Acest articol, dupd, cea din urmd redactie, glasueste In modul urmator :
Dupd punerea In exploatatie a liniilor concedate, o ptrime din numdrul impiegatilor inferiori
ai exploatatiei vor fi alesi dintre sub-ofiteri din armat& cari vor fi Indeplinit timpul serviciului, vor
aved certificate, vor sti a ceti i scrie i vor fi

inscrisi Intr'o listd anume fdcutd prin Ingrijirea


ministerului lucrdrilor publice.

Zece ani mai tarziu acest numar va puted fi


adus pAnd la jumatate.

La acest articol, C. A. Rosetti propune urmdtorul amendament sprijinit de alti 11 deputati :


Oamenii tehnici

apatra parte din ceilalti

impiegati ai exploatatiei cdilor fierate, vor puted


fi luati dintre strdini t.
RaDortorul, dupd ce a luat intelegere cu concesionarii, comunicd Adundrii ca ace,stia recunosc
foloasele ce le-ar aved dad, ar puted intrebuintd
oameni din tard, caci cei din strindlate trebue sd
fie pltiti mai bine; dar socot c, punerea In apli-

care a acestei idei ar fi o primejdie pentru exploatarea drumului de fier i c deocamdatd nu


pot lud asupra lor rdspunderea. Ar puted primi
.4rhiva Ad. dep. Dosarul No. 47 din 2 docemvrie 1863. Sestunea VII.

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA bENERALit : 21 FEVRUARIE 1864

ca numdrul impiegatilor sd fie pe jumdtate

185

pd,-

mAnteni, Insd, numai dacd guvernul ar lud asupra sa


rdspunderea.
Negresit ca concesionarii nu cunosc Indeajuns

tara noastrd, rdspunde C. A. Rosetti, i de aceea


merg pAnd sd ne trateze ca negri. Aceste functiuni
sunt Indeplinite, pretutindeni, de oameni cari poate

n'au fost inzestrati de natur cum este poporul


nostru de ginte latin.
Concesionarii propun dupd aceasta ca In aliniatul aldoilea, In loc de zece ani, sd, se zicb," cinci
ani ; declardnd In acelas timp CA amendamentul ast-

fel cum este prezentat, nu-1 pot priml decdt cu


conditie ca rdspunderea s, rdmAnd Intreagd asupra
guvernului.

Primul ministru si V. Boerescu roagd pe subscriitorii amendamentului sd-1 retragd ; G. Vernescu


cere chiar sd se desfiinteze cu otul articolul In discutie, de oarece trebue lsatd, concesionarilor libertatea

de a-si alege functionarii, ramAnAnd ca guvernul

sd privegheze si sa ceard lnlocuirea celor ce nu


vor fi buni.
Rosetti refuzs, de a retrage amendamentul, declarand cd, prefer& s.-1 vadd cdzut cleat sd, consimtd, retragAndu-1, a priml o loviturd In aptitudinile natiunii romdne '.
In cele din urmd, Adunarea primeste un amen-

dament, prezentat de N. E. Filippescu, prin care


.se propune stergerea articolului Intreg.
Restul caietului de sarcini, euprinzAnd in total
57 de articoIe, se primeste far% discutie.

Pundndu-se la vot In total, proiectul de lege


I Rofndnul din 23 fevruarie 1864.

t
www.dacoromanica.ro

t
186

CAP. VII.- DIN DOWINTA. LIJI CUZA.-VODA.

dimpreuna cu caietul de sarcini se primas-te, in


aplausele Adunrii,

Cu

70 bile albe contra 16 negre.

Legea pentru concesia cii fierate pe \ralea Siretului, acordat, tovrsiei compus din marchizul
Don Jos de Salamanca, Gustave Delahante, Petru Mavrogheni, principele Lo Sapieha, Thomas

Brassey, sir Samuel Morton Peto baronet,


Edward Ladd. Betts, dimpreun cu caietul de

sarcini (Anexe, p. 312-346) a fost promulgat cu


decretul No. 373 din 24 martie 1864, publicat in
Monitorul, jurnal oficial al Principatelor-Unite-Romane, No. 77 din 3 aprilie 1864.
In acelas Monitor se gseste publicat si con-

venia (Anexe, p. 346-347) pentru darea si primirea concesiei, incheiat la 25 martie 1864 intre
ministrul agriculturii, comertului si lucrrilor publice deoparte, si C. N. Sufu lucrand in numele lui
Salamanca si Delahante, P. Mavrogheni lucrAnd

atat In numele su personal cat si In numele lui


Sapieha, si Netlam Giles esquire lucrnd in numele lui Th. Brassey, S. M. Peto si Edward L.
Betts, dealtparte.
Inainte de promulgarea legii de concesie, agentia

si consulat general austriac din Bucuresti, printr'o


nota cu data din 1 martie 1864, comunica guvernului romn c, s'a proiectat in Austria constructia
unui drum de fier care, plecand dela Theiss aproape
de Nyiregyhza, se va prelungl prin Szigeth si ampu-

lung pAn la granita Moldovei si c, pentru acest


motiv, guvernul austriac doreste s cunoasca cari
sunt intentiile guvernului roman cu privire la punc-

www.dacoromanica.ro

CHESTTUNEA LEGITURII LA GRANITA RUCOVINET

1.81

tul de intrunire al cailor fierate moldovenesti Cu


acelea ale Bucovinei.

Guvernul imperial urmeaz, mai departe nota

este de parere c, punctul Suceava ar fi cu mult


preferabil punctului Siret. Admitandu-se propunerea
acelui guvern, liniile moldovenesti s'ar legh nu numai cu drumurile de fier ale Bucovinei Galitiei,
dar i cu acelea ale Ungariei.

Cerandu-se prerea consiliului lucrrilor publice, acesta, prin jurnalul Incheiat In sedinta din
5 martie 1.864 si subsemnat de A. Costirbeseu,
Vairah si S. Lespezeanu, gaseste ca. propunerea
Austriei este foarte prielnica fiindc, unja principal&

a Siretului s'ar mai scurta, circulatia ar fi mai


i sporindu-se astfel veniturile, s'ar usur
povara Statului rezultand din dobanda siguripsit6
activ&

concesionarilor.
In referatul prin care se supune cererea. Austriei
hotAririi consiliului minitri1or, ministrul lucrArilor

publice, insusindu-si motivele cuprinse In jurnalul


consiliului lucrArilor publice, ii arat prerea c&
aceast, cerere se poate priml crede totus c5, b.otArIrea guvernului roman, In aceast& privintd, ar tre.
bui subordonata dobandirii consimtimantului prea-

labil al guvernului austriac pentru o legAtura, potrivia a liniilor sale cu reteaua din Valahia
Cu toate acestea consiliut -ministrilor, prin jur,
nalul din 27 martie 1864, hotardste sd, se raspunda
prin canalul Indrituit, .agentiei austriace, c concesia

drumului de. fier pe la Siret fiind datA, nu se mai


poate face astAzi nicio modificare traseului, modificare care, afar& de acestea, ar lipsi de foloasele
Arhiva ministerului luerdrilor publice. Dosarul No. 100 din 18 martie 1863.

www.dacoromanica.ro

188

CAP. VII. DIN DOMNIA IX' CUZA-VODI

drumului de fier pe dou, judete din cele mai Inflorite si poporate : Botosani si Dorohoi.
La comunicarea ce s'a fdcut, In '4/26 aprilie 1864

de chtr ministerul trebilor straine, agentiei austriace din Bucuresti despre hotdrirea de mai sus
a consiliului ministrilor, aceastd agentie rdspunde
cd guverhul imperial nu poate sd se conforme dorintei guvernului l'ornan de a construi o linie dela
Cernduti la Siret si c,, In cazul cAnd concesionarii
drumurilor de fier din Moldova ar stdrul s'A nu primeascd a uni acele drumuri cu ale Austriei la Suceava, guvernul austriac s'ar veded silit sd, repunte
la unirea cu liniile Moldovei si s, gseasca o iesire

pentru drumurile sale de fier spre Rusia, legandu-le cu linia proiectata pentru Odesa.
Acest rdspuns a fost comunicat de ministerul
trebilor strdine celui de lucrdri publice, la 9 noemvrie 1864'.

Dupd promulgarea legii de concesiune, C. N.


Sutu, cu scrisoarea din 7 aprilie 1864, comunica ministerului lucrdrilor publice cd Salamanca si Delahante au trimis In Bucuresti pe inginerii Lafon si
de La Rua Insdr,inati Cu facerea studiilor, rugdndu-se s, se dea porunca autoritAtilor districtelor

din Moldova prin cari urmeazd s, treacd calea


fieratd, spre a li se face cuvenitele Inlesniri pentru
calatorie si pentru operatiile lor si a se recunoaste

ca si cand ar fi trimisi de cdtre guvern. Cere


deasemenea sa se dea porunci cdtre inginerii circumscriptiilor respective, pentru a se pune la dis1 Arhiva ministerului tucraritor publice. Dosarul No. 25 din 27 fevruarie
1864; si Monitorul, jurnal oficial al Princ.-Unite-Romane, din 11 aprIlie 1864.

t
www.dacoromanica.ro

ANULAREA CONCESIEI COMPANIILOR FUZIONATE

1.89

pozitia, inginerilor straini, la caz de trebuinta, cate


un conductor ce ar cunoaste limba franceza si romana, spre a-i ajuta si a reprezenta, pe guvern In
relatiile ce acesti ingineri vor avea cu autoritatile
locale si cu particularii, fiind bine triteles c cheltuelile vor fi In sarcina concesionarilor.
Cu datele din 8 si 10 aprilie 1864 se dau poruncite cerute atat prefecturilor districtelor Iasi, Roman,
Bacu, Covurlui, Tecuci, Suceava, Putna, Botosani
Dorohoi, cat i inginerilor sefi de circumscriptii
Frunze',, Mornand, Gaildry i Sachety. Se da
deasemenea un or'din deschis, pe numele celor doi

ingineri strini, spre a li se face Inlesnirile si a li


se da ajutorul de care vor avea trebuinta In Indeplinirea Insarcinarii lor.
La 24 iunie 1864, seful sectiei I din ministerul
lucrarilor publice raporteaza ministrului sau ca In,
acea zi expira termenul de 3 luni, prevazut In art. 8
al legii de concesie promulgata cu decretul din 24
martie, In care concesionarii erau obligati de a su-

pune aprobarii guvernului statutele societatii ce


urma sa se formeze pentru intreprinderea care face
obiectul acelei concesii.
Cu telegrama din 26 iunie adresata la Iasi atat
lui P. Mavrogheni, cat i lui C. Sutu, prezidentul consiliului i ministru ad-interim la lucrarile publice
M. Kogedniceanu, aminteste concesionarilor Indatoririle luate In aceasta privinta.

La 28 iunie Sutu raspunde, prin telegraf, ca


des nu are Insusirea de a prim' Incunostintarea ce
i

se face si care priveste pe Intreaga societate a

cailor fierate, totus aminteste c promulgarea legii


fiind facuta prin Monitorul din 3 aprilie, termenul

www.dacoromanica.ro

190

CAP. VII.

DIN DOMNIA LUZ CUZA-VOUI

despre cart este vorba nu ja sfrsit cleat la 3


iulie i ca va urm sa se aplice prelungirea terme-

nului pentru cauza de forta major, dup cum pre,


vede art. 35 al concesiei.
Contele E. d' Alton She, un alt reprezentant
al concesionarilor Salamanca si Delahante, fiind
instiintat de Stitu ca guvernul cere prezentarea statutelor, comunic din Paris, cu scrisoarea din V13
iulie adresata prezidentului consiliului, de ministri,

ca cei doi concesionari, Inca de pe la mijlocul


lunii maiu, izbutise sa-si asigure jumtatea capitalului ; Brassey Ins, care potriv-it actului fuziunii
trebui s, aduc cealalt jumtate, a mrturisit ca
nu este Inca In stare s, Indeplineasca aceasta Indatorire i c'-i mai trebue timp De aceea Salamanca si Delahante au plecat chiar In ziva de 1/13
iulie la Londra, spre a pune in Intrziere pe Brassey
si In cazul cnd acesta nu s'ar tine de Indatori rea
ce si-a luat, sa-si pun' toate silintele spre a se pute
lipsi de ajutorul lui. Dup' Intoarcerea celor doi con-

cesionari la Paris, care trebue s, aiba loe catre


sfrsitul saptamnii in care serie, She va Instiinth
fr zabava pe primul ministru despre rezultat.

C. Sutu prin telegrama sa, data din Iasi la 4


iulie ministrului lucrrilor publice, Intareste ark' tarile lui She cum ca Incredintatorii sai se gasesc
la Londra ocupati cu alcatuirea capitalului i adaug
c deslegarea chestiunii, Impiedicat, un moment
de teama ca nu cumv reInceperea luptelor In Danemarca sa starneasca un rasboiu general, se asteapta peste putine zile i ndjdueste c guvernul
nu va refuza aprobarea statutelor, des' acestea se
vor Infatish mai trziu.

www.dacoromanica.ro

t
ANULAREA CONCESIE1 COMPANI1LOR FUZ1ONATE

191

In sfrsit, tot ca rdspuns la telegrama ministerului din 26 iunie, Mavrogheni telegrafiazd din
Iasi la 8 iulie, cd Imputerniciti din partea eoncesionarilor vor sosi curAnd in Bucuresti spre a reguld chestia statutelor, ir la
d'Alton Shde
instiinteazd telegrafie pe M. Kogeilniceamt presedintele consiliului, cd pleacd adouazi cu cautia,
puteri si statute.
Cu toate aceste asigurri, pand, la 4 octomvrie
1864 nu numai ed nu s'a prezentat cinev, din partea concesionarilor ea sa reguleze chestiunea, dar
nu s'a trimis cel putin vreun act prin care s, se
726autuglulest

arate pricinele intarzierii.


Pe temeiul acestor imprejurdri, la 4 octomvrie
seful diviziei de poduri si sosele din ministerul de
interne (care la 7 august 1864 se intrunise Cu ministerul luerdrilor publice) raporteaz, cazul minis-

trului indrituit aratandu-i cd, cu o zi mai inainte,


luase sfrsit si termenul de sase luni pentru depunerea cautiei si cd, potrivit art. 10, concesia urmeaz, s, fie desfiintatd.

In urma acestui raport, M. Kogdlniceanu titularul departamentului, dispune s, se refere cazul


consiliului de ministri.

In rdstimp ins, C. N. Su, prin petitia sa din


14 octonwrie, propune In numele lui Salamanca i
Delahante mai multe modificdri la concesia promulgat, prin Monitorul dela 3 aprilie 1864, si cere
ca aceast, concesie, astfel modificat, sa fie trecutd
numai pe numele inctedintatorilor sai.
Intre aceste modifican, despre cari vom vorbi
amAnuntit mai tarziu, cele mai de cdpetenie sunt :
urcarca capitalului kilometric dela 200 000, la 215 000

t
www.dacoromanica.ro

t
192

CAP. VIL

DIN DOMNIA LUI CUZA-VODA.

franci si a venitului garantat asupra acestui capital


dela 71/40/0, la 81/20/o.

Ministrul lucrarilor publice supune chestiunea


consiliului ministrilor, Insotind referatul sal.' si de

noua propunere a lui Su.


Consiliul ministrilor Intrunit sub preziden0a

Domnitorului , vazand pe deoparte ca concesio-

narii nu au Indeplinit obligatiile din legea de con-

iar pe dealtaparte, propunerile facute din


nou si cari modifica actul de concesie, hotaraste,
cesie,

prin jurnalul sau din 16 octomvrie 1864 aprobat de


Domn, ea chestiunea sa se trimita In studiul consiliului de Sta 1.
Consiliul de Stat, cu data din 25 octomvrie, se
mrgineste a-si da parerea numai asupra nouilor modifica' ri propuse de Sufu, asa dupa cum vom vede&
mai 'trziu.

Ministrul lucrarilor publice printr'un referat, In


care cerceteaza si critica', unele din dispozitiile cuprinse In avizul consiliului de Stat propunnd oarecari modificari, pune chestiunea In deliberarea con-

siliului ministrilor spre a hotari cum va gasi de


cuviinta.

Consiliul ministrilor, lucrnd sub prezidenVa


Domnitorului, prin jurnalul Incheiat la -5 noemvrie
1864 aprobat de Domn, hotaraste pe deoparte sa se
declare, prin ordonanta domneasca, desfiintata concesia din 3 aprilie 1864, In. puterea articolului 10

din acea concesie, iar pe dealtaparte, sa se Intocmeasca un nou proiect de lege pe baza celor
din urma propuneri 2.
I Arhiva minist. ducr. publice. Dosarul No. 25 din 27 fevruarle 1864.
' Badea'. Losara] No. 102 da 28 octomvrIe 1864.

www.dacoromanica.ro

t
PROPUNEREA LIM IANCU PRUNCU

193

Decretul pentru sanctionarea acestor dispozitii,


dat in virtutea Statutului din 2/14 iulie 1864, cu No.
1661 din 27 noemvrie 1864, a aparut in Monitorul,
jurnal oficial al Principatelor-Unite-Romne, din 3
decemvrie acelas an. (Anexe, p. 469).
Despre noua concesie acordata prin acest decret ne vom indeletnici intr'un capitol deosebit, dupa
ce vom vorbi de concesia cailor fierate din Valahia,
care a fost promulgata cu mult mai inainte si anume
la 13 maiu 1864.
Inainte de a termina capitolul de fata ins, cat&
sa pomenim despre o cerere, facuta de catre lancu

Pruncu, pentru o cale fierat americana in Basarabia inapoiat Moldovei.

Aceasta cerere fusese infatisata, dupa cat se


pare, Inca, din anul 1863. In adevr, in sedinta Adu-

narii generale din 24 fevruarie 1864 A. Sihleanu


face urmatoarea propunere :
D-1 lancu Pruncu s'a prezentat, Inca din anul

trecut, la guvernul roman, cu cererea de a I se


conceda dreptul de a construi o cale fierata, americana pe valea Jalpugului, mergand (lela Capacha
Rosesti, in partea nordului a districtului Cahul,
la portul Reni.

Pana astazi, guvernul nu a dat niciun raspuns la propunerea d-lui Pruncu.


Din cuprinderea statutelor acelei concesiuni,

s'a vzut ca ar putea fi primite, cad nici subventie, nici vreo garantie baneasea nu cere d-1
Pruncul, dar Inca, daca suntem bine informati, recunoaste dreptul Statului a conced in Basarabia
linii de cai fierate cu vapor si la alte companii.
Propunem dar onorabilei Camere, ca sa invite
25

4385

t
www.dacoromanica.ro

194

CAP. VII. DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

pe guvern a studi cat mai curAnd acea concesiune i a-i prezenth, un project spre a decide asu-

pra unei asemenea trebuinte)4


Adunarea a trimis propunerea lui Sihleanu in
desbaterea sectiilor, nu se vede ins sa i se fi dat
alt urmare 1.
Monitorui, jurnal oficial al Princip.-Unite-Romine, din 27 fevruarie 1861.

www.dacoromanica.ro

CAP. VIII
CONCES1A CPITANULUI WILLIAM HENRY WARD, THOMAS

BARTLETT ESQUIRE, JOSEPH RIVOLTA ESQUIRE I ALFRED COX


ESQUIRE, PENTRU CONSTRUCTIA I EXPLOATAREA CAILOR FIERATE
DIN VALAHIA

Conventia provizorie Cu C. I. Lefevre. Proiect de lege pentru concesia


Lefevre # Comp. Expunere de motive.
Propunerea L. Manessis pentru A. de Simencourt # tovarli #1 sai. Proiectul de concesie Inratisat de X. Portier imputernicitul lui Simencourt
si al Companiei generale de material de drum de fier din Belgia.
Cererea de concesie rcut de J. Mayers Imputernicitul lui Th. R. Crampton
fi tovareqii seti din Londra.
Modificari introduse de Lef evre fn
proiectul de concesie. Raportul comisiunii speciale a drumuri-

lor de fier.

Nouile modificri aduse concesiei Lefevre. Depune-

rea garantiei de ctitre Imputernicitorii lui Lefevre.


propuse de Portier ei de J. Mayers.

Modificri

Cererea de concesie W. H. Ward. Cererile de amanare ale lui Ward


Portier. Noui modificitri In proiectulPorgier.Complectarea propunerii Ward. L. Emerique depune cautiunea pentru Simencourt #
Comp.
Raportul comitetului delegatilor. Alte propuneri ale lu

Lefevre. Desbaterile In Adunarea generar: sedintele din 4, 6,


7 (douti sedinte) si 10 aprilie 1864. Votarea proiectului de lege
pentru concesia Ward. 7- Legea se promulga la 13 maiu 1854.
Concesia Ward se anuleazti la 11 maiu 1865. Proiect de lege
pentru fnapoierea cautiunii depuse de Ward.

Cdtre inceputul lui iunie 1863, Charles I. Lefvre in numele sau precum $i in acela al administra-

torilor John Hegan i Philip Patton Blyth ai


bAncii London i County face propuneri guvernului
pentru constructia i exploatarea unei ci fierate
dela OrOva la Galati.

www.dacoromanica.ro

196

CAP. VIII.

DIN DOMNIALUI CLIZA-VOD

Al. St. Catargi ministrul lucrdrilor publice, in


urma cereetarii acestor propuneri, cere i dobandeste incuviintarea consiliului ministrilor de a incheia,

Lefvre o conventie provizorie pentru concesia


eailor fierate din Valahia, dupa cum Meuse i cu
Mavrogheni, pentru cele din Moldova.
Hotartrea consiliului ministrilor a fost aprobata
prin decretul domnesc No. 630 din iunie 1863, care a
urmat nemijlocit eelui dat in folosul lui Mavrogheni
prin cari se orandueste ca amandoua concesiile
sa se supue Adunarii generale in cea intai sesiune
Jata dispozitiile mai de capetenie din conventia
Cu

incheiata cu Lefcre in iunie 1863 (Anexe, p. 360-364).

Linfa va incepe dela Orsova granita Austriei,


si se va indrepth spre Galati trecand prin sau pe
Mg& Craiova, Slatina, Bucuresti, Ploiesti si
Din aceasta linie principala vor porni ramuri : la
Pitesti prin valea Teleormanului, dela Bucuresti la
Giurgiu si dela Buzau la Focsani.

Reteaua intreaga va fi impartita in 6 sectii :


1. BucurestiGiurgiu; 2. CraiovaBucuresti cu ramura Pitesti ; 3. OrsovaCraiova ; 4. BucurestiPloiesti ; 5. Ploieti--Braila prelungindu-se pana la
Galati sau pana la inalnirea, pe malul stang al Siretului, cu linia din Moldova spre Galati si 6. BuzauFocsani.

Aceasta din urma sectie nu se va face cleat in


cazul cand reteaua din Moldova ar avea o ramura
care sa ajunga [Ana la Focsani.
Rnduirea executrii sectiilor se va hotari prin
caietul de sarcini. Reteaua intreaga va trebui
fie savArsita in noutt ani.
monitor/a, jurnal 4:Aida] al Prineipatelor-Unite-Romane, din 16 iulie 1863,

www.dacoromanica.ro

CON VENTIA PROVIZOR1E CU LEFEVRE

197

Acest soroc nu se va puteh prelungi deck daca


compania va Gloved' ca inthrzierea provine din cauze

neathrnate de vointa sa, precum : revolt*, rasboiu.


Dealtmintrelea n caz de intArziere Statul va aveh
dreptul de a urna mai departe cu lucrarile, In socoteala companiei, fie deadreptul, fie adjudechndu-le

la o atreia persoana.
In acest scop, lucrarile savdrsite i materialele
adunate se vor pretul de o comisie numita de guvern in unire cu compania.
In urma, se va face o adjudecatie i pretul ce
va ies la aceasta adjudecatie se va plati companiei scoase din stapanire.
Daca ajudecatia nu va da niciun rezultat, lucrarile savarsite i materialele adunate vor intrh in
stapAnirea Statului care va plhtl companiei sau valoarea lor intreaga, potrivit pretuirii facute, sau o
anuitate socotita pe 80/0 Ora la stAngerea capitalului reprezenthnd aceasta valoare.
Lefvre i tovarasii sal vor depune o cautie de
300 000 franci dupa primirea coneesiei definitive,
AceastA cautie va produce 60/0 pe an In folosul con-

cesionarilor si le va fi inapoiata dupa savArsirea


tuturor lucrarilor.
Concesia va aveh o durata de 95 ani socotiti
dela savhrsirea lucrarilor ; a$h ch. Statul va intra
In staphnirea retelei coneedate la 1 ianuarie 1968.
Scutirile de drepturi vamale si taxe de timbru
inregistrare sunt tntocmai cu cele prevazute
in conventia provizorie incheiat. cu Mavrogheni.
Deasemenea Inlesnirile pentru dobandirea panantu-

rilor trebuitoare intreprinderii sunt la fel cu acele


incuviintate prin aceasta din urtna conventie.

www.dacoromanica.ro

t
198

CAP, VIII. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

Statul nu va puted concede linii de drum de


fier cari s treac prin localitatile slujite de reteaua concedata lui Lefvre si companiei ce reprezenteazd.

Linia va puted fi construita numai pentru o


singur cale, lucrdrile de arta Insa vor fi executate, dela Inceput, pentru cale dubl, lasdndu-se libera trecerea publicului peste ele pra cand se va
asezd adoua cale.
Nefntelegerile dintre concesionari si guvern se
vor judeca, MA, apel, de catre arbitri numiti In Impreund Intelegere de guvern si companie. Arbitrii

vor alege mai dinainte un supra-arbitru care sd


hotarasca In cazul and arbitrii ar caded In deosebire de veden.
Cercetarea acestor neIntelegeri Insd, se va face
de catre consiliul de stat, Inclata ce se va Infiintd.
Statul garanteazd companiei un venit curat de
8/o pe an, asupra capitalului cu adevarat cheltuit
pentru statornicirea drumului de fier si pentru plata
dobAnzilor In timpul constructiei ; acest capital Insa
este marginit la un maximum de 225 000 franci de

kilometru. Se vor ha de baza, pentru dovedirea


cheltuelilor, registrele companiei.
Sumele ce ar urna sa plateasca guvernul com-

paniei In virtutea acestei garantii, vor fi considerate ca avansuri si i se vor Inapoid cAnd venitul
curat va trece peste 8 h. Conventia, a cdrei redactie

este dealtmintrelea nelamurita asupra mai multor


puncte, nu arata dobAnda cu care urmeaza sa se
Intoarcd aceste avansuri Statului, aratare care se
gdseste In toate concesiile ce se daduse Ora atunci.
Tot ce va prisosi peste 80/0, si dupa ce Statul

o
www.dacoromanica.ro

CONVENTIA PRO VIZORIE CU LEFAVRE

199

va primi indarat totalitatea sumelor avansate, se va


impartl pedindoua intre companie . i Stat.
Caietul de sarcini, care va cuprinde principa-

lele dispozitii ce se gasesc si la marile companii


franceze, se va intocmi, In intelegere cu ministerul

lucrarilor publice, In cele trei luni ce vor urm,


dupa ratificarea definitiva, a concesiei.
Compania se insarcineaza de a construl, In ace-

las timp, soselele menite sb, lege calea fierata cu


principalele centre si pe cari Statul le va piad cu
preturile mijlocii dobAndite In adjudecatiile savArsite In anii 1861, 1862 si 1863.
In conventie sunt insemnate urmatoarele sosele
In lungime totala de 235 kilometri : CaracalSlatina

40 km., Rmnicul-VlceiSlatina 80 km., ampulungGaesti 50 km., TrgovisteGaesti 30 km. si


UrziceniBuzau 35 km. Dar dar, de acestea, compania se obliga a construi si once alte sosele ce i
s'ar cere pentru a legh o localitate cu drumul de fier.

Se da InsfArsit concesionarilor dreptul de a


deschide si de a exploath culcusurile de carbuni,
timp de 30 de ani, In conditiile impuse de legea
asupra minelor, Irisa cu inlaturarea darii fixe catre
Stat pe tot timpul duratei concesiei iar a darii proportionale, pe cei dintai 30 ani.
Dup, 30 de ani, carierele nedescoperite sau neexploatate reintra in dreptul comun.
Dreptul asupra subsolului pe proprietatile particulare este rezervat.
Odata cu conventia provizorie, s'a incheiat si
8 articole adigonale (Anexe, p. 358-359) prin cari,
pe deoparte concesionarii se obliga a incepe o luna,
cel mai tArziu dela inmAnarea concesiei provizorii

t
www.dacoromanica.ro

200

CAP. VIII. DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

studiile traseului, exproprierea terenurilor i aprovi-

zionarile de material pe sectia BucurestiGiurgiu


si pe bucata de linie dela Braila spre Galati, iar pe
dealtaparte, Statul Ii indritueste sa cheltueasca, in'
acest scop pana la suma de 250 000 franci. Dealtmintrelea toate oranduelile pentru regularea acestei
chestiuni, sunt aceleasi ca si cele cuprinse in articolele aditionale cari insotiau 'conventia provizorie

data lui Mavrogheni in acelas an.


Ca urmare a oranduelilor cuprinse in articolele
aditionale, in august 1863 s'a infatisat din partea
concesionarilor, inginerul englez Mac Candlish care,

insotit de inspectorul general Bonnet din corpul


tehnic al Statului roman, a facut recunoasterea provizorie a traseului i oarecari studii pentru determinarea costului kilometric.
Inaintea deschiderii Adunarli generale, ministe-

rul N. Kretzulescu sub care se incheiase conventia cu Lefvre, a fost inlocuit, la 11 octomvrie 1863,

cu cel prezidat de M. Koget lniceanu in care P.


Orbescu la portofoliul agriculturii, comertului si
lucrarilor publice.

Adunarea se deschide la 3 noemvrie 1863 si,


In mesajul rostit de Domnitor, printre cele mai
importante proiecte de legi se enumera si Legile
de concesiuni pentru calle fierate ale taxii, pentru
Imprumut i pentru institutele de credit, singurul
mijloc de a da agriculturii, comertului i industriei noastre o energica si repede desvoltare.
In mesajui despre care este vorba Adunarea este numiti. electivd (Afonitorut
din 1863, p. 915), dei desbaterile 5edliflelor se publica, sub titlul de Adunare geneDealtmintrelea chiar In cursul acelor desbateri precum 5i In diferite alte pubIIcaIi oficia)e, se IntrebuinteazA ca.nd euvantul aelectiv, cinri cel elegislativp; ba
cbiar amindouft In cuprinsul ace1uia5 act, ca spre parla. In mesajul pentru deschiderea Aduna.rii din noemvrie 1862, (Afonitorui din 1862, p. 1019), 5. a.

www.dacoromanica.ro

PROIECT DE LEGE PENTRU CONCESIA LEFVRE

201

In profesiunea de credinta a ministerului Kogedniceanu, cetita in sedinta Adunarii din 5 noemvrie 1863, aceeas idee este exprimat prin cuvintele : spre inflorirea mai in deosebi a agriculturii
noastre, noi v vom propune introducerea in tar&
a acelor asezaminte binefacatoare cari au schimbat fata Europei : caile fierate i institutele de
credit.

Spre indeplinirea acestor fagaduinte, in sedinta


Adunarii generale din 22 noemvrie 1863, ministrul
lucrarilor publice ceteste mesajul Cu proiectul de

lege nentru concesia retelei cailor fierate din Valahia lui C. I. Lefvre i incredintatorilor acestuia

Philip P. Blyth administrator al bncii


London and County si al companiei Victoria
anume :

Railway (London-Dover) si John Hegan administrator al clrumurilor de fier dela Turin la Savona
In Italia si dela Anca la Tacna in Prou.
Proiectul de lege, care nu era decat transcrierea sub aceast forma a conventiei incheiata cu Le-.
Pyre de fostul ministru A. St. Catargi, se infatis,
insotit de o copie a acestei conventii si a celor 8
articole aditionale precum si de o expunere de motive (Anexe, p. 351-358).

Adunarea hotrste sa se tipreasca i sa se


examineze de urgent& in sectiuni.
In expunerea de motive, ministrul face o scurta
dare de seama de,spre conditiile cuprinse in con-1

venia incheiata de predecesorul sau, i cari se


gasise, de catre fostul consiliu de ministri, mai
prielnice decat cele din concesia acordata In 1862
lui Brcincovan, adaugnd ea infatiseaza acea conventie sub forma de lege, deoarece nu mijloceste
28

4385

www.dacoromanica.ro

202

CAP. VIII.- DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD

nicio imprejurare care s, cear, ne-inaintarea ei


Adurarii.

Cu toate acestea, o alth tovrdsie ceruse, Cu


mult inaintea lui .Lefvre, con cesiunea aceleia,s re-

tele; cerere pe care fostul ministru A. St. Catargi


o trhgnise pe cat i-a stat prin puti nth si care Inca
nici pAn, atunci nu primise cuvenita deslegare.

In adevdr, la 5 martie 1863, L. Manessis in


numele contelui Alphonse de Simencourt din Paris
si al tovardsilor shi, Infhtiseaz5, prezidentului consiliului de ministri un project de concesie pentru re-p
teaua chilor fierate din Valahia ce fusese concedath
printului Brancovan si cere sh se incuviinteze, cat
mai in grabh, in folosul incredinttorilor shi, aceasth
concesie.

Proiectul Infatisat reproduce intocmai legea de


concesie votath in folosul printului Brancovan, cu
urmdtoarele modifichri :

Pentru exploatarea minelor se cere monopolul


pe tot timpul cat va dhinui concesia.
Societatea care s'ar infiinth pentru constructia
si exploatarea retelei, va aveh scaunul shu la Paris

si numai o delegatie special in unul din orasele


Principatelor-Unite.

Legea de expropriere si regulamentul pentru


aplicatia ei, se vor promulg, si pune in vigoare
cel mai arziu 6 luni duph legea pentru concesia
cerutd.

Statul va garanth concesionarilor pe tot timpul

concesiei un venit curat de 7 /o pe an, schandu-se din venitul brut nu numai cheltuelile de exploatare si de administratie, dar si amorti mentul
capitalului social. Venitul va fi socotit asupra ca-

t
www.dacoromanica.ro

t
PROIECTUL DE CONCESIE A. DE-SIMENCOURT

.203

pitalului cu adevarat eheltuit pentru constructia si


Inzestrarea liniilor concedate.

Capitalul social va puteh fi emis V, In acOi


si % In obligatii.
Proiectul de coneesie infatisat poart, semna-

tura lui A. de Simencourt si data : Paris, 28 fevruarie 1863.

Presedintele consiliului transmite cererea lui


Manessis ministrului luerarilor publice spre a-i da
cursul cuvenit. Acest din urma tnsa Ii exprima parerea ea nu s'ar puteh, face nicio lucrare, mai Inainte de a se lu intelegere cu Austria pentru statornicirea punctelor de legaturd cu drumurile de
fier ale acestei tari.
Primul ministru li raspunde, la 16 martie, ch,
nu Impartaseste aceasta ph' rere si-1 pofteste din nou
sa studieze propunerea si sa-i comuniee rezultatul.

In urma Intimpinarii ridicate de ministru ca


garantia de 70/0 ar fi prea urcata, Simencourt telegrafiaza din Paris lui Manessis ea poate primi
60/0, daca toate celelalte conditii raman neschimbate,.

Cu toate acestea, ministrul gdseste de euviinta


sa ceara instruqii dela Domn care se gasih, In
Moldova si dela care primeste urmatorul raspun
telegrafie:
Tecuei, 4/16 aprilie 1863.

Monsieur Alexandre Catargi, ministre des


travaux publics.
Bucarest

Je n'ai point compris la ncessit de votre d((peche; vous devriez prsenter sans retard, A la dcision du conseil, la concession pour les chemins

www.dacoromanica.ro

204

CAP. VIII.

DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

de fer demande par Pintermdiaire de Dassiadit


et Pexpdier sans retard pour que je l'approuve ;
une semblable concession, publie un moment plus
t6t, serait en mme temps utile et d'une immense
port& politique.
Prince Rgnant.
In urma acestei porunci domnesti, ministrul pe
deoparte telegrafiiaz indata lui Leroi, insarcinatul

de afaccri al lui Sim,encoart la Paris, c in trei


zile va ave rezultatul, iar pe dealtaparte se grbeste a intocmi, adouazi chiar, un referat ctre
consiliul ministrilor in care arata deosebirile Cu cari
se infAtiseaza propunerea, fat de foSta concesie a

printului Brancovan.
Dela consiliul ministrilor obtine hotarirea, care
Ins nu se d deck la 12 aprilie, ca mai inainte de
a se luA, In consideratie vreo concesie, _s se statorniceascd un caiet de insrcindri tip si apoi s
se publice, in pietele mari din Europa, bazele definitive dup' cari guvernul romAn ar puteh, acord
concesia.

Intre acestea, Baligot de Beyne seful cabinetului Domnitorului Caza, cu scrisoarea din 15
aprilie, comunic ministrului lucrrilor publice c
printul Domnitor, in vederea marelui numr de ce-

reri de concesii de drumuri de fier ce se infdtiseaz5.2, este de parere c ar trebui s, se gseascs


Dassiadi pare a fi avocatul societitli despre care vorbeste X. Portiers dupa
cum vom vedeb. mat la vale, In reelamatasa din //14 decemvrie 1863 adresati AdunitrIi deputatilor .5i care Manila., Impreuni cu Manessis, ata't pe hInga DomnItor,
cat si pe ldngi guvern, pentru dohdridirea concesiel.
'In afar& de propunerea Manessis-Simencourt $i de alieea a lui Maprogheni
C-ia, despre earl ne-am ocupat In treeut, s'a mat Infatisat, In 1863, pia, la data
scrIsorll lui Baligot

La 6 ianuarie, o cerere semnati Pouleau i Ward pentru linia Bucuresti-

GiurgIu, despre care vom vorbl la timp.

www.dacoromanica.ro

PROIECTUL DE CONCESIE A. DE SIMENCOURT

SO5

un mijloc prin care sa se constate caracterul mai


mult sau mai putin serios al solid tatorilor. Printul
crede csa acest mijloc ar puted fi Indatorirea de a
se depune prealabil o sum& Cu titlu de cautiune.
Aceast conditie trebue sd se Impace, bine Inteles,
Cu ofertele cele mai prielnice fAcute guvernului.
Pentru aceasta surnd s'ar puted pldt1 o dobAnd
de 6 /0.

Este probabil, adaugd Baligot, ca o asemenea


mdsurd Inlaturand mai multe cereri, guvernul n'ar

mai aved Inaintea lui cleat cereri serioase si nu


s'ar mai veded colportAndu-se o concesie obtinutd
dela Stat, prin cabinetele capitalistilor din Occident.
Domnitor voeste, Mara de aceasta,

se ja mdsuri spre a se puted prezentd, Camerei o


cerere de concesie, In acelas timp Cu Imprumutul
ce se aved In vedere.
Manessis, care fusese instiintat de ministrul
lucr'rilor publice despre hotdrtrea consiliului ministrilor din 12 aprilie, ca scrisoarea din 18 aprilie
Indreptatd tot cdtre presedintele consiliului, amintind cererea sa din 5 martie, aratd ca Imputernicitorul sdu are formata compania de capitalisti ; astfel cd nu va fi silit s se retragd, precum au fdcut
La 10 aprilie, V. Alecsandri d0'. din Iast uruditoarea telegram& ministruhti lucrArilor publice

Je vous donne avis que je vous enverrai, par prochain courrier, une de
mande de concession de chemins de fer en mon nom et comme reprsentant pluasieurs capitalistes anglais et &anal& Pal eu l'honneur d'entretenir de ce projet le
aPrince regnant qui ma conseill de vous transmettre ma demande sans retard.
InsfArsit, la 11 aprIlie, I. Len, Ewalt% ministerului lucrArilor pu lice A In
urma relatilion ce a dobAndit, Cu statornica sa locuintA, la Paris, a reusit sti alcfttueascA o companie din care rae parte, Intre altil, Ilaussmann pArintele prefectaint Seinei i Poujord'hieu IntreprinzAtor al mal multor cAi fierate din Spania
cari ar primi concesia ce fusese acordatA printului Brancovan JAM nick) modificare. Cere deci acea conceste.
In Meat de aceste douA din turn& cereri, carora nu li s'a dat niciun cUrs, de
buni seam& cf. au mai fost i altele, cart Ins& se pare eft n'au lsat urme prin arhive.

www.dacoromanica.ro

206

CAP. VIII. DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD

altii, fiindc n'au putut gsi_ capitalul trebuitor ; mai

mult Inca, Simencourt este gata ca pana in sase


saptamani dupa primirea concesiei dela guvern, sa
depund drept garantie pentru executarea lucrdrilor
contractate suma de 500 000 franci. Chestiunea dealtmintrelea nu s'ar prejudeca prin Incuviintarea con-

cesiei cerute, daca aceasta incuviintare s'ar da cu


re,zerva ca guvernul sa, ramaie- slobod de once legatura In cazui cand, pana la votarea concesiei de
Adunarea legiuitoare, s'ar ivi propuneri mai folositoare pentru tara,.
Ct se atinge de publicitate; aceasta s'ar face,
In modui cel mai nimerit si mai firesc de insus
concesionarul ca o urmare a concesiei, In intereresul formarii capitalului 4.
La 20 aprilie, primul ministru recomanda, colegului sdu dela lucrdrile publice cererea i motivele
lui _Manessis, rugandu-I s'A le la In deaproape bagare de seama, i s refereze consiliului ministrilor.

Referatul cerut de primul ministru, se Infatiseaza la 29 aprilie.


Prin acest referat, farsa a cercet, mai deaproape
chestiunea, ministrul lucrdrilor publice repeta gresala fcuta de Manessis prin scrisoarea din 18 aprilie,
aratand c cererea lui Simencourt, desi bazata pe
legea prin care s'a acordat concesia drumului de fier
din Valahia printului Bibescu Brancovan, are Insa
de obiect o relea mai Intinsd, ceici cuprinde i reteaua ce fusese acordatei lui Mavrogheni.
In acensa sorisoare Manessis, care nu prea pare a-i da bine searna de lucruri, afirma c. prin petitia din 5 martie ceruse liniile concedate atat 'ni Bramovan, cat lui Mavrogheni, de:gnu exista niciun cuvant In privinta acestor din urm5
lita( nici In acea petitie, niel in proiectul de concesie semnat de Simencourt
turat pe tanga. dama.

www.dacoromanica.ro

t
PROIECTUL DE CONCESIE A. DE SIMENCOURT

207

Daca se examineaza propunerea in amanun-

tele ei, zice ministrul, se vede ca ea este tot att


de vicioasa ca si cele data concesii votate de Adunare in 1862, cad desi garantia venitului curat este
fixata la 6 /o, se cere pamnturile depe proprietatile Statului si dreptul de exploatare a minelor fra
nicio plat : cereri foarte pgubitoare pentru Stat '.
Des1 nimeni nu ceruse, ministrul isi exprima
parerea c guvernul nu poate 'scan o con cesie definitiva, fara invoirea Camerei, ceea ce sti, toata
lumea. Dar o alta impiedicare se ivise : dispozitia
Domnitorului despre care se vorbia in scrisoarea
Jui Baligot i pe care ministrul o alatureaza in original pe lnga referatul ski. Deaceea ministrul este
de parere ca consiliul sa-1 autorizeze, in vederea
ordinului Domnitorului, nu numai s propuna imputernicitului lui Simencourt, modificarile cele mai
esentiale 2 la legile votate pentru_concesiunile dru-

murilor de fier din Romania, dar sa-i ceara si depunerea garantiei de 500 000 fr. inainte de a i se
acorda concesia provizorie.

Consiliul insa este de parere ca cererea de a


se depune garantia, inaintea acordarii unei concesii
provizorii, va inlatur pe toti concurentii seriosi.

La 30 aprilie, Manessis se adreseaza din nou


catre primul ministru, confirmAncl declaratiile ce a

facut cu scrisoarea lui precedenta si deslusind ea


n'a cerut deck concesia provizorie, iar cautia de
500 000 franci se va depune sase saptamni dupa,
1 Cu toate acestea conceal& provIzorie cerutA de LeAvre care, pe ling& acele* a.vantaje cu privire la pArnAnturl I la exploatarea mlneldr, prevede& o garanlie de venit curat de 8% a fost locuvlinlatA, dup& cum an vizut, In cAtev& zlle, t.r
a se ridic& asemenea obiectiuni.
* Pe mid Ins& nu le Indica.

www.dacoromanica.ro

208

CAP. VIII.- DIN DOMNIA LW CUZA-VODI

ce va dobAndl, prin votul Adunrii, concesia definitivd si caietul de sarcini.


Dupd o noud intervenire din partea presedintelui consiliului, ministrul luerrilor publice, in ziva
de 2 maiu, pe deoparte telegrafiaz Domnitorului
la Iasi, comunicandu-i prerea consiliului ministrilor relativ la depunerea prealabild a cautiei si cerndu-i ordine Cu privire la cererea lui Simencourt

care strueste de mai mult timp, prin Manessis,


pentru obtinerea concesiei provizorii ; iar pe dealtparte Infatiseaf, un nou referat consiliului ministrilor.

Prin acest referat, al crui rost nu se prea intelege, ministrul aminteste lucrrile savrsite dela
5 aprilie incoace cu privire la chestiunea Manessis,

propunerile din trecut si cele din urmd facute de


acesta, precum si ordinul Domnitorului cu privire
la depunerea cautiunii fnaintea drii unei concesii
provizorii si Incheie 6', nu poate acordh o asemenea concesie, fnainte de a primi rspunsul Domnitorului asupra raportului telegrafie ce i-a inaintat
si. c, se mrgineste deocamdat a inftish consiliului o notit, in care se aratd deosebirile fntre propunerea lui Simencourt si legile de concesie votate

pentru Mavrogheni si Brancovan.


La 3 maiu, Printul Cuza expediaz din Iasi urmtoarea telegram, drept rspuns la ordinele cerute de ministrul lucrArilor publice :

Au sujet des chemins de fer, faites pour le


mieux. Les rparations des rues de Iassy, c'est une
mauvaise plaisanterie. Dites moi quelle est la personne qui inspcte les travaux et les dirige et prenez

des mesures srieuses et nergiques ce sujet.


Prince Rgnant.

t
www.dacoromanica.ro

PROIECTUL DE CONCESIE A. DE S1MENCOURT

209

Fata de greutatile ce i se fa.ceau Cu privire la


epoca depunerii cautiunii, Manessis, prin scrisoarea din 27 maiu adresatb, primului ininistru, se obliga
a depune acea cautiune, in suma de 500 000 franci,

sase saptamani dupa ce va obtine concesia provizorie Aceasta cautiune va produce, in folosul de-

punatorilor, o dobanda de 60/0 pe an si le va fi


inapoiata sase saptamani dupa deschiderea Adunarii
legiuitoare daca, in acest rstimp, nu se va vota legea
pentru concesia definitiv in folosul lui Simencourt

si al tovarasilor
Adouazi presedintele consiliului trimite in original declaratia lui Manessis ministrului lucrarilor
publice, Cu rugdminte de a da cursul cuvenit propunerii acestuia.
In cele din urma, la 31 maiu, ministrul lucrarilor publice, printr'un scurt referat, propune consiliului ministrilor s se acorde concesia provizorie ceruta de Manessis reprezentantul lui Simencourt, atat pentru liniile din Valahia, cat i pentru
cele din Moldova, pe bazele legii ce fusese votata
In folosul printului Brancovan, cu modificarile
comunicate pana atunci consiliului, precum i cu
acelea continute in cea din urma declaratde a lui
Manessis cu data din 27 maiu 2.
Acest referat Wal niciun rezultat pentru Man essis.

Intre acestea, C. I. Lefvre, care fusese de curand

insarcinat de guvernul roman s negocieze cu casa


de banca London and County din Londra sau Cu
Dupli cum am vazut In cele de mal Inainte, Lefavre prIn conventia provIzorie se obliga a depune numal 300 000 fr. 1 aceasta dupa Inmanarea actulin de concesio dellnitiva.
9 Ark. minist lucr. publ. Dosarul No. 100 din 18 martie 1863.
4385

27

www.dacoromanica.ro

210

CAP VIII.

DIN DOMNIA LUI CUZA-VODX

orice alta banca sau capitalist, un Imprumut provizoriu de 100 000 livre sterling , se gAndi sa ceara

si dhnsul concesia cailor fierate din Valahia si In


acest scop Intocmi un proiect de concesie, pe care-1
trimise celor dol administra tori ai bancii numite

mai sus : Ph. P. Blyth i J. Hegan despre cari


am vorbit In cele de mai inainte.

In acest proiect se hotarih ca punct de unire


al retelei rombe Cu liniile austriace, Orsova, punct
privit ea cel mai prielnic intereselor
Cei doi administratori, cu data din 257amPra"I'u'e 1863,

rspund lui Lefvre ca sunt gata sa se insrcineze


cu aceasta daravera, insa numai cu conditia ca venitul garantat de guvern s fie de 8 /0, in loe de
6 CVO cum li se propusese i In schimb sa se imparta
pedindoua cu Statul tot venitul ce intAmplator ar
prisosi peste cel garantat 2
Manessis, care astepth Inca deslegarea cererii
sale, prinzAnd de buna seama de veste despre intentiunile lui Lefvre, serie la 2 iunie primului
nistru declarand ca desi Simencourt luase de baza
traseul votat pentru Bran,covanu, este totus gata
paraseasca i sa primeasca once alta clirectie
s'ar impune de guvern in interesul tarii, fie acum,
fie la darea concesiei definitive.
La 7/19 iunie Simencourt expediaza din Turin
ministrului lucrarilor publice o scrisoare pe care o
adresh acestui ministru Charles La fitte, unul din
cei dintAi si din cei mai bogati bancheri din Paris,

prin care acest din urma da asigurdri despre


cinstea i bunacredinta a lui Simencourt care-i
1 Monitorul, jurnal of. al Princip.-Unite-Rom., din 9 aprilie 1863, p. 280.
2 Arh. Ad. depulaiitor. Dosarul No. 15 din 21 noemvrie 1863, sesiunea VII.

www.dacoromanica.ro

PROJECTUL DE CONCES{E A. DE SIMENCOURT

21j

este prieten si care se ocupa, de mai multi ani, ca


intreprinderi de ci fierate atat In Franta, cat si In
Italia si in Spania.
Cu toate aceste struinte puse pentru indestularea cererii lui Manessis, la 8 iunie, In urma Incuviintarii consiliului ministrilor aprobate de Domn,
ministrul lucrarilor publice numeste o comisiune com-

pusa din Ion Ghica, M. Koganiceanu si inspectorul general Bonnet, cu insrcinarea de a cerceta
si a-si da parerea asupra propunerilor fcute de P.
Mavrogheni si C. I. Lefvre in privinta Infiintarii
cilor fierate In Principatele-Unite, fr sa pomeneasca cel putin de Manessis sau de Simencourt.
Aceasta comisiune, dealtmintrelea, pare ca nu s'a
intrunit niciodata.

Pe dud tratarile intre Al. St. Catargi ministrul


lucrarilor publice si C. I. Lefvre erau pe sfarsite
si se statornicise intelegerea pentru a se incredinta,
acestui din urma, conventia provizorie despre care

am vorbit in cele de mai Inainte, Manessis mai


adreseaza Inca o scrisoare catre presedintele consiliului, cu data din 17 iunie 1863, prin care-i atrage
luarea aminte asupra deosebirii interesului garantiei

la 6/n care ar trebui sa, plece cumpna


In folosul propunerii sale, propunere pe care, cu
toate acestea, ministrul lucrrilor publice cauta s'o
dela

80/n,

inlature, sub pretextul ca Simencourt n'ar cere


concesia generan, a cailor fierate din Romania decat

pentru speculatii de bursa. Ca dovada despre realitatea si soliditatea angajamentelor ce ja Imputernicitorul sau, Manessis arata ea Simencourt este
gata sa depun o cautiune de un mlion trei saptamani dupa, ce va obtine concesia si s Inceapsk

www.dacoromanica.ro

t
212

CAP. VIII. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD

dupti sase saptamani, lucrarile pregtitoare pentru


constructia celei intAi linii ce i se va Indic?), de guvern fie in Valahia, fie in Moldova.
Strueste deci a cere, in numele lui Simencourt,
fie concesia general, fie in deosebi aceea a Bator
din Valahia, Cu 6Vo garantje.

Vesteste in sfarsit ca pleaca el singur indat


la Paris, ' atat pentru a face s, se isealease de
catre Simencourt si tovarsii si caietul de sarcini,
eat si pentru a imboldi msurile necesare pentru
depunerea milionului.

Din acest moment


zice Manessis in scrisoarea sa ramane ea guvernul sa judece de ce
parte se gseste adevratul interes al Statului. Cat
despre clansul, pardseste Romania pentru putinul
timp trebuitor spre a pregti marea lucrare a Card
concesie o cere, cu adane convingere ca neprtinirea si dreptatea nu-i vor lipsi In aceast ocazie.
In aceeas zi presedintele consiliului trimite In
original ministrului lucrdrilor publice aceste din
urm propuneri ale lui Manessis, rugandu-1 sa,
binevoease a le supune deliberdrilor consiliului ministrilor in cea dintai sedint.

Dar guvernul cade la 11 octomvrie, fr ca


Manessis s obtina mult asteptatul rezultat.
Contele de Simencourt lucr nu numai in numele sau personal, dar si ca reprezentant al companiei generate de material de drumuri de fier din
Belgia Cu scaunul in Molembeck St. Jean es Bruxelles.

In aceast insusire, er inzestrat Cu procur,


subsemnata de Franpis Pauwels administrator si

tq-.)

www.dacoromanica.ro

%
PROIECTUL DE CONCESIE A. DE SIMENCOURT

213

director general al numitei companii si de Victor


Hobin directorul stabilimentelor Molembeck St. Jean
les Bruxelles.
Catre Inceputul lui noemvrie 1863, Simen,court

da, la rndul shu, procur lui Xavier Portier IntreprinzAtor de lucran i publice In Paris, cu insdrcinarea de a veni in Bucuresti s negocieze si s
facs, toate demersurile trebuincioase pentru dobAn-

direa concesiunii drumurilor de fier din Valahia,


sub rezerv Ins, ca tratatele si invoielele ce va
semna s, nu devie definitive, deck dup ratificarea
incredinttorului sdu.
Portier, dupd sosirea sa in Bucuresti, a InfAtisat

ministrului lucrarilor publice P. Orbescu un nou


project de concesiune si, pArAndu-i-se ca struintele
sale nu au succesul dorit, la 2 decemvrie s'a adresat

deadreptul Adunrii generale cu o petitie, pe lnga


care a alaturat o copie de pe concesia al carel ori-,
ginal II inftisase ministrului Indrituit.
Prin aceast petitie Portier arat Adunrii ca

A. de Simencourt si compania generala a materialelor de drum de fier, intreprinzatori ai mai multor mari linii fierate din Europa si, atunci chiar, ai
liniei

dela Rusciuc la Varna, In anul trecut au

trimis pe imputernicitul lor Manessis spre a cere

concesia drumurilor de fier din Valahia. Durd


lungi strui* ale acestuia pe lngA N. Kretzulescu presedintele consiliului ministrilor de atunci
si dupd mijlocirea avocatului, ce aveA societatea In
Bucuresti, pe lng6 Dornnitor, a izbutit s se dea
porunca domneasc fostului ministru al lucr,"rilor
publice Al. St. Catargi ca s acorde concesia cerut& de Simencourt.

www.dacoromanica.ro

t
214

CAP. VIII. -- DIN DOMNIA LUI CUZA-VOLA

Domnitorul aflandu-se in Moldova, a mai repetat ordinul sau Inteun mod hotaritor, pe cale telegrafica, cerAnd sa i se trimita concesia despre
care este vorba, spre a o Intarl.
Dupa acest din urna ordin, ministrul Catargi
a instiintat printr'o telegrama pe Leroi, Insarcinatul

de afaceri al lui Simencourt la Paris, ca in trei


zile va ave rezultatul, deoarece nu i-a mai ramas
cleat sa Infatiseze concesia consiliului ministrilor
si s'a o supun'a dupa aceea Intariturii domnesti.
Cu toate acestea, Catargi a prelungit lucrarile

pana la sosirea lui Lefvre In Bucuresti, and a


inlaturat cererea lui Simencourt i a dat lui Lefvre
si tovardsilor sal o alta con cesie, care s'a Infatisat
Adunarii de ministrul In functie.
Des concesia data este mai Impovaratoare pentru tara, dupa cum deputatii se pot incredint comparand-o cu aceea infatisata de dansul, dupa Indelungate staruinte din parte-i, sambata 30 noemvrie
ministrul i-a spus zice Portier ca n'are de gA,nd
sa Infatiseze concesia sa Adunarii, pentruca n'o gseste mai prielnica decAt pe a lui Lefvre.
Nu infra In cercetarea motivelor cari au Indemnat pe fostul ministru Catargi sa Inlature concesia

Simencourt si sa prefere pe a lui Lefvre, caci


aceasta face parte din drepturile Adunarii care,
luand In o dreapta consideratie strAmbatatea ce i
s'a facut lui si asuprirea ce rezulta pentru tara, va
harri cum va gasi de cuviinta ; treaba lui se margineste In a dovedl prin cifre foloasele propunerii
sale, fata de concesia data lui Lefvre:
1. Lefvre dobAndeste concesia pentru 95 ani,
dAnsul a propus numai 90 ani ;

t--

www.dacoromanica.ro

PROIECTUL DE CONCESIE A. DE SIMENCOURT

215

Lefvre se oblig a da drumurile gata peste


9 ani, dnsul peste 7 ani ;
Lefvre cere 8 /o interes garantat pe an, el
'7 V2V0

Lefvre fixeaz pretul unui kilomeiru la cifra


de 225 000 fr., dansul numai la 215 000 franci ;
Lefvre Insfarsit, pune cautie numai 300 000
franci, pe cand el pune un milion.

DacA concesia lui va fi desbatuta In sectii, el


va aveh prilejul s, dovedeasc ca din deosebirile

Insirate mai sus, rezult pentru tar un folos de


peste 111 milioane franci.
Aceast petitie, spre a puteh fi primit, de Adunare potrivit regulamentului, a fost sprijinit de urmatorii deputati : G. Cozadini, D. Veisescu, E.

Alcaz, Apostoleanu, D. Kornea, G. Arghiropulo,


L Docan, N. Mavrocordat Nicolescu.
Cu toate c shinbt 30 noemvrie ministrul spusese lui Portier, dup cum pretinde acesta, ca propu-4
nerea ce i-a Matt nu va fi Inflisat Adunrii, lunia
urmtoare 2 decemvrie, adic In aceeas sedint6 In

care s'a infatisat i petitia despre care este vorba,


si mai Inainte de a i se da cetire, ministrul lucrrilor publice depune pe biuroul Adunrii adresa sa
cu numb.' rul 13587 si cu data de duminice 1 decemvrie 1863, Insotit de propunerea Imputernicitului lui Simencourt, sub forma unui proiect de
conventie, ash dup cum Ii fusese prezentat de
ziceh ministrul de o expunere de
Portier,
motive care cuprinde rezultatul studiilor ce, In
unire cu consiliul tehnic, a facut acestei propuneri
comparativ cu aceea a lui Lefvre..
Lucrurile par a se fi pregtit In prip, cad, In

www.dacoromanica.ro

216

CAP. VIII. DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD

dosarul Adunrii deputatilor 1, adresa pomenit este


insotit, de referatul ctre consiliul de ministri pri-

vitor la chestiune, care pare a fi chiar originalul,


prevzut Cu numr (13583), Cu dat (30 noemvrie
1863), contrasemnat de Ver ghi eful de sectie din
minister, dar ne-semnat de ministru , precum si de
jurnalul ce pare a se fi pregdtit pentru acel consiliu, dar care este fr numr, Cu data sedintei
lasatd, in alb si ne-subscris de ministri. Aceste acte
par a se fi rtacit, din grabd, pe lAngd adresa ministrului si n'au lasat nicio urm in dosarul res.

pectiv al ministerului 2. Mara de aceasta, dintre acte


lipsi expunerea de motive pomenit in adresa mi-

nistrului si care nu s'a adus in Adunare dectit mai


tArziu, dupa cum se va vede mai la vale.
In aceeas sedinta dela 2 decemvrie 1863 s'a
mai adus inaintea Adunrii, dup cum am artat
In cele de mai inainte, atAt proiectul de lege pentru
concedarea din nou ctre P. Mavroghen i Lo Sapieha a cailor fierate din Moldova, cat si propunerea
de concesie pentru aceleasi cdi fierate facut de C. N.
Sufu, in numele companiei Salamanca-Delahante.

Adunarea hotardste ca toate aceste propuneri


de concesie, dimpreura cu petitia lui Portier, s
se trimit in cercetarea unei comisiuni speciale si
sa se retrag6, in acelas timp din studiul sectiilor
proiectul. de lege pentru concesia Lefvre, depus la
22 noemvrie, spre a se trimite aceleias comisiuni.
Comisiunea despre care este vorba, compus
din 7 membri, a fost aleasd, dupd cum am vazut
In cele de mai inainte, la sfarsitul sedintei.
1 No. 45 din 2 decemvrle 1863, sesiunea VII.
2 No. 100 din 18 martie 1863.

t
www.dacoromanica.ro

t
PROIECTUL DE CONCESIE A. DE SIMENCOURT

21.7

Jata acum deosebirile Intre propunerea lui Por-

tier si aceea ce fusese fdcut, de -ilianessis la 5


martie acelas an.
Se prsih, legatura cu Austria la Vulcan, adoptndu-se Intocmai liniile prevzute In proiectul Lefvre.

Concesionarii vor depune indat ce concesia va


fi statornicit o cautiune de un milion de franci, care
li se va Inapoi, In proportie cu executarea sectiilor.
Lucrrile vor incepe Indat dup promulgarea
legii de concesie si se vor sdvrsi In 7 ani, iar Intre

cauzele de fort major cari dau dreptul la prelungirea acestui termen, se prevede si crizele finan-

ciare cari ar aveh drept rezultat s, pue pe companie in neputint de a face s'O se opereze vrsmi ntele pentru valorile ce s'ar emite de dansa.
Aceast din urma dispozitie nu se afla In textul
francez al proiectului de conventie aldturat de Portier pe lnga petitia so catre Adunarea deputatilor,

care, in dar& de aceasta, este la fel cu proiectul


inftisat de ministru Adunrii.
Dispozitiile privitoare la cazul cAnd concesionarii n'ar svArs1 la timp toate sectiile, sunt intocmai pentru sectiile ne-terminate ; pentru sectiile terminate fls, concesionarii nu mai pierd dreptul
la garantda Statului pentru venit. Concesionarii isi
rezerva, d'ara de aceasta, dreptul de a Inceth lucr-

rile incepute si de a retrage cautiunea privitoare


la sectiile ce n,u vor fi terminate, In cazurile de
fort major prevdzute In concesie.
Concesionarii se vor bucur de dreptul concesiei Indat, ce ei, reprezentati prin Xavier Portier,
vor priml si subscrie caietul de Insarcinri.
28

4385

t
www.dacoromanica.ro

t
21.8

CAP. VIII. - DIN DOIVINIA LUI CUZA-VOD/

Scaunul societatii va fi la Paris sau la Bruxelles.


Capitalul social va puteh, fi emis 1/3 In actii si 2/3
in obligatii.

Reteaua este Impartita In 9 sectii si anume :


1. BucurestiGiurgiu ; 2. BucurestiPloiesti ; 3. PloiestiBuzau ; 4. BuzauBraila, spre a se uni Cu linia
Moldovei spre Galati ; 5. BucurestiSlatina ; 6. SlatinaCraiova ; 7. CraiovaOrsova ; 8. Din unja Bucu-

restiSlatina la Pitesti, prin valea Teleormanului ;


9. BuzauFocsani.
Se prevede dispozitia din concesia Lefvre CA

compania are dreptul de a nu asezh deal o singura cale, lucrdrile de art, Insa le va face de Indata pentru doua al ldsnd, pn, In momentul
asezarii caii adoua, trecerea libera publicului.
Suisurile si coborisurile se marginese 'Dana la

10 sau cel mult 'Ana la 15 la mie, Cu facultatea


de a se ridich in terenurile muntoase pana la 20 0/1:10,

terenuri In cari si razele curbelor vor pute fi seazute p,na la 300 metri. Pretutindeni aiurea minimum razei de curbura va fi de 350 metri.
Se orAndueste a, legea de expropriere si regulamentul pentru aplicarea ei trebue s, fie puse In
lucrare ()data cu legea de concesie si cel mai thrziu dupa sase luni.
In ceea ce priveste operatiile exproprierii, se
introduc dispozitiile din conventia pro vizorie Inche-

lath', Cu Lefvre si cuprinse In cloud, aliniate din


art, 9.
Concesionarii nu vor puteh fi indatoriti de a
plat mai mult de 350 franci hectarul pentru pan-Anturile in afar% de orase si targuri si cari s'ar gas1

www.dacoromanica.ro

PROIECTUL DE CONCES1E A. DE SIMENCOURT

219

la o indepartare de cel putin 1 000 metri dela centrele Cu o poporatie de mai mult de 2 000 suflete.

Pana la punerea in lucrare a legii de expropriere si pentru terenurile cari intra in perimetrul
determinat mai sus, concesionarii vor aveh facultatea de a depune provizoriu la tribunalul districtului, suma ce va fixa, ministrul lucrarilor publice
pentru despagubirea fiecarui proprietar Cu care nu
s'ar putea invol concesionarii, ramanand ca suma
definitiva sa se fixeze potrivit viitoarei legi de expropriere.

Guvernul garanteaza, concesionarilor un venit


de 71/2/, in afara, de cheltuelile de intretinere si
exploatare si de amortismentul capitalului social,

pentru un capital care se fixeaza neschhnbat la


suma d,e 215 000 franci de kilometru.
Concesionarii vor avea totdeauna dreptul de precadere pentru concesia ramurilor sau prelungirilor

liniilor cuprinse in reteaua concedata lor, sau a


oricaror alte linii cari ar sluji alte loCalitati.
Insfarsit, dispozitiile relative la regula rea nein-

telegerilor ce s'ar ivi intre concesionari si administratie, sunt lasate la o parte in proiectul de conventie infatisat de Portier.
Cu adresa din 4 decemvrie 1863, care insa n'a

fost primita de Adunare decat la 7 decernvrie,


ministrul lucrarilor publice, inainteaza expunerea de
motive sau, dupa cum o numeste de astadata, ex-

punerea de apreciatii despre care pomenia in


adresa pe Fang& care infatisase propunerea lui Pbrtier in sedinta dela 2 decemvrie :
Aceasta expunere, zice ministrul, neramanand in sedinta aratata pe biuroul onorabilei Adu-

www.dacoromanica.ro

220

CAP. VIII. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD.A.

nari, am onoare a o Inaint astazi d-voastre, spre


a o aveh in vedere la luarea In discutie a mentionatei propuneri.

In aceast expunere de apreciatii ministrul


Incepe prin a arata ca s'a crezut dator a tineh seama
de propunerea Portier si a o inaint Adunarii, spre
a o avea, in vedere In cazul cand concesia data lui
Lefvre, si care este numai vremelnica, n'ar fi ratificat de Adunare. Dealtmintrelea respingerea unei

concesii ar duce dupa sine amanarea chestiunii pe

un timp nedeterminat, &lid, pana s'ar priml alte


propuneri ; ceea ce ar fi in dauna trii, ale card
interese cer ca drumurile de fier sa se infiinteze
cat se poate mai curand.
Ca rezultat al studiului ce ha fa,' cut in consiliul

tehnic, ministrul arata principalele deosebiri intre


concesia Lefvre si propunerea Portier, deosebiri

cari rezulta lmurit din cele expuse Ora ad, insotindu-le de urmtoarele aprecien:
Desi Portier cere garantarea unui venit numai
de 7'/2 , dar in acest proeent nu intr si amortismentul, care nu poate fi mai mic decat 1/4 0/0, si nu
Imparte pedindoua cu Statul prisosul intamplator
peste venitul garantat.
In concesia Le/4re pretul kilometric se stabileste dup cheltuelile efective controlate de Stat.
Prin acest sistem se ajunge sau la reducerea chel-

tuelilor la o cifra pe cat se poate de mica, sau la


o constructie bine ingrijita carie da, In urma, eeonomi

In cheltuelile de Intretinere si exploatare.


Capitalul fixat de mai Inainte, cum prevede con-

cesia Portier, dei mai mic, inlatura controlul Statului si Indeamna pe concesionari la economii cari

t
www.dacoromanica.ro

t
PROIECTUL DE CONCESIE A. DE SIMENCOURT

221.

pot aveh de urmare un spor In cheltuelile de Intre-

tinere si exploatare. In tot cazul, chestiunea este


controversath si Imprejurdrile locale sau temporale
au un rol mai mare, deck principiul Insus.
In privinta dhinuirii concesiunii si a termenului
pentrn shvarsirea lucrarilor, avantajul este In mod
absolut de partea lui Portier dar, pe child Lefvre,
In caz de ne-shvArsire la timp a lucrarilor, pierde
dreptul concesiunii atat pentru sectiile isprvite cat
si pentru cele ne-isprhvite, pltindu-i-se valoarea lucrhrilor sau inteodath, sau prin anuitst,i socotite cu
8/o dobAnda ;

dupd propunerea lui Portier acest

drept nu se pierde deck pentru sectiile ne-ispravite,

multamindu-se, ce e drept, de a nu i se prat ca


despdgubire deck 6/o, pAnd la starsitul concesiei,

asupra capitalului ce va rezulth din pretuirea lucrdrilor executate si a materialelor adunate pe sectiile ne-isprhvite. Dupd propunerea lui Portier deci,
concesionarii ar puteh rhmaneh stApilni nu numai
pa sectille cele mai rodnice, dar si pe capetele principale ale retelei ; ceea ce ar fi In dauna Statului,
chruia i s'ar face neaparat conditii cu mult mai grele,
pentru concesia ramdsitei din reted, deck acelea ce
ar puteh dobandi pentru reteaua Intreagh.
Afar de acestea, intinderea dath cazurilor de
forta majorh, micsureazh foarte mutt probabilithtile
shvArsirii lucrrilor In termenul fixat prin propune-

rea Portier.
Duph concesia sa, Lefvre are dreptul de a deschide si exploath culcusurile de ch'rbuni de pamhnt

oriunde le-ar gsi, Ins, numai In cei dinthi 30 de


ani, iar pe cele deschise le poate exploath pe tot

www.dacoromanica.ro

222

CAP. VIII. DIN DOMNIA LUI CUZA.-VOD.A.

Pentru acest din urma timp este


scutit si de darea fixa, lar de darea proportional
numai pe 30 de ani. Drepturile proprietatilor particulare sunt rezervate.
Dupa propunerea Portier, dreptul excluziv al
exploatarii minelor se intinde numai asupra protimpul concesiei

prietatilor Statului din districtele strabatute de calea


fierata, dar pe langa carbuni se adauga i petrolul
care da", azi un. venit sigur.

Scutirea de once dare fixa, sau proportionald


este stipulata pentru tot timpul concesie0.
Dar ceea ce micsureazd mai mult deocamdata
seriozitatea acestei propuneri, este ca concesia definitiva nu poate fi primita deck de Simencourt, Portier neavAnd dreptul de a o face 3.
Cat pentru celelalte deosebiri intre concesia Lefvre i propunerea Portier, ministrul le gaseste putin

hotaritoare spre a figura In expunerea sa.


Adunarea hotaraste, Insedinta din 7 decemvrie,
sa se trimita comunicarea ministrului comisiunii
speciale ce este infiintata pentru cane fierate din
RomAnia.

La 10 decemvrie, Portier a InfAisat ministrului


Din textul conventiei nu rezultit miirginirea aoestui drept la timpul
dAinui concesia.

2 Ministrul se Inseal& ; propunerea Portier nu prevede asemenea scutiri.


'In propuaerea Portier se prevede. Cu toate acestea, c& d&nsul este autorizat
s& primeascii concesia; mlnistrul Ins& se Intemeiaz. poate, Maud aceast& artitare,

pe lmprejurarea di In procura lui Portier, despre care am vorbit In cele de mai


lnainte, se prevede c lratatele I Invoielele semnate de acesta, nu devin definitive

decAt dup& ce vor fi fost ratilicate de Simeneourt.


Mai thrziu ins, printr'o telegram& care se gliseste coplatii In dosarul Aduntirli deputatilor fdrd date! lucru obisnuit In lucriirfie de biurou de pe acele timpuri
and se observ5., Intre altele, o des&vfirsitii lipsa de respect pentru date si ortografia numelor proprit; ceeace ingreueazi In mod considerabil, fie zis In treac,At, cercetiirile de felui luerfirit de fat1) si care lipseste din dosarul ministerului, dar care
a fost comunicat& de ministru Adunfiril generale, la 29 ianuarie 1864, Simeneourtda
lut Portier Imputerniciri egale cu aceleape earl le are si el dela compania general&
din Belgia.

www.dacoromanica.ro

t
PROIECTUL DE CONCESIE A. DE SIMENCOURT

223

lucrarilor publice trei scrisori ce-i erau adresate :


una dela compania general de materiale de drum
de fier din Belgia si celelalte doua dela casele de
bane& Brugmann fils si Bischoffsheim el de
Hirsch, ambele din Bruxelles.
Prin cea dintai din aceste scrisori, semnata
de F. Pauwels si I. Hobin, se comunica ministrului
ca compania generala de material de drumuri de
fier din Bruxelles executh pe atunci lucrarile fortificatiilor dela Anvers a caror valoare trece de 50
milioane franci, precum si un drum de fier in Italia.
Afar& de aceasta, numita companie face furnituri importante in Franta, Spania, Rusia, s. a. Administratorii companiei fac parte din cele mai mari asezaminte de bane& din Belgia, si sunt din persoanele
cele mai onorabile, mai bogate si mai sus puse. Mai

departe scrisoarea da numele proprii si insusirile


a-Mt ale acestor administratori, cAt si ale cenzorilor
si ale bancherilor societatii si incheie prin a raga pe
guvern sa", ia informatie asupra numitei companii,

dela guvernul belgian si in deosebi dela ministful


afacerilor straine, al rsboiului, al finantelor si al
lucrarilor publice ; dela Banca Belgiei si cea din
Lige precum si dela casele de band, ale societatii :
Bischoffsheim et de Hirsch si Brugmann fils.
Aceasta scrisoare a fost comunicat Adunrii
de catre ministrul lucrarilor publice printr'o adresa
din decemvrie 1863, in care arat in acelas timp
ca prin celelalte doua scrisori dela bancherii societatii generale, ce i-au fost prezentate de Portier, i
se da asigurari despre reusita intreprinderii, mai
ales acuma Gantt compania se afla In vorba cu guvernul Austriei pentru dobndirea concesiei unei

t
www.dacoromanica.ro

t
224

CAP. -VIII. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD

linii pornind dela Grosswardein spre Klausenburg


si Kronstadt si mergnd pand la granita romn,

si i se spune ca, In cazul cnd guvernul ar gsi


de cuviintd, poate cere deslusiri asupra companiei
si dela Simon Sina bancher in Viena.
Inainte de a-si depune comisia special raportul
ssu cu privire la cererile de concesii pentru edite
fierate din Valahia, Portier, prin notele din 29 decemvrie 1863 si 27 ianuarie 1864 adresate, cea dintai deadreptul prezidentului acelei comisiuni, iar
cea deadoua prin mijlocirea ministrului lucrdrilor
publice, a propus urmtoarele modificri la proiectul
de concesie infatisat de dnsul.
Minele si minierele vor puteh fi deschise si exploatate de concesionari pe tot timpul concesiei, fdr

Ins, de a le constitui monopol peste termenul de


30 de ani dela data concesiei. Dreptul asupra exploatrii petroleului se desfiinteaza.
Se desfiinteaz, deasemenea, dintre cauzele de
fort, majora cari dau dreptul concesionarilor la o
prelungire a termenului de svarsire a liniilor, crizele financiare.
Concesionarii vor depune cautiunea indat, dupd
votul Adundrii si Inainte de ratificarea Domnitorului
Se schimbb, randuirea sectiilor dup, cum urmeaz, :

1. BucurestiGiurgiu ; 2. BrilaBuzdu In legtur cu unja Mol,dovei spre Galati ; 3. BucurestiPloiesti ; 4. Ploiesti Buz,u. Restul ca in proiect.

Concesionarii vor ava, facultatea, dup, aprobarea guvernului, s schimbe rnduirea sectillor In
interesul exploatrii.
Se indatoreste, in once caz, s. Inceap, lucrrile

www.dacoromanica.ro

PROIECTUL DE CONCESIE A. DE SIMENCOURT

prin sectia Bucuresti

225

Giurgiu si sa savarseasch,

aceasta, sectie astfel 1n.cat sa poata fi pusa In exploa-

tare cel mai tarziu trei ani dela data concesiei.

Lucrrile se vor urmh cu sectiile liniei dela


Bucure%i la Braila, pana la punctul de legatura cu
linia Moldovei spre Galati. Aceasth' linie va fi savarsita si pusa In exploatare In curs de cinci ani,
cel mult, dela aceeas data.
In cazul child lucrarile despre cari este vorba

n'ar fi savArsite In termenele fixate mai sus, guvernul va aveh dreptul, In cursul unui an, sa desfiinteze concesia, rhscumparand sectiile terminate
si puse in exploatare cu conditii desbatute prin arbitraj, avand de baza pretul kilometric de 215 000
franci fixat prin conventie.
Se desfiinteaza obligatia pentr-u guvern de a
pune In lucrare legea de expropriere sase luni cel
mai tArziu dupa legea de concesie, ramAnand ca
aceasta s se faca cat se va pute mai curand.
Pentru a se socotl venitul curat garantat cu 7'/24,

se va scadeh din venitul brut numai cheltuelile de


intretinere si de exploatare, nu 1nsa si amortismentul
care se cuprinde prin urmare In cei 7100. Socotelele
vor fi incheiate anual si se vor verifich de comisarul
guvernului 'Ana bite lun dupa 1ncheiere.

In caz de nepotrivire intre textul francez si ce


romAn, textul francez va fi luat de baza.
Aceste modifican i fusese mai dinainte comunicate verbal de Portier membrilor comisiunii speciale, In timpul discutiilor ce au avut loe In sanul
acelei comisiuni i.
1 Ad. dep. Dos. No. 45 din 2 decenwrie 1863. Minist. lucr. publ. Dos. No. 103
din 18 martie 1863.

20

4385

www.dacoromanica.ro

226

CAP. VIII. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD/

La 20 noemvrie 1863, adicd cu cloud,' zile mai

Inainte de a se depune pe biuroul Adunarii generale proiectul de lege pentru concesia Lefvre, s'a
Infatisat o atreia cerere de concesie pentru liniile
din Valahia atat prezidentului consiliului, cat si ministrului lucrarilor publiee, din partea lui Joseph
Mayers Imputernicitul lui Thomas Russell Crampton si tovarasilor sal din Londra.
Iatd conditiile In cari se Infatish noua propunere :
Compania se obligd a construi, In cel mai scurt

timp putincios, calea fierata dela Galati la Bucurest si dela Bucuresti la Giurgiu.
Aceste cloud sectii vor fi obligatorii pentru com-

panie, care va trebui sa. Inceapa lucrarile pe toata


unja deodata, pentru a o savarsi cat se poate mai
curand.

In afara de aceasta frisk guvernul roman da


companiei facultatea si dreptul de a construi si alte
ramuri sau linii principale, and mijloacele locale
precum si piata strain& vor fi priincioase unei asemenea Intreprinderi, si mai ales atunci cand se va

fi hotarit care este punctul Care care urmeaza sa


se Indrepte unja principala pentru a se legh cu Occidentul. Compania se obliga, la randul ei, de a construi toate aceste linii principale sau ramificatii In
urmatoarele conditii :

Pretul kilometric este statornicit de pe acum


la 200 000 franci.

Acest pret se va puted modified, prin buna Invoiald Intre guvern si companie, numai In cazul
cand Statul ar primi sa subscrie pentru apatra parte
din Intregul capital trebuitor pentru toate liniile concedate.

t
www.dacoromanica.ro

CEREREA LU1 J. MAYERS PENTRU TH. R. CRAMPTON

227

Guvernul va garanth, companiei un venit anual


curat de 71/20/0 asupra capitalului statornicit dupa
cum s'a aratat mai sus 1/40/ din suma garantata
ar fi destinata amoilismentului.
Dainuirea concesiei va fi de 95 de ani.

Pentru a Inlatura once IntArziere, compania


primeste de mai Inainte si se Indatore,ste a se supune tuturor conditiilor cuprinse In caietul de sarcini al lui P. Mavrogheni, astfel cum vor fi fost
Incuviintate i Intru cal se vor putea aplic, drumurilor de fier din Valahia.
Pentru aceleasi cuvinte compania va primi deasemenea conditiile din actul concesiei P. Mavrogheni, cu deosebirile anume prevazute i statornicite In propunerea sa.
Ministrul lucrarilor publice trimite chestiunea
In cercetarea consiliului tehnic. Consiliul, compus
din P. Donici, Bonnet si St. Lespezeanu, raspunde
prin jurnalul dela 5 decemvrie, ea propunerea nefiind destul de precisa n'a putut-o examina Salsa
fiindca propuitorul se retera la stipulatiile concesiei Mavrogheni, apoi i consiliul se refer& la examenul comparativ ce s'a facut pentru concesia Mavrogheni i propunerea Sufu,
Prin scrisoarea din 7 decemvrie 1863, adresata

ministrului lucrarilor publice, Mayers complecteaza propunerea sa dupa cum urmeaza :


Cele doaa linii se vor Impar' In 5 sectii
1. GiurgiuBucuresti 68 km. ; 2 BucurestiPloiesti
59 km. ; 3. Ploiesti Buzau 68 km.; 4. BuzauBraila
99 km. si 5. BrailaGalati 18 km. ; In total 312
kilometri.

Dupd primirea actului de concesie, se va de-

www.dacoromanica.ro

22&

CAP. VIII.

DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

pune la tezaurul Statului o cautiune de


In numerar.

300 000

fr.

Toate lucrarile vor fi savArsite cel mult In 5 ani.

Mayers adauga c peste cateva zile va 1110.Vs& un proiect amanuntit dimpreuna cu caietul de
sarcini.

Propunerile lui Mayers sunt Inaintate de


nistrul lucrarilor publice Adunarii generale, Cu adresa
sa din 11 decemvrie 1863 In sedinta din 13 de-

cemvrie, Adunarea le trimite In cercetarea comisiunii speciale pentru cal fierate.


La 16 decemvrie Mayers infatiseaza ministerului lucrdrilor publice proiectul complect de concesle, fnsotit de caietul de sarcini.
Iata principalele dispozitii ale acestui project de
concesie (Anexe, p. 408-421).
Concesia ce se da lui Thomas Russell Crampton, tovarasilor sai i lui Joseph Mayers va Incepe

din ziva ratificarii ei de corpul legislativ si va lua


sfarsit la 31 decemvrie 1963.
Concesia are de obiect constructia i exploatarea liniei care va incepe dela Barbosi, punct de legatura, aproape de Galati, cu linia Moldovei si treand prin Bri1a, Buzau, Ploiesti i Bucuresti, va
ajunge la Giurgiu, pAn, la un punct ce se va 1-iotart In urma.

Lucrarile pe aceasta linie care va fi obligatorie pentru companie, vor incepe deodata pe toata
In adresa sa ministrul observa ca procura MI Mayers este numal pentru
Unta BucurestiGiurgm. In adevr Mayers Inf&tisase la Inceput ca Imputernicire,
numai o telegram& a consulului general brItanic din Constantinopole, uncle se an,
Crampton, catre cal din Bucuresti, adeverit. de acest din urink in care nu er&
vorba cleat de acea linie. La 21 deeemvrie Ins& Mayers a Infatisat ministerului lucarilor publice o procur& In regul& din partea lui Th. B. Crampton prin care-i d
pline puteri pentru a negoci. til Inchei& concesia adrumurilor de fler din provincia
Valahia.

www.dacoromanica.ro

CEREREA LUI J. MAYERS PENTRU TH. R. CRAMPTON

229

lungimea ei, spre a fi terminate cat se poate "de


curand.

Guvernul se va Inelege Cu compania pentru


prelungirea liniei dela Bucu-resti la Craiova, Inainte
de savarsirea celei dintai
Cat pentru linia care va trebui sa ajunga la gra-

nita austriaca, compania se va intelege Cu guvernul Indata ce se va hotarl care este punctul catre
care trebue sa se Indrepte aceasta linie.
Linia va fi Impartita In 5 sectii 1. GiurgiuBu-

curesti ; 2. BrailaBuzau ; 3. BrailaBarbosi ; 4. BucurestiPloiesti ; 5. Ploi esti Buzau.


Concesionarii se Indatoresc a Incepe studiile
indat dupa promulgarea legii de concesie si a savarsi sectia intdi In 2 y2 ani, sectille cloud i trei In
3 ani, iar sectiile patru i cinci in 5 ani, dela data
ratificarii con cesiei.

Dispozitiile relative la cazul cand lucrarile n'ar

fi terminate la timp, sunt la fel cu cele prevazute


In proiectul de concesie Mavrogheni din 1863 modificat prin propunerile lui Brassey facute cu oca-

zia trimiterii nouii redactii a acelei concesii si a


caietului de sarcini, asa dupa cum s'a artat In .capitolul VII, Cu deosebire ca pretal de rascumparare
este fixat la suma de 220 000 fr. pe kilometru, pret

asupra caruia se aplica i venitul curat garantat


de Stat.
Cautiunea va fi de 300 000 fr.. va produce o dobanda de 71/40/ in folosul concesionarilor si va ramOneh dobandita Statului In cazul cand concesionarii ar paras concesia.
Statul garanteaza concesionarilor ca venit curat
al intreprinderii o dobanda anuila, de 7 th'io, asu7

www.dacoromanica.ro

t
230

CAP. VIII. DIN DOMNIA LUI CUZA.-VODI

pra unui capital fixat pe riscul si periculul concesionarilor, la suma totald de 220 000 franci de kim liniar

al drumului de fier construit si pus In exploatare.


Toate celelalte dispozitii din acest proiect prezentat de Joseph Mayers sunt deasemenea intocmai cu cele din pr9iectul Mavrogheni din 1863 modificat prin propunerile lui Brassey, facute inainte
de fuziunea cu compania Salarrbanca-Delahante.
S'a lasat la o parte numai, bine inteles, tot ce priva
dreptul de exploatare a minelor, pe care Mayers nu-1
cere, si facandu-se in text schimbrile neaprat tre-

buitoare pentru aplicarea lui la liniile din Valahia.


Deasemenea caietul de sarcini este copiat dup
cel alturat pe lAng5, concesia provizorie a lui Mavrogheni din 1863, cu schimbrile neapdrat trebuitoare pentru a-1 potrivl acestor din urm, linii.
Proiectul de concesie si caiet de sarcini Infatisat de Mayeri, se depune pe biuroul Adunrii
cu adresa ministrului lucrrilor publice din 28 decemvrie 1863 si, In sedinta din aceeas zi, Adunarea
11 trimite comisiunii specialepentru cercetarea proiec-

telor de concesiune de cai fierate In Principate t.


Comisiunea luand in cercetare cele trei cereri
de concesie pentru cile fierate din Valahia si g-

sind mai multe nedumeriri In proiectul de lege


pentru concesia provizorie acordat, lui Lefvre, a
cerut ministrului lucrrilor publice s,-i trimit, si
textul francez.
Ministrul, cu adresa sa din 4 decemvrie 1863,

a trimis un text francez ce i s'a dat, in urma, de


Lefvre.
1 Ad. dep. Dosarul No. 64 din 24 decemvrie 1863. Minist. luer. pubt. Dos.
No. 105 din 8 decemvrie 1863.

www.dacoromanica.ro

MODIFICLRI frr PROIECTUL LEFEVRE $I COMP.

231

In acest text comisiunea a gasit o concesie Cu


totul deosebit, de proiectul guvernului si de concesia provizorie. Jata In adevr principalele modificari Introduse :

In ceea ce priveste Intinderea retelei, se prevede ca unja va uni granita austriaca% cu Galatii si,
trecAnd prin sau pe lnga Bucuresti, Ploie,sti, Buzau
si Braila, se va lega la Barbosi cu drumurile de fier
din Moldova spre Galati. Se vor face deasemenea
doua ramuri : una spre Pitesti, lar cealalta dela Bucuresti Spre Giurgiu.
Linia se Imparte in 7 sectii :1. BucurestiGiurgiu ;

2. BuzauBraila ; 3. BuzauPloiesti ; 4. BucurestiPloiesti ; 5. dela Bucuresti la inceputul ramurii spr


Pitesti ; 6. Ramura spre Pitesti si 7. dela Braila la
Barbosi, MO Galati, punct de legatur, Cu drumurile Moldovei.

Din acest text rezulta' ca se lasa la o parte unja


dela Inceputul ramurii spre Pitesti pan& la Orsova
precum si sectia BuzauFocsani, prevazute In convenia provizorie.

Mara de aceasta, desi este vorba de legatura


cu liniile austriace, se lasa, la o parte punctul Orsoya, fara, sa se ara' te alt punct In care ar urma
sa se faca aceasta legaturd.
Comisiunea cerandu-i deslusiri asupra acestei
din urma nedumeriri, Lefvre lamureste chestiunea
printr'o redactie ulterioar, in care se explica limpede ca constructia liniei plecand dela Pitesti sau
din punctul de ramificare depe linia Pitesti pA,n, la

granita Austriei, se va amAna pAna cand directia


acestei linii va fi fost hotarlt, de guvern. In urma,
ministrul lucrrilor publice se va Intelege cu com-

t
www.dacoromanica.ro

232

CAP. VIII. - DIN DOMNIA LITI CUZA-VODI

pania asupra sumei ce va fi de cheltuit pentru aceasta


linie, cu garantia de 71/2010. La cazul cand nu s'ar

Invol, guvernul va avea dreptul sa se Inteleag

Cu

altii, Irisa numai In conditiile ce au fost oferite com-

paniei care, la preturi egale, va avea, totdeauna


precadere.
Daca Adunarea electiva ar gasi neindesturatoare

cautiunea de 300 000 franci, ea se va putea ridica


la 2 500 000 franci.

Cautiunea va fi Inapoiata cu 6 0/0 dobnd, pe


an, dup, savarsirea celei dintAi sectii.
Concesionarii isi rezerva dreptul de cesiune si
de formare a unei societati anonime, asa, dupa cum
este prevazut In conventia provizorie acordat, lui
Mavrogheni In 1863; In ceea ce priveste realizarea
-capitalului social frisa, li se acorda deplina libertate

de a face once operatie financiara si de a emite


.a,ctii si obligatii cu dobanda si In conditiile ce li se
vor parea mai prielnice.
Concesionarii nu-si mai iau obligatia de a construl

lucrarile de art, pentru dou cal ; pe raurile principale insa aceste lucrari vor fi statornicite asa Incat

s asigure o trecere libera si gratuita, cu piciorul


si cu trasurile, In intervalul dintre trenuri.
Judecarea neintelegerilor dintre guvern si concesionari nu mai este lasata In competenta consiliului de stat, ci se adopta in aceasta privinta Intocmai
dispozitiile propuse de Brassey ca modificare a conventiei provizoril acordate lui 111-avrogheni In 1863.

Cu privire la exproprieri, noul text al lui Lefvre fixa, un maximum de 1 000 fr. de hectar In
interiorul perimetrului, cu raza de 1 000 m, ce Incun-

jura centrele cu o poporatie de mai mult de 2 000

t
www.dacoromanica.ro

t
MODIFICA RI IN PROIECTUL LEFEVRE $l COMP.

233

suflete si pentru care, potrivit conventiei provizorii,


pretul se determina printeo expertiza contradictorie.
Dupd observatiile comisiunii, Lefvre a modificat redactia, revenind la dispozitiile din conventie.
In textul- francez cel nou Lefvre coboara pro-

centul anual pentru venitul curat garantat dela


8 la 7 V2, dar specified ca in acest procent nu intra
si amortismentul.
Mara de aceasta, fixeaza pentru intreaga linie,
care are in total o lungime de 416 km., un capital
total de 4 500 000 livre sterling sou de 112 500 000
franci asupra caruia s se aplice garantia de 7'12/0;
eeea ce face pe kilometru aproape 270 433 franci,
In loe de 225 000 fr. cttt se prevedeb, in conventia

provizorie ca un maximum.
Astfel in propunerile cele noui Lefvre pe deoparte inlatura pal-tile cele mai grele de construit
din reteaua prevazuta in conventia sa, iar pe dealtaparte sporeste capitalul asupra cruia se aplica ga-

rantia interesului, cu peste 45 000 franci de kilometru.


In urma observatiilor comisiunii, Lefvre a in.laturat totalul de 4 500 000 livre sterling, revenind la

pretul de 225 000 fr. de km., irisa nu ca un maximum, ci ca un pret fixat de mai inainte oricare ar
fi cheltueala adevarata.
Noua propunere prevede infiintarea unui fond
de rezerv In conditille-cuprinse in conventia provizorie a lui Mavrogheni din 1863 avnd aceeas
menire, cu deosebire ca nu se va intrebuint, si
pentru infiintarea treptata a unei adoua cal, cum se
statorniceste prin aceasta din urma conventie.
0 alta innoire cuprins in noua propunere, era
4385

30

t
www.dacoromanica.ro

234

CAP. VIII. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD

infiintarea unui fond de rezervd de o fire cu totul


deosebit, In prevederea cazului cAnd, in cei dinti

ani ai exploatarii, guvernul ar gsi mai nimerit s


insrcineze chiar pe companie, cu grija p1ii neajunsului intmpltor al venitului garantat. In acest
scop compania er indrituit s, adauge, pe lng,

capitalul social, o sum care nu va pute trece


peste 500 000 livre sterling si care va fi reprezentata

prin aetii sau obligatii, emise cu garantia Statului


de 71/20/o.

In cazul and venitul curat al sectiilor puse in


explemtare n'ar atinge cifra de 7 Mo, compania va
aveh dreptul de a vinde, in cele mai bune conditii,
un numAr de actii sau obligatii indestuldtor pentru
a acoperi neajunsul venitului anual garantat de Stat.
Compania, intr'un termen de trei luni, va trebui
sa, inftiseze ministerului lucrrilor publice, ca acte
justificative, borderourile agentilor de schimb si ale
samsarilor cari vor fi vndut zisele actii sau obligatii.

Textul francez d ca motiv pentru infiintarea


acestui fond de rezerv
ministrul, in scrisoarea
cu care inainteaz acel text Adunrii, isi insus'este
motivul inlesnirea ce s'ar aduce Statului inlturndu-se pli neprevzute, cari ar pute s turbure bugetul.
In cazul end venitul curat al exploatrii ar
trece peste 8/o, prisosul se va imprt,1 pe dindou,
Cu Statul.

La cauzele de fort major cari indrituesc pe


concesionari de a eere prelungirea termenului de
9 ani, in care sunt datori s," svrseasc toate liniile,

se adaugd

greva lucrtorilor Intrebuintati la


constructia drumului de fier.
i

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL COMISIUNII SPEC1ALE A ADUNIRII GENERALE

335

Anuitatea ce s'ar MAt con cesionarilor, in cazul


cand ar fi scosi din drepturile concesiunii din cauza
de intarziere in executarea lucra'rilor, va fi socotit&
Cu 7 1/20/o, in loe de 8/o.

Pe lnga textul francez al concesiei, inaintat


Adunarii Cu adresa ministrului lucrarilor publice
din 4 decemvrie 1863, Lefvre alaturase si un calet
de sarcini care, In afara de dispozitiile deosebite
cuprinse in concesie, sub toate celelalte puncte de
vedere era zice ministrulintocmai cu cel statornicit de guvern pentru reteaua din Moldova si care
fusese depus pe biuroul Adunrii in sedinta din 2
decemvrie, data cu proiectul de lege pentru concesia P. Mavrogheni.
Acest caiet de sarcini cuprindea totus dispozitia neobisnuita ea daca nu s'ar ga.s1 materialul
trebuitor pentru balast in vecinatatile localitatilor
strabatute de drumul de fier intre Buzau si Braila,
concesionarii pot set nu pue balast, sporind inset
cu 50010 nutneirul traverselorl.
Comisiunea special& aleas de Adunarea gene-

rai cu insarcinarea de a cerceta cererile de concesii pentru calle fierate din Romania, a depus raportul privitor la reteaua din Valahia, semnat de
Ion Ghica, in sedinta din 3 fevruarie 1864 (Anexe,
p. 364-375.1

Adunarea II trimite spre a fi desbtut in sectii.


In privirile sale generale, raportul arata ca pen' A vedeb.: aRaportul comisiunii asupra proiectulut de lege pentru concesia
drumurilor de tier ale Romniel din partea de dincoace de MIlcova prezentat de I.
Ghica In sedinta Adunrli generale din 3 fevruarie 1861 (Anexe, p. 372). Caletul de
sarcini despre care este vorba ata In acest raport, cat si In adresa ministrului din
4 decemvrie, nu se afl, In dosarul respecIlv al Adunirii deputatilor (No. 15 din 21
noemvrie 1863), lar In arhiva ministerului luertirilor publice nu s'a gasit dosarul
relativ la concesia LefIvre.

t
www.dacoromanica.ro

t
236

CAP-. VIII.- DIN DOMN1A LUI CUZA-VODA.

tru a se Inlesni drumul spre Orient i In vederea


greuttilor ce Intimpin navigatia pe Dunre la gurile acestui fluvi-u., s'a infiintat unja CemavodaKtistendj.
Adevrata linie ins menit s, uneasc Occiden-

tul cu Orientul este aceea care, pornind din Calais,


trece prin Paris, Strasbourg, Mnchen, Viena, Pesta
si se Indreapt, spre Constantinopole. Dela Pesta la
Consta.ntinopole numai dou, directii sunt cu putint :

una prin Belgrad, Serbia si Bulgaria; cealalt prin


Romania, Rusciuc si Adrianopole.
Cea dintai desi mai scurtd, este mai anevoie de
executat, deaceea adoua este preferit de toat, lumea.

Pentru consideratii politice si strategice ins, guvernul Austriei nu a voit s, Inlesneascd si s Incurajeze formarea capitalurilor pentru prelungirea
liniei dela Bazias spre Orsova care, plecand deacolo

si mergand mai departe In Romania, pela Craiova


si Bucuresti, pan& la Giurgiu, ar hard-00, cele mai
mari Inlesniri de constructie si prin urmare si de cost.

Sunt patru puncte prin cari cile fierate din


Valahia s'ar puteb, leg cu cele austriace : prin Or-

soya, cu drumul de fier dela Bazias, care ar da o


linie trecand prin Craiova si Bucuresti la Giurgiu,
avand In Romania o lungime cam de 400 km. ; prin
punctul Vulcan, cu drumul dela Arad, unja urmand
In 'tar valea Jiului, prin Targul-Jiu pana la Craiova
si deacolo la Bucuresti si Giurgiu, avand o lungime
de vreo 410 km.; prin Turnul-Ros pe valea Oltului,
prin Pitesti, la Bucuresti si Giurgiu, linia avand In tar
aproape 300 km. si, insfarsit, printr'un punct depe

valea Prahovei sau a Buzului, cu o lunghne dela


granita Austriei pan, la Dunre cam de 200 km-

o
www.dacoromanica.ro

%
RAPORTUL COMISIUNII SPECIALE A ADUNIRII GENERALE

237

Guvernul austriac struind astazi pe 'taiga capitalist pentru tnfiintarea liniei dela Arad la Sibiu,
ne sileste si pe noi de a ne lega Cu Austria prin
valea Oltului, deoarece mult, vreme nu vom putea

gasi o companie care s se fnsrcineze cu statornicirea liniei dela Orsova pana in aceasta din
urm, vale.
Altfel s'ar petrece lu 'ruffle daca noi ne-am gasi
astazi inaintati Cu constructia unei linii fierate dela

Orsova in spre Giurgiu, atunci nicio companie nu


s'ar fi putut insrcina Cu unja AradSibiu si am fi
silit noi pe Austria sa sacrifice interesele companiei
de navigatie pe Dunare, careia i-a asigurat un venit
curat foarte mare, si s construeasca unja BaziasOrsova pentru complectarea drumului Orientului ;
am fi avut astfel, pe pamAntul nostru, unja de tranzit

cea mai lung, si in acela timp cea mai prielnic,


attlt spre Giurgiu at si spre Br'ila.

Anul trecut ar mai fi fost Inca timp poate s


obtinem linia Jiului, astazi ins este de temut ca
vom fi nevoiti s, ne multainim cu unja Oltului.
Mai departe, raportul face o amanuntit dare

de seama asupra proiectului de lege 5nfatisat de


guvern pentru concesia Lefvre, in comparatie cu
propunerile lui Portier ,si ale lui Mayers. In aceasta
comparatie se sine socoteal atAt de modificarile comunicate treptat OM atunci comisiunii de cei trei
concurenti fie deadreptul, fie prin mijlocirea mi-

nistrului lucrrilor pubtice, cat si de intelegerlle


statornicite asupra unor puncte, intre dnsii si comisiune, in timpul desbaterilor.
Ca si pentru caile fierate din Moldova insa, comisiunea nu se pronunt, pe care din cele trei pro-

www.dacoromanica.ro

238

CAP. VIII. -DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

puneri cercetate o gaseste mai prielnica, lasand


aceasta sarcina In seama comitetului delegatilor
dup5, ce propunerile despre cari este vorba se vor
fi discutat In sectii.
Prin depunerea raportului comisiunii speciale
si trimiterea lui In studiul sectiilor, nu s'a pus capt
cererilor de mclificare la proiectele de concesie Inftisate, ci propunatorii lor au urmat mai departe
Cu asemenea cereri, adresan.du-le de astadata coMitetului delegatilor fie deadreptul, fie pria ministerul lucrarilor publice. S'a ivit chiar un alpatrulea
concurent, mai norocos dupa cum vom vede, decat

ceilalti trei, deoarece desi venit la urinal el a fost


ale,sul.

Inainte de a ne ocuph de cererea noului venit,


vom continua sa enumeram propunerile de modificare ale celor vechi.
La 12 fevruarie 1864, Lefvre adresandu-se lui
Plagino, membru in comitetul delegatilor, li adevereste In scris rezumatul convorbirii ce avusese cu
dansul in ajun.
Desi privi, concesia sa ca o lucrare bine studiat, a modificat-o potrivindu-se cererilor ce i-au
fost facute spre acest sfrsit ; dar fiindca astazi
proiectul sau dintaiu. se gdseste mai prielnic pentru
tar, se Intoarce cu bunavoie la dansul, inai mult
Inca, pentru a Inlesni. lucrarile Adunarii si a o scutl
de o disci* noua, declara ca primeste dinainte conditiile cari s'ar voth pentru reteaua Moldovei, adica
acelas procent pentru garantia interesului, acelas
caiet de sarcini si aceeas cautiune. Pastreaza numai cifra de 225 003 fr. de kilometru in vederea
greutatilor invederate pe care le infatiseaza reteaua

o
www.dacoromanica.ro

NOU1 MODIFICXRI ALE PROIECTULUI LEFEVRE

239

din Valahia, pentru lucrarile de arta foarte Insemnate ce sunt de facut pentru a trece peste numeroasele rhuri Intlnite de linie ; ceea ce n'are loe pentru reteaua din Moldova.

Declara In acelas timp, ea daca Adunarea socoteste ca nu este In folosul tarii de a se legh cu
reteaua austriaca prin Turnul-Ros, si se cere unja
Orsova prin Craiova i Slatina, el se Intoarce t'ara
nicio greutate la acest traseu, care formeaza baza
concesiei provizorii ce-i fusese acordata. Singurul
fapt al dizolvarii Reichsrathului austriac far sa se
fi votat unja dela Arad la Hermanstadt, poate pune la
adapost interesele foarte serioase ale micii

De aceea el se pune cu totul la dispozitja guvernului si. a Adunrii spre a lu initiativa, arathndu-se gata de a prelungl reteaua nu numai Orla la

Orsova, dar chiar pnd la Bazia.


Incheie, cerand sa se modifice concesia In conseo-venta.

lata acum modificarile aduse, pe urma acestei


scrisori, proiectului de concesie.
Linia va plec, dela Orsova, granita austriaca,
trecand prin sau pe lAnga Craiova, Slatina, Bucuresti, Ploiesti, Buzu Braila, se va legh la Bar-

bosi, aproape de Galati, cu drumurile de fier din


Moldova si va aveh trei ramuri : spre Pitesti; dela
Bucuresti spre Giurgiu si dela Buzau spre Focsani
In conditiile prevazute de conventia provizorie.
Concesia definitiva va A data lui Lefvre i tovarasilor sal pe temeiul varsamAntului unei cautiuni

de 300 000 fr., care va fi depusa inaintea oricarei


discutii a proiectului de concesie. Aceast cautie
va ramneh dobandita de plin drept, In folosul Sta-

www.dacoromanica.ro

240

CAP. VIII.-DIN DOMNIA LVI CUZA-VOD

tului daca, In termen de 9 luni dela darea concesiei


definitive, depozitul de 300 000 fr. nu va fi urmat
de un varsamant de 4 700 000 fr. formand complementul unei cautiuni definitive fixata la 5 milioane
de franci. Aceasta cautiune definitiv va produce
o dobanda de 70/o In folosul concesionarilor si nu
le va fi inapoiata deck dup terminarea celor din-

01 9 seetii din cele 10 In cat se Imparte reteaua.


Statutele societatii se vor depune la ministerul
lucrarilor pub lice In acelas timp cu suma de 4 700 000

fr. aratata mai sus.


Statutele vor fi privite ca Ineuviintate, dac
nicio observatie nu se va face companiei In timp
de o lun dup depunerea lor.
Dreptul de cesiune si de formare a unei societati anonime se pastreaza asa cum este statornicit
In textul francez prezentat mai Inainte.
Pe MO cele 7 sectii prevazute in acest din.
urma text, se adauga : sectia 8. din ramura Pitesti, la Craiova sectia 9. Craiova

Orsova si secti a

10. Buzau la Focsani, daca va fi loc.


In ceea ce priveste sectia Br' ila - Barbosi se pri-

mesc clauzele cuprinse In concesia liniei Siretului.


Compania este autorizata a se constitul Indata

cu capital Indestultor pentru constructia si exploatarea celor dintai 7 seetii, ramanand a-si sporl

In urma capitalul pentru constructia celorlalte 3


sectii.

Cele dintai 7 sectii se vor savarsi In 5 ani

dela primirea concesiei definitive, iar restul dupa


9 ani.
Cele dintAi 9 sectii sunt obligatorii i daca nu
s'ar realiza capitalul trebuitor pentru sectiile 8 si 9

www.dacoromanica.ro

NOUI MODIFICRI ALE PROIECTULUI LEFEVRE

241

si nu s'ar shvArs1 aceste sectii la timp, compania


va fi supush clauzelor penale stipulate In concesie
pentru cazurile de intArziere.

Capitalul pentru ramura Focsanilor va puteh


sh nu se constitue, deal chid constructia acestei
ramuri ar deveni obligatorie.
Terasamentele si lucrhrile de arth pe intreaga li-

nie se vor puteh executh pentru o singurh, cale, in


ceeace priveste lus podurile pe raurile principale
se phstreazh dispozitia din textul francez precedent.
In apropierea statiilor si a oraselor drumul de
fier va fi desphrtit de propriettile mrginase prin
garduri sau alte despartituri de lemn ; se vor luh
lush mhsuri pentru a se Infiinth, la timp priincios si
pe unde se va puieh, garduri vii.
Dispozitia din caietul de sarcini, prin care compania se scuteste de a pune balast, In cazul chnd
materialul trebuincios nu s'ar gas' prin vecindthtile
localittilor strAbatute de drumul de fier intre Buziau

si Braila, sporind In schimb cu 50 0/0 numrul traverselor, se Introduce In chiar textul concesiei.
Dispozitiile privitoare la judecarea neIntelegerilor dintre guvern si concesionari, vor fi la fel cu

acelea ce se vor voth de Adunare pentru reteaua


din Moldova.

Procentul Tenitului garantat se reduce la 7 V4


asupra unui capital fixat, pe riscul si periculul concesionarilor, la cifra de 225 000 fr. de kilometru.
Despre fondul rle rezerva de 500 000 livre sterling destinat la plata neajunsului venitului garantat,
nu mai este vorba In acest din urma proiect:

Prisosul peste un venit curat de 8 Vo, se va


Imprti pe dindouh cu Statul.
4385

31

www.dacoromanica.ro

242

CAP. VIII.

DIN DONINIA LUI CUZA-VOD

Daca compania n'ar pute, invoch., in caz de


ne-ispravire a retelei la timp, una din cauzele cari-i

da dreptul la o prelungire de termen, Statul va


fi In drept :
De a confisch partea proportionala din cautiunea Inca ne-restituital.
De a-si Insusl toatc lucrarile Incepute pe sectiile ne-s'avarsite Inca, l'ara ca compania sa alba

drept la cea mai mica despagubire.


De a executh, pe socoteala sa sau de a adjudech la altii continuarea lucrarilor.
De a rascumparh pe socoteala sa sau de a
adjudecO ahora, Cu pretul de 225 000 fr. de km.,
sectiile puse In exploatare.
In cazul cand aceasta din urma pedeapsa nu
ar fi aplicata companiei, ea va ramane, stapan,'
pe sectiile savarsite si va urnA, de a le exploath
pe socoteala sa cu minimum de garantie de 7 V,
asigurata de Stat.
In caz de deosebire Intre textul romn si cel
francez, acest din urm, va fi luat de baza.
Caietul de sarcini va fi asemenea celui adoptat

pentru calle fierate din Moldova, Intrucat nu va


cuprinde dispozitii protivnice celor din concesia Lefvre. Prin deosebire insa de concesia Siretului, tarifele vor fi hotrite de companie in Intelegere cu
guvernul.
Concesia de fata, adauga la urma Lefkre cu
propria sa mana, este reproducerea textuala a proiectului discutat si adoptat de comisia speciala numita de Adunarea electiva, Si de mine. Declar deci
1 DIspozItie care nu se potriveste cu cea stipulatt mai Inainte, In textul conceele, dupit care cautlunea nu se restItue clec& In urma terminArIi tuturor lucrArilor.

t
www.dacoromanica.ro

%
DEPUNEREA CAUTIUNII PENTRU CONCESTA LEFVRE

243

ca daca zisa concesie va fi ratificata de Adunare


fara schimbri, sau cu schimbari cari vor fi pri-

mite de mine, sunt gata a o priml si a depune


lnaintea votului cei 300 000 fr. de cautiune, pomeniti la articolul Intaiu.
Aceasta nota poarta data din '7/29 fevruarie 1864
si semnatura lui Lefvre.
Observand Insa de bun& seamd, ca declaratia

sa cu privire la cautiune nu se potriveste cu articolul invocat de dansul, adauga nemijlocit o adoua


nota In care zice :
Este Inteles ca depun cautiunea de 300 000 fr.
Inaintea oricarii discutiuni la Camera .
La 26 fevruarie ministrul lucrarilor publice comunica comitetului delegatilor sectiilor ca bancherul
Jaques Poumay din Bucuresti a depus, la tezaurul
public, cautiunea de 300 000 fr. dupa cererea lui

Lefkre si In comptul lui Hegan 0 Blyth, alaturand in copie si adeverirea de primire ce i s'a dat.
Dup, cererea celor interesati, In adeverirea de
primire se stipula ca depozitul se va Inapoia lui Pou-

may delegatul lui Hegan si Blyth, dad, concesia


Lefkre nu se va ratifich de Adunarea legiuitoare.
Deasemenea daca Adunarea s'ar Inchide fara a
se pronunta asupra concesiei In chestiune, Poumay
aveA dreptul sa retraga, In comptul celor doi concesionari, depozitul de 300 000 fr.
In garb', de acestea, se prevedea si restrangerea
ca daca Hegan si Blyth nu ar vol sa ratifi e schimbaffle introduse In concesie, peste instructiile ce au
dat lui Lefvre, depozitul se va Inapoi, deasemenea
lui Poumay.
1 Arh. Ad. dep. Dosarul No. 15 din 21 noemvrie 1863, sesiunea VIL

t
www.dacoromanica.ro

244

CAP. VIII.- DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

In urma acestei restrangeri, masura prin care


Adunarea credea, ea asigura realizarea concesiel,
obligand pe solicitatori a depune cautiunea inaintea
oricarii discutii, devenia iluzorie.

In vederea relei impresii ce a produs asupra


comitetului delegatilor restrangerea despre care este
vorba, Lefvre, fara a pierde timpul, a cerut i obtinut dela imputernicitorii sai autorizarea de a o desfiint,a. In adevar, in ziva de 29 fevruarie, atat Poumay cat si Lefvre, fiecare in deosebi, au declarat
In scris ministrului lucrarilor publice, intemeindu-se

pe dispozitiunea telegrafica primita chiar in acea


zi delta Hegan i Blyth, ca renunta in numele lor
la restrngerea sub care se depusese cautiunea,
Lefvre ramanand singur insarcinat de a primi sau
a nu primi concesia, cu singura conditie ca pretul
kilometric sa le fie incuviintat A forfait.
Aceste declaratii au fost comunicate indata de
ministru, comitetului delegatilor.
La 14 fevruarie 1864, Portier infatiseaza, comi-

tetului delegatilor urmatoarele modificari la concesia cerut, de dansul :

A. de Simencoart

compania generala de

material de drumuri de fier primesc, pentru reteaua


cailor fierate din Valahia, procentul dobanzii care
va fi votat de Adunarea legiuitoare pentru drumurile de fier din Moldova, socotit asupra unui prat
kilometric de 215 000 fr., fara ca acest procent
poata fi mai mic decat 7'/4.
Concesionarii se vor bucura de dreptul de concesie indata ce ei, reprezentati de Xavier Portier,
vor primi i subscrie caietul de sarcin.i, care va fi

statornicit pe bazele caietului de sarcini votat de

www.dacoromanica.ro

%
MODIFICRI PROPUSE DE PORTIER

245

Adunarca generala pentru drumurile de fier din


Moldova, intrucat aceste baze n'ar fi protivnice stipularilor cuprinse in concesiunea lor.
Se desffinteaza indatorirea pentru guvern de a
infatish puterii legiuitoare proiectele de legi asupra
regimului apelor, minelor, pentru garantarea lucrrilor drumului de fier s. c. 1.

Concesionarii vor avea dreptul de a aseza, o


singura cale pe sectiile pe cari constructia unei adoua cai nu li s'ar pare neaparat trebuitoare, totus
podurile pese Muffle Siret, Olt, Buzau si Jiu vor
fi construite pentru dota cal pana la nasterea boltilor pentru podurile in arc si pana la suprafata
superioara a pilelor si culeelor pen tru poduri cu
grinzi orizontale.

Alte modificari se adreseaza de Fortier, aceluiasi comitet, la 27 fevruarie .i anume


Concesionarii vor depunc, indata ce concesia va
fi hotrita, o cautiune de un milion (le frand, care
va produce in folosul concesionarilor dobanda de
70/0 pe an si care le va fi inapoiata sase luni dup
stivarsirea tuturor sectiilor, afara de cea din urma.
Daca concesionarii n'ar incepe lucrarile partii
.

de linie dintre Braila si pan, la punctul de legturd cu Unja Moldovei spre Galati, inteun soroc de
3 ani dela data concesiei, Statul va avea, dreptul s
conceada aceasta parte concesionarilor din Moldova.
.
La 29 fe-vruarie, Portier adresandu-se Adunaril
legiuitoare, ii atrage luarea aminte ca fata, de concesia lui Lefvre, cea ceruta de dansul d, tarii un
folos de aproape 80 milioane de franci. Chiar atunci

adauga dansut -- a primit o telegrama dela Simencourt, prin care-1 intreaba daca trebue sa vie

t
www.dacoromanica.ro

246

CAP. VIII..- DIN DOMNIA LUI CUZA-VODi

s, adue i cautiunea ; el i-a rspuns s, vie in-

data. De aceea roag pe Adunare s amne, cel


mult pentru 8 zile, desbaterile asupra legif pentru
concesia cilor fierate din Valahia, pentru ca
atunci sa poat veni Imputernicitorul sau i s, depun, cautiunea.

Adunarea a incuviintat aceast cerere de amnare.


La 13 fevruarie 1864, Joseph Mayers, altreilea
concurent, comunia comitetului delegatilor sectiilor
CA a introdus urmatoarele modifican i In proiectul
su de concesie :
Reduce dobAnda cautiunii dela 71/4/0 la no.
Cautiunea va rmne dobndit. de Stat i In

cazul cand nu s'ar svrsl toate sectiile. Aceast


cautiune nu va fi Inapoiat concesionarilor deal
dup terminarea intregii retele concedate.
Dispozitiile privitoare la trecerea liniei peste terenurile asezate In apropierea centrelor cu o poporatie de peste 2 000 suflete, in cazul cand comisiunea arbitral, pentru exproprieri n'ar isprvl la timp

operatiile sale, fusese adoptate de Mayers dupd


textul din conventia lui Mavrogheni.din 1863 (Anexe,
p. 181).

In urma desbaterilor cari au avut loe In comitetul delegatilor pentru cile fierate din Moldova,

redactia textului despre care este vorba din concesia Mavrogheni, a fost modificat (Anexe, p. 277).

Comitetul delegatilor pentru cile fierate din


Valahia, dorind sa admit aceast redactie i In
proiectul Mayers, acesta declar, cu prilejul introducerii celorlalte modifican i despre cari ne ocupm,
c, primeste redactia propus de comitet.

www.dacoromanica.ro

t
MODIFICRI PROPUSE DE J. MAYERS

247

Mayers declarb", cu acelas prilej ca consimte


ca in cazul ctind cei doi arbitri, insarcinati intAmplator cu judecarea neintelegerilor dintre Stat si
concesionari, nu s'ar intelege asupra numirii unui
altreilea arbitru, primul prezident al curtii de casatie sa fie de drept supra-arbitru.
El cere, insfarsit, ca pentru tot ceea ce nu priveste interesele companiei cu Statul sau cu publicul din tara, directia generala a companiei sale sa-si
aiba scaunul la Londra.

Printr'o adoua scrisoare din aceeas zi catre


comitetul delegatilor, Mayers declara ca desi in
concesia propusa de clAnsul nu este vorba decAt de

executarea nemijlocita a liniei dela Barbosi prin


Braila si Bucuresti la Giurgiu, totus compania se
obliga ca, Indata ce va fi terminata intAia sectie
Bucuresti Giurgiu, sa trimita pe inginerul s'au la
fata locului pentru ca, impreund cu inginerul Statului, sa faca studii amanuntite in directia liniei dela
Bucuresti la Orsova.
Cei doi ingineri s'ar intelege astfel asupra tra-

seului ce ar pute sa asigure mai bine interesele


tarii, ar calculO Impreuna si ar statornicl costul
kilometric mijlociu al acestei linii. Compania se Inda-

torete a. executh lucrarile ei pe baza acestui cost.


Aceasta adresa a lui Mayers este insotita de
doug aexpuneri de motive:
1-a Expunere de motive are de scop sa dovedeasc neajunsurile cari ar rezult pentru Stat din
adoptarea unei singure linii de drum de fier dela Galati la Orsova in loe de doua retele deosebite, adica
una dela Galati la Bucuresti, cealalta dela Bucuresti
la Orsova.

t
www.dacoromanica.ro

248

CAP. VIII. - DIN DOMNIA LU1 CUZA.-VOD

In acest caz, compania ar fi nevoita sa ceara


publicului un capital foarte mare, mai mare poate
deal acel ce 1-ar putea realiza, o tara al card credit
nu este Inca bine Intarit in Europa s'i s'ar putea
Intampla ca cerand prea mult capitalurilor straine,
s'A nu se dobandeasca nimic.

Mara de aceasta, fiindca linia dela Bucuresti


la Orsova este mai grea de construit, pretul kilometric va trebui sa fie mai ridicat si termenul de
executare mai lung, decat pentru cealalt linie, ash
ca' admitand un pret mijlociu pentru toata linia,
Statul ar urma, s'A plateascA, timp de mai multi ani,

o garantie a interesului mai ridicata pentru unja


GalatiBucuresti, de cum ar face-o daca unja s'ar
Impar' In cloud bucati.
2-a Expunere de motive tinde sa dovedeasca
foloasele ce ar dobandi Statul prin amanarea executarii retelei BucurestiOrsova pana dupa terminarea retelei GalatiBucuresti.

Pe timpul and ar veni la rand constructia


liniei BucurestiOrsova, capital un mari straine
fiind deja intrate In tara si Intrebuintate pentru lucrari publice, se poate presupune ca creditul tarii
va fi mai bine statornicit si ea se vor gAsi mai
usor capitalurile trebuitoare pentru noua intreprindere si cu un procent mai mic decat 71/4.
Mara de aceasta, la aceeas epoca, numerosii si
destoinicii lucratori veniti din strainatate pentru executarea primului drum de fier, vor fi raspandit

printre lucratorii pamanteni notiunile si procedeurile pentru executarea lucrrilor de acest fel, Inch'
necunoscute In tara; astfel eh' s'ar putea, Intrebuinta un mai mare numar de acesti lucratori paman-i

t
www.dacoromanica.ro

t
249

MODIVICRI PROPUSE DE J. MAYERS

teni cari, fiind platiti mai putin, ar da putint concesionarilor s fixeze un pret kilometric mai mic
deck cel de astzi.
Adouazi, 14 fevruarie, Mayers Incunostinteaza
pe ministrul lucrarilor publice despre modificrile ce

a Introdus In proiectul su de concesie si cari fac


obiectul Intii din cele douti, scrisori din ziva precedent adresat, comitetului delegatilor si. in acelas
timp alAtureaz, un act suplimentar la acelas 'project, prin care desfiinteaz de fapt dispozitiile priviw

Loare la unja BucurestiOrsova din proiectul su


primitiv, Inlocuindu-le Cu acelea cuprinse In actul

suplimentar cad, zice Mayers, sunt de natur a


Indestul, toate dorintele s'i toate trebuintele.
Acest act suplimentar nu este deek un proiect
de concesie pentru adoua rete, a cilor fierate din
Valahia si cuprinde urmtoarele. ornduiri :

Linia concedata se va Intinde dela Bucuresti


la Orsova, trecAnd prin Craiova.

Termenul concesiei pentru constructia si exploatarea acestei linii va Incepe din ziva ratificrii
actului de catre corpul legiuitor, si va lu, sfrsit
la 31 decemvrie 1973.

Luerrile vor Incepe Indat ce se va pune In


exploatare linia Brdila BucurestiGiurgiu si vor
trebui s, se termine cel mai trziu peste 5 ani.
Pretul kilometric va fi de 225 000 fr., asupra
aruia, guvernul va acordh o garantie a interesului
de 774% pe an, cuprins si amortismentul.
Drept garantie a Indeplinirii Indatoririlor luate
de concesionari, cei 300 000 fr. depusi pentru exe-

cutarea liniei BrdilaBucurestiGiurgiu vor ramane, la tezaur pnd dup isprvirea lucrrilor
prevdzute prin actul suplimentar.
82

4385

www.dacoromanica.ro

250

CAP. VIII. - DIN DOMNIA LU1 CUZA-VODX

Modul emiterii actiilor si a obligatillor drumurilor de fier coneedate va fi regulat dupa alegerea
concesionaril or.
Toate clauzele si conditiile cuprinse In conventia

pentru linia Braila --Bucuresti Giurgiu vor aveh


putere de lege si pentru actul suplimentar, care va
fi considerat ca facand parte integrant din acea
conventie.

Adouazi dupa comunicarea fcut ministrului


lucrarilor publice, Mayers, adresandu-se si comitetului delegatilor, ii inainteaza actul suplimentar,
care, zice el, avand de scop de a raspunde preocuparilor si a realizh dorintele Camerli crede ca, sub

acest titlu, va merith intreaga aprobare a comitetului.

Dar nici actul suplimentar nu ramne mult",


vreme nemoclificat. In adeva" r, la 21 fevruarie Ma-

yers comunica atat ministrului lucrarilor publice


cat si comitetului delegatilor urmatoarele modificani
la actul suplimentar.

Linia dela Bucuresti la Orsova va fi impartita


In sectii de cate 60 km. fiecare.
In afar% de cei 300 000 fr, depusi pentru executarea liniei Braila Bucuresti Giurgiu si cari vor

ramaneh la tezaur pana la terminarea lucrarilor


liniei Bucuresti Orsova, daca aceast, din urma
linie nu va fi gata spre a se pune in circulatie in
termenul fixat concesionarii vor fi supusi unei globiri
de 500 000 fr., pe langa pierderea cautiunii depuse.

Celia, mai, tarziu, Mayers, cu scrisoarea din 5


martie, comunica comitetului delegatilor ca a mai
introdus in actul suplimentar modificarile urma-Ware :

www.dacoromanica.ro

%
CERERA DE CONCES1E W. H. WARD

2bi,

Urea globirea de 500 000 lei la un milion, afara


de pierderea cautiunii depuse de 300 000 fr.

Este bine Inteles ca venitul curat al liniei BucurestiOrsova va trebul sa intre In socoteala generald ca venitul curat al liniei BrdilaBucuresti
Giurgiu, iar nu sa fie privit ca un venit deosebit.

In sfarsit, adouazi 6 martie, Mayers comunica comitetului delegatilor o scrisoare a bancii


otomane prin care se angajeaza sa verse 300 000
franci, Indat, ce se va acorda concesia ceruta de
Mayers pentru Th. R. Crampton si. tovardsii sal
din Londra '
Intre aceastea, un alpatrulea concurent a iesit
la ivear, dupd cum am pomenit, in treacat, in cele
de mai sus.
In adevar, cu data din 2 martie 1864 cdpitanul

William Henry Ward In numele sau precum si


In acel al lui Thomas Bartlett esquire si tovardsii
sai, insrcin4 cu constructia fiind Mac Cormick
esquire membru al Parla mentului qi fiii, cere ministerului lucrarilor publice concesia constructiei
si a exploatrii urmatoarelor doua linii din Valahia.
Linia A. Dela Giurgiu, trecand prin Bucuresti,
Ploiesti, Buzau, Braila si terminAndu-se la Barbosi
punctul de unire cu linia Siretului, dimpreun, cu o
ramura dela Buzau la Focsani.
Linia B. Dela Bucuresti la Varciorova si dela
Buzau Tana la granita Austriei.
Amandoua liniile vor fi obligatorii pentru compani e.

Statul garanteaza concesionarilor ca venit cu. Arh. Ad. dep , Doearul No. 64 din 24 decemvrle 1863.

www.dacoromanica.ro

,252

CAP. VIII .DIN DOMNIA LUI CUZA-NOD

rat al Intreprinderii, pentru unja A, o dobanda de


ii.14% amortisment asupra unui capital fixat
depe acum pe riscul si periculul concesionarilor la
suma total& de 200 000 fr. pentru fiecare kilometru
61/2010

liniar.

Pentru linia B, procentele dobanzii si ale amortismentului vor fi aceleasi, Ins se vor socoti asu-

pra unui capital ce se va determintl dupa studiile


ce se vor face, la fata locului, de eatre inginerii Sta-

tului roman Impreuna ca acei ai concesionarilor.


N'a fixat capitalul pentru liniile B fiindca nici
guvernul, nici deosebitii concurenti pentru concesii,

n'au facut pana acum lucran i serioase din cari sa


reeasa acel capital.
Linia A va fi Impartita In urmatoarele 5 sectii!
1. GiurgiuBucuresti ; 2. BrbosiBrailaBuzau;
3. Bucuresti Ploiesti ; 4. Ploiesti Buzau si 5. Bu-

zauFocsani.
Pentru toate celelalte conditii concesionarii se
supun din cuvant In cuvant legii pentru concesia
drumului de fier din Moldova votata de Adunare si

publicata In Monitorul oficial No. 45 din 25 fevruarie 1864 ', afarg de art. 1-6 incluziv cari sunt
Inlocuite cu dispozitille de mai sus si Cu adaugirea
ca concesionarii se Obliga a trimite la NO, locului,
Indata dupa ratificarea concesiei, inginerii ion spre

a purcede atat la studii, cat si la ridicarea planurilor definitive 2.

La 3 martie 1864 sesiunea Adunarii elective

pentru anul 1863-1864, care urmh sa se Inchida


In acea zi, este prelungita pana la 1 aprilie pentru
1 Identicii, Cu cea promulgatit prin Monilorul oficial No. 77 din 3 aprilie 1861
Anexe, p. 912).

2 Arh. Ad. dep, posarul No. 115 din 8 mate 1861,. sesiunea yil.

0'

www.dacoromanica.ro

%
CEREnA DE CONCES1E W. H. WARD

251

motivul ca proiecte de legi importante, precum


acel al drumurilor de Ber de dincoace de MiIcov:,
bugetul si altele nu s'au votat Inca.
In sedinta din 9 martie, ministrul lu,cra'rilor pubuce Inainteaza Adunarii generale cererea lui Ward
Insotit de cloud copii : una depe un Inscris de tovarsie cu Th. Bartlett si cealalta depe o scrisoare
a acestui din urrna, ambele privitoare la concesia
cailor fierate din Valahia.
Prin Inscrisul despre care este vorba, Cu data
din 12 ianuarie stil nou, Ward se Indatoreste a asi-

gur lui Bartlett apatra parte din foloasele con7


cesiei, cu obligatia din partea acestui din urma de
a depune la banca otomana, In creditul guvernului
romAn, Indata dupa ratificarea concesiei, 10 000 hvre
sterling cu dobAnda de 6 y2 cle, insa numai dup ce

traseul liniei va fi fost aprobat de Bartlett.


Prin scrisoare, care avea data de 18 fevruarie
st, n., Bartlett declarb," capitanului Ward ca. Indata ce se va acord concesia, se Indatoreste a trimite ingineri si a plati toate cheltuelile studiului
traseului, daca concesia va fi In folosul su. Se
mai Indatoreste deasemenea a da 10 000 livre sterling, sub titlu de cautiune, Indata ce planurile vor
-fi facute si aprobate de inginerul sef si de Intreprinzatorii din Londra cari sunt Mac Corrnick i P.
Adunarea trimite aceasta cerere comitetului de-

legatilor pentru caile fierate din Valahia spre a o


cercet de urgnta.
In sedinta de adouazi, Adunarea primind o petitie am n partea lui Ward Intocmai acelei ce acesta
adresase ministerului lucrarilor publice, o Inareapta,
deasemenea catre comitetul delegatilor.

www.dacoromanica.ro

254

CAP. VIII. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD

Cu data din 11 martie 1864 presedintele comitetului delegatilor pentru cane fierate din Valahia
raporteaza Adunarii c, dupa, ce comitetul a primit
cererea de concesie facuta de Ward, s'a grabit de
a-1 chemh si cercetand actele inftisate, a -vazut ca

puterile sale de a lucrh in numele lui Bartlett se


intemeeaza, numai pe inscrisul si pe scrisoarea din
18 fevrtiarie st. n., despre cari a fost vorba mai sus.
Deoarece in cerere pretul kilometric erh fixat

numai pentru o parte a retelei, Ward a declarat


inaintea comitetului ca este gata a-I fixa, si pentru
cealalta, parte. La intrebarea comitetului daca poate
s dovedeasca, primirea din partea lui Bartlett a
Conditiilor ce propune, Ward a rspuns ca pentru
a-si puteh intregi puterile, i-ar trebui neaprat 15
zile. Comitetul delegatilor in.sa nu s'a crezut in drept

a ineuviinth acest termen dela sine, Cu atht mai


vartos, cu cat raportul asupra celorlalte cereri ce-i
fusese trimise mai inainte, 11 depusese pe biuroul
Adunarii Inca dela 8 martie.
Ramane deci ca Adunarea sa hotarasca , co-

mitetul marginindu-se s'a declare ca in starea in


care se afla', astazi aceast cerere de concesie, ea
nu poate fi primita.
In sedinta din 13 martie, odat cu acest referat
s'a cetit si o scrisoare adresata Adundrii de Portier,
pe lnga care infatish o telegram& ce primise din

partea lui Pauwels si prin care acesta il instiinth


ca nu numai Simencourt, dar si Franois Emeri que administrator delegat al companiei generale
de material de drumuri de fier, prezident al societatii l'Union du Credit si comisar al bancii Belgiei,
sunt gata s piece cu cautiunea si ca vor sosl du-

www.dacoromanica.ro

CERERILE DE AMiNARE WARD I PORTIER

255

minica 22 martie in Bucuresti. Roaga deci pe Adunare s, amae desbaterile privitoare la caile fierate
din Valahia, pna la 23 martie, deoarece tot ii va

mai ramneh 8 zile de lucru pana la inchiderea


sesiunii 1.

G., Costa-Foru combate aceste cereri de ama-

nari. Ceea ce se propune e mai rau cleat o lidtatie, caci cei ce- vin s, concureze n'au cel putin
garantie. S'a mai cerut data amnarea, dar atunci
raportul comitetului delegatilor nu se depusese Inca.
Asteptnd alti concurenti, putem pierde si pe cei pe

cari Ii avem. Deoarece raportul este acum depus,


propune sa se inceapa indata desbaterile asupra
concesiei ce este inftisata Adunarii.
Pricina pentru care comitetul delegatilor nu
ispravise mai curand lucrarea, zice C. A. Rosetti,
este ca unii din concurenti schimbau propunerile in
fiecare saptmana. Pe concurentul sprijinit de Costa-

Foru, care a schimbat "Ana acum de 5 ori propunerile, nu se poate bizul ; daca acest concurent a
depus 300 000 fr. cautiune, aceasta nu este o sigu
ranta ca se va tine, de fagaduial, caci aceasta sumh
este prea neinsemnata fata de milioanele puse in joc.
S'a votat in pripa i fara studii concesia pentru
Moldova pentru trebuinte politice grabnice ; acest

motiv insh nu mai are aceeas putere in cazul de


fatal ash ca mai putem astepth, 15 zile. Nu putem
da cu piciorul in milioanele ce ni se (Ara ca foloase

in concesiile pentru cari ni se cere o mica, amnare si a primi, cu ochii inchisi, niste fagadueli cari
In 7 saptamani s'au schimbat de 7 ori.
N. Rucd reanu sustine amnarea avem nevoie
I Ark. Ad. dep. Dosarul No. 115 din 8 martie 1864, sesiunea VII,

www.dacoromanica.ro

256

CAP. VIII. DIN DOMNIA 1.1J1 CUZA-VODI

de coneurentd, cum a zis si Cu prilejul discutiei cai-

lor fierate din Moldova. Temerea ca vom pierde


compania ce ni se Infatiseaza, temere care s'a pus
Inainte si altadata, nu este Intemeiata, dovada ea cu
cat tree anii, Cu atat companiile se Inmultese.
M. Costache nu vede deasemenea niciun nea-

juns In amAnare ; propune din potriva sa se primeasca, caei In lips de studii ne trebue garantia
.concurentei.

G. Vernescu arat, ca Insisi membrii comitetului

cielegapor, din care face parte si dansul, au provocat schimbrile, spre a dobndi foloase pentru

tara. Noi va d4 ,m cuvntul Ca drumurile de


fier se vor face, concesionarii nu se vor lipsi a. (t

upr de 300 000 fr. deptqi. Interesul cel mare


al tarii cere ea dru mul de fier sa mearga la Orsova,

pe cAnd Austria are alte interese. Trebue dar s.


pucam Inaintea Austriei ; dealtmintrelea vom fi siliti
.sa primim legdtura ce ne va fixa prin concesiile ce
ar da Inaintea noastr.

Ward nu i se pare serios, el nu are puteri sa


fixeze pretul si celelalte conditii, ci ne zice numai:
votati concesia si peste 15 zile o s, va spun ce am
facut. Cincisprezece zile nu-i vor fi deajuns sa se
due& In Englitera ca s, se Inteleaga Cu Imputernicitorii sg,i,Portier de atata vreme n'a putut aduce
Inca pe Simencourt dela Paris. Periculul este sa
pierdem ceea ce avem astazi. Rosetti s observe ea
garantia este de 5 milioane, nu de 300 000 fr. Propune s, se resping, amanarea f,
' Inainte de a lncepe discuila privi Loare la cile flerate, In aceeas sedintii din
13 Martie 1864, se citise motiunea de blam contra primulul ministru M. Koglniceanu,

t
www.dacoromanica.ro

NOUI MOD1FICRI IN PROIECTUL PORTIER

257

PunAndu-se la vot amanarea, se Incuviinteaza


In aplausele publicului din tribune I.

La 27 martie Emerique i Simencourt, cari


sosise In Bucuresti, comunica lui G. Ghica raportorul comitetului delegatilor, oh' consimt s faca In
redactia proiectului de concesie, modificarle cerute

de dAnsul, cu conditie Insa ca termenul de 7 ani,


prevazut In propunerea lui Portier pentru savArsirea retelei Intregi, sa se prelungeasca la 9 ani,
Comitetul delegatilor ceruse In adevar, Intre altele,
ca dreptul guvernului de a anul concesia si de a
rascumpar sectiile savarsite In caz de ne-savarsire
la tiny a lucrarilor, sa se Intind, asupra Intregii
retele In curs de un an dupa trecerea termenului
fixat pentru savarsirea i; pe cand In concesia propusa de Portier, cu modificrile introduse prin nota
acestuia din 27 ianuarie 1864, de acest drept nu se
puteA face fntrebuintare decAt n cursul anului ce

ar urmh dupa cei 5 ani fixati pentru savArsirea


sectiilor GiurgiuBucurestiBraila.
Cu aceasta conditie, concesionarli primesc sa se
pue, Intro aliniatul In care se fixeaza termenul de 5

ani pentru saviirsirea liniei BucurestiBraila i cel


prom's& de &nett Docon 0 care se Incheitt cu cuvintele: cAdunarea, In interesul ordinii publice, In Interesul legalititii st al moralittii, deciar& a& nu mal poate toler& prezenta d-lui prim-ministru actual pe banca ministerial&v.
Atunci aceastA, motiune nu s'a putut pune la vot, flindc& pe Mug& Docan
numai 6 depulati ianurne: Costa-Foru; Arsake, Boerescu, Otelelepeanu, Gr. Eptv
reanu I Kornea (Rondinul, 14 martie 1864, p. HI) au sustinut urgenta, pe cand dup&
regulament trebuiau 15. De aceea motiunea s'a trimis Ja sectii, de unde nu s'a mal
lntors. O lun6, mai tArziu Ins& (13 aprilie) l apatrazi dupfr votarea concesiei Ward,
Intregul minister Kogalniceanu a primit un vot de blam preludiul lovituril de Star
dela 2 maiupropus de astadata de 27 deputati l primit eu 63 gla.suri din 99 votanti.
Anrrintim, In treactit, aceste evenImente, din cauza concomitentei lor cu chestiunea cAllor flerate, Cu care Insti, uu par a fi stat In vreo leg&turb., direct& eel putin.
Aceste evenimente dau tottuA oarecari indicatii asupra strii spiriteIor din OA, In
momentul cAnd se pregateau legi de o asa de mare Insemnatate cum eritu nonce-

stile de al fierate.

Dointinul, 17 martie 1861, p. 251.

33

4385

www.dacoromanica.ro

t
258

CAP. VIII.- DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

ce statorniceste dreptul guvernului de a anula con-

cesia si a rascumpara sectiile terminate In cazul


chid lucrarile nu ar fi savArsite la timp, aliniatul
nou urmator
Celelalte sectii, complectAnd reteaua, vor trebul

savArsite In termen de 9 ani.


Ca urmare a acestei modificari, termenul de 7
ani prevazut Inteun articol de mai Inainte, In care
se obligh concesionarii de a savArs1 reteaua intreaga,
se va schimbh deasemenea In 9 ani.
Concesionarii motiveaza, prelungi rea termenului

pentru constructia retelei intregi dela 7 la 9 ani,


prin nevoia ce este de a Inlaturh temerle la cad
ar puteh da nastere In mintea actdonarilor, asprimea

dispozitiei ceruta de comitet si care ar expune pe


companie sa fie scoasa din stapAnirea sectiilor savArsite, dup, ce ea ar fi fcut toate cheltuelile spre
a le aduce Inteo stare bun& de exploatare. Ei declara Ins& ca pastreaza, termenul de 7 ani pentru
constructia retelei Intregi, dad, se pastreaza si vechea clauza dupa care nu se poate face Intrebuin-

tare de facultatea pentru Stat de a rascumparh


sectiile savArsite, deck In cursul anului ce ar urmh

sorocului de 5 ani fixat pentru savArsirea liniei


GiurgiuBucurestiBraila.
Dispozitia privitoare la formarea capitalului social se va redacth In modul urmator :
Capitalul social va puteh fi emis '/3 In actii
si 2/3 In obligatii. Totus societatea va aveh drep-

tul, daca va gasi de cuviinta, sa, emit capitalul


sail 3/4 In obligatii si i/4 In actii. Aceasta dispozitie figureaza dealtmintrelea si In concesia votata
pentru ale fierate din Moldova.

t
www.dacoromanica.ro

t
NOUI MODIFICIRI IN PROIEGTUL PORTIER

259

Jata acum si celelalte modifican i de redactie


cerute de comitetul delegatilor si cari au fost primite de Emerique i Simencourt:
Inaintea discutarii in Adunare a prolectului de
lege, concesionarii vOr vrsh la tezaurul Statului o
cautiune provizorie de 300 000 fr.

Dupa ce concesia va fi acordata de guvern,


concesionarii vor complecth cautiunea lor prin o
adoua depunere de 700 000 fr., astfel incht cautiunea

definitiva sh, se ridice la suma de un milion de fr,


In cazul chnd cautiunea n'ar fi complectata in
termen de 6 luni dupa promulgarea concesiei, atunci
cautiunea primitiva de 300 000 fr. va puteh s, ra-

mana proprietate a Statului.


Aceasta cautiune va produce, dela data respectiva a fiecarui varsamant, in folosul concesionarilor,

o dobanda de Vjo pe an si va fi inapoiata de catre


tezaur in cele 6 luni cari vor urmh savarsirea sectiilor concedate, afara de cea de pe urrn.
Concesionarii se vor bucur de dreptul de concesie de indata ce li se va fi dat in primire actul
definitiv de concesie precum si caletul de Insarcinri, care va fi statornicit pe bazele caietului de insrcinari votat pentru calle fierate depe valea Siretului, intrucht acele baze nu vor fi protivnice dispozitiilor cuprinse In concesie.
In aceeas zi, cel doi concesionari adreseaza Adu-

narii o petitie prin care arata ca sunt gata s'A depuna cautia de 300 000 fr. si se roaga sa li se faca
cunoscut unde s'o depuna. Restul de 700 000 fr. il vor
depune indata dupa, tatificarea concesiei. Ei vor in-

cepe lucrarile indata ce vor priml concesia, t'ara


termene si fara pierdere de timp.

t
www.dacoromanica.ro

t
260

CAP. VIII.- DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

Aceasta petitie a fost trimisa de Adunare, in


sedinta dela 30 martie, comitetului delegatilor, dim-

preuna Cu o alta petitie, din 28 martie, prin care


Ward fixeaza pretul kilometric al liniei Bucuresti
Varciorova la 215 000 fr. cu garantie de 6 3/40/0 pe

an si comunica in acelas timp ca Thomas Bartlett a depus o cautiune de 12 000 livre sterling si
ca va yen' indat, in Bucuresti.
In aceeas sedint, prezidentul consiliului ceteste
mesajul domnesc prin care se prelungeste sesiunea
Adunarii pana la 1 maiu.
Louis Emerique, la 30 martie, depune cautia
de 300 000 fr. in numele lui Simencourt si al companiei pe care o infatiseaza, sub conditia, prevazuta
In adeverirea de primire data de ministrul lucrarilor
publice, ca acea cautiune sa se inapoeasca daca con-

cesia nu va fi data depunatorilor, sau daca Adunarea s'ar inchide inainte de a o vota.
In sedinta din 1 aprilie 1864, se inscrie la ordinea zilei a Adundrii raportul comitetului delegatilor asupra cailor fierate din Valahia, care se compunea din Ioan Cantacuzino prezident, G. MI Ghica
raportor, A. Arion, Plagino si G. Vernescu membri.
Acest raport cuprindea dou ON. Partea Mai,

care se ocupa de propunerile Lefvre, Portier si


Mayers, fusese depusa pe biuroul Adunarii Inca dela
8 martie. Partea adoua se ocupa deosebit numai de
propunerea Portier-Simen,court, pomenind si de ce-

rerea Ward, pe care comitetul n'o gasia 'Inca in


stare de a fi luata in consideratie.
Piceasta din urma parte n'a fost prezentata Adu-

narli deet in ziva de 1 aprilie, adica dupa depunerea cautiunii din partea lui Simencourt si a in-

s.-

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL MNIITETULUI DELEGAT1LOR

261

troducerii ultimelor modificri despre cari a fost


vorba mai sus.
Intaia greutate de care s'a izbit comitetul, zice
prima parte a raportului (Anexe, p. 375-386), a fost
imprejurarea c, prin toate concesiile Inftisate, se
cere, un procent al interesului garantat mai mare
cleat cel acordat pentru unja Siretului, ceea ce, potrivit stipulrilor din concesia acestei din urma
trge dup, sine acordarea aceluias procent si pentru dnsa.

Comitetul a chemat In sAnul sau pe toti concesionarii i ardtndu-le aceast greutate, toti au
primit garantia de venit de 7 t/4610 stipulat In concesia liniei Siretului.
Dup aceasta, chestiunea de capetenie er chi-

pul In care propunerile de concesie asigurau construirea acelei retele, care este strns legat, cu cele
mai Insemnate interese politice si materiale ale trii.

Dupd cum s'a artat de mai multe ori In Adunare i, In cele din urm, in raportul comisiunii spe-

ciale, singura cale care se potrivete Cu marile interese ale tdrii este aceea care, plecand dela Galati
trecand prin l3rila, Bucuresti i Craiova., s'ar uni
drumurile de fier din Occident fie la Vulcan, fie
Ja Orsova. Aceast linie, care s'ar leg, pe dealtdparte la Giurgiu cu drumurile din Orient, ar fortn,
nu numai o rete legAnd intre ele centrele de poporatie cele mai 1nsemnate din tara, dar ar fi In
acelas timp marea cale international, intre Occident
si Orient.

Celelalte dou puncte prin cari s'ar puteh uni


calle noastre fierate Cu cele austriace, adicd TurnulRo cii. unja spre Hermanstadt i valea Buzdului

www.dacoromanica.ro

262

CAP. VIII. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

cu unja spre Kronstadt, ar ls In afard de retea


toat partea trii dincolo de Olt, de uncle ar rezult
Indatorirea de a face, In acest caz, o ramurg locald
tocmai In prtile cele mai grele.
Trecerea Carpatilor pe la Vulcan fiind foarte
grea, rmane Orsova ca punct de legAtura, la care
trebue s ne oprim.
De aceea,._ potrivit dealtmintrelea cu p' rerea
tuturor sectiilor, comitetul a pus cel mai naare pret
pe clauza care ar asigura, pe deoparte constructia
retelei intregi, lar pe dealtdparte, legtura Cu Orsova.
Comitetul discutand cu fiecare din concesionari

aratandu-le aceste ingrijiri ale Adunrii si ale


trii Intregi, li-a cerut s-si alcdtueascg, Inscris
,si

propunerile lor definitive. Prin aceste noui propuneri


s'au modificat cu totul cererile de concesii ce fusese
supuse chibzuintei Adunrii prin studiul comparativ
fcut de comisiunea special.

Mai departe raportul arat pe rand principalele oranduiri cuprinse in cele trei cereri de concesii, de cari se ocupase si conaisiunea special,
oranduiri pe cari le-am expus pan, ad. Aceste cered au tost fcute dupd cuna stim : 1) de C. I. Lefvre In humele su precum si In acela al lui Ph.
P. Blytli si J. Hegan ; 2) de X. Portier lucrand
In numele su si In acela al contelui A. de Simencourt pentru sine si ca Imputernicit al companiei
generale de material de drumuri de fier din Belgia
si, In sfarsit, 3) de J. Mayers pentru dansul si ca.
Imputernicit al lui Th. R. Crampton si tovarsii sal.
Comitetul urmeaz mai departe raportul a
simtit toat greutatea sarcinii de a alege intre aceste

concesii, ale caror baze sunt atat de deosebite .si

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL COMITETOLUI DELEGATILOR

263

pentru cari e greu de gasit un termen de comparatie.


In ceea ce priveste insa, asigurarea pentru con-

structia retelei si mai ales pentru legatura la Orsoya, comitetul a gasit in conditiile propuse de Lefvre foloase precumpanitoare.
Concesia cerut de Portier infatiseaza In adevar

foloase insemnate asupra acelei a lui Lefvre cu


privire la pretul kilometric, la constructia podurilor
pe Muffle cele mai insemnate pentru data cal pail
la nasterea boltilor sau pana la tablier, precum si
cu privire la dainuirea concesiei, care este cu
ani mai scurta , dar termenul de 8 zile, ce i-a fast
acordat de Adunare pentru a da propunerilor sale
asigurarile ce i s'a cerut, luand sfarsit M.I.6.* sa se
fi Inflisat din parte-i vreo modificare, comitetul

nu poate sa-si arate parerea sa asupra concesiei


Portier, deck sub alctuirea in care se gaseste
astazi. Sub aceasta, alcatuire insa concesia Portier

nu este deal o fagadueala a cdrei infaptuire este


lasat, la voia concesionarilor, acestia ne luand pana
acurn nicio obligatie serioas, prin care sa asigure
aducerea la indeplinire a concesiei, in cazul and ea
ar fi ineuviintata.

Fata cu aceste imprejurari si in vederea marelui interes ce are tara de a se asigurh, chiar In
acea sesiune, constructia retelei intregi Cu legdtura

la Orsova, comitetul s'a pronuntat in unanimitate


pentru concesia Lefvre, al carui proiect de lege,
redactat de dansul dupa, proiectul votat pentru linia Siretului (Anexe, p. 388-400), II supune incuviintarii Adunrii.

Inainte de a terminh, raportul vorbeste despre

t
www.dacoromanica.ro

264

CAP. VIII. - DIN DONINIA I.UI CUZA-VOD

o petitie a lu P. lacovencu, Infatisata in sedinta


Adundrii generale din 28 fevruarie 1864 si prin care
propuneh ca Inainte de acordarea oricarei concesii

pentru caile fierate din Valahia, s, se fixeze conditiile unei asemenea concesii, pri,vitoare atta la
constructia si exploatarea cat si la traseul liniilor
de cari are trebuinta tara; sa se fixeze deasemenea
maximumul subventiei ce ar urmh s. acorde Statul
sub forma de garantie a unui venit kilometric fie
curat, fie brut ; In strsit, sh' se indritueasca guvernul sh deschida un concurs, cu conditie ca propunerile s, se faca cu oferte pecetluite In urma
depunerii unei cautiuni si cu observarea celorlalte
masuri obisnuite In asemenea materie. Concursul ar
aveh de obiect numai micsurarea subventiei Statului
si s'ar deschide sase saptamAni duph' publicarea

conditiilor concesiei.

Desi In acea sedinta Plagino, membru In comitetul delegatilor, aratase Adunarii c5, comitetul a

avut in vedere astfel de idei, dar n'a gasit de cuviinta, sh se opreasca asupra lor si a pasit mai departe la cercetarea concesiilor ce i s'a Infatisat,
cercetare pe care a si terminat-o, Adunarea hotdrise sa se trimita propunerea lui Iacoveneu comitetulu.

Comitetul Incheie raportul aratAnd ca a inlaturat propunerea lui Iaeovencu, care tindeh la ama,-

narea nemarginita a construirii cailor fierate din


Valahia ; de oarece punerea ei in lucrare ar trage
duph sine studii pregatitoare cari, in imprejurarile
de atunci, nu se puteau face.
In aldoilea raport, infatisat In ziva de 1 apritie
1864 (Anexe, p. 386 388), comitetul delegatilor face

t
www.dacoromanica.ro

ALDOILEA RAPORT AL COMITETULUI DELEGATILOR

265

o ciare de seamd despre modificArile aduse propu.


nerii Portier, in urma depunerii raportului dintdiu
al comitetului, si despre intelegerile luate Cu Emerique .,i Simencourt cari, dupd sosirea lor in Bucuresti, au fost chemati in sdnul comitetului. Acestia,
pe tang& celelalte modificdri, au consimtit si la desfiintarea clauzei prin care se acordd concesionarilor
facultatea, in cazul cand ar fi. impiedecati In con-

tinuarea constructiei liniilor prin vreuna din cauzele de forth* majord ardtate in concesie, de a incet

lucrdrile si de a retrage cautiunea.


Asemenea impiedecdri nu vor aved deci drept
urmare decdt o prelungire a termenelor fixate pentru
constructia liniilor. Cautia de 300 000 fr. s'a depus.

In conditiile in cari se infAiseazd astdzi, zice


comitetul delegatilor, concesla Simencourt dd chiezdsii cd, este serioasd si definitiva si cd constructia
liniilor va incepe Indatd ce ea va fi intaritd.

De aceea comitetul revenid in. unanimitate


asupra concluziilor din Intaiul raport, propune primirea acestei concesii astfel cum este osezatd In
proiectul de lege (Anexe, p. 400-408) alturat pe
lAngd raport.

In ceea ce priveste concesa cerutd de Ward,


comitetul a luat cunostihtd de comunicarea fdcutd
Adundrii prin, care fixeazd pretul kilometric la
200 000 fr. pentru linia GiurgiuBucurestiBraila
si la 215 000 fr. pentru unja BucurestiVdrciorovagranita ,Austriei si vesteste trimiterea In curand
din Londra a unei cautii provizorii de 12 000 livre
sterling.

Avdnd in vedere aceste prpturi kitometrice si


faptul 96, nu cere ca garntie de venit curat deal
3t

4385

t
www.dacoromanica.ro

266

CAP. VIII.- DIN DOM NIA LIJI CUZA-VOD

6 3/4 0/0, propunerea Ward este Invederat cea mai


prielnich r'mAne irisa ca dnsul sa dea la timp

Increclintri Statului ca constructia liniilor se va


face In conditiile propuse,
PAnd cand dar prescriptiile regulamentului vor
iert a se discuth aceast, chestiune, Adunarea va

ave negresit elemente indestulkoare spre a se


pute pronunth In cunostint de cauza.

La 2 aprilie, Mica adouazi dupa depunerea


acestui raport, Lefvre, printeo scrisoare adresat
prezidentului consiliului, se plAnge c dup, ce, potrivindu-se cererii membrilor comitetului delegatilor
care In IntAiul raport se pronuntase In folosul su,

a ridicat cautiunea la 5 milioane de franci, In aldoilea raport acel comitet recomkid votului Adunrii concesia Portier, Intemeindu-se pe deosebirea
costului kilometric.

Dad, singur costul kilometric si nu garantia


material de executie, cluzesc alegerea, declar
ca propunerile Portier sunt mai prielnice pentru
concesionari deck ale sale, cad cautiunea lor nu
e decAt de un milion, pe cnd a sa este de cinci
milioane.

Vrsarea acestei sume de cinci milioane este


pentru dnsul i tovarb,"sii sal o sarcin atk de grea,
IncAt dad, adunarea se multameste cu un milion
cautiune, el declar c coboara costul kilometric la
214 000 fr., ceea ce InfAtiseaz o diferent In folosul

Statului de mai mult de doua milioane lei,


Cere sa se comunice declaratiile sale Adunrii
s, i se atrag In acelas timp luarea aminte c.
concesia Infatisat, de dansul, dal% de trei articole,
este cu totul asemenea concesiei Salamanca-Dela-

www.dacoromanica.ro

ADUSAREA GENERALA: 4 APR11.1E 1864

267

hante pentru reteaua Moldovei, pe care a adoptat-o precum a adoptat si caietul de sarcini din
cuvant In cuvant, spre a usura lucrarile Adunrii,
care n'ar avea de discutat cleat 3 articole in ziva
and propunerea lui ar fi pus la ordinea zilei 4.
Desbaterile asupra raportului comitetului dele-

gatilor incep in sedinta Adunarii generale din 4


aprilie.

G. Vernescu, in lipsa raportorului G. M. Ghica,

ceteste cele data rapoarte.


Dela 1 pana la 4 aprilie ins& situatia se schimbase, Ward depusese cautiunea de 300 000 franci
si infatisase un project complect de concesie (Anexe,

p. 421 432) ale carui principale dispozitii sunt :


Una din linii va fi dela Giurgiu la Barbosi, trecand prin Bucuresti, Ploiesti, Mizi/, Buzau si Braila,

cu o ramura BuzuFocsani.
Cealalta linie va merge dela Bucuresti la Vart4
ciorova, trecand prin Craiova si Slatina.
Aceste linii se vor imparti In 8 sectii ;

1. GiurgiuBucuresti ; 2, BarbosiBrailaBuzau ; 3. BucurestiPloiesti ; 4. PloiestiBuzau ; 5.

BuzauFocsani ; 6. VarciorovaGraiova ; 7. era-

iovaSlatina si 8. SlatinaBucuresti.

Concesionarii se obliga a trimite la fata locului,


indata dupa ratificarea concesiei, inginerii lor spre
a face studiile si a ridich planurile definitive.
Concesionarii se obliga a incepe lucrarile dupa
cum vor cere interesele trii, sau dela Giurgiu pan&
la Bucuresti, sau dela- Varciorova pana la Craiova,
sau dela Braila pana la Buzau si a ispravi una din,
1 Arhiva Adundrii deputafilor, Dosarul No. 15 din 21 noemvrie 1863, sestunea VII.

www.dacoromanica.ro

26S

CAP. VIII.- DIN DOMNIA LUI CUZA--VOD

aceste trel linii In 30 luni dela data promulgrii legii


de concesie.
Luerarile vor Incepe cel mai tarziu 5 luni si se
vor savarsi eel mai tarziu In 8 ani dela aceeas data.

Aceste trei termene se vor prelungl numai in


cazul and coneesionarii ar dovedl ca au Intimpinat
Impiedeeari izvorite din Imprejurri de forth* majora
neatArnate de vointa lor, precum : revolutie, rasboiu

sau si din alte Imprejurari de forta major& cari ar


fi de notorietate publica si se vor constata prin
arbitrajul prevazut In concesie.
DirecOa generala si administratia financiara a
societatii, pentru tot ce nu se atinge de relatiile societatii cu Statul sau cu partieularii din tara, vor fi
asezate In Londra.
Concesionarii au depus o cautiune de 300 000
fr., care va produce In folosul concesionarilor o dobanda de 6i/2% pe an si li se va inapoia indata ce
linia Intreag va fi dat in exploatare.
Daca concesionarii nu vor fi Inceput lucrarile
In termenul prescris de 5 luni, vor pierde drepturile
lor asupra cautiei depuse.
Statul garanteaza coneesionarilor, ca venit curat
al Intreprinderii, o dobAnda anuala de 61/20/o i v-40/0

amortisment asupra unui capital fixat depe acum,


pe riscul si periculul concesionarilor, la suma de
200 000 fr. pe kilometru de lungime liniara pentru
sect,iile .1, 2, 3, 4 si 5 si de 215 000 fr. pe kilometru

pentru sectiile 6, 7 si 8.
Linia va fi construita pentru o singura cale,
podurile si podetele insa vor fi construite pentru
doua cai.
Terasamentele vor fi executate deasemenea pen-

*3

www.dacoromanica.ro

ADUNARE& GENERALA: 4 APRILIE 1864

269

tru o singura cale, atara de cele de pe coaste, cari


vor fi executate pentru doua
Caietul de Insarcinari va fi la fel cu cel adoptat
pentru liniile din Moldova, Intruct dispozitiile ce
cuprinde nu vor fi protivnice Cu stipulatiile anume
cuprinse In actut de concesie.
Celelalte dispozitii sunt copiate Intocmai de pe
concesia pentru calle fierate din Moldova promulgat,

la 3 aprilie 1864, cu desfiintarea dispozitiilor privitoare la condiOile de paritate cu alte concesii.


Dupa cetirea rapoartelor comitetului -delegatilor
dupti, ce ministrul lucrarilor publice adevereste
ca Ward a depus cautiunea2, G. V ernesca urmeaza :
Toti concesionarii ce se Infatiseaza n'au puteri,

pe cari s, ne putem rezema ; titlurile lui Ward


fac mai. tot att ct si ale celorlalti. Lefvre are o
Irnputernicire dela o casa mare, dar pentru a Infiinth o banca., In deosebi pentru drurnui de fier n'a
Infatisat nicio Imputernicire. Comitetul n'a putut deci

consider ca o garantie oarecum mai reata dect


cauVunea ce depun.
Dupa aceasta ministrul lucrarilor publice ceteste
scrisoarea lui Lfvre, dela 2 aprilie, adresata prezidentului consiliului prin care declara ca scade pretut
kilometric la 214 000 fr.
Comitetul delegatilor se retrage spre a chibzui
asupra nouilor propuneri.
Copierea este facutit atAt de aidoma, Inca s'a llsat ca unitate de mAsuri

pentru pAmAnt, falcerr, de.51 er vorba de calle flerate din Valabia.

Deasemenea la art. 82 privitor la oprirea Statului de a concede Hall ce se


tsese In anumite conditii, articolu coplat dealtmintrelea depe cel cu acela5numAr
din coneesia retelei Moldovel, s'a suprimat sau, mai drept vorbind, s'a &ira peste
alinlatul din miDoe care statornice.5te categorli'e de !Inflo pe carl Statul le poate concede; s'a introdus totu5 aliniatul din urmA care se raerla la cel suprimat l eare
este In contrazicere cu cel dintAiu. Aceste cresell au rA.mas ne-Indreptate ;4 In actul
de concesie votat de Adunare la 10 aprilie 1 prornulgat la 13 maiu 1864, del a urmat,
In ainul AdunAril, o diseutie destul
lungti asura articolulul ce o cuprincleA.
Romdraut, 7 aprilie 1864.

www.dacoromanica.ro

t
270

CAP. VIII. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

La deschiderea sedintei, Vernescu arat, ca si In


urma acestei scaderi tot concesia lui Ward ranAne
mai prielnica. Mara de aceasta Ward obligandu-se

de a Incepe lucrarile de uncle vom vol noi, chiar


dela Orsova, d'A deplin, Indestulare Ingrijirilor tarii

cu privire la legatura. El incepe lucrarile 5 luni


dupa promulgarea legii de concesie, dealtmintrelea pierde concesiunea si primeste clauza penal&

din concesia Salamanca In caz de Intarziere In


terminarea lucrarilor ; clauza foarte asiguratoare.

pentru Stat si dupa care, in cazul cand nu s'ar


gasi adjudicatari pentru continuarea lucrArilor, Sta-

tul are dreptul sa confite toate lucrarile executate de concesionari, MI% nicio despagubire.

Podurile si chiar o parte din terasamente se


fac de Ward, pentru dou, cal.

Dupa o Intelegere ce comitetul a avut cu

Ward, acesta a scazut dainuirea concesiei la 90


de ani, cum se prevede si In proiectul lui Simencourt.

Ward a depus, ca si ceilalti concurenti, afard


de Mayers, cautiunea de 300 000 franci.
Din toate punctele de vedere, incheie Vernescu, concesia d-lui Ward este preferabila si
propun sA o admitem.

V. Boerescu propune ca Ward sa Inceapa


lucrarile dela Varciorova.
Sa nu se creada ca Ward si-a pierdut capul,
propunAnd conditiile cele mai avantajoase, zice _Ton
Ghica. Oratorul a fost totdeauna de parere ca pretul de 200 000 fr. pe km. este foarte prielnic pentru
concesionari, deoarece dup, socotelele ce a facut
si

chiar dupa ci frele ce i-a dat prezidentul consi-

t
www.dacoromanica.ro

ADUNAREA GENERAL: 4 APRILIE 4864

271

liului, costul adevarat ar fi dela 145 la 160 mil fr.


de km., cu lucrari de arta pentru dou,
Pretul de 215 000 fr. de km. nu e scump daca
se are In vedere Imprejurarea ca lucrarile vor Incepe dela Orsova.
Primul ministru M. Kogei tniceanu multameste
Adunrii pentru unitatea de veden i Intr'o chestiune
at&t, de vitala pentru tar, si o roaga s'a grabeasca,
votarea.

Pr. A. Moruzi Intreaba pe deputati cum se


poate sa se creada ca publicul Europei are sa se
lepede de cei 71/4 A) din con cesia Salamanca-Brassey i sh", aleag, cei 63/40/0 ai lui Ward, Statul

des' alearg .de sase ani, n'a gsit pn acum


Imprumute nici cu 80/0.

Dnsul, credincios ideilor ce a exprimat intotdeauna, n'are alt scop decAt atragerea capitalurilor
tara si In aceasta, privinta o companie, cum este

aceea a lui Simencourt, ii da mai mult garantie


cleat un particular cum este Ward.
Pr. D. Ghica, combatAnd pe Moruzi, cere sa,
se ja nemijlocit In consideratie concesia Ward si,
unindu-se Cu parerea lui Boerescu, propune ca discutia pe articole sa inceapa cu hotarlrea punctului
de unde are s: plece unja.
M. Costache raspunznd lui Moruzi observa,
cu drept cuvnt, c procentul dobnzii atrna dela
cheltuelile efective i c, prin urmare nu trebue s
se cread, ea dobnda reala va fi de 63/40/0.
Aceste observatil Insa nu turburd credintele lui

Moruzi, care raspunde MI% a sta la gAnduri,


nkhi publicul nici concesionarii nu pot aveb, alt pro-

cent dealt acel ce li se garanteaza prin concesie.

www.dacoromanica.ro

e
272

CAP. VIII. - DIN DONINIA LUI CUZA-VOD/

Nu e vorba, adaug dansul, de cat ne costa


pe noi, ci de public, care va aye& sa aleaga fntre
63/40/0.

7 1/4

Intre acestea Simencourt declara In scris ca,


spre a fi mai ieftn decat Ward, In loe de garantia
de 7 i/4/0, se multameste cu asigurararea unui venit
brut de 27 000 fr. pe kilometru.
Ceilalti doi coneurenti : Lefvre i Ward, manifesteaza si dtmsii intentia de a Introduce oarecari
modifican i In propunerile lor.

FAA de aceste manifestatii, C. N. Brdiloiu,


printeun amendament, propune sa se amAne discup pe luni 6 aprilie, pentru ca pana atunci concurentdi sa infatiseze cele din urma propuneri, cari
sa se poata studi si de comitetul delegatilor, Introducandu-se In acelas timp i conditia ca cea
linie sa fnceapa dela Varciorova.
In acelas timp, pr. D. Ghica infatiseaza un alt
amendament prin care propune ca Adunarea sa se
declare In permanent pentru a se vot care din
concesiile propuse urmeaza sa fie primit.
Acest din urma amendament fiind votat de
Adunare, amendamentul Brditoiu este considerat
ca respins.
In urma, sedinta este ridicata pentru ca comitetul s ceara i sa cerceteze propunerile definitive
ale concesionarilor.

MO, propunerile earl. s'au Infatisat atunci comitetului :

Lefvre declara ca modifica concesia In modul


urmator :
In loe de 7 t/4/0 se multameste ca garantarea
unui venit brut de 26900. fr. pe kilometru.

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA DENERAL 4 APRILIE 1864

273

Cautiunea rmne fixata la un milion.

In caz de rscumprare de ctre Stat, a sectiilor in exploatare, compania va prim' 214 000 fr.
pe kilometru.
Celelalte clauze ramn acelea din concesie, discutate si adoptate de comitet si de dnsul.
Simencourt declar eh' scade ci fra venitului
brut, Cu care se multameste, dela 27 000 fr. la 26 500

fr. pe kilometru.

Ward se oblig a nu cheltui, Cu intretinerea


exploatarea liniilor ce i s'ar concede, mai mult
deal 4500 din venitul brut
La redeschiderea Sedintei, G. Vernescu comuflied Adundrii aceste modificAri propuse de concu-

renti, in urma cdrora propunerea lui Ward rdmne totus cea mai prielnica. Afar de aceasta,
Ward. nu cere nici minele de cArbuni, nici con(litia foarte grea pe care Simencourt inteun articol la sfrtitul concesiei sale ne-o cere (ceteste
art. 27 din concesia Simencourt).
Ceea ce facem noi acuma, zice I. Bralianu,
este foarte anormal.
Camera nu face mezaturi, nu incheie contracte,
ci le ratified numai Concurenta trebui s fie provocat de guvern ; el er dator s studieze propunerile i sa stea de vorb eu eei ce ar fi fcut propunerile cele mai prielnice, dupd ce mai intAiu s'ar
fi incredintat, prin cercetri, despre autoritatea ce
are in Europa casa pe care o inftiseazd.
Cautiunea de 300 000 fr. nu insemneaz nimic
pe MO, milioanele ce se pun in joc in asemenea
Aveastd obligatie este semnatd, pe lngd Ward, 1 de Bartlett i Alrred Cox,
earl se aflau de fatd.
2 Desbaterile Ad. legislative. Sesiunea 1863-64, p. 1477.
35

4385

www.dacoromanica.ro

e
274

CAP. VIII. DIN DOMNIA LUI CUZA-VOLa

intreprinderi. Sunt case in Europa cari cheltuesc


aceastd, sumd numai pentru afise. Sunt companii
cari, pentru a infrAnge o concurent sau a stinjinl
o intreprindere ce le aduce pagube, jertfesc sume
mult mai maril
Poate sh fie si aici un caz de felul acesta, poate
sh fie o companie dintr'un Stat vecin care s, aib
mare interes ca drumurile noastre de fier s nu se
pue inch in lucrare, sau sh, nu se faca Inch pe acolo
pe unde voim noi s le facem.
Pentru atingerea unor asemenea scopuri, com-

paniile pot jertfl sume cu mult mai mari cleat


300 000 fr.

Titlurile lui Simencourt, Lefvre si Ward sunt


foarte slabe, n'au imputerniciri definitive de a trath
cu noi ; in toate aceste imputerniciri se gseste restrangerea sauf ratification, ash ca duph ce se va
vot, concesia nu e nicio siguranth ch imputernicitorii lor vor primi-o.
Raportorul adevereste slabhciunea titlurilor con-

curentilor, desi ele nu cuprind rezerva artath de


Brdtianu, dar aceasta se poate presupune, c,Aci In
acele titluri se zice numai ca imputernicitii sunt
autorizat,i a trath pentru drumurile de fier In Tara
Romaneasch.

Toti insh au depus cautiune.


Ministrul lucrrilor publice aphrd guvernul de

invinovhtirile ce i se aduc. Venind la minister a


gsit o conventie Incheiat cu Lefkre de guvernul
trecut. Propmerea Simencourt era, respinsh, fiindc,
nu se gsise prielnich. .Fatd, cu conditiile din con-

tractul lui Lefvre guvernul nu pute, deck sh-i


sprijine concesia. Dar acesta a venit singur de a

www.dacoromanica.ro

LUAREA fN CONSIDERATIE A CONCESIEI WARD

275

propus modificri, dupd, cum face si astzi. Simencourt a propus i dansul schimbdri in conditiile primitive, cari putean face concurenta lui Lefvre; guvernul a inftisat atunci Adundrii i propunerea acestuia.

Care este dar vina guvernului venit in ajunul


deschiderii Adundrii? In ceea ce priveste autoritatea

ce o au societatile in Europa, crede GA garantia


material, dd o mai mare sigurant, decAt renumele,
cdci D-zeu stie In ce stare se poate gdsi o societate

cand vine sd trateze cu noi, mai ales in imprejurdrile in cari se and atunci Europa'.
.V. Boerescu vorbind pentru concesia Ward
aratd, intre altele, folosul propunerii de a se mdrgini
cheltuelile de exploatare la 45 0/0 din venitul brut.

M. Costache rspunde lui Boerescu c dacd


acesta ar fi avut nenorocirea, pe care a avut-o
dnsul, s" ceteascd. 10 volume vorbind despre dru-

muri de fier, ar fi vdzut c astdzi se socoteste ca


cel mai bun, sistemul prin care se garanteaz un
venit brut, fdrd privire la capitalul kilometric. In
acest sistem nu mai incape vorba de procentul inte-

resului garantat, iar pe dealtdparte Statul nu mai


are nevoie de a control, cheltuelile, ci numai veni-

turile. Interesul nostru nu este dealtmintrelea de


a incepe unja dela Orsova, cum se propune pentru
concesia Ward, cAci acea linie ar fi cea mai neproduatoare dintre toate.
Se pronuntd pentru Simencourt, care este trimis de o societate de credit mobiliar din Bruxelles
insdrcinatd, si cu constructia unei linii in Turcia.
In cele din urm punAndu-se la vot, se aproba
luarea in consideratie a concesiei Ward.
Rdsboiul In Danemarca

s.

a.

www.dacoromanica.ro

276

CAP. VIII.DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD

In sedinta urmhtoare din 6 aprilie 1864, se supune Adunhrii petitia lui A. de Sin2encourt prin care

arath, eh pripi rea cu care au fost siliti sh se rosteasch concesionarii, In urma cererii Adundrii de
a-i comunich modifichrile ce mai pot face, nu le-a
15,sat timp s cerceteze cu bhgare de seamh cererile concurentilor, spre a propune i ansii toate
modifichrile putincioase. Simencourt i compania
sa ar clod s, fach, cu toate acestea, propuneri cu

mult mai prielnice pentru tarh, deck cele fcute


pra atunci.
Modul de procedare adoptat in sedinta precedenth a Adundrii, li se pare Irish ea lash usa deschish, fr sfrsit, tuturor modifichrilor ce s'ar pute, propune treptat si ca astfel s'ar- prelungi deasemenea fdr, sfrsit si desbaterile. Pentru aceste

motive, roagh pe Adunare sh hothrasch ca toti


concurentii sh depund oferte pecetluite In mainile

cui se va gsi de cuviinth. Oferta lor o si altureaz pe lng petitie, inteun plic pecetluit, i sunt

incredintati ca tara va gsi In aceste de pe urrn


ale lor propuneri, foloase foarte insemnate 1.

Duph cverea lui Vernescu sedinta se opreste


pentru ca comitetul sh discute propunerea lui Simencourt, spre a-si da phrerea pe care Adunarea
s'o poat, judech.

La redeschidere, Vernescu recapituleaza, cele


petrecute In sedinta precedenth, dupd care s'a dat

votul pentru luarea In consideratie a propunerii


Ward. Dach am reveni asupra acestui vot, n'am
pierde oare increderea concesionarilor? Unul din
O petitie In termeni identici i cc aceeae data (6 aprilie), a fost prezentat
ministerului lucrdrilor publice, cu rugdmintea de a mljloci pe Idngd Adunare sa
se primeasc6. propunerea ce face.

www.dacoromanica.ro

%
ADUNAREA GENERALA: 6 APRILIE 1864

277

membrii tovrsiei Ward a declarat chiar minis-

trului ea, in acest caz, el va cere Mara partea

sa din cautiune.
Crede deci ea Adunarea urmeaza sa, se ocupe
mai departe numai de concesia Wald in consideratie.

M. Costache nu vede pentruce s'ar refuzh sistemul cu oferte inchise.


Daca compania Ward este serioas, nu se va
retrage.
D. Vet' sescu este de parere ca, votand luarea
In consideratie a concesiei Ward, s'a facut o tocmeald cu acesta, sub rezerva numai de a se introduce inca in acea concesie modificarile ce se vor
gasi de cuviinta. Propunerea Cu oferte pecetluite
nu s'ar putea admite decat Cu consimtimantul tuturor concurentilor. De altmintrelea Ward s'ar pute

retrage si s'ar pierde astfel ceva, real pentru un


altcev necunoscut, de oarece nu se poate sti ce
cuprinde plicul lui Simencourt. De aceea este de
parere sa se mearga inainte cu concesia Ward.
Printului Moruzi nu-i vine sa voteze con cesia
'Ili Ward, and gandul sau este la plicul pecetluit
al lui Simencourt. Crede ca fata Cu cei patru concurenti, ar trebul s se voteze o concesie tip, concurentii s, mearga dupa aceea la minister sa depun
oferte pecetluite si eel ce va oferl pretal eel mai mic,
sa rmana concesionar.

Poate ca plicul lui Simencoart nu e menit


decat sa ne faca sicane, rdspunde Vernescu. De ce
acesta n'a venit s propun sistemul sail deck dupa,
ce s'a luat in consideratie propunerea lui Ward?
Dealtmintrelea noi nu suntem legati de Ward,
chiar de am vota definitiv concesia, caci ea are

t
www.dacoromanica.ro

278

CAP.

DIN DOMNIA LUI CUZA.-VODI

nevoie de sanctiunea guvernului ; dar propunerea lui

Moruzi, care a mai fost facuta altadata de M.


Costache, ne-ar duce la rezultatul ca n'am mai
aveh niciodat drun-mri de fier.

G. Ghica, crede c dac, s'ar admite sistemul


de licitatie cu oferte, cari ar trebul infatisate in
tot cazul ministerului, lar nu Adunarii, ar mai trebui s treaca cel putin Inca cloud, sesiuni pentru ca
Adunarea sa se poata pronunth si nu trebue pierdut
din vedere interesul tarii de a a.veh cat mai curand
drumurile de fier.
Costa-Foru este de parere c prin luarea in
consideratie suntem legati care Ward, cad daca
ar vol sa se retraga el, ar pierde cautiunea, iar
daca s'ar retrage Adunarea, Ward ar aveh dreptul
sa-si ia inapoi cautiunea. Pe langd toate acestea
nimeni nu poate spune ce e in plicul lui Simencourt.

In once caz, crede ca trebue sa se mearga inainte


cu votarea concesiei Ward si dupa ce aceasta se
va inaint guvernului, Simencourt n'are deck s-i
arate foloasele ce a propus Adunarii i atunci guvernul, de va gas' cu cale, nu va sanctionh concesia Ward, ci o va trimite indarat Adunarii impreuna cu cealalta ce i s'ar fi parut mai prielnic,
ramanand ca. A.dunarea s, voteze pe aceea pe care

o va gasi mai bun. Pentru a puteh alcatui o con-

cesie tip cuin vrea Morui, ar trebui studii pre-

gatitoare ; iar daca am luh de baza concesia Ward

si am face publicatii in Europa, nimeni n'are sa se


infatiseze, fiindca toata lumea are sa zied ca am
tras folos din oferta acestuia.
Ludovic Steege ministrul finantelor, zice
Costa-Fora a pus chestiunea pe adevaratul taram.

www.dacoromanica.ro

ADUNAREN GENERALA: 6 APRILIE 1864

279

Sa se voteze un sistem, pe care Adunarea 11 va gsi


mai prielnic, sistemul lui Ward de pild, care este
mai bun, dar far nume, cad dealtfel guvernul ar fi

legat de persoana al Orel nume ar figur In concesie si nu ar pute admite propuneri mai prielnice.

Lascdr Catargiu observ, cu drept cuvnt, ca


ceea ce propune ministrul finantelor nu este deal
sistemul lui Moruzi, iar nu al lui Costa-Foru.
Camera In sedinta precedenta a facut mezat,
din vina guvernulu: care n'a ales o concesie,. ci a
trimis Adunrii pe toate patru, fara sa fie insolite
mcar de cloud randuri prin care sa-si dea parerea,
s zica dat4 concesia cutaruia caci este mai avantajoasa. Crede ca nu e alteeva de fcut, dect a
se urm, cu votarea concesiei luata In consideratie.
Ministrul finantelor raspunde ca guvernul a
lucrat cu sinceritate, pentru a nu i se pute zice
ca a partinit pe unul sau pe celdlalt ; nu intelege
dar dece i se imputa aceasta sinceritate.
S nu ne grabim, zice Th. Bratianu ; s vedem mai intAiu ce este sub acest plic, poate s'A fie
cev folositor pentru tara. Un proverb batrn zice :
Gresala se intoarce dela Bagdat.
I. Bratiarat aminteste ca in sedinta precedenta

a declarat c, se abtine dela vot la luarea In consideratie a concesiel Ward. S'a abtinut singur. Stim
noi ce dam i cui dam?se intreaba I. Bratianu,
stim noi ce cer acesti concesionari, stiu ei ce jan?

Adunarea vine si face, nu un proiect de lege,


dar un contract, o licitatie, i guvernul, ale carui
drepturi sunt astfel nesocotite, nu zice nimic? Nestiind cui se da concesia, nu se face nirnic serios.
Dar nu vA, inchipuiti d-voastra, adaugd

www.dacoromanica.ro

280

CAP. VIII.- DIN DOMNIA LUI CTJZA-VOD

Bret' tianu, ch acela care voeste sh compromith drumurile de fier de ad, poate sh arunce 300 000fr. sau
un milion?. Pentru onoarea Adunhrii nu primesc
opinia eh s'a fAcut o tocmealh. Dach in adevr com-

pania Ward, care a venit din Londra ad, s'ar retrage, aceasta ar dovedi ea nu este serioas.
Numai daca vom, da peste o companie putercare id, cunoascei aceastet intreprindere,
nicd

numai atunci o set' avem drumuri de fier ;si din


contra, dach vom voth prin concurentd, fail a sti
((Cu cine avem aface,

acei concesionari fh' r a sti

ce iau, drumuri de fier n'avem.


0 concesie poate sh fie o manoperh, ascunsh

a celor cari au interes sh nu avem noi drumuri


de fier i pentru acest scop ei pot sacrifich catevh
sute de mii de franci, si un milion i doua, numai

ca s paralizeze Infiintarea chilor Berate In tara


noastrh.

De aceea m. unesc Cu d. Costa-Foru votati


o lege si un maximum, votati ce v'a propus d. Costa-

Foru, Moruzi i ministrul finantelor. Ceea ce


ofer, Ward sh fie un maximum.
G. Costa-Foru repeth, propunerea sa, la care
M. Costache Ii rh' spunde C Cu acest sistem am
amanh la nesfarsit realizarea drumului de fier, chci
concurentii s'ar puteh dramh pe rand, unul pe altul.
Costa-Foru si I. Bret' tianu propun urmAtoarele amendamente :
Amendamentul Costa-Foru. Propuiu de a se
procede la desbaterile articolelor concesiunii Ward
pentru care Camera a votat in sedinta trecut luarea in consideratiune.
Dach d. Simencourt, mai Inaintea sanctionhrii

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA GENERALA: 6 APRILIE 1864

281

legii, va prezenth conditiuni mai favorabile, guvernul, care are dreptul de a amAnh sanetiunea verieb," rei legi, va puteh prezenth din nou Camerii spre

desbatere concesiunea ce va der] avantaje mai


mari.

Amendamentul I. Bret tian,u. Camera va voth


proiectul de concesiune ce s'a luat in considerare
fixAnd maximum, acel propus de d. Ward si guvernul este autorizat s" trateze cu compania aceea

care, plechnd dela acel maximum, va oferl mai


multe avantaje i garantii, i acel proiect 11 va
supune la votul definitiv al Camerii.

G. Costa-Foru explica diferenta intre propunerea sa si a lui I. Bralianu care este la fel cu
aceea a lui Moruzi.
Ministrul luerdrilor publice observ ea, dupd
aceastd propunere, guvernul ar trebul sd astepte
neineetat propunerile lui Simencourt ea sd le adued
Adundrii. Dar pn chnd sd astepte?
PAnd chnd vei vol d-ta, Ii rdspunde CostaForu ; poi sa sanctionezi legea i mine de vei vol.
Raportorul comunicd Adundrii ed eomitetul delegatilor a respins ambele amendamente : pe al lui

Costa-Foru pentrued dnsul propune ceca ce se


urmeazd dela sine ; pe al lui I. Brettianu pentru
c cere ea ceea ce se va vota sd nu poatd fi, In niciun caz, definitiv.
S'a tot zis adaugd raportorul cd de ce VOtdm pentru persoane? Noi votm sistemul, dar de-

oarece eerem cautiune, neapdrat ca in sistein trebue s figureze i persoana.


Costa-Foru isi retrage amendamentul. Amendamentul Breitian,u se respinge si se aprob pa36

9385

www.dacoromanica.ro

e
282

CAP. VIII. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VODA

rerea comitetului de a se inapoi lui Sim,encourt


plicul s'u pecetluit.
Se incepe votarea pe articole a concesiei Ward.

Art.1,2 si 3 se voteazd cu o modificare de


redactie la art.1.
La art. 4, N. Rued' reanu observd cd nu vede
Pitestii. Se poate Intreabd dnsul ca un oras
Insemnat ca acesta s rmde afar& din unja drumului de fier?
In toate proiectele de concesie infkisate pand
acum, zice I. Brettianu, i chiar in cel votat de Adunare In 1860, linia care plecd din Orsova trece. prin
Craiova, Slatina, Pitesti, Bucuresti, Ploiesti, Buzau

si Focsani, cu deosebite alte ramuri. Linia cum e


infkisata In concesia Ward, lasd la oparte localittile poporate si avute de sub poalele muntilor,
cari se gdsesc In conditiile cele mai bune pentru
infiintdri de fabrici. Tot in aceste localitki se ea si
minele noastre cele mai bogate. Trebue sa se aibd In

vedere, afar% de aceasta, cd localitkile din apropierea Dundrii au inlesnirea acestui fluviu si deaceea isi vnd productele pe un pre( Cu mult mai
mare, deck cele dinspre munte. Ar fi timp ca guvernul sd se gndeasch la exploatarea minelor si
ar trebui s, se aducd oameni speciali pentru aceasta,

cdci exploatarea minelor ar fi un mare izvor de


bogdtie pentru lard' .
Propune deci urmtorul amendament :
Sectiunea 8 Slatina-Bucuresti va trece, pe cAt
putinta va sta, mai In apropiere de Pitesti.
Ion Ghica propune deasemenea urmdtorul amendament :

Sectiunea dela Bucuresti la Slatina va trece pe

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA GENERALA .: 7 APRILIE 1864

283

la BAIdana, iar dela Santuri o linie va duce la


Ploiesti.

G. Ghica d ldmuriri c comitetul delegatilor


n'a cercetat proieetul In amdnuntele sale, deaceea
roagd pe Adunare s'A astepte putin, pentru ca acel
comitet sa. se Inteleaga cu Ward asupra acestor
puncte, csci once modificare trebue primita de concesionari.
edinta, se opreste In scopui ardtat de G. Ghica ;
la redeschidere Insa, fiind trziu, ea se ridica.
Adouazi, 7 aprilie, se urmeaz, cu discutia art. 4.
Ion Ghica arata c amendamentul sdu nu puted

sa aiba loe, cata. vreme n'a fost vorba ca linia sd,


mearg, din Bucuresti prin Pitesti sau cdt mai aproape

de Pitesti. In adevdr, drumul dela Bucureti la Slatina nu are nicio lega tur, cu Baldana. Dar daca
este vorba s treaca prin Pitesti atunci, masurand

pe harta distantele, se vede cd dela Bucuresti la


Ploiesti sunt 55 km. In linie dreaptd, dela Bucuresti
la Pitesti 100 km., In totul deci 155 km. Dela Bu-.
curesti la Baldana si dela Pitesti la Ploiesti sunt Insa

In totul, 142 km., Trin urmare 13 km. mai puVn.


Este dar In interesul Statului, *care se potriveste cu
al slu, s" se faca economia de 13 km.
Trebuesc aceleasi poduri pe Ialomita i Pravova,
dar locul este chiar mai ses In partile de sus.
S'ar pute, Intimpind ca BAldana ar ajunge, In
acest caz, un oras Insemnat, care ar lud locul Bucurestilor, s'ar deveni capitala. Toate aceste considerente nu pot rezistd unei logice sAndtoase, zice
Ion Ghica, In ideile mele sociale, centrele de co1 Cuvantul a$anturiv a fost sters In propozitia dilate i Inlocuit prin
danas ceeace de bunftsearnS. din gresala,, nu s'a fticut i pentru acelas cuviint din
adoua propozitie.

www.dacoromanica.ro

t
284

CAP. VIII. - DIN DOMNIA LUI CUZA-V0Di

mert vor fi

Cu

atAt mai solide, cu cdt, vor fi mai

multiplicate.

N. RuccIreanu are si dAnsul un amendament


care atArnd, ca si al lui, I. Ghica, de acel al lui I.
Bret' tianu. SA nu uitdm pdurile din munti cari
astdzi sunt prada si nutrimentul vijeliilor. Sunt
dupd aceasta cdrbunii de pdmant, fiecare rdulet
ce vine din munte ne spune cd sunt sume mari de
arbuni si de cea mai !Duna calitate.
Deaceea sustine ca drumul de fier sd treacd,
cat se va puted mai aproape de Pitesti si atunci
se va puteet face si o ramarei pentru Telrgovi0e.
Tdrgoviste este orasul cel mai istoric si mai poetic

al tdrii noastre... Din acest oras au iesit brbatii


cei mai mari cari au ilustrat si fcut fala istoriei
noastre. De aici au iesit acei Domni cari au incheiat

tratate cu toate puterile Europei, tratate cari au


sanctionat autonomia noastr. Stiti asemenea cd, pe
cAnd un popor asiatic, foarte belicos si foarte tare,
rspAndise spaima pand la marginea Europei. , .
MA iertati... dar iesiti din chestiune, zice presedintele

Adundrii, IntrerupAnd frd indurare avdntul 'brio


al oratorului ; dar Rued reanu merge mai departe :
Ora,sul acesta este acela care face fala istoriei noas-

tre si o va face pentru toate secolele... Mai este


apoi si o traditie veche ca este un blestem al sfAntului Nifon asupra TArgovistei. Ei bine ! azi se Infdtiseazd ocazia de a se deslegd blestemul ; d-voastrA

votati, ca patrioti, acolo un drum de fier si atunei


hlestemul fnceteazA si sf. Nifon Impreun cu Cerul
vd, va binecuvanth 1.
Tata si amendamentut lui Rued reanu: Propum
a se fixd puncturile de ramuri ale drumului de fier

o
www.dacoromanica.ro

ADUNAREA GENERALA: 7 APRILIE

1864

285

din cari sustin ca cel mai neaparat, Targovistea.


Amendamentul nefiind insa sustinut de alti deputati,
se inlatura.
G. Ghica comunica Adunrii ea, In ceea ce priveste amendamentul Bralianu, concesionarii primesc
sau ca unja BucurestiSlatina sa treaca prin Pitesti
imprtindu-se In douti sectii : Bucuresti-Pitesti si
PitestiSlatina, sau sa, se pastreze unja directa BucurestiSlatina, facandu-se o ramura spre Pitesti. In
cazul dintaiu unja, care este menita tranzitului, s'ar
lung' cu 35 kilometri. Concesionarii cer, in acest

caz, ca termenul de 8 ani fixat pentru savarsirea


retelei intregi, sa se sporeasca la 9 ani.
Cat despre amendamentul I. Ghica, concesionarii nu-1 primesc fiindca s'ar ingreui conditiile ex-

ploatrii si ar trebui s, faca la Baldana, care ar


deveni un centru de miscare, instalatii tot atat de
Insemnate ca si la Bucuresti.
Comitetul crede ca trecerea liniei prin Pitesti ar
Infatish multe foloase, ash dupa cum a zis si Bra' tianu ; iar In privinta Baldanei, comitetul sprijineste
din toate puterile refuzul concesionarilor, deoarece

statornicirea acolo a centrului miscarii, ar trage


dupa sine cheltueli insemnate s. a.
V. Boerescu crede ea ar trebul sa se treaca peste

aceea ce concesionarii nu primesc si sa se mearga


inainte, caci este de prisos sa se piarda timpul cu
explicatii MA, folos date de raportor.

I. Bralianu raspunde lui Boerescu ca dei

amendamentul sau nu se gaseste in condipe celui


infatisat de I. Ghica, fiindca concesionarii l-au primit pana la oarecare punct, nu poate s, admit ca
niel sa se discute o propunere pe care concesionarii

t
www.dacoromanica.ro

286

CAP. VIII.- DIN DOMNIA LUI CUZA-VODA.

n'o primesc, cad atunci nu intelege de ce se mai


discuta,.

In ceea ce priveste aratarile raportorului ca unja


directa ar fi mai scurta, Cu 35 km., deck cea prin

Pitesti si ca prin urmare tranzitul ar fi mai ieftin,


Breitianu observa ca, aducandu-se unja prin Pitesti,
s'ar apropia de localitatile unde se gasesc atat lemnele cat si minele, si ar putea prin urmare sa, aiba
combustibilul cu un pret mai mic. Mara de aceasta

unja prin Pitesti, strabatand o parte Insemnata a


Vrii care, nefiirid ajutata de Durarea, are mai multa
trebuint de drumul de fier pentru exploatarea produselor sale, va avea un trafic mai insemnat. Pentru
aceste consideratii, daca unja este mai lunga, tariful

va putea fi mai scazut si prin urmare tranzitul nu


va suferi.
Dealtmintrelea tranzitul este un ce accesoriu si
un drum de fier ce s'ar face 011 ndejdea de a-si
scoate cheltuelile din tranzit, s'ar gas' In, conditii
mizerabile. Mara de aceasta unja ce propune are
si un interes strategic pentru tara, cad drumurile de
camp nu pot cleat ajuta pe dusmani In caz de navalire, pe and locurile noastre de aparare sunt la munte.
M. Costache crede, din potriva, ea un drum de

fier, dupa regulele admise, trebue sa, fie si un mijloc de comunicatie internationala ; In aceasta numai
sta garantia propdsirii sale. Interesele generale trebuesc sa ocupe locul intaiu si sa, se lase cele locale
In aldoilea rand.
Intalle interese cer ca linia s mearg dela Slatina deadreptul la Bucuresti si daca Adunarea tine
s se lege depe acum si Pitestii cu reteaua cailor
fierate, aceasta sit se faca printr'o ramura.

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA GENERALA: 7 APRIL1E !NI

287

Amandamentele I. Brettianu si I. Ghica se


resping si art. 4 se primeste nemodificat. Deasemenea art. 5.
Prin art. 6 se hotrste ca lucrarile vor Incepe
dela Vrciorova spre Craiova si ca aceast, parte
din linie sa, va savars1 In 30 de luni dela data promulgarii concesiei. Constructia va urm, dupa aceea,

in clirectia spre Bucuresti, concesionarii vor aveh


fns facultatea de a Incepe In acelas timp lucrarile
si pe alte sectii.
Art. 7, 8 si 9 se voteaza cu indreptari de redactie si addugandu-se la art, 9 un aliniat, primit
de Ward, prin care concesionarii se obliga, In termen de sa se luni dela inceperea lucrarilor, s, Intregeasca cautiunea NIA', la un milion de franci,
restul de 700 000 fr. urn-And s fie reprezentat prin
lucrri executate si materiale aprovizionate.
Art. 10 se modifica in modul urmator :
Daca concesionarii nu vor fi fnceput lucrarile
In termenul prescris de 5 luni, vor pierde dreptul
asupra concesiei si suma de 300 000 fr., care va
deveni proprietatea Statului.

Art. 11 pdnet la 22 se voteaza fara discutie


cu o indreptare de redactie la art. 12.
La art. 22 se adauga, ins& obligatia luat de
concesionari si despre care am vorbit In cele de
mai inainte, ca In niciun caz cheltuelile de intreVnere si exploatare nu vor puteb, trece peste 45/o
din venitul brut.
Dup ce se voteaza si art. 23, Adunarea hotarste o adoua sedinV seara.
In sedinta din seara de 7 aprilie, la art. 24 se
reduce dainuirea concesiei dela 95 la 90 ani si se

t
www.dacoromanica.ro

288

CAP. VIII. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VODA.

voteaz, acest articol, ca 0 cele urmei toare cuprins


art. 31, fr discutie, desfiintAndu-se dela art.
26 obligatia Statului de a infatis proiectul pentru
legea asupra exproprierii chiar In cursul acelei se siuni legiuitoare.
La art. 32, D. Kornea aminteste c, Vernescu,

fcAnd intr'o sedint, de mai inainte comparatia


intre concesiile Ward si Simencourt, a zis ca eel
dintAiu nu cere dreptul de precadere. Dup cum
se pare deci, comitetul delegatilor a scpat din vedere aceast observatie cand a pus In concesie
articolul. Deaceea roag pe raportor s, vad, de
unde vine gresala.
Raportorul G. Ghica rspunde cb, cetind articolul din concesia Simencourt, va dispreh neintelegerea, altcev nu se poate face, fiinda, Vernescu
lipseste.

Costu-Foru explic c5, in concesia Ward este


vorba de drumuri paralele cu cele concedate, cari
de s'ar da altora, ar prpdl pe companie ; pe cand
In concesia Simencourt er, vorba de linii rslete
ce s'ar concede In viitor.
N. Lahovari tine minte c Vernescu a vorbit
tocmai cum a spus Kornea. S se caute procesele
verbale si s se vad....
Sunt la tipar, rspunde presedintele.
A. Plagino zice c Vernescu s'a intemeiat pe

art. 27 din concesia Simencourt, in care se prevede c Statul trebue, pentru once alt drum de
fier, s, intrebe pe concesionari daca-1 primesc sau

nu si In asemenea caz se intelege c, nimeni n'ar


mai fi cerut vreo concesie, stiind c, Simencourt
are precklere.

www.dacoromanica.ro

ADUNAREN GENERALA: 7 APRILIE 1861

289

Andrei Prijbeanu vede ca In articolul In discutie se zice tocmai ceea ce Vernescu le-a spus
Ca nu se zice. Cere prin urmare explicatii.
V. Boerescu se Insarcineaza cu aceste explicatii : prin concesia Simencourt se opria cu desavarsire liniile paralele si pe urm se zice, ca pentru
ramuri, prelungiri i once alt.e linii cari ar sluji

alte localitati, Simen,court avea dreptul de precdere. In concesia Ward dreptul de precdere ramane numai pentru liniile paralele. Iat deosebirea.
Prin urrnare este prea adevarat ceea ce a zis Vernescu'.
Discutia se Inchide si art. 32 se voteaz' fra
Wei modificare.

Se voteaza dupa aceea, fara discutie, art. 33


pa` net la 38 cu o Indreptare de redactie la art. 37.
Se Introduce In sfrsit un nou articol purtand
numarul 39 i cel din urma, propus de Ward In
urma cererii comitetului delegatilor, prin care concesionarii declara c primesc stipularile din legea de
concesie a drumului de fier pe valea Siretului, pri-

vitoare la cazul cAnd unja BrailaBarbosi n'ar fi


savrsita In termen de 3 ani dela data promulgarii
acelei legi.

Discutia generala asupra votrii In totul a proiectului de lege pentru concesia cailor fierate din
Valahia, are loe In sedinta din 10 aprilie.
= In realita.te, dupii cum am observat Intr'o notit precedenti (p. 269), articolul copiat gresit de pe concesia liniilor din Moldova, nu prea ave A Inteles deoarece

prin aliniatul Intaiu se opritt In mod absolut concesia uuor linii In anumite
conditii, lar prin aliniatul urmitor se Invoib. concesia acelorasi unii, cu dreptul de
preciidere pentru compania Ward; dar acest lucru n'a fost bfigat de seam& Cu
toatit discutia urmatii. Din cuvIntele rostite de Vernescu, awt cum sunt publicate In
cDesbaterile Adundriis (sesiunea 1863-1864, p. 1177) pare cie.

In adevAr acesta n'a

b5.gat (le seam& cti. In concesia 1Vard flgureadi un articol analog Cu cal din concesia Simencourt, dar care nu coup, acelas loc In andul articolelor, si ce. astfel
observatille deputatilor D. Scram N. Lahovari g A. Prijbeanu emu Intemeiate.
87

4385

www.dacoromanica.ro

t
290

CAP. VIII. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VODA.

A. G. Golescu nu Intelege de ce dela Bucuresti

la Slatina, pe unde drumul este mai neted, kilometrul sa fie mai scump deal dela Bucuresti la
Galati. Daca drumul ar fi mers prin Pitesti, s'ar fi
putut plat.' In adevdr 215 000 fr. kilometrul. Adunarea insa ametita de deslegarea ce trebue sa dea
legii rurale, a facut. gresala dupa parerea sa, de a
nu admite drumul pela Pitesti, gresala asupra cdriia
ar trebui s, se revie.
G. Vernescu observ, ea In discutia generala se
vorbeste ori pentru, ori contra prirnirii, dar nu se mai

pot face modificari unui proiect de lege. Adunarea


n'a adoptat dealtmintrelea sistemul de care vorbeste
Golescu, de a se chibzul cari sunt kilometrii cari
trebuesc platiti mai ieftin, si cari mai scump. Toti
concurentii de mai inainte, afara de Mayers a carui
propunere nici puted fi discutata fiindca nu depu-

sese cautiunea, au propus acelas pret kilometric


pentru intreaga re-tea si daca Ward a propus doua
preturi, Adunarea a cumpdnit preturile sale cu ale
celorlalti si le-a gdsit mai prielnice. Nu este prin urmare loe sa se discute chestiunea pus, de Golescu.
Ministrul lucrArilor publice ceteste o petitie ce
a primit din partea lui Simencourt, prin care acesta

critica coneesia Ward. Comlitiile lui Simencourt


nu sunt mai prielniee deck ale lui Ward, deaceea
ministrul roaga pe Adunare ea, In adastarea infatiOA in viitor a unei concesii mai bune, s, purceada la votarea coneesiei Ward.
Presedintele Adunarii intreaba daca este vreunul dintre deputatd care sa-si Insuseasca scrisoarea
lui Simencourt, caci numai atunci poate Inc uviintA
discutia ei.

t
www.dacoromanica.ro

ADUNAREA GENERALA: 10 APRILIE 1864

291

Costa-Fora nu va combate petitia Sirnencourt,


deoarece prezidentul opreste de a se discut o petitle cetita numai, dar neinsusit de vreunul dintre
deputati ; niciodata insa n'a fost mai convins de a
vot pentru coneesia Ward, deck astzi and vede
ea acea oferta pecetluita, pe care se punea de unii
nadejdi mari, n'a fost deck o critica a acestei concesii. Pentru dnsul chestia e terminata si numai
calomniatorii vor puteet zice ca Adunarea n'a luerat in favoarea si binele trii.
A. G. Golescu protesteaz contra cuvntului de
calomniator : nu sunt eu calomniator, ci d-sa este!)).

Costa-Foru se jura pe ce are mai seump c


nu s'a gAndit la Golescu cAnd a rostit cuvntul de
calomniatori, mai ales ea nici n'a prea inteles cele

ce a spus. Nu trebue s se priveasca ca o nenorocire nationar faptul ea in concesie nu s'a prevdzut Pitestii, poate fi o nenorocire numai individuar, particular ; caci daca tara intreaga a asteptat
attia ani o cale fieratd, deee sa nu astepte i orasul Pitesti inch ctiva ani? Ward a primit s treaca
prin Pitesti, noi insa ne-am opus, nu pentru ea sa
nu cheltuim cteva, milioane mai mult, ci pentru ea
sa ne legam, s, ne punem mai deadreptul in atingere cu lumea civilizat. Dup ce vom termin, reteaua cea mare, lesne vom pute face cutare sau
cutare ramur. Daca nu s'a primit aceasta curbd,
viitorul va dovedl cine a votat bine si cine nu.
Cracte voeste s propuna un amendament prin
care coneesionarii sa" se oblige de a face una sau

mai multe ramuri, dupa trebuintele trii sau ale


guvernului, cu pretul kilometric prevdzut in coneesie ; dar prezidentul Adunarii observa c in dis-

www.dacoromanica.ro

292

CAP. VIII.-DIN DOMNIA. LUI CUU-VODA.

cutia general& asupra proiectului In totul, potrivit


regulamentului, nu se poate propune niciun amendament.

Concesia s'a dat orbeste far& studii, voiu


voth contra, cad eu nu votez orbeste, zice T. Breitianu.
Prinf. D. Ghica observA c& astzi se pune Intrebarea dac e bine sa se voteze concesia Ward,
sau s& se respingt, si s& se amne prin urmare
constructia drumurilor de fier pentru cine stie cat
timp, pentru un an cel putin. S'ar uni si dnsul Cu
prerea de amnare care a fost exprimat, dac& -ar

puteh fi sigurant, c, anul viitor se va puteh Inzestra tara cu ci fierate In conditii mai prielnice
si mai putin costisitoare. N'a fost Ins& destulA lupt&

Intre concurenti? Cum dar T. Bralianu zice ch' s'a


votat orbeste ? Pe Wig& paguba insemnatA ce ar
rezulth pentru tar& dintr'o amAnare zadarnic,, trebue s avem In vedere si chestia internationaM,
care ne oblig, s, ne grbim a aduce unja la Oroya, punctul de legatur& cu liniile din Europa cel
mai prielnic pentru tar& si pe care numai concesia
Ward ni-1 asigurA.

Nu e vorba de a se unl Pitestii prin o ramur cu linia cea mare, cum er, prevazut In propunerile Lefvre i Simencourt, zice I. Breitianu.
Dnsul s'ar fi opus la aceast, ramur& pentruca este
un ce costisitor si far& de folos. Intrebarea este prin

ce parte a t6rii trebue s, treaca linia ca s, fie cat


se poate inai folositoare? Pentru cei ce ar fi numai
niste speculanti, linia direct& BucurestiSlatina li-ar
aduce mai mult castig, cad ar puteh vinde concesia
cu un pret mai mare , dar cei ce ar aveh, de gnd

www.dacoromanica.ro

%
ADUNAREA GENERALL : 10 APRIL-1E 1864

293

s'o exploateze 99 de ani, n'ar trebui sa se gndeasca

numai la tstigul Intiului an, ci si la viitor. Oratorul n'are niciun interes personal pentru Pitesti, interesele sale sunt legate cu unja lui Ward cum s'a
primit de Adunare, dar trebue s, se aseze linia astfel
Inct sa se Impartaseasca toata Ora de foloasele ei.

Nu e nicio sigurant ea' aceastei companie


sau mai bine zis acest om care reprezente compania, se gei se0e in stare de a execut En realitate drumul de fier In condifiile prevei zute In
concesie. S, nu se vorbeasca de concurenttl, cad

concurentii nu stiau cari sunt conditiile In cari se


gseste drumul de fier de ad i ca sa-si poat, face
socotelele ; au oferit preturi mijlocii rezemate pe acelea

din alte tari, au renit set' joace astfel la noroc. Nu


puteh fi concurenta serioasa and nici ei nu stiau
ce iau, nici noi nu stiam ce dam.
Graba cu care s'a dat concesia din Moldova
erh indreptatita prin dorinta de a se dA o despagubire locuitorilor de peste Milcov, pentru jertfele
la cari au fost supusi prin mutarea capitaiei In Bucuresti.

Acest motiv nu se poate invoch pentru partea


de dincoace de Milcov si ct despre mine, Incheie

Brtianu, eu unul marturisesc ca e mai bine s:


avem drumul de fier mai trziu, dar sa nu platim
ash de mult si s, se faca o linie care sa corespunda la adevaratele trebuinte ale tart.
Sunt doua obiectii contra concesiei, observa
raportorul G. Ghica, cb, drumul lasA,nd Pitestii la
oparte, s'ar compromite folosul practic al retelei si

ca n'avem niciun temeiu dupa care s, putem sti


ce db," m.

www.dacoromanica.ro

294

CAP. VIII.DIN DOMNIA LUI CUZA-VODA.

La ce folosesc studiile? se intreab raportorul.

Avem un studiu prea intins pentru linia BucurestiGiurgiu. Intreb acum pe cei ce au lucrat
aceastd chestiune, ce folos ne-a adus noud sau
guvernului acest studiu ? Niciunul i iata dece :

la drumurile de fier costul lor nu se vede deck,


construindu-le. As pe o linie data de unde stiin
ate tuneluri, cte viaducuri, cate poduri i lucrri
de arta are s intre ? Aceasta influenteazd asupra
pretului. Aceast obiectiune este deci puerils, ;
studiile de detail ne pot lumin' numai asupra greuttilor drumului de fier aproximativ, iar nu asupra
pretallui kilometric aceasta nu putem sti pn, nu
se construeste.
Ct despre chestia Pitestilor, intelege c cei ce

sunt chemati sa sprijine interesele locale sd strueascA a se respinge concesia care nu-i indestuleaz, dar s nu se impinga lucrul piln a se zice
c tara e amenintat, fiindc6 drumul de fier nu
trece prin Pitesti.
Istoriseste, cu acest prilej, un fapt care dovedeste neaprata trebuintd ce este de a se desleg
Cu un ceas mai inainte chestia legturii drumurilor
noastre de fier cu Occidentul :
In Austria se dduse concesia provizorie a drumului de fier dela Arad la Hermanstadt. Guvernul
sprijinindu-se pe o dispozitie din constitutia de acolo
c in rstimpul sesiunilor poate lu dispozitii privitoare la interesele obstesti cari n'au apucat sd fie

hotrite de Reichsrath, a numit o comisiune de


inalti functionari, care a propus guvernului sa inDupa cum se vede, luminile raportorului asupra materiei srau foarte In
tunecate I

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA GENERAL. : 10 APRILIE 1864

295

ceap, lucrarile acelui drum de fier. In raportul


acestei comisiuni catre guvern, intre altele, se zice

Iar ceit pentru obiecfiile ce s'ar puled face din


partea guvernului romeln, pei rerea eomisiunii e
de a se notified par simplu guvernului romeln,
ca unja dela Arad la Hermanstadt va fi duset
la Turnul-Ro i ca nu e de gelndit la alt punct
de junefiune intre Austria i Romdnia.
Asupra acestui fapt, G. Ghica se mrgineste
sd. faca Intrebarea : cu ce pret concesionarii ce a-r
veni la anul s'ar obligh sa ne dud, Unja la Orsova,

daca sesiunea de fata ar trece fait sa se voteze


concesia iar Austria ar da definitiv concesia liniei
sale care duce la Turnul-Ros?

Ion Ghica a fost totdeauna preocupat de

idea ca linia care ar unl Occidentul cu Orientul sa


treaca prin Romania, caci se stie ea mai este o linie
care poate face aceasta unire : unja care ar trece
pela lielgrad. Din acest punct de vedere a crezut
ca e bine sa ne grabim s construim drumurile de
fier. Nu este de parerea lui J. Brettianu ca nu trebue s se 'tind, seamd de tranzit. Productele noastre
nu sunt ash de mari ea sa ne poata da venitul ga rantat de 6,3/4 0/0 si este nevoie ca la aceste venituri
sa, ajute si marfurile Oecidentului si ale Orientului.

In 1860 s'a cautat a se procede dupa un metod care este cel firesc i logic : sa se fac",
serioase pe toata linia. S'a facut oarecari studii,
dar aeeste studii nu sunt indestulatoare, cum pretinde G. Ghica. Aceste studii facute de d. Bonnet
sunt departe de rezultatele ce ni-au dat concesia
Ward. Pentru studii complecte ni-ar fi trebuit
doi ani.

www.dacoromanica.ro

296

CAP.

DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD

Tara ar fi mai folosita dandu-se astdzi concesia,

dect daca s'ar astept Inca doi sau trei ani pentru
ca sa putem aved studii mai complecte.
Pe MAO pagubele pentru comertul tarii, ne-am
expune printr'o asemenea intArziere de a ni se impune de Austria legatura prin Kronstadt sau Hermanstadt. Deaceea, cu toata parerea de rau ce are
ca s'a respins amendamentul lui I. Brd tianu si al
sau, va vota concesia Ward.
Proiectul de lege pentru coneesia Ward se voteazd Cu 78 bile albe, contra 9 negre si 5 abtineri t.
Legea pentru coneesia cailor fierate din partea
de dincoaee de Mileov, data lui W. H. Ward, Thomas Bartlett si tovardsii lor, a fost promulgata cu
decretul No. 4961/2 din 28 aprilie 1864, publicat in
Monitorul, jurnal oficial al Principatelor-Unite-Romne, No. 1.07 din 13 maiu 1864 (Anexe, p. 432-444).

Textul legii pentru concesie este urmat de acel


al conventiunii ineheiate la 9 maiu 1864 intre ministerul luerarilor publice si William Henry Ward

esquire lucrnd atat in numele sail personal, cat


si in acel al lui Joseph Rivolta esquire si Alfred
Cox exquire, pentru darea i primirea coneesiei
despre care este vorba (Anexe, p. 444-445).
Este de observat c numele lui Thomas Bartlett
nu figureazd in conventie, abatndu-se intru aeeasta
dela textul concesiei votat de Adunare ; dar conventia
fusese incheiata sub regimul loviturii de Stat 2.
Intre cei abtinuti figurau: I. Brellianu, C. A. Boselli si Grigorescu(Romdnul,
11 aprilie 1864).

Conventla Incheiat la 9 maiu aparuse In Monitorul oficial din 13 matu, sub

semntura lui P. Orbescu ca ministru al lucrarilor publice, de0 dnsul trecuse la


justitie, Inch-, dela 6 ale aceleiasi luni, lar Interimatul lucrrilor publice fusese luat
de prezidentul consiliultd IlL Ifogfilniceanu.

www.dacoromanica.ro

297

DESFIINTAREA CONCESIEI WARD

Caietul de insarcinari, statornicit de minister in


intelegere cu concesionarii dup cel adoptat pentru
caile fierate din Moldova si care, potrivit dispozitiilor din conventiune, trebue sa fie alaturat pe langa
acea conventiune, n'a fost publicat, Cu toate acestea,
deck in Monitorul No. 136 din 20 iunie 1864 (Anexe,
p. 445-466).

Concesia Ward a avut soarta tuturor celorlalte


concesii despre cari am vorbit pana ad i desfasurarea ulterioara, a evenimentelor a dovedit cat

de drepte erau vederile pe cari le exprimase


Breitian,u in sedintele Adunarii generale din 4, 6 si
10 aprilie 1864.

Dej, prin mesajul rostit de Domnitorul Cuza


In sedinta de deschidere, din 6 decemvrie 1864, a
celor cloud corpuri legiuitoare : Adunarea electiva
corpul ponderator, instituite prin noua organizare
a Principatelor se vesti ca. guvernul se ocupa
((Cu anularea concesiei Ward, care a lasat sa expire termenul legiuit, fara a ne infatisa Ora acum,
zice mesajul, cel putin probabilitatea unei intreprinderi serioase.
In adevar, Inca dela 13 octomvrie 1864 termeAceast. Imprejurare, caracteristic& pentru acele timpuri de neorandueli,
cari se v&desc $i In alte lucran i dup& cum vom vede. In cele ce urmeazA, a motivat o rectificare, fAcutft prin Mon. of. din 19 maiu, a acelei semnaturi.
Amintim Cu acest prilej c& sub regimul loviturii de Stat, ministerul lueritrilor publice s'a unit la 19 iulie 1861 Cu cel de interne sub denumirea de ministerul
de interne, agriculturd sti lucretri publice precum fusese In Tara Romaneasc& pan&
la formarea IntAiului minister comun dela 22 lanuarie 1862. Ministerul cultelor $i al
instructiunii publice se une$te, la aceea$ data, Cu cel de justitie, lar D. Bolintineanu
0 P. Orbescu titularii acelor departamente, sunt lnlocuiti cu N. Kretzulescu.
Adunarea electivit fusese aleas& pe baza legii electorale aprobat& de plebis
citul din zilele de 10-14 maiu 1864. Corpul ponderator (Senatul) se InslItuise prin
Statutul desvolttor conventiei din Paris dela 7/19 august 1858, aprobat de acela$
plebiscit. Atat legea electoral& cett $1 Statutul s'au promulgat prin decretul din 2
tulle publicat In Mon. or. din 3 tulle 184, chip& ce s'au recunoscut de Curtea Suzeran& $i de Putertle garante.
38

4385

www.dacoromanica.ro

298

CAP. VIII.DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

nul de 5 luni, prevdzut In art. 7 al concesiei, luase


sfdrsit frd ca lucrdrile s, fi fost Incepute.
Ward insd a cerut guvernului, dupd aceea, s-i
prelungeascd termenul inceperii constructiei, pentru
motivul ca lovitura de Stat dela 2 maiu trebue
fie privitd ca un caz de fortd majord.
Consiliul de Stat t, cdruia guvernul ii ceruse
pdrerea, se declard far cddere de a se rostl asupra acestei reclamatii, fiindcd, potrivit art. 7 din
concesie, cazurile de forth' major urmau s, fie cons-

tatate de calre tribunalul arbitral prevazut de art.


34 din acea concesie.
In ianuarie 1865, ministrul in drept Instiinteaza

pe Ward despre hotdrirea consiliului de Stat, cerndu-i s, purceadd la alegerea arbitrului i s


Incunostiinteze pc minister, Ora in termen de 21
zile, despre alegerea ce va face pentru ca, impreuna
Cu

acel ales de guvern, s hotrasc asupra cere-

rii concesionarului 2.

Tribunalul arbitral, prin sentina din 10 martie


1865 3, acordd concesionarilor o prelungire de termen
Cu incepere dela data sentintei 4.
Dar Ward nu se multdmeste cu atat i, prin
o and petitie, cere guvernului
dea i lui con-

de 2 luni

ditiile cuprinse In concesia cdilor fierate din Moldova cari se acordase, dupd cum vom veded mai
tArziu, lui Salamanca si Delahante prin decretul
din 27 noemvrie 1864e.
Instituit prin decretal No. 755 din 2 iulie, publicat In Mon. of. din 3 iulie 1864,

pe baza legii votate de Ad. generald la 21 ianuarie si promulgatb, prin decretul

din 11 fevruarle, publicat In Mon. of. din 13 fevruarie 1861.


2 Mon. of. din 21 ianuarie 1865 public textul scrisorii ministrului ctre 'Ward
$i C-ia, Mr& indicarea datei scrisorii.
.Mon. of. din 11 maiu 1865.
4 Ibid. 21 maiu 1865.
bid. 3 decemvrie 1864.

www.dacoromanica.ro

DESFIINTAREA CONCESIEI VVARD

299

Inzadar guvernul se incearc sa fac pe concesionar sa inteleaga cd, nu este in drept sa ridice
asemenea pretentii, cari nu se intemeeazA pe nicio
dispozit,ie din concesie : Ward numeste un arbitru
cere ca i guvernul sa numeasca pe al sdu.
Ministrul in drept Ii rdspunde c' nu poate fi
vorba de un arbitraj asupra unei cerinte care tinde
la modificarea legii de concesie, deoarece hotrirea
arbitrilor nu poate, in niciun caz, s modifice o lege.

Ward recunoaste cd, in adevar este nevoie de


a se modific legea, dar strueste ca aceste modificdri s se inftiseze corpurilor legiuitoare.
Guvernul nevoind nici s ceard modificarea
legii, nici s numeasc, pe arbitrul cerut de Ward,
acesta, om hotdrit, nu st mult la gAnduri si numeste el insus si pe aldoilea arhitru, iar dup ce
obtine sentina dorit,, se grabeste sa o comunice
ministrului. Ad ins d peste o piedie neasteptat :
ministrul refuz scurt i cuprinz' tor de a primi
sentinta.
Dar indrzneala sa gseste leac la toate : in ajunul zilei arid lu sfArsit pretungirea termenului ce
obtinuse dela intaii arbitri, el indreapt ctre Senat

o duioas plangere prin care arat c, mijlocind


neintelegeri intre compania sa i guvern pentru
executarea legii de concesie a drumurilor de fier
ce i s'a dat cu ineuviintarea foastei Adunri, a
trebuit s alerge la arbitraj, c ministrul lucrrilor publice nu numai di n'a voit s primeascd
arbitrajul ce trebui s se alctuease potrivit art. 7
si 34 din legea de concesie i s ja parte la numirea lui, dar in urma, dui:4 ce compania a numit pe ambii arbitri in puterea legii i acestia au

www.dacoromanica.ro

300

CAP. VIII. DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD.

pronuntat sentina lor, ministrul a refuzat chiar de


a o prim].
Petitionarul cere dar Senatului, a cdrui menire
este de a apr pe cei impilati, s se rosteasca
asupra neintelegerilor dintre guvern i companie,
alturnd totodat in copie sentintele arbitrale I si
rugAndu-se a se lu cat mai in grab in consideratie aceast chestiune, fiindca termenul acordat
companiei de cei dinti arbitri ja sfelrit adouazi
dimineaf '.

Petitia lui Ward se infaliseaz in sedinta Senatului din 10 maiu i se trimite la comisia petitiilor 2.
In aceeas zi ins apare In Monitorul oficial, cu
data din 11 maiu 1865, decretul domnesc No. 668,
din 10 maiu 1865, prin care, in virtutea art. 10 din

legea de concesie acordat lui Ward, se declar


aceast concesie anulat si cautiunea de 300 000 fr.
devenit proprietate a Statului.
Comisia petitiilor intrunindu-se chiar in seara

zilei de 10 maiu spre a cercet petitia lui Ward


luAnd cunostinta de decretul despre care este
vorba mai sus, exprim prerea ca, in fata acestui
decret, Senatul nu mai poate face nido lucrare si

numeste raportor pe G. Gherman care s supue


aceast pdrere chibzuintei Senatului.
Raportul comisiei petitiilor se inftiseazd Sena-

tului in sedinta din 15 maiu 1865. In urma lmuAceste copii au fost luate Indart de Ward la 17 main 1865 contra unei adeverinte ce se afta In dosarul respectiv (Arh. Senalutui: Dosar No. III. aPetitii, sesi-

unea 1864-65), fra s fi ramas vreo urma despre cuprinsul color daua sentinte,
cari ar fi fost, neaparat, de oarecare interes 'stork.. In Arh. minist. luer. publ.
nu s'a gasit vreun dosar privitor la Ward; nu s'a putut gasideasemenea pan& acum
niciun alt izvor din care sa. reeasa Ile numele celor cloua randuri de arbitri, fle
ceva din cuprinsul sentintel din urrna. Cat despre cea dintal, se stie numai eat
cat s'a indicat In expunerea de mai sus si aceasta din documentele indirecte pomenite In note, la locurile cuvenite.
Mon. of., 15 maiu 1865, p. 477.

tR)

www.dacoromanica.ro

PROPUNERE PENTRU iNAPOIEREA CAUTIE1 LUI WARD

301

ririlor date de C. Bosianu, presedintele consiliului


ministrilor I, asupra chestiunii, Senatul trece la ordinea zilei2.

Ca epilog al afacerii Ward, in sedinta Adundrii deputatIlor din 5 iunie 1868 se Infatiseazd de
ctre P. Donici ministrul lucrdrilor publice din cabinetul generalului N. Golescu, mesajul domnese
cu neasteptatul proiect de lege pentru Inapoierea
cautiunii de 300 000 fr. cu dobandd de 61/2 O/

an,

depusa, de Ward si tovarsii sai, fosti concesionari


ai cilor fierate de dincoace de Milcov.

In expunerea de motive ce Insoti proiectul,


dup un foarte scurt i nelndestuldtor istoric al
chestiunii, ministrul sfrsi prin urmdtoarele cuvinte :

Desi fostul concesionar n'are niciun drept


la restituirea cautionamentului depus, dar in consi-

uderatie c guvernul n'a pierdut nimic si In consideratie de a nu se ruin, o concesiune4, subscrisul crede ea, este drept i echitabil a se restitul
d-lui Ward
C-ia cautionamentul depus.

Dar adevdratul motiv este ardtat de ministru


prin viu graiu. De cnd guvernul i-a luat cei 300 000
fr., zice ministrul, acest om strue pe aicea
spre a-si luA, garantia, sub cuvAnt c nu e judecat

de judectorii si firesti. Aceast asteptare ne-a


rcut o rea impresie pe pietele Europei i spre a
1 La 26 lanuarle 1865, ministerului M. Iroglniceanu Il urmeaz cel prezidat de
C. Bosianu. Noul prezident al consiliului la, ca si predecesorul sau, portofoliul inter-

nelor, agrIculturii si luerrilor publice. Acest minister nu implini niel 5 luni cad,
la 14 iunie acelas an, fu Inlocuit cu cel din urm, minister al lui VodcZ Cuza preziclat
de N. 'fret zulescu ministru al flnantelor, avand pe generalul I. Em. Florescu ca mi-

nistru de interne, agricultura sijucrari publice.


2 Monilorul oficial, 21 maiu 1865.
Monilorul oficial, 22 iunie 1868, p. 892.

Nu se poate pricepe ce a volt sa Inteleaga ministrul ai prin acest din urma


motiv; In adevar, concesia nu numai c er de mult ruinatii, dar Incetase chiar de
a aye& flint& de mai bine de trel ani.

www.dacoromanica.ro

302

CAP. VIII. DIN DOMNIA I. S. R. PRINCIPELUI CAROL I

nu se da a intelege c guvernul nostru, acel ce


mai adesea a lsat a trece dela el, voeste a mAn6,
acesti bani, v aduc acest proiect prin care sd, inapoeste cautiunea sa i propun a se trimite comisiunii financiare.
Proiectul se tri mete comisiunii financiare. Aceasta

se pronunt tocmai la 23 maiu 1869, respingAnd


proiectul i numind raportor pe Christo A. Nedelcovici.

AvAnd In vedere zice raportul comisiunii


c concesionarii n'au Inceput lucrrile in termenele
stipulate si Ca nu au niciun drept la restituirea
cautiunii depuse, deoarece nu s'au tinut de angajamentele luate i astfel Romania a ramas far
ci fierate, ceea ce i-a pricinuit pierden i necalculabile, in vreme ce dac Statul nu s'ar fi tinut

angajamentele sale ar fi fost tras in pretentii de


despgubire, comisia In unanimitate respinge proiectul de lege.
Desl acest raport a fost depus la 26 maiu 1869
si se hotdrise s se pun la ordinea zilei inch' dela
27 maiu 1869, el nu vine In desbaterile Adunarii
cleat in ziva de 19 ianuarie 1870 cAnd, dup oare
care discutie din care se vede cd chestiunea nu
mai ell bine cunoscutd, proiectul de lege inftisat

de fostul ministru P. Donicii se respinge cu 69


voturi din 742
1 La 16 noemvrie 1868, ministerului generalului N. Golescu, Ii urmeazd mi-

nisterul prezidat de D. Ghica care, pe lngi afacerile strine, ia l portofoliul lucrarilor publice, pe care-1 pdstreazd fie ca titular, fle ad-interim, pzina la cdderea
sa (2 fevruarie 1870).

Arhiva Aclundrii depulafilor. Dosarul 130 lit. c., din 4 Iunie 1868, sesiunea
XI. Monilorul oficial, 22 ianuarie 1870, p. 32.

www.dacoromanica.ro

CAP. IX
CONCESIA MARCHIZULUI DON JOS DE SALAMANCA
SI GUSTAVE DELAHANTE PENTRU CONSTRUCTIA SI EXPLOATAREA
CXILOR FIERATE DIN MOLDOVA

Propunerea lui C. N. Safu pentru modificarea concesiei companiilor


contopite, in folosul lui Salamanca i Delahante.Decretarea concesiei Salamane a-Delahante Studiul trascului liniei din valea Siretul ui. Inceperea bicrarilor. SIMA' tele com paniei.Schimbarea
Litlului de caile fierate din valea Siretului in acela de caile
fierate ale Dunarii de jos (valea Siretului). Retragerea lui Delahante din tovara,ie. Aprobarea statutelor. Urmarea studiului

traseului liniei. Intregirea cautiunii. Mijlociri pentru primirea


actiunilor i a obligatiunilor cailor fierate ale Dunarii de jos la
bursa din Paris. Urmarea chestiunii intregirii cautiunii.
Salamanca indreptat,ete intdrzierea .5i chiar Incetarea lucrarilor prin
evenimentele dela 11 fevruarie 1866. Desfiintarea concesiei SaHotaririle arbitrilor. -- Rdfuirea sumei datorite lui Salamanca de pe urma desfiintarii concesiei.
lamanca.

Dup cum am artat cdtre sfarsitul capitolului


VII, la 14 octomvrie 1864 C. N. Sufa a propus, in
numele lui Salamanca i Delahante, mai multe
modificri la concesia promulgatil prin Monitorul
din 3 aprilie 1864 cerAnd, in acelas timp, ca acea
concesie astrel modificat sa fie trecutd numai pe
numele incredintAtorilor sdi.
Tata cari sunt aceste modificri :

In ceea ce priveste termenele pentru inceperea


si svArsirea lucrrilor, concesionarii vor fi datori :

t
www.dacoromanica.ro

304

CAP. IX. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

Sa supue ministerului lucrarilor publice, cel


mai trziu la 1/13 aprilie 1865, proiectul general al
sectiei inti, sau cel putin al unei p' rti din acea
sectie care nu va putea, fi mai mica de 20 km.
Daca proiectul se va aprobh la timp, pentru
ca exproprierile s se poata face in cursul lui aprilie,
sa inceapa lucra rile chiar dela 743 maiu 1865.
S' savarseasca, cel mai trziu pana la 4/43
maiu 1869, unja principald dela Galati la frontiera

austriaca, compusa din sectiile 1, 2, 3, 4, 8 si 9.


Sa savarseasca ramurile cel mai tarziu pana
1871. Se p' streaza insa exceptiile
prev' zute In vechea concesie privitoare la ramura
Prutului si a Focsanilor.

la 1/

Statutele se vor supune la aprobare cel mai


tarziu la 1/43 iunie 1865; statutele se vor potrivi cu
acele ale societatilor nu numai din Franta, Austria
si Italia, dar si din Portugalia.
Pentru Inchezsuirea indeplinirii indatoririlor

stipulate sub literele a, b si c de mai sus, concesionarii vor depune, prin strmutare pe numele guvernului, un titlu de renta asupra Statului francez
producAnd un venit anual de 13 500 fr. Acest titlu
se va puteh inlocul, dupd cererea guvernului, printr'o
suma de 300 000 fr. ce concesionarii vor depune in
numdratoare In temen de o luna dela data publicarii
decretului pentru acordarea concesiei. In acest caz
suma depusa va produce in folosul concesionarilor
o dobAnda de 7 /3 pe an
Aceasta cautiune se va inapoi concesionarilor

dupa savrsirea intaii sectii.


Procentele titlurilor de renta se vor cuveni concesionarilor pna in ziva cAnd Statul, in virtutea

t
www.dacoromanica.ro

PROIECTUL CONCESIEI SALAMANCA-DELAIIANTE

305

dispozipor cuprinse in concesie, ar aveh dreptul


de a se constitui proprietarul lor.
Concesionarii se indatoresc a sporl aceasta cautiune la 1/13 august 1865 pAna la suma de un milion fr. Restul de 700 000 fr. peste valoarea titlu-

rilor depuse va puteh fi reprezentat prin titluri de


renta, valori industriale negociabile la bursa din
Paris, lucrari executate, material aprovizionat sau
importat i panitinturi dobndite pentru drumul
de fier.
Pentru incheza" suirea executarii ramurilor Iasi

Ocna Statul va pastrh, asupra liniei principale


Galati-granita austriaca, un drept pentru valoarea
de 200 000 fr. aplicabil pe jumatate pentru fiecare
din cele doua ramuri.
Daca concesionarii nu vor incepe sau nu vor
savArsi lucrrile In termenele prevzute in concesie,

vor pierde, prin insus acest fapt, toate drepturile


lor asupra liniilor sau a ramurilor ce nu vor fi savrsite, rui ins, ?i asupra liniei principale sau a
ramurilor ce s'ar gs puse petncl atunci in circulatie. In dar* de aceasta din urma exceptiune,
toate dispozitiile privitoare la cazul cand lucrarile
n'ar fi savarsite la timp, ramtm neschimbate.
Se sterge din art. 12 aliniatul aldoilea al vechii
concesii cuvintele : inclata ce vor fi depus cautiunea

prevdzuta la art. 9 al prezentei legi.


Venitul curat garantat concesionarilor, va

fi

de 81/20/o asupra unui capital fixat la suma de 215 000

fr. pentru fiecare kilometru.


La condiVile de paritate cu alte concesii, cari
vor fi in vigoare pana la i/i3 iunie 1865, se adauga
ca daca in acelas period de timp guvernul ar con4385

38

www.dacoromanica.ro

306

CAP. IX.

DIN DONINIA LU1 CUZA-VOD

tracta vreun Imprumut in astfel de conditii Meat


sa se ofere publicului mai mult de 8 0/0 dobanda pe
an osebit de amortisment, concesionarii vor ave,

dreptul la o sporire in procentele garantate, deopotriva Cu aceea ce ar izvori din procentele oferite
publicului pentru imprumut.

Prin caietul de sarcini concesionarii se indatoresc a Infalish cel mai tarziu la 1/43 aprilie 1865,
proiectul intii sectii sau, in cazul cand n'ar pute
sa pregateasca pana atunci proiectul pentru Intreaga
sectie, li se va invol, in mod exceptional pentru aceasta

sectie, a infatish spre aprobare proiectul unei prtl


din acea sectie, cea mai apropiat, de Galati, pe o
lungime de 20 km. cel putin. In once caz insa proiectul intregii sectii va fi infatisat pana la i/13 august acelas an.
Prin caietul de sarcini al vechii concesii se hotaraste ca departarea verticala intre suprafata sinelor exterioare i panctal de incepere al bolfii
s, nu fie mai mica decal, 4m.,80. Cuvintele subliniate,
cari sunt fr inteles, se vor inlocui prin : supra-

fata interioara a boltii I.


Ministrul de interne si lucran i publice, cu referatul sau inregistrat la 17 octomvrie 1864, supune
chestiunea consiliului ministrilor, aratndu-i pe deoparte ea vechii concesionari n'au depus 'Ana atunci
nici statutele, nici cautiunea de 300 000 fr., lar pe
dealtaparte, principalele modificari propuse de C.
N. Safa despre cari s'a vorbit mai sus. Ministrul
mai arata ea' daca aceste modifican i ar fi primite,
concesionarii se oferd sa se insarcineze si cu linia
BucurestiGiurgiu, oferta pe care clansul n'a putut-o
Arh. ininisi. lucr. publ. Dos. No. 102, partea I, din oct. 1861.

www.dacoromanica.ro

t
PROIECTUL CONCESIEI SALAMA.NCADELAHANTE

307

primi, si incheie prin a-si exprim parerea ca nouile


sarcini ce se pun Statului prin schimbarile propuse

la concesie, nu sunt cumpanite printr'o garantie a


izbandei intreprinderii potrivita cu foloasele ce se cer.

Consiliul ministrilor a hotarit dupd cum stim,


in sedinta tinutd la 16 octomvrie 1864 sub prezidentia Domnitorului, s se trimita chestiunea in
studiul consiliului de Stat '.
Printr'o scrisoare indreptat, cdtre ministrul in-

drituit la 22 octomvrie, contele E. d'Alton She


si C. Sufu declard in numele lui Salamanca si
Delahante, cd acestia nu voesc a se folosi de dreptul

de paritate privitor la imprumuturi, deck pand la


implinirea unui procent de 91/2 cuprins amortismentul

sau de 9 fard amortisment ; astfel Ca dacd s'ar


emite in public un imprumut cu un procent mai
mare de 9 osebit de amortisment, concesionarii nu
vor pretinde o sporire a garantiei interesului peste
91/2% pe an cuprinzandu-se si amortismentul.
Consiliul de Stat prezidat de C. Bosianu vicepresedinte, isi da pdrerea la 25 octomvrie.

Aceastd parere se mdrgineste a arat pe rand


modificarile pe cari le primeste sau le respinge si
cele asupra carora consiliul propune oarecari schimbari, fara sa-si motiveze pdrerile.
Schimbdrile propuse de consiliul de Stat se reduc
la urmatoarele :

In locul aliniatului de sub litera b de mai sus


se va pune : Daca proiectul se va aproba pana la
10 aprilie incluziv, atunci vor incepe lucrarile de
constructiune chiar dela 1 maiu 1865.
' Arhiva ministerului lucrerilor publice. Dosar No. 25 din 27 fevruarle 1864
Consiliul min15trilor se pronunt. la 16 octomvrie asupra unui referat al ministrului
eare are data de 17 octomvrie 1

www.dacoromanica.ro

308

CAP. IX.- DIN DO:UNTA LUI CUZA-VOI.A.

Statutele societtii se vor infdtis guvernului


spre aprobare in termen de 4 luni dela promulgarea legii de concesie.
Garantia se va da indat dup, subsemnarea
conventiei defini ti ve.
DispoziVile privitoare la cazul cnd concesionarii

n'ar incepe sau n'ar sdvrsi lucrrile la termenele


fixate, s inceapd dupd cum urmeazd :
DacA, concesionarii, &T'a depunerea caufionamentului
n'ar fi inceput sau n'ar fi svArsit
lucrrile S. C. I..

Se desfiinteaz modificarea propusd de concesionari la art. 12, deoarece se pune Indatorire concesionarilor a depune cautiunea indata dup subsemnarea conventiei definitive.
Se desfiinteazd deasemenea dispozitia privitoare

la conditiile de paritate Cu imprumuturile ce ar


contract Intampltor guvernul pan la

3 iunie 1865.

Se indreapt o scpare din vedere a concesionarilor privitoare la art. 8 din caietul de sarcini,
inlocuindu-se cifra de 200 000 prin 215 000 fr.
Se respingo, insfrsit, inlocuirea cuvintelor
punctul de incepere al boltii, din caietul de sarcini.

Consiliul tehnic chemat la rndul su s se


rosteasc asupra acestei chestiuni, avand In vedere
parerea consiliului de Stat precum i intimpindrile
declaratiile ce i-au fost fcute de C. Satu,
tiseaz6 prin jurnalul incheiat la 5 noemvrie 1864
urmtoarele observatii :
Pentru ca dispozWile privitoare la termenele
inceperii i svrsirii lucrrilor sa fie mai lmurite
se propune oarecari schimb' ri de redactie primite
si de concesionari si anume :

www.dacoromanica.ro

PROIECTUL CONCESIEI SALAMANCA-DELAHANTE

309

Concesionarii sa fie clatori a supune aprobarii


ministrului lucraritor publice, cel mai tarziu la ii13
martie 1865, proiectul traseului intaii secii, sau cel
putin al unei ON din acel traseu care nu va putea
fi mai mica de 20 km.

La "/22 martie acest proiect de traseu va fi


intors concesionarilor cu modificarile ce ministerul,
ascuttnd ,si propunerile concesionarilor, va gasi de

cuviinta a introduce, pentru ca astfel pana la 25


martie 1865 sa, poata introduce acele modificari in
proiectul definitiv al tra ului, ce urmeaza a se Incuviint in urm de minister.
Daca dupa aprobarea definitiva a traseului, in

urma infatiOrii proiectului cum se prevede sub


litera a din propunerile concesionarilor, lucrarile
de expropriere privitoare la acest traseu vor fi savarsite i pamanturile date in stapAnirea concesionarilor inainte de V" maiu 1865, lucrarile se vor incepe cel mai tarziu la aceasta data ; la dimpotriva,
concesionarii nu vor fi indatoriti a incepe lucra' rile

de constructie deck pe Ortile traseului pe unde


vor fi fost pusi in stapanirea pamanturilor si din
ziva cand li se vor da aceste parnAnturi.
Termenele pentru savarsirea lucrarilor ramAn
as cum sunt propuse de concesionari.
Termenul fixat de consiliul de Stat pentru infatisarea statutelor este in contrazicere cu cel de i/13iunie
1865 in marginile caruia concesionarii se bucura de
dreptul de paritate cu alte concesii sau cu imprumuturile ce ar contract, guvernul ; concesionarii inteleg

In adevar c acest din urma termen le este neaparat


trebuitor pentru a-si alcatui capitalul i prin urmare
nu pot infatisa nici statutele mai inainte.

www.dacoromanica.ro

310

CAP. IX. - DIN DOMNIA LU1 CUZA-VODI

Introducerea cuvintelor : dupa depunerea cautionamentului 0, in dispozitiile privitoare la cazul


chid lucrrile n'ar fi incepute sau savrsite la timp,

ash dupa cum propune consiliul de Stat, nu numai

ca este fara de niciun folos, dar da, nastere la o


nepotrivire Cu prescriptiile cari fixeazd att epoca
la care se depune cautionamentul, cat i termenele
dup. cari se pot aplica pedepsele prevazute in acele
dispozitii

cari, in acest caz, s'ar pute crede

incep a se socotl numai din ziva cAnd concesionarii

sunt datori a intregi cautiunea, adica tocmai dela


V13 august 1865.

Pdstrarea propusa de consiliul de Stat a cuvintelor indata ce vor depune cautiunea. .

., in

art. 12 al vechii concesii, este in contradictde flagranta cu dispozitiile cari indatoresc pe concesionari s inceapa lucrarile la 1,/ maiu 1865; deoarece avand termen Ora la 1113 august pentru intregirea
cautiunii concesionarii, dupa propunerea consiliului
de Stat, n'ar pute s intre in stapnirea pamntu-

rilor dect dupa aceasta data si prin urmare nici


sa inceapa lucrarile mai inainte.
Gat despre desfiintarea dreptului de paritate faVa
de imprumuturi, concesionarii declard ca n'o pot priml
si in la cererea lor modificata In intelesul declaratdei

ce au fcut la 22 octomvrie.
In ceca ce privesk, i ciuigerea indreptarii propuse de concesionari a unei greseli de traducere,
strecurata in caietul de sarcini al vechii concesii,
aceasta nu poate fi, de bun seama, deck o scapare
din vedere din partea consiliului de Stat.
Consiliul tehnic incheie jurnalul sau dnd un nou

tablou (Anexe, p. 493) care, dup. parerea sa, ar

www.dacoromanica.ro

PROIECTUL CONCESIEI SALAMANCA-DELAHANTE

311

trebui s inlocueasch tabloul taxelor tarifare maximum din caietul de sarcini alaturat pe Blvd vechea
concesie (Anexe, p. 3341, si in care aceste taxe sunt
desphrtite In dousa peaji si transport. Se propune,
afard de aceasta, o dare de 1/5 asupra partilor din
taxe privitoare la pretarile transportului caldtorilor.

Din cercetarea acestui tablou se vede eh s'a


prevhzut, la fel, 2/3 din fiecare taxh totalh ca peaj
1/3 ca transport. Socoteala este schimbat numai in

ceea ce priveste tariful chlatorilor, in care partea


privitoare la transport s'a urcat ash hick, scazandu-se din ea darea de 1/5, s se ajung la aceeas pro-

portie intre cele cloud parti ale taxei totale, ca


pentru restul tarifului.
Aceasta descompunere a taxelor totale in cloud

nu este dealtmintrelea o innoire a consiliului, de


oarece ea se prevede i in vechiul tarif in aceleasi
proportii, fr sh se fi trecut insh in tablou taxele
desprtite (Anexe, p. 337) ; innoirea st., in afarh dedare, in schimbarea taxelor totale cari sunt aproape
pretutindene sporite. Consiliul, drept indreptstire a
propunerilor sale, se mdrgineste a spune ch ele izvorase din arturarea ce ar fi facut intre diferite tarife
de chi fierate
page tax de trecere.
2 Descompunerea taxel In peaj l transport, care nu e de folos i nu-si poate
gds1 aplicatie decAt atunci cnd ar fi vorba ca o alt companie sa feed transporturi
Cu propriul el material pe liniile concesionarilor cart, In acest caz, n'ar aved dreptul
decdt la peaj, prisosul taxei cuvenindu-se companiei care face In realitate transportul, a fost luat'd din caietut de sarcini al retelelor franceze. Tot din acest calet
sunt luate dealtmintrelea cea mai mare parte a temeiurilor diferitelor dispozitii din
concesiile i caietele de sarcini despre ca,ri a fost vorba pina acl, dispozitii dintre

cart multe sunt traduse din cuvdnt In cuvilnt. In caietul de sarcini francez, raportul Intre peaj si transport se schimb dela calatori la mrfuri ei dela o marf la
alta, dar In termen de mijloc, peajul reprezent 60 A din pretul total.
Darea asupra tarifului cdlatorItor eradeasemenea o imitatie a celeianaloage,
statornicati de Statul franrez In 1855 et care la lnceput se flxase la Vir, din pretul de
clatorie, dar care s'a sporit succesiv mai tdrziu prin 2 zecimi de rsboiu si altele.
Jurnalul consiliului tehnic este subsemnat de Bonnet, C. Aninoseanu,A. Costinescu 0 St. Lespezeanu.

www.dacoromanica.ro

312

CAP. IX.-DIN DOMNIA LU1 CUZA-VODX

Ministrul lucrdrilor publiee printr'un referat in


care nu face decAt sa parafrazeze jurnalul consiliului

tehnic, Ora a mai pomenl nimic despre ne-indeplinirea conditiilor cuprinse in vechea concesie, pune
chestiunea in deliberarea consiliului ministrilor ca
s, hotarasca ce va gas' de cuviinta.
Consiliul ministrilor intrunit sub prezidentia
Domnitorului, hotaraste pe deoparte ca prin ordonanta domneasca", sei se declare anulatd concesia promulgata la 3145 aprilie 1864, pentruca concesionarii

n'au depus cautiunea 'Ana la 3 octomvrie acelas an


potrivit art. 10 din legea de concesie, nici n'au aratat
macar ca s'ar fi gasit impiedecati de vreun caz de
forta majora ; iar pe dealtaparte, sa se intocrneasca
proiectul de lege pentru o noua concesie.
Redacia clauzelor din noua concesie se va face
pe temeiul propunerilor infatisate de C. N. Sutu cum
au fost modificate i statornicite, cu primirea propunatorului, prin referatul din urma al ministrului
de interne si lucrri publice i prin urmare prin
jurnalul consiliului tehnic ; Cu deosebire numai
pri vitoare la paritatea cu alte concesii
sau cu imprumuturile ce intAmpltpr ar contracta

Statul, i cari nu urmeaza a ave, lucrare cleat


pAna la 1/13 iunie 1865, sa faca obiectul unui osebit

act ce se va inchei, intre ministru i mandatarul


concesionarilor, ca anexa la actul de conventi6 ce
se va face pe temeiul nouii legi de concesie.
Este de observat ea jurnalul consiliului tehnic,
referatul ministrului, precum i jurnalul consiliului
ministrilor, poarta aceeas data de 5 noemvrie 1864.
Cu raportul No. 12206 din 13 noemvrie 1864,
ministrul de interne, agricultura si lucran i publice

www.dacoromanica.ro

DECRETAREA CONCESIE1 SALAMANCA-DELAHANTE

313

supune la aprobarea Domnitorului proiectul de lege


caietul de sarcini pentru concedarea cilor fierate
din Moldova inarchizului Don Jos de Salamanca

si Gustave Delahante prin imputernicitul lor C.


N. Sutu. Pe raport este pus urmdtoarea rezolutie :
14 noemvrie 1864, se sanctioneazd. Alecsandru loan.

Cu toatea acestea, decretul prin care pe deoparte se considerd concesia din 3/15 aprilie 1864 ca
clesfiintata, lar pe dealtaparte se promulga, in puterea Statutului din 2/4, iulie 1864, noua lege de con-

cesie, nu apare decat in Monitorul oficial din 3


decemvrie 1864. Decretul cuprinzand legea de concesie i caietul de sarcini poart No. 1661 si data
din 27 noemvrie 1864 (Anexe, p. 469-506).
Decretul este urmat, in Monitor, de conventia
incheiata intre ministru si C. N. Sutu pentru darea
primirea concesiei i in care se constata in acelas
timp depunerea cautiunii in 4 titluri de renta fran-

ceza 3/e producand un venit anual de 13 500 fr.


Ministrul declara insa prin conventie, c voeste a
se folosi de drep tul ce si- a pastrat Statul de a cere
ca titlurile de renta sa fie inlocuite, in termen de
o lund, prin suma de 300 000 fr. in numaratoare.
(Anexe, p. 506 508).
Dupd conventie urmeaza, in sfarsit, Actul adi-

tional prin care se statorniceste dreptut de paritate al concesionarilor cu alte concesii sau imprumuturi ce ar contracta Statul pang la 1/43 iunie 1865
(Anexe, p. 508-509).

Atat conventia cat si actul aditional au data


din 13 noemvrie 1864 si in textul lor se pomeneste
despre decretul pentru aprobarea concesiei din 13
noemvrie 1864, desi dupa cum am vazut mai sus,
4385

40

www.dacoromanica.ro

314

CAP. IX.

DIN DOMNIA I.U1 CUZA-VODX

acest decret este apdrut in Monitor cu data din 27


noemvrie aeelas an .
Concesia i caietul de sarcini cuprind orAnduirile din vechea concesie a companiilor contopite
reprezentate prin P. Mavrogheni si C. N. Sum,
promulgatd la 3 aprilie 1864, Cu modifiedrile ineuviintate prin jurnalul consiliului ministrilor din 5
noemvrie acelas an, dup cum s'a artitat mai sus.
La 14 noemvrie 1864 C. Sup comunica ministrului indrituit cd increclintdtorii sdi au expediat din Paris, deadreptul la Galati, mai multi ingineri spre a face studiile definitive ale intaii sectli
cere s se dea porunc prefecturii de Covurlui
spre a-i ajutd,

a-i recunoaste ca investiti Cu dritu-

rile unor functionari ai Statului in materie de luerdri publice.


Direetiunea luerdrilor publice din ministerul de

interne, cu scrisoarea din 29 noemvrie, cere prefectului de Covurlui sd dea tot ajutorul, de care ar
aved trebuintd, inginerilor concesionarilor si s'o Instiinteze despre sosirea lor la Galati. Se intelege ea
toate cheltuelile trebuitoare vor privl pe concesionari.
Aceeas directiune fiind instiintatd telegrafie de
In dosarul No. 25 din 27 fevr. 1861 din Ark. minist. lucr. pub., decretul original cu semniitura Domnitorului si a ministrilor M. Kogalniceanu i N. Krelzulescu
are In adevar data de 27 noemvrie 1864 cum sa publicat prin Mon. of.; dar Inteun
alt dosar No. 102, part. I, 28 oct. 1864, din aceea., arhivA, se afld textul aceltrias decret
Cu semnatura originar a lui C. Su fu, cu indicatia semnaturii Domnitorului si a ministrilor cu certificarea conformititii Cu decretul domnesc sub semnatura sefului
de divizie Verghi, text care are Ins& data din is noemvrie 1864. In acest din urma

closar se gdseste, ce e drept, ciorna unei scrisorl cdtre directorul Monitorului of.,
cu No. 13317 din 10 decemvrie 1864, prin care cerdndu-i-se s Indrepte catevA, greseli

strecurate In publicarea decretului despre care este vorba, se adaug, la sfdrsit: alar
dala decretutui se va consider& dela is noemvrie in loc de 27. Dar nicl cu aceast,
lndreptare, care s'a facut prin Mon. of. din 13 decemvrie 1864, p. 1329, nu se pine
cap5,t neornduelii, deoarece rezolutia Domnitorului pusit pe referatul ministrului,
prin care sanction& legea de concesiesi caietul de sarcini, aye& data din 14 noemvrie
prin urmare nu se cuveniA ca decretul sA poarte data anterioard din 18 noemvrie 1864.

www.dacoromanica.ro

t
MESAJUL DOMNESC DIN 6 DECEMVRIE 1864

315

inginerul Statului Mornand din Galati ca a sosit


acolo din partea coneesionarilor, spre a incepe stu-

diul liniei GalatiTecuci, inginerul Lafon intovarsit de inca alti doi ingineri, da la 4 decemvrie
porunca telegrafica att lui Mornand ct si prefectului de Tecuci ea s, le faca inlesnirile de cari
ar ave trebuinta.
La 6 decemvrie 1864 s'a intrunit, dup cum am
amintit in capitolul VIII, Adunarea aleasa sub regimul loviturii de Stat, dimpreuna cu Corpul ponderator infiintat prin Statutul din 2 iulie acelas an.
lata ce spune Domnitorul Cuza in mesajul de
desehidere, cu privire la ea' ile fierate :
In privinta eilor fierate, guvernul meu nu a
putut izbuti decAt in parte. Conditiile mai mult decat nefavorabile pentru once intreprinzator solid in
cari, de catre ultima Adunare, s'au dat coneesiunile
cailor fferate de dincoace si de dincolo de Milcov si
eriza financiara' survenita in Europa au facut ca,
concesionarii nu s'au putut indeplin indatoririle.
Pentru calle fierate de peste Milcov, Cu o sporire de foloase fcuta, mai ales in privinta unei necesitati politice, guvernul meu a putut da o noua
eoncesiune. Pentru dincoace de Milcov guvernul
meu se ocupa cu anularea concesiunii Ward, care
a lasat a expira termenul legiuit, fara a ne infatish
Vana acum eel putin probabilitatea unei intreprinderi serioase.
Once cereri de noui concesiuni ce intru aceasta
s'ar face de alte companii, guvernul meu nu va lipsl

de a le comunich d-voastra.
Eu sunt in drept a sper ca asemenea cereri

www.dacoromanica.ro

316

CAP. IX. DIN DOMNIA LU1 CUZA-VOD

nu vor intArzi a ni se adres. Aceasta o zic Cu


asigurarea ce o trag din contractarea imprumutului
de 48 milioane, carele In conformitate cu votul foastei
Adunan i din 30 decemvrie a. t. s'a s'avArsit, de cdtre
ministrul meu de finante, la Londra si care imprumut

s'a contractat in conditluni Cu mult mai favorabile


decat ale altor State mai intemeiate i Cu un credit
de mai mult cunoscut pe pietele financiare ale Europei

Rdspunsul Adundrii elective la mesajul tromAlui,


votat in unanimitate In edinta din 4 ianuarie 1865,

plin de laude pentru actul dela 2 maiu si urmArile


lui 2, cuprinde, Cu privire la cdile fierate, urmtoarele cuvinte :

Adunarea se va sill a corespunde la dorinta


Mdriei Tale si la asteptarea trii, dnd guvernului
M. T. toate putincioasele mijloace pentru a activ repedea executare a editor de comunicatdune,
precum sosele, cdi fluviale i drumuri de fier.
M. T. concedAnd drumurile de fier de peste

Milcov, va binevol a crede in via satisfactiune a


onatiunii. Sper m cs, guvernul M. T., patruns de in-

teresul ce poartd pentru once combinatiune ce ar


aduce o fericia solutiune i pentru cAile fierate de
dincoace de Milcov, nu va intArzi de a prezent
' Imprumutul s'a deeretat la 6 octomvrie 1861, sub regirnul loviturii de Stat,
In virtutea Statutului din 2 iulie 1868. El fusese contractat la 10 august acela$ an,
Cu Banca imperiald otomana 5i casa Stern Brothers din Londra pentru realizarea sumei de lei vechi 48 IV 676, salt livre sterlina 718 581 (se socotia prin urmare
livra sterling la cev mai putin de 67 lei, pe cand cur.sul flscului era de 67 lei 20
parale). Conditiunile Imprumutului erau: anuitatea anuala de . 82 410 compusi din
7 oh, clohanda $i 2 2/,, amortizare ce urmIt a se pldli penlru un capital nominal de
X 916 000. Trebula sa se mal plateasca, afar& de aceasta '// 0/. asupra anuitatii pentru
amortizarii cu care se Insarcinase acelea$i case de banca.
serviciul dobanzil
Din lmprumut, lei 38 430 000 erau destinati ea ajutor locurilor sfInte din Orient lar
restul pentru material al armatei (Desbaterile Ad. legiuit., sesiunea 1863-64, p.436;
1

Monitorul oficial, 15 octomvrie $i 17 decemvrie 1864, p. 1077 .$1 1339).


2 Cf. Monitorul oficial, 1866, p. 420-413.

www.dacoromanica.ro

STUDIUL TRASEULUI LINIEI DIN VALVA SIRETULUI

317

Adundrii once cerere de concesiune favorabila, ca


astfel tara noastra s-si poata indeplini inisiunea
ce are de a lega Orientul eu Oecidentul.

Raspunsul Senatului la metas mesaj, votat la


11 ianuarie 1865, plin si el de laude catre Domnitor
guvern pentru actele savArsite dela 2 maiu incoaee, nu cuprinde nimic indeosebi cu privire la calle
fierate.

La 28 decemvrie 1864 cautiunea in titluri de


renta franceza depusa de Salamanca se preschimba
In suma de 300 000 fr., depusi la tezaurul public in
numratoare de catre bancherul din Bucuresi Jac-

ques Poumay, din ordinul bancherului din Paris


L. de Cuadra, in socoteala marchizului de Salamanca.
La 8 martie 1865 seful diviziei indrituite atrage
atentiunea directiei luerbrilor publice c desi a trecut
termenul de 1/13 martie, concesionarii n'au prezentat
proieetul traseului intaii seetii, sau cel putin al unei
prti de 20 km.

Ministrul C. Bosianu pune raportul la dosar,


pentru motivul ea guvernul nu are nicio obligatie
de a cere acele proieete.
La 31 martie 1865 se primeste la minister proiectul eelor 20 kilometri din intAea sectie a drumului

de fier pe valea Siretului trimis, din Galati la 27


martie, de Adrien Lafon inginerul sef al Goncesionarilor.

Lafon aratase, printr'o telegrama din 26 martie,


ca intArzierea provine din pricina timpului rau, iar
prin serisoarea cu care inainta proiectut spune, ca
lipsa de comunicari repezi intre Galati si Bucuresti

www.dacoromanica.ro

318

CAP. IX.

DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

11 impiedeca de a veril sd-1 aducd el insus, dar Ca

peste ctev zile se va inftis la minister, spre a


da din viu graiu lmuririle ce ar fi de trebuintd.
Ministrul C. Bosianu, insreineaz pe inspectorul Bonnet sd cerceteze proiectul
infliseze
observatiile sale, incd adouazi 2 aprilie, spre a se
da indatd in consiliul ministrilor.
Consiliul ministrilor se intruneste adouazi, desl
observatiile lui Bonnet nu erau Inca gata, si incheie
un jurnal prin care : vsazand c concesionarii n'au
Infdtisat proiectul provizoriu la termenul prescris
de lege i c proiectul pe care-I infaliseazd la 1 aprilie

Il intituleazd de definitiv, desi nu se intemeeazd pe


un examen prealabil i rectificdri pe cari guvernul
este in drept a le face si la cari nu poate renunt

vdalnd, pe dealtparte, c concesionarii nu sunt


de fat spre a fi ascultati la acest examen prealabil
al proiectului care nu poate fi privit decat ca provizoriu ; hotdrdste a se chem, telegrafie concesio-

narii ca in cel mai scurt timp posibil sa se prezente la minister spre a se pute indeplinl aceasta
lucrare in termenul prevAzut de lege, art. 70.
Bonnet, la 6 aprilie, infliseazd rezultatul studiului sdu cu urmdtoarele observatii mai de cdpetenie :

Traseul prevzut in proiect nu poate fi privit


dect ca propunerea pe care concesionarii erau datori s'o inftiseze Inca la
martie.
Traseul euprins in proiect i propus de concesionari deodatd ca clefinitiv in contra dispozitiilor
din legea de concesie, pare a fi avut de scop
desfdsure lungimea kilometried pentru a reduce
costul constructiei. Aceastd lungime insd se poate
13

' Termenul era treeut

mult !

www.dacoromanica.ro

t
STUDIUL TRASEULUI LINIEI DIN VALEA SIRETULUI

319

micsurh Cu aproape 5 km., printr'un tunel de vreo


1 500 metri de lungime sub partea de sus a orasului
Galati si printr'un aldoilea tunel de 450 metri, sau
cel putin printr'o mare taletur inainte de a ajunge
la Brbosi.
Punctul de legaturd Cu ramura Brilei a fost
fixat de concesionari prea aproape de Galati, in dorinta de a scurth, peat se poate, lungimea indoitei
chi pe care le-o impune caietul de sarcini.
Acest punct 'Irish' poate fi strmutat, MA.' nicio

greutate, in fata satului Barbosi clupa cum prescrie


legea de concesie.
Proiectul propune modificarea profilului transversal tip, fixat foarte lmurit prin caietul de sarcini, Intemeindu-se pe cel primit pentru liniile din
Spania si Portugalia.
Aceasta modificare, care tinde la reducerea volumului terasamentelor si mai ales al balastului, este
in dauna stabilitatii caii.
Deschiderile date lucrarilor de arta sunt prea mici.
In loc de pod* de caramicla boltite sau cu grinzi

metalice, se propun tuburi de beton de ciment de o


grosime dela 10 la 12 centimetri.
Aceste tuburi se pot priml, cel mult, pentru des-

chideri -cari nu cer un diametru mai mare de 50


centimetri.
Capul liniei nu este aratat In proiect, care incepe
la 2 km. aproape Indepartare de locul unde s'ar puteh

asezh statia Galati ; pe cnd erh bine inteles ca In


cei dinttti 20 km. trebui s, se cuprinda si aceasta
statie. Astfel stAnd lucrurile, ministrul nu este pus
In masur de a se pronunth asupra acestui punct
de capetenie : locul pe care trebue sa se aseze statia Galati.

t
www.dacoromanica.ro

320

CAP. IX. DIN DOMNIA LUI CUZA-VOIA

Consiliul tehnic, cdruia se transmite acest raport,


prin jurnalul incheiat la 7 aprilie, se uneste in totul
cu pArerile lui Bonnet.

In aceeas zi consiliul ministrilor unindu-se cu


pArerea ministrului lucrrilor publice, care la rndul

sau se unise cu aceea a lui Bonnet, hotrdste


se comunice indat'a concesionarilor modificdrile pro-

puse, spre a le introduce in proiectul definitiv.


La telegramele prin cari erau chemati in Bucuresti, sub amenintarea de a li se trimite proiectul
inapoi neaprobat, Sutu rAspunde ca singur Lafon

are insdrcinarea de a da lmuririle cuvenite, iar


acest din urm se infAiseazd la minister si luAnd
cunostintA de lucrdrile urmate, ramAne ca in ziva
de 10 aprilie s vie s," primeascd el insus ordinul

ce se pregatia acolo, potrivit cu hotarirea consiliului ministrilor.

In acea zi insd Lafon serie directorului lucrArilor publice ca, fiind chernat la Galati, pleacd fdrA

a fi putut trece pela minister si cere s i se trimita ordinul la Galati, dimpreunA cu caietul de
sarcini i adeverinta de primirea notei cu observatiile asupra proiectului pe care n'a luat'o inclArdt,
desi nota o inapoiase directorului. AceastA cerere
se indestuleazd punAndu-se insd scrisoarea lui Lafon
la dosar, ca dovad c," proiectul cu modificdrile

introduse de ministru i-a fost intors in termenul


prevdzut de concesie.
Proiectul definitiv pentru cei dintl 20 km. trimis de Lafon la 19 aprilie, a fost primit de minister

la 22 ale aceleiasi luni, insotit de o scrisoare si un


rdspuns la observatiile lui Bonnet.
Subsemnat de A. Costinescu sI St. Lespezeanu.

www.dacoromanica.ro

t
STUDIUL TRASEULUI LINIEI DIN VA LEA SIRETULUI

321

Prin scrisoare, Lafon arata ministrului ca instructiile ce are nu-1 indrituesc sa faca un studiu
nou al traseului prin tunele sub Galati ; fiindca Salamanca crede ca niciun articol din concesie nu-1

poate sill s, faca studiul unui traseu care ar fi


In afara si de pretul kilometric statornicit si de
termenul fixat pentru sav rsirea lucrarilor. Daca

ar fi fost vorba de tuneluri, nu s'ar fi primit in


concesie coborisuri exceptdonale de 16 mm. pe cei
dintAi 10 km., ceea ce dealtfel ar fi fost fard inteles
atat pentru constructie, eat si pentru exploatare.
Cat pentru studiul asezdrii ,statiei Galati, el nu
' se poate face deocamdata cad p5,mntul este aco-

perit fried, de apa care neavand scurgere, trebue


asteptat sa se usuce inainte de a se pute, intreprinde un studiu serios.
Lafon cere, Insfarsit, sa fie pus in stpAnirea
pamanturilor strabatute de traseul trimis si cari
sunt proprietatea Statului, deoarece potrivit instruc-

tiilor ce a primit, dupd intoarcerea sa la Galati,


voeste s, inceap lucrarile pe partea liniei ce este
incuviintata, chiar saptdmana urmatoare.
In raspunsul la observatiile lui Bonnet, Intre
altele, Lafon arata ca lungimea de 1 500 m. pentru

tunel nu s'ar pute, dobandi cleat cu taieturi de


17m,50 deoparte si de 16 m. de cealalta parte, VA-

ieturi cari, pe timp de viscol, ar fi cu totul astupate si fiindca zapada nu s'ar pute, curati decat
dintr'o parte, unja ar ramane intrerupta saptamani
fntregi. Reducerea lungimii liniei n'ar fi., cu acest
tunel, cleat de 4 040 metri.
Privind chestiunea numai din punctul de vedere
al exploatarii si ls'and la oparte aceea a sabventiei
4i

4385

t
www.dacoromanica.ro

o
322

CAP. IX. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VODX

suplimentare, a prelungirii termenului pentru savarsirea lucrrilor si a greutatilor de constructie,


cea mai blind deslegare a acestei chestiuni ar fi un
tunel, In linie dreaptd, de 5 km., care n'ar avea
deck neajunsul de a fi, dupa cel dela La Nerthe
si muntele Cenis, unul din cele mai mari din Intreaga
lum e.

Inct priveste cererea modificarii profilului


transversal, a avut In adevar In vedere mics_urarea

volumului balastului, care costa dela 10 la 16 fr.


metrul cub, pe and o traversa de stejar nu costa
deal 2,50 fr. pAna la 3 franci.
Aceleasi consideratii au fdcut sa se admita si In
Portugalia un profil mai mic, desi traversele (cari
erau de brad) aveau 211'1,80 in loe de 2m,70.

In Franta, de unde s'a luat profilul prevazut in


caietul de sarcini, dimpotriva, o traversa' de stejar

costa dela 8 la 9 fr., pe chid pretul unui metru


cub de balast nu este cleat de 3 pna la 4 fr. De
aceea In Franta se pune mai mult balast, ca sa se
pastreze mai bine traversele. Este prin urmare un
hatar pe care concesionarii 11 cereau guvernului, dar

daca nu li se incuviinteaza, sunt gata sa primeasc


profilul in care cubul balastului sa fie de 2 m. c.
pe metru curent, cum prescrie caietul de sarcini,
pe and marimile profilului prevazut In acelas caiet
de sarcini ar da 2m. C.,270 pe metru _curent.

Contele Edmon d' Alton She, care infatisase o


procura din partea marchizului Jos de Salamanca,
Mare al Spaniei de intia clas, senator al rega-

tului Spaniei, autentificata de Antoine Boissel


notar in Paris, la 4 maiu 1865, prin care era indrituit de Salamanca de a-1 reprezent In toate da-

t
www.dacoromanica.ro

t
STUDIUL TRASEULUI LINIEI DIN VALEA SIRETULUI

323

raverile sale cu guvernul Moldovei In insusire de


concesionar al drumurilor de fier moldovenesti i,
intervine si dnsul pentru a ap' rh pe Incredinttorul
s' u de constructia tuneiului Intre Galati si Brbosi.
Pe lng, motivele invocate de Lafon, She, In scrisoarea cdtre ministrul internelor si al lucrArilor publice, adaug ca neajunsuri ale constructiei tunelului
Intrzierea silit a punerii In circulatie a liniei, precum

si primejdioasele accidente ce se pot Intmpl din

cauza curburii neobisnuite pe care ar urmh s o


aib5, tunelul.

In timpul discutiei urmate Inainte de 10 aprilie

cu Lafon, care pretindeh c nu exist vreo obligatie din partea concesionarilor de a construi tuneluri, i se observase c`a, dimpotriv, caietul de
sarcini contine prescriptii privitoare la executia tunelurilor nu numai cu una, dar chiar cu dou cai,
cum trebue s se execute linia GalatiBrbosi s CA,

prin urmare s'a avut In vedere constructia tunelului pe aceasta linie. La aceast observatie Slide,
prin scrisoarea despre care vorbim, rspunde mai
intiu c, ei, concesionari si intreprinztori, s'au Intemeiat socotelele pentru cheltuelile kilometrice pe
stucliile fAcute att de inginerii lui Brassey i C-je,

at si de de La Rua i Lafon cu un an In urm ;


In traseurile statornicite de acesti ingineri ins, once

tunel este Inlturat prin coborisuri de 16 mm.


Articolul privitor la tuneluri nu erh, invederat,
decAt o regul obisnuit tuturor caietelor de sarcini, pentru o Intmplare neprevdzut, ash dup,
cum si articolul privitor la viaduce fixeaz5, condiOle tehnice ale acestor lucrri, des pe toat Intin, Arhiva ministerului lucrdritor publice. Dosar No. 102, partea II, din 1864.

t
www.dacoromanica.ro

324

CAP. IX. - DIN DONINIA LUI CUZA-VODI

derea liniei Siretului studiile lor intemeiate pe natura terenurilor ii indreptateste a spune nu va fi
niciunul.

Incredinteazd deasemenea Ca in Franta, oridechteori a fost vorba despre executarea de lucrani

insemnate de arta ca tunele si viaduce, cari pot


da nastere la o cheltueald mare si cer un timp indelungat pentru constructia lor, au fost pretuite de
mai inainte si numite deosebit in legea de concesie
sau in caietul de sarcini.
Aceste consideratii i se par lui She cd ar trebui
sd hotrascd pe guvern de a alege un traseu care,
In afarh de neajunsul unei garantii intampltoare,
redusd la proportii neinsemnate si care in tot eazul
urmeaza sd se inapoeascd Statului, infatiseazd foloase

de sigurant pentru public precum i o executie


repede si nemijlocitd ; in timp ce traseul prin tunel,
In afar% de pericolele si de inthrzierile pe cari le-au
ardtat, ar impune intreprinzdtorilor sarcini sub cari
s'ar zdrobl buna lor vointd.
In cele din urnad guvernul, fatd cu explichrile

date de A. She, renuntd la tunel si prin jurnalul


consiliului ministrilor din 8 maiu 1865 se aprobd
traseul, sub rezerva unei modificdri pe distanta
de vreo 7 km. Se aprobd deasemenea tipul propus de Lafon pentru podete pentru cari poate s'6,
ajungd o sectlune de scurgere de 0,m.P.30. Podetele

mai mari se vor construi potrivit dispozitiilor din


caietul de sareini. Profilul tip va rdmaneh deasemenea ash cum este prevdzut prin acelas caiet de
sarcini. Se incuviinteazd insfrsit inceperea lucrdrilor pe pdrtile traseului care nu urmeazd s, primeascd vreo modificare.

t
www.dacoromanica.ro

iNCEPEREA LUCRIRILOR LIN1EI DIN VALEN SIRETULDI

325

Dispozitiile cuprinse in jurnalul consiliului ministrilor se comunica adouazi lui Lafon care, cu telegrama din 17 maiu 1865, vesteste pe ministru
ca In acea zi a inceput lucrarile.
Ministrul lucrarilor publice se grabeste a aduce
acest eveniment la cunostinta publica prin Monitorul
oficial, adaugtmd ea demarsa societatii concesionare poate fi privita ca proba despre reusita
acestei intreprinderi de o mare insemnatate si importanta pentru intreaga tara t.
Lafon adevereste prin scrisoare stirea telegrafica

data in aceeas zi, si adauga ca lucrarile nu se vor


mai intrerupe, afar& de cazuri de forta majora, pan, la

deplina lor savArsire'; ca a primit un personal foarte

numeros de ingineri, ash ca va fi pus in stare de


a infatish, chiar in cursul anului, proiectul intregii
linii principale si de a comand fieraria pentru podurile mari pentru a inlatur pricinele de intarziere
provenite, mai totdeauna, din neprimirea la timp a
materialului pentru lucrarile maxi.
Dupa cerera lui Lafon, Mornand inginerul sef
al circumscriptlei din Galati, constata prin incheiere
de proces-verbal inceperea lucrarilor, ceea ce se adevereste si prin telegrama data, 1a18 maiu, de prefectura

de Galati ministrului de interne si lucrri publice.


In raportul din 2 iunie 1865, cu care inainteaza
pomenitul proces-verbal si pentru care isi atrage ob-

servatii ca 1-a incheiat fara' invoirea ministrului,


Mornand raspunde in acelas timp, potrivit ordinului
ce primise dela minister cu patru zile mai inainte,

ca n'a gasit la Brbosi, unde se incepuse lucrarile


de terasament, deck 60 lucratori iar cubul sapai Mon. of. din 20 maiu 1865, p.496.

e
www.dacoromanica.ro

o
326

CAP. IX. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

turilor facute pAnd atunci se urca deabid, la vr'o


7 000 metri.

Laf on cla ca motiv al acestui mers 'Meet in lu-

crri Imprejurarea ca nu i-a sosit 'Inca din Franta


vagoanele si roabele de care are nevoie, iar pe dealtparte c dnsul, dimpreund cu tot personalul,
se grbesc cu inaintarea studiilor, cari Ora la Tecuci
sunt si terminate.
La 28 maiu 1865 Contele d' Alton Slide Infatiseaza,

spre incuviintare, ministrului indrituit, Statutele


companiei concesionare a cilor fierate depe valea
Siretului care, potrivit incheierii consiliului minis-

trilor din 5 iunie, se trimit In cercetarea si chibzuirea consiliului de Stat. Pe dealtaparte insa, direcia lucrrilor publice, cu data din 1 iunie, scrie
lui She Ca, deoarece nu a Inftisat procur deck
din partea lui Salamanca, sd se grbeasca a comunic si consimtimAntul lui Delahante pentru statutele infalisate, pentru ca nu cumvd, din" lipsa acestui
consimtimnt, sa se Intdrzie lucrarile. She rspunde
chiar adouazi ca,Deiahante i-a comuilicat din Neapole,

Inca dela 19 maiu, ca-i va trimite procura indatd ce

se va intoarce In Paris si c, printr'o telegrama


primita chiar In dimineata zilei in care scrie, Moutier reprezentantul lui Delahante la Paris 11 Instiin-

teaza ca acest din urma va sosi acolo la 15 sau


16 iunie.

Strue insa ca pana atunci s se dea urmare


lucrrilor ; cci este invederat ca daca s'ar intampl
ca, dup aprobarea consiliului de Stat, sa nu fie in
stare sd depue procura acestui aldoilea concesionar,

guvernul va putea totdeauna sa amde semnatura


statutelor.

t
www.dacoromanica.ro

e
STATUTELE C-IEI CIILOR FIERATE DIN VALEA SIRETULUI

327

La 16 iunie 1865, N. Kretzulescu, noul presedinte al consiliului trimite ministrului de interne


lucran i publice pdrerea consiliului de Stat prin
care se respinge statutele, pentru cuvantul ea ele nu
Indeplinesc prescriptiile art. 37-44 incluziv ale codului comercial francez i pentrucd proiectul lor este

Infdtisat de She ca reprezentand numai pe Salamanca, lar nu si pe Delahante.


D'Alton She, prin scrisoarea din 18 iunie adresatd ministrului lucrdrilor publice, face urmtoarele
Intimpindri asura prerii consiliului de Stat :

Este exact ca societatea reprezentatd prin Salamanca, care declard ca subscrie Impreund cu tovardsii sai, pentru cari ia chezdsie, Intregul capital
In actiuni, nu Indeplineste conditiile determinate prin
statutele societtilor anonime franceze ; dar legea de

concesie zice cd statutele vor fi potrivite au acelea


ale societdtilor ce se gdsesc In Franta, Austria, Italia
sau Portugalia. Statutele infdtisate de dnsul sunt
Intocmai Cu statutele portugheze i aceste din urmd
statute nu se deosebesc de acelea ale companiilor
din Franta, dect prin aceea ca ele dau dreptul concesionarului de a reprezent si de a subscrie singur
intregul capital In. actiuni.
Ar fi a se intelege Intr'un chip ciudat si care
nu poate fi primit, latitudinea ce le este ldsatd prin
concesie, dacd li s'ar respinge statutele la fel cu cele

din Portugalia, pentrucd nu se potrivesc cu cele


franceze2.
1 Vezi nota dela p. 301.
2 Cutoateacestea legea de concesie prevede deslusit c. Societatea se va
aconstitui In modul societatilor anonime conform stipulatiiior din codul comercial
al Frantel (dela art. 29 pan& la art. 442). Dar argumentarea lui She a avut trecere

la guvern, dupd cum se va vedeh mai la vale.

www.dacoromanica.ro

328

CAP. IX. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD

Ct despre celelalte dispozitii invocate de consiliul de Stat prin citarea articolelor din codul francez,
aceast invocare este cu desvrsire gresita, deoarece

formalitatile prescrise de aceste dispozitii nu se pot


indeplini decat in urma incuviintrii statutelor, incuviintare pe care tocmai o cer.

Statutele portugheze, pe cari au netagaduitul


drept de a le alege fata de statutele franceze sau
austriace, cuprind ele in practica vreo clauza primejdioasa pentru savrsirea drumurilor de fier?
intreaba She.

se

In 1860, Salamanca concesionar al unei linii


de 500 km. in Portugalia, s'a constituit singur subscriitor al capitalului in actiuni. In mai putin de 3
ani linia, intreaga linie, a fost ispravita.

Ceea ce rezulta din aceasta clauza, prin care


statutele portugheze se deosebesc de cele franceze
si din care se cautd a se face o piedica la primirea
statutelor, este facultatea lsata lui Salamanca de
a alege ziva pentru emiterea publica a actiunilor ;
dar asteptnd acest moment Salamanca, rezemat
pe propriile sale mijloace financiare, lucreaza
poate s, aminteasca cu incredere c in Portugalia
cheltuise 26 milioane cu linia, inainte de a face apel
la public.
D' Alton Slide incheie scrisoarea adaugnd ca

primirea de catre guvern a intimpinarilor formaliste)) ale consiliului de Stat, ar ave, mare16 neajuns

de a-i arunch pe un drum fara iesire.


Ministrul trimite chestiunea in cercetarea consiliului lucrarilor publice, insatind statutele de parerea consiliului de Stat, de o telegrama ce-i fusese
infatisata de She si prin care acesta er vestit de

www.dacoromanica.ro

t
329

STATUTELE C-IEI CILOR FIERATE DIN VALEA SIRETULUI

Delahante ca i-a expediat cesiunea formala a drep-

turilor sale in folosul lui Salamanca, precum si


de un exemplar tiparit al statutelor cailor fierate
portugheze adus de She, spre a servl ca termen
de comparatle.

Consiliul lucrrilor publice ins, prin jurnalul


sal' din 19 iunie 1865', se declara fara cadere de

a se rostl asupra chestiunii de drept, daca statutele sunt sau nu infatisate potrivit cu stipulatiile
legii de coneesie ; marginindu-se a cereet numai
partea tehnica a chestiunii.
Din acest punct de vedere, consiliul gaseste ea
materialul miscator statornicit prin articolul 6 al
statutelor (Anexe, p. 511), este neindestulator

pentru un trafic in stare de a produce un venit


curat de 8 t/2 /0, cat este garantat de Stat.

Consiliul gaseste deasemenea daunator intere-

selor Statului faptul ea prin art. 48 al statutelor


capitalul de rezerva, fixat prin concesie la 5 milioane, se reduce numai la un milion 2
La 21 iunie generalul I. Florescu, ministrul de
interne si luerari publice, infatiseazd consiliului ministrilor un lung referat asupra chestiunii statutelor.
In acest referat ministrul arata motivele pentru
eari consiliul de Stat le-a respins, mai inainte bine

inteles de a fi putut ave in veclere si telegrama


lui Delah ante prin care trece drepturile sale lui
Salamanca si care n'a fost infatisata ministrului de-

cal in urma.
Ministrul considerand ea nu mai este timp a
se da din nou chestiunea in deliberarea consiliului
1 Subsemnat de Bonnet, P. Donici $i C. Aninwanu.
2 Arhiva ministerului lucritrilor publice. Dosar No. 102, partea II, 1861.
42

4385

t
www.dacoromanica.ro

330

CAP. IX. DIN DOMNIA LUI CUZA-V0Di

de Stat, deoarece n'a mai rdmas cleat sa se zile


pand cAnd la sfdrsit termenul in care guvernul
trebue sa comunice concesionarilor hotdrirea sa
avAncl in vedere ea la intocmirea concesiei a conlucrat i consiliul lucrdrilor publice, rostindu-se

chiar in chestiuni de drept, s'a adresat si de asta


data acestui consiliu.

Consiliul insd s'a declarat fArd cadere de a


intr In comparalia principiiIor de drept din statutele portugheze cu acele ale proiectului de statute
infdtisat de Slide, mdrginindu-se a-si da pdrerea
numai In privinta materialului miscdtor si a fondului de rezervd.
Directorul 'general al lucrdrilor publice2 care
a luat parte la sedinta consiliului, ne unindu-se cu
prerea acelui consiliu, a tdcut comparatia despre
care este vorba si a gsit cd statutele infdtisate sunt
Intocmai cu cele portugheze.
Intre acestea, Contele d'Alton She i-a comunicat o telegramd prin care Salamanca II indritue
s introducd modificdri, in dispozitiile din statute, cu

privire la materialul miscdtor si la fondul de rezervd, ceea ce a si facut prin schimbarea redactiunii articolelor respective, parafite de dnsul pe
originalul statutelor3.

Ministrul avnd In vedere graba ce este de a


' Cutoateacestea dupA textul concesiel, ministrul nu crit tInut sa aprobe
numaideat statutele ori cum ar fi, In termen de o luna, ci s comunice In scris, In
margInIle acestui termen, IntimpinArile ce ar aye& de fAcut i IntimpinAri erau
destule, mai ales ca nu se Infatisase niel actul autentic pentru renuntarea lui Delahante la drepturile sale.
lacob T. Mello.

S'a adA.ugat la art. 6 cuvintele : La deschiderea cornplectit a lintel, Don


Jos de Salamanca se angajeazA a furni z. excedentul materialului rulant, recunoscut

necesar de catre companie peutvu o bun& exploatare. La art. 48 In loeul cifrei


1 000 000 s'a seas acincl milioane (Arhiva ministerului lucrdrilor publice. Dosar
No. 102, partea II, 1864).

www.dacoromanica.ro

t
STATUTELE C-IEI C*AILOR FIERATE DIN VALEA SIRETULUI

331

se da deslegare chestiunii, dupa ce a examinat si


constatat ca aratarile directorului general al lucrarilor publice sunt exacte, avand In vedere si parerea acestui director ea cesiunea facuta de De-

lahante prin telegrama trimisa lui She este In


conglsuire cu dispozitiile din art. 8 alin. 1 al concesiei si insusindu-si, pentru a rdspunde celorlalte
Intimpinari din pdrerea consiliului de Stat, argu-

mentele cuprinse in scrisoarea lui She dela 18


iunie, crede c, statutele supuse la aprobarea guvernului urmeaza sa fie Incuviintate, sanctionate
de Domnitor si promulgate, cu modificarile dela art.

6 si 48, dup, ce Insa contele d'Alton Shee va depune actul legiuit de cesiune al lui Gustave Delahaute In folosul marchizului de Salamanca'.
Consiliul ministrilor, In sedinta din 26 iunie 1865,

Incuviintnd propunerile din referatul despre care


este vorba, hotarste s, se aprobe statutele, dupa

ce dezistarea notariatd a lui Delahante se va


comunica oficial n-iinisterului si dupa ce se va modifica si art. 6, potrivit cu art. 27 din concesie care
prevede ca mijloacele de exploatare vor fi puse In
stare de a rdspunde la toate nevoile circulatiei pu-.
blice. Nevoile industriei noastre agricole, foarte ancombrante si a caror Insemnatate numai expe-

rienta o va pute, dovedi, nu se potrivesc In adevar


Cu acelea ale industriei celorlalte tart Schimbarea

redactiei facuta de Slide nu este indestulatoare,


fiindca se lasa numai companiei dreptul de a recunoaste trebuinta sporirii materialului miscator.
In aceeas zi se comunica lui d' Alton She
, Arhiva minislerului incraritor publice. Dosarul No. 402, partea I, 28 octomvrie 1864.

t
www.dacoromanica.ro

:332

CAP. IX. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD

aceastd hotdrire a consiliului ministrilor, cu addugire


ca intArzierea ei se datoreste lipsei actului cesiunii

legiuite din partea lui Gustave Delahante.


Contele d' Alton Slide rdspunde tot in acea zi
despre primirea notificdrii ce i s'a facut si declard
eh' nu se va folosi de aprobarea statutelor, dealt
dupd ce ministerul va primi dezistarea lui Delahante.

In ceca ce priveste art. 6 din statute, propune


urmdtoarea noud, redactie :

La deschiderea complectd a liniei, Don Jos


de Salamanca se angajeazd a furnizd excedentul
materialului rulant, recunoscut necesar de cdtre
companie pentru o bund exploatatie 0 nevoia industriei agricole a fet rii. Totul fet ret prejudiciul

garan(iilor rezervate Statului prin art. 27 al

legii de concesiune.
Printrio altd scrisoare, tot din ziva de 26 iunie
1865, d' Alton She cere incuviintarea ministrului
pentru introducerea in statute a titlului de Cet ile
fierate ale Dune'trii de jos, in loc de Cet ile fierate
din valea Siretului.
Generalul Florescu propune consiliului ministrilor incuviintarea cererii lui She, pentru motivul
cd noua denumire fiind mai populard in Europa, va
inlesni subscrierea actiunilor.
Consiliul ministrilor la 27 iunie si Domnitorul

Cuza la 3 iulie aprobd sd se treacd, in statutele


societdtii denumirea de Cet ile fiera te ale Dunei rii
de jos, pdstrandu-se in parantezd si aceea de valea
Siretului.
Se aprobd deasemenea de consiliul ministrilor,
la 28 iunie si de Domnitor tot in ziva de 3 iulie, redactia din urmd propusd de She la art. 6 din statute.

o
www.dacoromanica.ro

t
STATUTELE C-IEI G-LE A C. F. ALE DUN RII DE JOS

333

Sosind dezistarea lui Delahante, In lipsa Domnitorului care se gsih la b'i In strainatate si care
incredintase ocarma guvernului si administratia trii
consiliului ministrilor 1, acest consiliu, prin jurna-

lul din 19 iulie 1865, incuviinteaz4 definitiv statu-

tele ; promulgarea lor ins nu se face deal dup,


intoarcerea In tara a Domnitorului, In urma raportului generalului Florescu ministru de interne si
lucrri publice, No. 10257 din 5 septemvrie 1865.
In acest raport ministrul aminteste ca, de fapt,
statutele se gsesc aprobate prin apostilele puse de
Domnitor pe jurnalele de mai inainte ale consiliului
ministrilor ; rmsese numai ca promulgarea lor in
forma de regulament de administratie publicd, s se

faca dup ce se va depune In mAinile guvernului


dezistarea legal a lui Delahante.
Acest act primindu-se, a supus sanctiondrii consiliului ministrilor statutele societtii concesion are

si, prin jurnalul din 19 iulie, consiliul, in virtutea


puterilor ce-i erau acordate prin decretul No. 964,
le-a aprobat iar ministrul a si inmAnat lui Salamanca o copie legalizat de pe acele statute.

Urinnd acum ca statutele despre cari este


vorba sa se publice in Monitorul oficial, ministrul
roagA pe Domnitor s considere aprobarea datd de
consiliul ministrilor ca o simpl recunoastere a statutelor si s decreteze si promulg,re acele statute,

spre a aveh putere inaintea autorittilor judecatoresti si administrative din tara, potrivit art. 8 din
legea de concesie, considerndu-se aprobarea lor dela
data de chid s'au recunoscut de consiliul ministrilor.
' Decretul No. 961 din 6 Mlle, Monitorul oficial din 7 iulie 1865, p. 671.NB Dorn-

nitorul se dusese la Ems.

t
www.dacoromanica.ro

S34

CAP. IX.

DIN DOMNIA LU1 CUZA-VOCA.

Acest referat a fost aprobat de Domnitor la 7


septemvrie t, iar decretul de promulgare, cu No.
1178 si data din 11 septemvrie 1865, a fost publicat

In Monitorul oficial din 16 septemvrie acelas an


(Anexe, p. 509-524).
Statutele companiei generale a drumurilor de
fier ale Dundrii de jos (valea Siretului) cuprind,
intre altele, urmdtoarele dispozitdi :
Art. 7. Capitalul societdtii este fixat la 75 895 000

fr. din cari 18 973 500 fr. in actii de cate 500 fr. si
56 921 500 fr. In obligatii.

Art. 8. D. de Salamanca, pentru el si asociatii


si, pe cari-i garanteazd, declara ca subscrie In totalitate capitalul in actiuni si se obliga' a justifica
subscrierea totala a cap italului in acfiuni in cele

dintdi trei luni ce vor urm, dupet aprobarea


statutelor2.

Art. 9. Cea dinti vdrsare va fi de 50 fr. cel


putin de actiune si va trebui a se efectud Inteun
termen cel mult de trei luni dela data aprobdrii
statutelor.

La 3 iunie 1865. A. Lafon inginerul sef al concesionarilor inainteazd ministerului traseul primilor
20 km. din sectia intaea, modificat asa dupd cum i
se ceruse prin scrisoarea dela 9 maiu. Traseul in-

fdtisat se deosebeste foarte putin de cel ce i se


Arhiva minislerului lucrdrilor publice. Dosarul No. 25 din 27 fevr. 1864.
2 Cuvintele subliniate au fost Introduse de she, Cu aprobarea telegrafie& a
lui Salamanca, dup& depunerea sta.tutelor, pentru a se Inlatura. obiectiunea ce i se
?Acuse cA din textul lor rezult& ea Salamanca concesionar, trateazA cu Salamanca
subscriitor, si Salamanca subscriitor, ca Salamanca constructor. Prin Introducerea
acestel ob1Igaii explicit She Inteo notit& far dat& i semnitturA care se afl In
dosarul minist. lucr. publ. No. 102, partea II, 1865 Salamanca Intelege si prezente

In termen de 3 luni fle actul de societate cu stabilimentele de credit francez sau


altele, fle listele de subserlere, In cazul unei emiten i publice a actiunilor.

www.dacoromanica.ro

INTREGIREA CAUTIUNII DEPUSE DE SALAMANCA

335

prescrisese si pe care nu 1-a putut urna6, Intocmai


din pricina naturii terenului. Infatiseaz deasemenea
tipurile lucrArilor de art ce fusese incuviintate pAn
la o sectie de scurgere de 0,m. P*30 sau un diametru

de 0,60. Celelalte tipuri vor fi trimise oaat cu studiul complect al 1ntAii sectii GalatiTecuci.

La 6 iunie Lafon telegrafiaza ministerului 6,


a inceput studiile definitive si pe sectia adoua ; iar
prin scrisoarea dela 16 ale aceleiasi luni 11 informeazd, ca Salamanca a numit, cu incepere dela
1 iulie, pe Rafael Mendoza, care a si sosit, director
al studiilor si al lucrrilor Cali fierate si c5, pe viitor
toate relatiile oficiale urmeazd s aib loe 1ntre ministru si noul director.

Aceasta numire este adeverit prin scrisoarea


lui Salamanca, din 4/46 august 1865, adresat ge-

neralului Florescu si prin care Salamanca recomand In acelas timp bunei vointi a ministrului
pe nepotul s Rafael Mendoza.
Mai 1nainte de primirea comunicrii privitoare
la numirea lui Mendoza, ministrul indrituit, prin
scrisoarea din 17 iunie, aminteste lui Lafon ca dup
art. 9 al concesiei concesionarii sunt Indatorati a
sporl, la 1 august 1865, cautiunea de 300 000 fr. ce

au depus, pana la suma de un milion si c diferenta de 700 000 fr. poate fi reprezentat, 1ntre altele,

prin lucrdri executate, materiale aprovizionate sau


importate si, insfArsit, prin pmanturi dobAndite
pentru drumul de fier. Deaceea ministrul cere lui

Lafon ca, la aceast data de 1 august, s Intocmeasca un stat de pretuire a valorii lucrrilor svArsite, materialelor aprovizionate sau importate si
a pmnturilor dobandite, spre a face s'a intro, de

t
www.dacoromanica.ro

836

CAP. IX.- DIN DONINIA LUI CUZA-V0Di

va fi loe, aceasta valoare in socoteala sporului


cautiunii.

Ministrul intreaba insfArsit pe inginerul sef al


concesionarilor daca nu cumva lipsa de activitate
ce i se semnaleaza In lucrarile incepute, atarnd de
imprejurari pe care initiativa sa le-ar putea face sa
ineeteze.

La 30 iulie 1865 inginerii Mendoza si Lafon


inainteaza ministerului proiectele definitive ale sectiilor IntAea si adoua. Desi nu erau tinuti sa trimita

la aceasta epoca deck proiectul sectiei intAi, dar


au de gAnd zic ei sa infatiseze, inainte de sfarsitul verii, proiectul tuturor sectiilor liniei principale.
Greutatile mai de capetenie In constructia drumurilor

de fier ale Dunarii de jos, se intalnesc, nu In tera-

samente, dar in lucrdrile de arta, pentru cari se


grabesc sa intocmeasea proiectele spre a putea,
Comanda si primi la timp materialul de fierarie
trebuitor, fiindea lipsa acestuia pricinueste, cele mai
de multe ori, intArzierea deschiderii liniilor peste tot

locul si mai ales ad, unde Indeprtarea precum si


greutatile transportului si ale aezarii materialului
In lucrdri sunt insemnate.
Deaceea se roaga sa li se aprobe proiectele
infatisate cat se poate mai curnd.
D'Alton, She comunied telegrafie, din Paris
la 31 iulie, generalului Floresat ed Salamanca voind
sa, depue complementul cautiunii In mainile colonelalui Alecsandri agentul tarii de acolo, dup. Indemnul acestuia, l'a trimis cleadreptul la Bucuresti prin
mijlocirea consulului general francez.
Faptul este adeverit printr'o telegrama primita

adouazi dela Alecsandri.

t
www.dacoromanica.ro

INTREGIREA CAUTIUNII DEPUSE DE SALAMANCA

337

Cu data din aceeas zi, 12 august s. n., se trimit


din Paris generalului Florescu doud scrisori: una oficial dela Salamanca, cealalt priva t dela d' Alton
She, amndou .cu privire la Intregirea garantiei
pn, la un milion de franci.

Pe langd, cea dinte, Salamanca altur o

socoteal a milionului, vestind pe ministru ea valorile si celelalte acte ii vor fi date In primire de
Tillos agent si consul general al Frantei In Bucuresti, In schimbul unei adeveriri de primire din partea generalului Florescu si a ministrului finantelor
precum si a declaratiei celui dintAiu c6 Salamanca
a Indeplinit conditiile impuse prin art. 9 al concesiei.

Prin adoua scrisoare, She aminteste generalului Florescu cd 1-a autorizat s'a trateze deadreptul
U dAnsul, Cu inim deschis, chestiunea drumului
de fier si, dupd' ce repet cele cuprinse in scrisoarea

lui Salamanca, adaug ca aducndu-si aminte de


convorbirea ce avuse impreun, s'a gAndit ca va
primi mai bucuros, in loc de 172 000 fr. in actiuni
sau obligatii, o adeverire de primire de plata din
partea constructorilor materialului drumului de fier
moldovenesc cu incredintarea trimiterii apropiate
a vagoanelor, sapelor, roabelor s. a. In acelas timp
va aved loe si trimiterea unei cantitti de sine
provizorii, cari nu sunt cuprinse In socoteala lui
Salamanca. Adaug instrsit ca, n o zi mai lilainte, i s'a dat cota oficial a bursei din Paris, prin
care se Indreptteste pretul de 125 fr. cu care sunt
socotite de Salamanca cele 400 de actiuni ale drumului de fier dela Saragossa la Pampeluna.
Iat acum si socoteala milionului trimis de
Salamanca :
4385

43

t
www.dacoromanica.ro

t
338

CAP. IX. DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

Suma depusa la tezaur In Bucuresti *300 000 fr.


Cheltuelile studiilor definitive a 353

km. ale caror planuri, profile s. c. 1. se


vor afl, la ministerul lucrarilor publice
la 1 septemvrie, cel mai tarziu, Cu cate
1 100 fr. kilometrul

388 300

Lucrri facute pan la 11 august


st. n. 1865
Materialul de constructie, lopeti, roabe, tarnacoape, vagoane pentru terasamente, s. a., comandate si a caror plata,

80 000

In totalitate aproape, este Indreptatita


prin documentul alaturat 1
172 700
400 actiuni de Pampeluna, cu pre590002))
tul cotat de 125 fr.
Total

1 000 000 fr.

Dupa data : Paris, 11 august 1865, urmeaza :


((Nota: Tot materialul de mai sus va pornt curand,

prin Marsilia, spre Galati, unde va ajange inaintea


iernii.

Insp-ectorul general Bonnet Insarcinat cu controlul liniilor In constructie, prin raportul sail din
10 august 1865, face urmatoarele observatii asupra
cifrelor din socoteala milionului trimisa de Sa-

lamanca:

In ceea ce priveste cheltuelile studiilor, i se pare


drept de a face sa intre In socoteald, nu studiile cari
vor fi prezentate ministerului pana la 1 septemvrie,

dar acele cari se aflau depuse pana atunci, cuprinzand In totul numai 135 km. dela Galati la Agiud
si

cari nu vor alcatui un project deplin, decal


1 Nu s'a gitsit alaturat niciun document.
2 In loc de 50 000 fr. Groa15. de Inmultlre!

t
www.dacoromanica.ro

t
INTREGIREA CAUTIUNII DEPUSE DE SALAMANCA

339

dupa ce lucrarile de artd, statiile si celelalte lucrari

vor fi fost studiate si aprobate. In starea in care


acele studii se gaseau atunci, daca s'ar socoti cu
500 fr. kilometrul, ar fi a le pretui desigur mai sus
de cum ar face-o niste arbitri experti. Ar rezulth
insa si In acest caz o suma totald de 67 500 fr. pentru cheltuelile studillor, in loe de 388 300 fr. cAt
socoteste Salamanca.
Lucrarile facute pana atunci nu pot trece peste
25 000 metri cubi de terasamente, daca cumvA, acest

cub ar fi atins. Aceste terasamente au fost executate fail roabe si fara crute si se alcdtuesc dintr'o
sapatura pe un mal al Siretului, din care pamAntul
a fost aruncat fie in rAu, fie pe malul jos, la o departare mai mica deck 20 metri. Socotindu-se metrul
cub cu 1 fr. 50, pretuirea ar fi fara indoiala dea-

supra adevdrului, s'ar obtine In total 37 500 fr.


In locul celor 80 000 fr. pusi In socoteal, de Salamanca.
C5,t despre cifra de 172 700 fr. pentru materialul
comandat, din care o parte este platit, care va pleca
curelnd si va sos inaintea iernii, concesia nu zice
sa sp intregeasc cauliunea printr'o fet get &dale(/' de

aprovizionare a materialutui, dar prin maten ale


aprovizionate sau importate. Se poate pune, In
aceasta privinta, cel mult 5 000 fr. pentru a tine
seam, de un material neinsem,nat intrebuintat in
lucrarile dela Barbosi.
Insfarsit, cele 400 actiuni ale drumului de fier
dela Pampeluna cu die 125 fr. bucata, fac 50 000 fr.
iar nu 59 000 fr.

Daca se aduna toate aceste sume si cu cei


300 000 fr. depusi in numaratoare, se ajunge la un

t
www.dacoromanica.ro

340

CAP. IX. DIN DOMNIA LUI CUZA-VODX

total de 460 000 fr. In loc de 1 000 000 cAt arata Sa-

lamanca sau, lasnd la oparte actiunile de Pampeluna, rezulta ca suma complementara pe care
este dator s'o verse la tezaurul public, ar fi de
590 000, In loc de 59 000 cat socoteste Salamanca,
adica de zece ori mai mare !
RaspunzAnd ordinului telegrafie dat de minister
la 9 august, inginerul Mornand din Galati, prin telegrama din 11 august, rata ca terasamentele executate pAnd in ziva de 10 august 1865 se urea numai
la 19 300 metri cubi iar uneltele se marginesc la 12
roabe, 40 sape, 25 cazmale si 30 drugi de lemn legati
In fier pentru drmarea malurilor. Se dovedeste deci

ca preturile lui Bonnet erau Inca prea urcate.


In aceeas zi de 11 august, ministrul de interne
lucrar publice, cu dela sine initiativa, cere i obtine dela consiliul ministrilor, In virtutea puterilor
cu cari era investit In lipsa Domnitorului din tara
prin decretul No. 964 , prelungirea cu doua, luni
a termenului In care concesionarii erau obligati de
a intregi cautiunea pnd la suma de un milion, termen care luase sfArsit Inca dela 1 august.
Prin scrisoarea din 12, august prin care ministrul instiinteaza pe Salamanca despre aceasta
prelungire de termen, ii arata i motivele ce l-au
Indemnat sa ja o asemenea hotarire. Din examinarea

notei alaturate pe lng scrisoarea din 12 august


s. n. ministrul constatase ca valorile inserise pentru
un milion, nu pretuese in realitate decat 540 000 fr.'
A se vede a p. 333.

2 Aceasta cifra este diferenta Inscris In raportul lui Bonnet lntre I 000 000
si 460 000 fr. la cat pretuise dAnsul valoarea real& a cautiunii previlzutii. In nota lui
Salamanca. Ministrul Insa se Inselase, luand aceasta diferent4 drept cifra la care
se urea pretuirea despre care este vorba. Gresala se g5.seste neap5.rat si In referatul i In jurnalul consiliului ministrIlor din II august 1865. (Arhiva ministerutui lucrari/or publice. Dos. No. 102, partea I, 28 octomvrie 1864).

www.dacoromanica.ro

e
PROIECTUL LINIEI DELA GALATI LA AGIUD

341

Deci, potrivit art. 10 din concesie, guvernul ar fi


putut decret cderea societtii concesionare. Cu
toate acestea, guvernul doritor de a yen' In ajutorul societtii, mai ales In cele dintAi momente
ale alcatuirii sale, subsemnatul, adaugA ministrul,
referind consiliului ministrilor considerentele cari

fac obiectul scrisorii mele de fat, am fost autorizat de a v acordh dota luni Inca, socotite dela
intAiu ale acestei luni august, pentru ca in acest
termen s puteti, d-le marchiz, intregi cautiunea de

fie in titluri de rent, fie In lucrari


executate sau In materiale, potrivit 4 al art. 9
1 000 000 fr.

din legea de concesie.


Este bine inteles d-le marchiz cd dacd, In ter-

menul acordat din nou, cautiunea nu va fi definitiv efectuat, guvernul va fi silit si In deplin
drept a decret cdderea concesiei.
La 6 septemvrie (25 august), d'Alton Shde rspunde de primirea scrisorii cu data din 12/24 august
Care marchizul de Salamanca si adaug c, acesta,

chemat de regina Spaniei pentru a fi defat la


intrevederea sa cu ImpAratul si Imprteasa, nu
se va intoarce inainte de inceputul saptmnii urmtoare, chid se va grbi de a rspunde el insus.
La 11 august 1865, inspectorul Bonnet infAtiseazA raportul su asupra proiectului liniei dela Ga-

lati la Agiud. La fata locului a constatat c5, proiectul este bine intocmit att din punctul de vedere
al trecerii rurilor, ct si din acela al distribuirii
coborisurilor si suisurilor. CAt despre dest" surarea

cii, care este aproape de 132 km., in afar de Inconjurul pa care-I face drumul spre a iesi din Galati, restul este ct se poate de scurt.

www.dacoromanica.ro

342

CAP. IX. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD

Singura rezerva pe care o face este privitoare


la distributia statiilor. DepArtrile clintre statiile
arbosi, Serbesti, Preval, Ivesti, Tecuci, Mrd,sesti, Pufesti i Agiud sunt respectiv de 15, 10, 19,
22, 19, 18, 16 si 13 km.
Drumul de fier Ins& nu poate rspAndl Indea-

juns binefacerile sale deck Inmultindu-se, pe ck


se poate, punctele in cari se poate ajunge la clansul
statii Indepartate Intre ele dela 49 la 22 km. nu
Indeplinesc acest scop. Pe nedrept se pune inainte
putina desime a poporatiei, cci fiecare statie
slujind la propdsirea comunelor Invecinate, va da

nastere In acelas timp la un nou sat in jurul ei.


Pentru aceste cuvinte propum ca statia Preval s
fie stramutat Intre aeest sat si Maxineni, statia

Ivesti s6 se apropie de satul Dragomiresti, iar Intre


Preval i Ivesti s se aseze o nou, statie. In chipul
acesta deprtarea mijlocie Intre statii s'ar reduce
la aproape 15 km.
In ceea ce priveste asezarea statiei Galati, se
propun doua dispozitii : intea pune gara mrfurilor
In josul cldirilor carantinei i statia cltorilor la
spatele acestor cldiri. Inginerul concesionarilor
cunoaste el Insus neajunsurile unei gri i ale unei

statii att de indeprtate de centrul comercial al


orasului i gseste ea,' e mai bun. adoua dispozitie,

care pune gara chiar In port, cu aproape 700 metri


mai jos de schela mesageriilor imperiale, i statia
cltorilor In partea joas a orasului, indrtul locului
pe care se gsesc santierele i magaziile infiintd.
Aceast, dispozitie, rnai bunA deck cea

s'ar pute priml cu conditia de a se statornicl

adoua statie de cltori In mahalaua Vadul-Ungu-

www.dacoromanica.ro

PRIMIREA ACTIILOR

I OBLIGATIILOR LA BURSA DIN PARIS

343

reni, care s, slujeasca pentru partea de sus a orasului, ai carei locuitori ar economisi astfel un drum
de aproape 3 km. Locuitorilor din Galati, cari sufar
de neajunsul ineunjurului pe care-I face unja spre
a ajunge la Barbosi, li se cuvine cel putin aceasta
Inlesnire.

La 16 august, ministerul comunica inginerului


director R. Mendoza ca aproba, proiectul liniei Galati- Agiud, sub rezerva introducerii modificarilor
propuse de Bonnet.
Colonelul Alecsandri, agentul tarii la Paris, Intreaba telegrafic, la 23 august 1865, pe ministrul lucrarilor publice dac poate interveni pelang, guver-

nul imperial pentru primirea la bursa din Paris a


actiunilor i obligatiilor drumurilor de fier ale Dunarii de Jos, intervenire ceruta de Salamanca ca
neapb," rat trebuitoare pentru aleatuirea capitalului.

Cu telegrama din 25 august, i se raspunde ca se


aproba Intervenirea.

Printr'o scrisoare privat, cu data din aceeas


zi (6 sept. s. n.), d'Alton She comunia, generalului Florescu, ca cu o zi mai inainte de a plech
Salamanca, chemat fiind de regina Spaniei, semnase cu bancherii englezi imparteala Intreag a capitalului. O singura conditie lipsi pentru ca targul
sa, ramae definitiv : cota la bursa din Paris. Salamanca se Insareineaza s'o obtie, dar, ca chestie
de forma, este trebuinta s se fac`&, de agentul
tarii la Paris, o cerere oficial, catre ministrul francez. Daca, dupa cum nu se indoeste, Alecsandri
va fi autorizat sa faca aceasta cerere, totul va fi
sfarsit peste mai putin de 15 zile.

www.dacoromanica.ro

344

CAP. IX. DIN DONINIA LUI CUZA-VOD

Intervenirea catre Drouyn de Lhuys, ministrul


afacerilor str'ine din Franta, a fost fcut de colonelul Alecsan,dri la 27 august (8 sept.) 1865, dupd
cual dovedeste copia de pe aceast intervenire trimisa de catre ministrul ronadn al trebilor straine
celui de interne si lucran i publice, la 17 sept. 1865 .
La 26 august 1865, inginerul Mendoza Main, teaza spre aprobare proiectul definitiv al secgilor 3,
4,8 si 9 cari intregiau studiul liniei principale dela
Galati la granita austriaca, iar la 4 septemvrie acelas
an cere, indrituit fiind de Salamanca, ca acest studiu
s'a fie privit ca facAnd parte din cautiune, socotindu-se

fiecare kilometru studiat drept 1 100 fr.

Inspectorul Bonnet, prin raportul din 10 septemvrie, arata ministrului ea proiectul Infatisat de
inginerii companiei concesionare este alcatuit dintr'un

profil In lung, din un plan al traseului, din desenele

tipurilor lucrarilor de arta si din o parte foarte


mica a planului parcelar In intaca sectie.
In aceste imprejurari, studiul Infatisat este numai un ante-proiect care nu poate da loc la cheltueli tot atAt de insemnate, ca si un proiect dupa
care n'ar mai rm,neb, deck sa se purceada la executare si care ar cuprinde proiectele amanuntite ale
garilor si statiilor precum si ale materialului miscator, planul parcelar deplin, amanuntele lucrarilor
de aparare ale podurilor, pretuirea cheltuelilor,
Inteun cuvnt toate elementele trebuitoare la incheierea nemijlocita a invoielelor cu constructorii.
Referindu-se dar la aratarile sale din raportul

dela 10 august, nu poate cleat sa repete ca daca


s'ar primi studiile infatisate drept 500 fr. kilometrul,
i Arh. min. lucr. publ. Dos. No. 102, part. I, 28 oct. 1864.

t
www.dacoromanica.ro

PROIECTUL LINIEI AGIUD-GRANITA BUCOVINEI

345

acest pret ar fi Cu mult deasupra adevaratelor cheltueli. Este de parere prin urmare ca cei 363 kilometri studiati n'ar puteh s intre In socoteala cautiunii
deck pentru suma totala de 181 500 fr., si aceasta
sub rezerva de a se mai da de concesionari, la caz
de trebuinta, proiectul variantelor i anexele complementare.

Ca urmare la raportul din 11 august privitor


la secfiile 1 si 2 dela Galati la Agiud, Bonnet infatiseaza observatiile sale si asupra celorlalte 4 sectii
cari, impreuna Cu cele dintAi cloud, alcatuiau intreaga
linie principala Galati-granita Bucovinei si ale caror

proiecte au fost inaintate mai in urma. Iata cele


mai de capetenie din aceste observatii.
In ceea ce .priveste traseul, nu se Qpreste deck
asupra seefiei 9 si cea din urma', care se intinde dela
Liteni la granita, aproaDe de Mihaileni. PlecAnd dela

Liteni, punct menit s slujeasca oraul Flticeni,


Bonnet este de parere ca unja ar trebui s urmeze
pe malul stAng al Siretului, pe care 1-ar trece mai
jos de punctul in care vine de se varsa Hint Suceava.
Aceast parere este sprijinita mai intaiu prin faptul
dealmintrelea, pentru a ajunge cinevh dela Botosani i Dorohoi pAna la drumul de fier, va trebul
s, treed Siretul i ca este mai de folos sa se slujeasca. deadreptul acele orase, deck Burdujenii, care
este singurul centru Cu o poporatie mai insemnata

de pe limba de pamant cuprinsa intre Siret granita austriach' Mara de aceasta, se cauta, in deobste,
ca prtile drumurilor de fier paralele cu granitele sd se
aseze la spatele unor piedice th esti, cum ar fi de paid

un curs de apa mai insemnat, sau un lant; de munti.


Linia s'ar indrepth spre Bucecea, deoarece cu mult
44

4285

www.dacoromanica.ro

t
346

CAP. IX. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

inaintea acestui oras, valea Siretului, de partea


stAnga, este foarte prielnica pentru traseul drumului.

Cu privire la statii pe seetia 3-a dela Agiud la

Baca' a carei lungime este de 55 km., numarul


acestora nu este deck de trei si dou dintre ele,
Valea Seacd si Faraoanii, nu sunt indeprtate

Cu

mai

putin de 23 km. una de alta. Ar fi deci loe s, se


ridice la patru numrul statiilor pe aceasta sectie,
asezndu-se astfel inct distanta intre dAnsele sa
mearg, dela 12 la 16 km. si sa fie in mijlocie de 14
kilometri.

Acelas lucru este de zis si pentru sectia 4-a


care intre Bac,u si Roman n'are deck o singura
statie : Galbeni, ce se gaseste la indepartarea de
aproape 22 km. de statiile vecine. Aici ar trebul
deasemenea s se Interpuna Inca o statie, spre a
se pastra departarea mijlocie de 14 km.
In seetia 8-a, departarea mijlcie intre statii este
de 18 km., dar asezarea lor nu este bine chibzuitd,
asa ea la Pascani, punctul de intrunire al drumurilor
vaii Moldovii cu acel al Iasilor, nu se afla o statie.
Nu se opreste asupra statiilor din seetia 9-a, deoarece propune schimbarea traseului.

Inct se atinge de lucrrile de arta, Bonnet


observa ca culeele, tubulare ca si pilele, sunt asezate inteun massiv de pamnt al cdrui picior est
apb," rat printr'un gard de nuele. Deasemenea la culeele podetelor in pamnturi banuite compresibile,
tuburile cari le alcatuesc sunt invalite inteun strat
de lut cu o captuseala de lemn.
Aceste lucrari de o insusire cu totul vremelnica,

nu ppt fi primite fata de dispozitiile cuprinse in


art. 7 si 19 ale caietului de sarcini.

t
www.dacoromanica.ro

%
PROIECTUL LIME! AGIUD-GRANITA BUCOVINEI

347

Podul depe Bistrita, lngs Bacd,u, are o deschidere numai de 210 metri, care este cu totul nein-

destuldtoare, deoarece valea care se acoperd de


ap in acest pullet are o lrgime de 1 800 metri cel

putin. Mara de aceasta, nu se prevad lucrari de


apArare nici pentru acest pod, nici pentru cel dela
Roman peste Moldova.

Cu acest prilej, crede eh', este loe s observe


ca, pe toatd lungimea de 363 km., calea nu trece

o singur dat in curmezisul vreunui drum sau


soseh, prin ajutorul unui pod pedeasupra sau pededesubt ; toate trecerile se fac la nivel. Dar aceste

treceri nu sunt indestuldtoare, astfel marea sptur ce urmeazd s se fac la iesirea depe podul
Bistrita, taie dou drumuri, as, cd locuitorii asezati

de cealalt parte, pentru ca s se duca la Bacau,


trebue s fac un incunjur zadarnic, pe unul sau
pe celdlalt din aceste drumuri, de aproape 3 km.
Ar trebul deci s se construeasc, peste sdpturd,
un pod spre care s fie indreptate amndoud drumurile. Ar trebui, in acelas timp, ca proiectul s
nu se incuviinteze deck cu rezerva statornicirii
viitoare a trecerilor peste calea fierat ce s'ar gsi
c mai sunt trebuitoare.
Bonnet se Indoeste ca vreodatd s'a infatisat un

traseu de drum de fier mai usor deck acela depe valea Siretului si deaceea crede 0, ministrul
poate cere, in toatd dreptatea, imbunttdrile pe cari
le propune.

Niciun proiect pentru gri, statii, bariere, imprejmuiri, gri de ferire i nu este al' turat pe langa
studiul supus la aprobare si niciun fel de propu. Cares d'vitement (uad de garaj pentru Incrucieari).

t
www.dacoromanica.ro

348

CAP. IX.

DIN DOMNIA LUI CUZA-VODA.

nere pentru materialul mischtor. Studiul despre care

este vorba, alchtueste un proiect de traseu, iar nu


un proiect deplin de drum de fier ; astfel incht pretul
de 1100 fr. de km. ce se pune in socoteald pentru
aceste studii, este din cale afard.
Lafon, inginerul sef al concesionarilor, care
venise In Bucuresti spre a da Ihmuririle ce i s'ar
cere asupra proiectului trimis, infatiseazd, la 18 septemvrie, un memoriu ministrului, drept rhspuns la
observatiile lui Bonnet.
In ceea ce priveste cautiunea, zice Lafon, Salamanca cerh nd sh se socoteasch studiile (kept 1100 fr.

kilometrul, sti ea proiectul statiilor nu erh Inca


dat i deaceea cumpana cu prisos valoarea ce
acest proiect ar fi putut aveh, prin lucrrile facute
si materialul sosit t.

Proiectul statiilor nu poate fi inflisat indatd,


fiindch locul pe care urmeazd s se aseze statiile
nu este inch definitiv hothrit i nici nu se cunosc
inch datele statistice pe temeiul chrora trebue sh, se
fixeze intinderea diferitelor instalatdi.

Deaceea niciodath proiectul statillor nu se infhtiseazd in acelas timp cu acela al traseului si al


lucrArilor de arth, ci mai thrziu in timpul lucrdrilor.

In ceea ce priveste traseul, el urmeazd valea


Siretului pe cea mai scurth lungime a acestei vhi.
Dac ar trece de cealalth parte, la stAnga, ar apuch
pe costis, s'ar gdsi inteadevr in basinul Siretului,

dar nu in valea lui, cum prevede concesia, i ar


trebul sh se lungeasch cu 4 sau 5 km.

Afar de aceasta, unja ar aveh mai multe curbe


decAt aliniamente, precum i coborisuri i suisuri
Lafon nu stitt, se vede, ca Salamanca socotise deosebit lucarile imaterialul.

www.dacoromanica.ro

t
1NTREGIREA CAUTIUNII DEPUSE DE SALAMANCA

349

mai marl, ceea ce ar spori mult cheltuelile de exploatare.


Costul kilometric s'ar spori deasemenea Inteun

chip Insemnat si diferenta nu ar puted sei cada


decdt gn, sarcina guvernului.

Din aceste neajunsuri ar izvorl nu numai o


sarcin de mai multe milioane pentru Stat, dar In
schimbul unei apropien i de 3 'Ana la 4 km. de Botosani, mrfurile si caltorii, cari se vor ridich la

o cifr, cel putin de 9 ori mai mare deal aceea


ce ar putea, da districtul Botosani, ar face un incunjur zadarnic, mai lung decat apropierea ce s'ar
castigh pentru Botosani. Intemeiat pe aceste motive

si pe nepartinirea ministrului, nadajdueste ea traseul secfiei 9 va capat Incuviintarea sa.


In adevar, ministrul hotaraste ca traseul sectiei 9 s ramae as cum s'a studiat de concesionari,
incuviintand celelalte propuneri cuprinse In raportul
lui Bonnet. Studiile, adaug, ministrul Florescu

In rezolutia pusa pe raportul lui Bonnet, se primesc ca materiale In comptul garantiei de 1 000000
fr. socotindu-se cdte 1100 fr. km.,- bine Intelegandu-se ca acele studii vor trebui a fi complectate Cu

toate piesele cari constituesc un adevrat proiect


definitiv

Hotarirea ministrului se comunica lui Mendoza


la 22 septenivrie 1865, oranduindu-se, In acelas timp

ca, hack se atinge de statiile din sectia 9, sa se


observe deprtarea mijlocie de 14 km., ramanand
ca locul definitiv de asezare al acelor statii sa se
fixeze mai tarziu.
Printr'o telegram din Paris, primita de minister
1 Arh. min. liter. publ. Dos. 102, partea II, 186L

t
www.dacoromanica.ro

t
350

CAP. IX.DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

la 28 septemvrie 1865, d' Alton Slide vesteste ca


valorile pentru intregirea cautiunii au fost trimise
Cu un funcionar al lui Salamanca.
Ca urmare la aceastd telegramd, d' Alton Slide,
Cu scrisoarea din Paris cu data din 11 octomvrie
(29 sept.) 1865, comunica, In mod privat generalului
Florescu, cd cererea guvernului romn pentru cota

la bursa din Paris a actiunilor drumului de fier al


Dundrii de jos a fost trimisd, In cele din urmd,
sunt 10 zile, dela ministerul afacerilor st,rdine, la
ministerul finantelor si cd, In urma stdruintelor lui
Salamanca, asteptau dela secretarul general un
rdspuns priincios, cnd holera a izbucnit la Paris.
Atunci marchizul de Salamanca, care de cloud
ori, In 1832 si 1849, fusese atins de aceastd, boald,
plecei, din Paris, fat% sa mai stie de nimic. De adl
o stinjinire silitd In daraverile lor cad, in lipsa
sefului, ar fi o copildrie s, se astepte dobndirea
cotei franceze. Tot de ad i o usoard intArziere in
trimiterea cautiunii complementare.
Salamanca a indrituit pe nepotul salt Mendoza
ca indat ce va sosi in Bucuresti functionarul care

pleacd din Paris cu valorile chiar In acea zi 1, sa


se infdtiseze ministrului spre a-i inmn, restul cautiunii si a primi adeverinta din partea adminis-

tratiei. D' Alton Slide nu se indoeste cd ministrul

va gds drept ca materialul comandat

i pldtit,

care este pe punctul de a pleca spre Galati, sd fie


tinut In socoteald la alcdtuirea cautiunii, cum se
face pretutindene aiurea.
In adevdr, la 44/23 octomvrie 1865, R. Mendoza
1 11 octomvrie s. n.; In telegram& spuneA ca functionarul plena la 9 octomvrIe s. n.

o
www.dacoromanica.ro

INTREGIREA CAUTIUNII DEPUSE DE SALAMANCA

351.

inftiseaz, urmhtoarea socoteald pentru intregirea


cautiunii de un milion :
Suma depush la tezaur In Bucuresti . fr. 300 000
Cheltuelile studiilor definitive a 363
399 300
kilometri

Lucrhri executate
Scule si material de constructie

75 000
10 060

1 797 actduni ale drumului de fier Sa-

ragossa-Pampeluna cu pretul cotat de 120

215 640
fr. 1 000 000

Total . . .
sicere ministrului s dea ordinele trebuincioase spre a
se primi cele 1 797 actiuni ale drumului de fier dela
Pampeluna alchtuind impreunh suma de 215 640 fr.,

potrivit cursului autentic al bursei din Paris pe


care-I aldtureazh, si a i se eliberh, pentru deschrcarea so, o adeverinth de primire In bunh regula..
Ministrul Florescu incuviinteazd cererea lui
Mendoza cu rezerva intregirii proiectului studiilor.
La 12 octomvrie 1865, se elibereaz, lui Men-

doza un certificat prin care se constata ch suma


de 700 000 fr. pentru Intregirea cautiunii cerute
de art. 9 al concesiei, s'a depus in valorile aratate
in socoteala infhtisath de depuntor, sub rezerva
c, suma de 399 300 fr. privitoare la studii, nu
va fi privit ca deplin realizatd, clec& dupd ce
concesionarii vor "intregi acele studii ash dupd
cum se prevede In declaratia depush. In aceeas zi
de R. Mendoza directorul lucrarilor, ca reprezentant al marchizului de Salamanca.
Prin aceasth declaratie Mendoza se obligh de
a nu se folosl de adeverinta de primire eliberath
de ministrul de interne, agriculturh i lucran i pu-

www.dacoromanica.ro

t
352

CAP. IX. DIN TIMPUL LOCOTENENTEI DOMNESTI

blice pentru Intregirea cautiunii de un milion, intru


d'A priveste suma trecut pentru studii, decat duph
ce societatea concesionara va intregl studiul In fatisat Cu proiectele definitive ale lucrrilor de arta,
statii, planuri parcelare, masini etc. si In general
cu tot ce alcstueste un adevrat proiect de executie '

Cu prilejul formrii ministerului dela 11 fevruarie 1866, sub prezidentia lui Ion Ghica, directia
generar a agriculturii, comertului si lucrarilor pu-

buce se desparte de ministerul de interne si rdmOne ca un minister deosebit, Incredintat d-lui


D. A. Sturdza.
Salamanca, ale cArui lucrdri Incetase, nu pierde
timpul spre a aruncA In sarcina IntOmplrilor dela
11 fevruarie lncezeala activitAtii sale si, adouazi
chiar dupd aceste IntAmpldri, se grbeste sd expe-

dieze din Paris, in acest scop, o scrisoare Catre


noul prezident al consiliului.

Prin aceasta scrisoare Salamanca aminteste


lui Ion Ghica cA, Cu prilejul aflOrii sale la Paris
In septemvrie 1865, i-a ardtat c5, incheiase o invojala" , cu mai multe asezdminte mari de credit, pentru
alcdtuirea capitalului trebuincios constructiei dru-

murilor de fier ale Dunrii de jos si ca aducerea


la indeplinire a invoielei fusese subordonat dreptului de a cot si negoci actiunile la bursa din
Paris. In urmd, guvernul romn a cerut oficial
acest drept guvernului francez ; dar cu toate asigurdrile cele mai binevoitoare, consideratii politice
Intemeiate pe intamplri amenintOtoare pentru printul Cuza, au intArziat izbanda cererii.
' Arh. min. lucr. publ. Dos. 102, partea I, 28 oct. 1866.

t
www.dacoromanica.ro

DESFIINTAREA CONCESIEI SALAMANCA

353

Astdzi, and presimtirile guvernului francez s'au


implinit, In fata unei revolutii, fie chiar unanima,
inainte cle a se recunoaste de cAtre Puterile ga-

rante noua stare de lueruri, ar fi o copildrie s se


gandeascd cinevh la izbAnda nemijlocitO a cererii
despre care este vorba.
Deaceea se nab,' rgine,ste deocamdata sa aminteased primului ministru ca concesia lor, votat de
Camera deputatilor din 1864, a fost modificat prin
decretul din 3/45 decemvrie acelas an. Acele chtevh,
modificOri ins au fost definitiv aprobate prin votul
Senatului si al Camerei in fiint' astfel inct concesia isi pAstreaza toat puterea sa i nu ar puteh
fi InfirmatO printr'o intArziere rezemat pe unul din
Un asemenea vot n'a avut Joe I nici nu era de trebuinta, deoarece art. 18
din Statutu/ dela 2 iulie 1864 statornicia c decretele date de Domn, 'Ana la Intrunirea nouilor Adunarl, au putere de lege si concesia Salamanca-Delahante fusese
decretata Inainte de aceast lntrunire. Salamanca voWe de bunaseama s Inteleagii
voturile date asupra raspunsurilor la mesajul rostit de Domnitor In ziva de 6 dedespre cart am vorbit la p.315-317. Dar in ritspunsulSenatului nu se
cemvrie 1861
pomeneste un singur entrant clespre concesia sa. Cat despre mesajul din 5 decemvrie 1865, ziva deschiderii sesiunii ordinare urm5.toare, l raspunsurile Adunitrilor,
despre cart vom vorbi mal pe larg In cap. urmator privitor la linia BucurestiGiurgiu, tata ce se gaseste cu privire la concesia Salamanca.
In mesaj : eStudiile atingatoare de drumul de fler dela Galati la hotarul Ausdriel s'au terminat 1.1 acest an. Lucrarile sunt Incepute la sectiunea dela Galati la
caecuci si se vor urma In primavara anului 1866 cu mijloace puternice de executareD.
In raspunsul Senatului; (Drumurile de fler conceclate vor transport& repede
Cu cheltueli nelnsemnate procluctele noastre pe pietele de exportatiune.
In raspunsul Adunril elective : alnltimea Voastra
enumerat cu o legi(dim& multamire Intreprinderile puse pe cale de executare. Adunarea Impartasind
umultamirile Martel Voastre, V adreseaza sincere felicitatiuni pentru energica
atiativa ce ati luat in aceasta Imprejurare.

Mara de aceasta, In amendamentele la raspunsuri propuse de opozitie


respinse, se glisesc urmatoarele cuvinte cu privire la aceeas concesie
La Senat, in al 6-lea amendament propus de Costa-Foru : (Worn 1'1 fericiti a
ane convinge ca concesia Moldovel cel putin a reolt 1 cif Inceputurite dela Galati
stint destul de serioase, pentru a ne face sa speram c modilicaiiite ad use posteriocramente la legea votatei de Pasta Arlunare n'au ramas far& rezultaty.
La Camera, In opinia minoritatii reprezentata prin Ch. Tell 0 N. Pacleanu:
M. T. ! de0 concesiunea drumurior de Her dela Galati la hotarul Austriei s'a fitcut
ainteun mod foarte avanlajos pentru concesionari, totus nu vedem pana acum un
elnceput de lucran i efective. Rugam dar pe M. T. de a ordona guvernului sit nu toletreze pe concesionari a dud& contractul, prin inceperi de lucrariiluzoriis.
Poate crt respingerea acestor amendamente era priviL6. de Salamanca ca un
vot de aprobare definitiva a modificarilor introduse, prin decret domnesc, In concesia votatit de foasta Adunare.
45

4385

www.dacoromanica.ro

354

CAP. IX.

DIN TIMPUL LOCOTENENTE1 DOMNE$TI

cazurile de forta major% prevazute in art. 7 al legii


de concesie.
La 9/3, martie 1866 Salamanca scrie din nou
primului ministru, Incepand prin a-i cere raspuns
la scrisoarea din 12/24 fevruarie trecut. Camera deputatilor, pe care guvernul a dizolvat-o acum, zice

mai departe Salamanca, a pronuntat, Inainte de


a se desprtl, desfiintarea concesiilor date de printul

Cuza, in cel depeurma an, a unei bnci nationale,


a drumului de fier dela Bucuresti la Giurgiu, etc.'.
Desi concesia sa n'a putut fi atinsa prin aceste mdsuri retroactive, totus ministrul trebue sa inteleaga

turburarea pe care ele au aruncat-o in Europa

asupra creditului Romaniei. Fata cu o asemenea


stare de lucruri, intelepciunea Ii impune datoria de
a opri deocamdata lucrarile pana and guvernul,
In intelegere cu Puterile garante si sprijinindu-se
pe o noud, Adunare, va infatisa, insusirile trebuincioase pentru reluarea afacerilor i continuarea lucrrilor concesionarilor.
Dizolvarea Adunrii elective, despre care vor-

beste Salamanca, avusese loe la 18 martie 2, prin


urmare in ajunul zilei din care este datata scrisoarea
sa. De ad l se vede cat de repede era Instiintat Salamanca despre once Intamplari din tara' , din cari
pute trage o noua desvinovAire pentru intarzierea
In care se aflau lucrrile sale, si cta graba punea
In a se folosl de aceste Intamplari !
In prea lungul mesaj al Locotenentei domnesti
catre Adunarea aleasa din non i numita Constituantei", mesaj care a fost cetit de Lascar CatarA vede & mai departe cap. privitor la una BueureWGiurgiu.
2 Idem.

www.dacoromanica.ro

t
DESFIINTAREA CONCESIEI SALAMANCA

355

giu In sedinta de deschidere din 28 aprilie 1866, se


gsesc urmdtoarele cuvinte privitoare la aile fierate
concedate lui Salamanca :
Calea fierat a Siretului s'a inceput a se construi de ctre concesionari la termenul prescris. Sprijinindu-se ins pe imprejurdrile politice in cari ne
aflam, concesionarii au oprit lucrrile. Guvernul

se va ingriji a determin aceast situatiune prin


calea indicat de concesiune1.

Dup aceasta chestiunea Salamanca intra In


tdcere, ca si cnd nici guvern, nici concesionari
nu s'ar mai fi gandit la dAnsa, pan ctre mijlocul
lui septemvrie 1866.

La aceast epocd, din ordinul ministrului lucrrilor publice, Lahovari, cap de divizie In acel
minister, infAiseaz, ministrului su un referat prin
care arat starea In care se gsi atunci chestiunea,

schimbrile treptate prin cari trecuse si abaterile


fa' ptuite de concesionari atat cu privire la legea de
concesie, cAt si la statutele societtii.

La 4 octomvrie 1866, loan Cantacuzino ministrul justitiei si care, in lipsa d-lui D. Sturdza
din tar, tineh, inc6 dela 29 august, interimul lucrarilor publice, printr'un referat catre consiliul
ministrilor 2, face la rndul sau un scurt istoric al
chestiunii si incheie aratnd cd, Salamanca nici pn
atunci n'a intregit cautiunea potrivit art. 9 din concesie, ne depunand proiectele prevazute in declaratia

lui Mendoza dela 12 octomvrie 1865; c n'a dovedit Inca subscriptda capitalului, dup cum er
indatorit a face prin art. 8 al statutelor, nici s2 Monitorul oficial, 29 aprille 1866, p. 409.
Anexe, p. 525-527.

2 Ibidem, 25 oct. 1866, p. 1121.

t
www.dacoromanica.ro

356

CAP. IX. DIN DOMNIA M. S. PRINCIPELUI CAROL I

vArsirea 1ntAiului vArsmant de 50 fr. de actiune,

cum se prescrih prin art. 9 al acelorasi statute,


des1 termenele luase sfrsit Inca dela 11 decemvrie
1865; i ea lucrdrile sunt atAt de intArziate, incht

este peste putinth ca, peste doi ani, sh se dea in


circulatie cei 3o3 km. de drum de fier cari alcatuesc unja principal, ash dup.' cum prevede art. 7
din concesie.

Pretentia lui Salamanca cum ch aceste intArzieri sunt datorite revolutiei dela 11 fevruarie 1866,
nu este Intemeiatd, deoarece termenele pentru intregirea garantiei i aducerea la indeplinire a indatoririlor cuprinse in art. 8 si 9 din statute luase
sfrsit, i once lucrare hicetase, cu mult inaintea
intAmpldrilor dela 11 fevruarie.
Consiliul ministrilor, avAnd in vedere cuprinsul
referatului de mai sus, calchrile clauzelor din con-

ventie si statute fhptuite de Care Salamanca precum si starea lucrhrilor, cari se mArginesc la
putine terasamente pe o lungime de vr'o 15 km.,
hothrste, prin jurnalul shu din 8 octomvrie 1866
aprobat de M. S. Domnitoru12, sh se denunte lui
Salamanca desfiintarea concesiei i sh i se comunice totodath ea guvernul a numit arbitr u pe Scarlat FcIlcoianu presedinte de sectie la curtea de casatie care, impreund cu acel pe care 11 va numi concesionarul, sh, se pronunte potrivit art. 34 din legea
de concesie.
La 28 octomvrie (9 noemvrie) 1866, Salamanca
Mon. of. din 25 octomvrie 1866.

Anexe, p. 527-528.

2 Ibidem. Anexe, p. 528. Eqte de observat ca pe cnd jurnaiul consiliului


de inini.5tri are data de 8 octomvrie, decretul domnesc, prin care se aprobil acest
jurnal, poartil In Mon.

of.

data din 5 octomvrie, lar !n dos. No. 102 din 1864, cea de 4

octomvric 1864

www.dacoromanica.ro

DESFIINTAREA CONCESIEI SALAMANCA

357

rhspunde din Paris la comunicarea ce i se Meuse


de ministrul lucrdrilor publice, la 12 octomvrie,
despre hothrirea consiliului rninitrilor, eh niciuna
din invinuirile ce i se aduce astAzi, nu i-au fost
nici nu puteau sec-i fie fei cute de guvernul trecut.
Aminteste duph aceea ch, adouazi dupd revolutia dela 11 fevruarie, a scris lui Ion Ghica prezidentul consiliului, arh,tand motivele cari au inthrziat
formarea capitalului, intemeind anal-lama indatoririlor contractate de dhnsii pe cazul de forth, major

izvorind din art. 7 al legii de concesie. Ca, la '9/31


martie, printeo adoud scrisoare, a pus guvernul in
intarziere, deslusind cuvintele pentru cari se vedeh
silit sa opreasch lucrdrile i ca cu toath vddirea
acestui drept, care nu i-a fost th." gaduit, n'a incetat
de a lucrh 1. Si tocmai duph aceste sthruitoare
jertfe fcute frd nicio chezdsie, pe cAnd Statul amdnase plhtile si nu gdsih, Cu niciun pret,
bani cu imprumut 2 inainte de recunoasterea de
chtre Poarth i Puterile garante a Principlui Carol,
atunci chid scrisorile sale rhmhsese MTh, rdspuns
duph ce trimise pe nepotul su Mendoza, inginerul
sef al liniei Siretului, spre a se intelege Cu guvernul ; tocmai atunci, consiliul ministrilor, fdr, sa-1 fi
pus in intarziere i fr sh-1 fi ascultat, judechtor
si parte interesath In acelas timp, pronunt desfiinarea Invoirii ce-i legh impreund, i dobandeste
cuviintarea Principelui care, neaparat, nu cunosteh,
cele petrecute mai inainte.
Cu toate acestea Salamanca, ca mult InaInte de 11 fevruarie, Incetase once
lucrare atat In Europa pentru formarea soclettii, eat tic( In tarl pentru urmarea
Incepute (Arh. min. lucrarilor publice. Dos. 102, partea II, 1868. Referatul
Lahavari).

2 Asupra greutatilor de a se putea realiza un Imprumut, a se vedett, mire

altele, expunerea de motive a bugetuluI pe 1867, Mon. of., 13 decemvrIe 1866, p. 1291.

www.dacoromanica.ro

358

CAP. IX.- DIN DOMNIA M. S. PSINCIPELUI CAROL I

In cazul cnd, Cu toath invederata dreptate a


reclamatiilor sale, guvernul ar ramaneh neclintit in
privinta osandei hothrite in lipsa prtii jignite, Salamanca incredinteaza lui Mendoza, mandatarul
shu, grija de a numi pe arbitru. Indrdzneste totus
s, ndajdueasch eh, A. S. S. deslusith mai bine de
chtre oamenii luminatd care o incunjurd, va intrb,
pe calea dreapth a impchrii.
Printr'o scrisoare, din 18 noemvrie 1866, chtre
ministerul luerdrilor publiee, Raphael Mendoza se
inceare, sh rspundh motivelor cuprinse in jurnulul consiliului ministrilor din 8 octomvrie. Singurul lucru care lipseste pentru intregirea cautiei,

ziee dansul,

adich planurile tip pentru OH, case


de phzitori s. c. 1., si pe earl dealtmintrelea el este

gata a le da oricand i s'ar eere, este ash de neinsemnat Inca nici n'ar trebui s, se tinh' in socoteald.
Termenul pentru shvrsirea lucrArilor, eal4e este

inch de doi ani si jumdtate, MTh a tine seama de


revolutle, caz de forth majorh, este mai mult decAt
indestuldtor pentru s,vArsirea celor 360 kilometri
earl alchtuesc unja principald, toate liniile eonstruite in Europa pAnb, astdzi sunt o dovadb, despre
aceasta.
Ministrul trebue sh cunoasch, frh indoiald, nu-

meroasele strdduinte ale lui Salamanca pentru a


ajunge la formarea societhtii. DobAndirea cotei la
bursa din Paris, pentru care a intervenit si guvernul prin colonelul Alecsandri agentul shu de acolo,

si care er o conditie sine qua non pentru formarea societhtii, a fost la inceput trdgdnath din
pricina temerilor guvernului francez pentru chderea
prinfului Cuza. Cu toate aeestea, in cele dm urml

www.dacoromanica.ro

DESFIINTAREA CONCESIEI SALAMANCA

359

ministrul francez al afacerilor strine a trecut cererea, Cu incuviintarea sa, ministrului finantelor si
lucrurile inaintau In urma struintelor lui Salamanca.
Guvernul prinfului Cuza ave cunostinte att
de bine despre aceste struinte, inct, cu toate ca
termenul pen,tru formarea companiei luase sfd,r-

fit de doua" luni, nici n'a vorbit macar despre


aceasta lui Salamanca, nddjduind ca si dansul,
c, afacerea va izbuti dintr'o zi Intealta.
Intre acestea, revolutia izbucneste si atunci toate
demersurile, toate cheltuelile facute de Salamanca
trebuiau re1ncepute ; cererea prelungirii termenului
er deci pe deplin Indreptlit. De atunci Ins, cu
toat, punerea In 1ntrziere ce au fcut la 31(19)
martie pentru amnarea lucrrilor din cauz, de fort,
major, ei n'au 1ncetat de a face cheltueli mari, fr,
nici o chezsie.

Ministrul stie, zice Mendoza, cat de greu este

de a atrage, In starea de l'ata a pietei financiare


din Europa, increderea capitalurilor strine pentru

alatuirea unei companii de drumuri de fier, mai


ales atunci cnd singura chezdsie este aceea a unei
dobnzi de 81/2 /o asupra unui capital de 75 000 000
fr. trebuinciosi constructdei drumului. Astfel, cu toat
recunoasterea Principelui Carol I de Catre Puteri

si ndejdea Intemeiat c, va aduce Romniei siguranta si bunastare de care are trebuint, procentul
dobnzii 1mprumutului pe care guvernul 1-a incheiat
de curnd i, vorbeste dela sine.
Cu toate acestea, Salamanca, doritor de a dovedl buna sa voint, este gata a inchei cu guvernul
1 Imprumutul Oppenheim $i C-je: Monitorut oficial, 24 noemvrIe 1866, p. 1213.

t
www.dacoromanica.ro

360

CAP. IR.DIN DOMNIA M. S. PRINCIPELUI CAROL I

roman o invoiala In urma careia s, poata construl


drumul de fier, a caruia concesie o are, In schimbul
unui folos care sa fie o dreapta despagubire pentru
pierderile, cheltuelile i lucrarile sale.

Dansul declara mai departe Mendoza este

autorizat de a consimti la o scadere a pretului kilometric In asa fel, Meat cu cliferenta guvernul sa, poata
gas1 capitalurile trebuincioase pentru constructia re-

telei Dunarii de jos. Cu alte cuvinte, Salamanca.,


avand In vedere greutatile In cari se gaseste tara
precum i starea financiara a Europei, ar primi s
renunte la proprietatea drumului si la toate celelalte
foloase cuprinse In legea de concesie, pentru a se
multml cu rolul de simpla intreprinzei tor, cu condila ca Statul proprietar sa-i dea in numa'rtoare, In
bonuri cu scadente, obligatii negociabile, etc., sumele

trebuitoare pentru constructia acelui drum.


O asemenea invoiala. singura eare se poate aduce

la Indeplinire far a fi supusa la intamplari, este


In acelas timp cea mai prielnica pentru guvernele
cari nu mai sunt suite sa dea concesii de acelea
ctre cari capitalurile vin ca la o lotdrie.
Ministrul, la 24 noenwrie, raspunde lui Mendoza
ca deoarece guvernul se gaseste In fata unei concesii

acordate de Camera', nu poate intra In cercetarea


niciunei planuiri, inainte de a se promwth comisia
arbitrala. Deaceea este rugat sa infatiseze guvernului plinele puteri din partea lui Salamanca, prin
care-1 indritueste sa numeasca pe arbitrul sau, amin-

tindu-i c arbitrii trebue sa se intruneasca la

8/20

decemvrie 1866.
ConcesIa nu trecuse prin Camera, cl fusese data., dupb: cum se *lie, prin decret domnesc sub regimul lovIturii de Stat.

www.dacoromanica.ro

DESFIINTA REA CONCESIEI SALAMANCA

361.

Mendoza, duph ce plinele sale puteri 1 sunt recunoscute de ministrul lucrarilor publice, numeste
ca arbitru, la 30 noemvrie, pe contele d'.Alton She.
In urma unor noui dispozitii, ministrul lucrdrilor
publice comunica lui d' Alton Slide ca Intrunirea arbitrilor va aye& loe la "A, decemvrie 71/2 ore seara,
la ministerul afacerilor straine i ca, potrivit dispozitiilor legii asupra tribunalelor arbitrate, guvernul

a numit ca procurator ad-hoc al sau pe advocatul


efor Rd' ceanu, care va pleda In limba franceza. Gu-

vernul n'are nimic de intimpinat ca si Mendoza sa


numeasca un advocat din parte-i.
Intaea sedint, a tribunalului arbitral are In adevr loe la 15'27 decemvrie 1866. Inaintea oricaror des-

baten, Slide face cunoscut ca Salamanca n'a nuinit


advocat si c Incredinteaza drepturile sale judecatii
arbitrilor, ea' rora le cere set se pronunte nu numai
asupra celor trei tnvinuiri artate In hotarirea din
25 octomvrie 1866', dar i asupra hota rtrii "inse0,
pe care o declara nelegala i protesteaza 'impo-

triva publicarii ei In Monitor'.


Dupa aceasta, advocatul R aceanu sprijina, In
numele guvernului, cele trei Invinuiri : ne-Intregirea
cautlunii, ne-Indeplinirea indatoririlor cuprinse In

art. 8 si 9 din statute, privitoare la formarea capitalului, i oprirea lucrarilor.


Infatiseaza, dupa aceea, scrisoarea lui Mendoza

prin care acesta declara c, Salamanca ar fi gata


Procurit autentiflcatA de notarul Dufour din Pails la 3 noemvrie 1866 s. n.
prin care marchizul lose' de Salamanca, senator al regatului Spaniel, Mare al Spaniel, mare oflter al Legiunii de onoare, conslitue pe Raphael Mendoza, capita?: de
geniu spaniol si directorul drumurilor de fler inoldovenesti, ca mandatar al sAu general si special, cu cele mal Intinse puteri.
Data Mon. of. In care se publicase jurnalul consillului ministrilor din 8 oct. 1866.
AO. dar &Alton She, acest alter ego al lul Salamanca, devine In acelas tirrip

judealtorul

advocatul sau !
46

4385

www.dacoromanica.ro

362

CAP. IX. DIN DOMNIA M. S. PRINCIPELUI CAROL I

s, renunte la concesie si s. devie IntreprinzAtor si


depune, In cele din urma, concluziuni scrise i prin

cari cere ca tribunalul s declare pe Salamanca


cazut din drepturile sale de concesionar si s-1 osn-

deasc a pierde cautiunea depus, care s intre In


stpanirea Statului.
Dupd ce adrocatul Reiceanu prseste sala sedintelor, arbitrii intr In deliberare. Deliberrile se
urmeazd si In edinta din 24 decemvrie In care
arbitrii, neputndu-se Intelege asupra tuturor punctelor, hotrsc ca fiecare din ei s-si Intocmeasc
deosebit sentinta si s Instiinteze, Impreun, pe cele

dota prti interesate, c urmeaza sa numeasc,


un supra-arbitru, potrivit legii de concesie.
La 29 decemvrie, d-1 D. Sturdza si R. Mendoza
comunicA celor doi arbitri c6 nu s'au putut Intelege
asupra numirii supra-arbitrului si-i roaga s-1 numeasc dnsii.
Prin procesul-verbal din 30 decemvrie arbitrii
numesc supra-arbitru pe Ioan Bret' tianu. Cu scri-

soarea din 3 ianuarie 1867, I. Breitianu declin,


aceasta onoare, pentru cuvntul ea grabnicele lucrari ale Camerei nu-i las timpul trebuincios pentru
a cercet constiincios o afacere In care doi oameni

att de autorizati au cdzut In deosebire de veden.


Adouazi, In urma acestei scrisori, arbitrii numesc
supra-arbitru pe V. Boerescu.
Hotaririle arbitrilor si a supra-arbitrului sunt
reproduse In Anexe la p. 592-540.
Prin hotrirea data la 30 deeemvrie 1866, Sc.
III lcoianu respinge intea invinuire privitoare la
ne-Intregirea cautiunii, In privinta cdreia nu gseste
i Anexe, p. 529.

t
www.dacoromanica.ro

HOTIRIREA ARBITRULUI SC. FALCO1ANU

363

decAt o Ingaduire din partea guvernului trecut, avand

In vedere mai ales ea Mendoza, prin scrisoarea


din 18 noemvrie 1866, se arata gata a depune planurile si studiile ce lipsesc si ca aceast lipsa este
de mica Insemnatate.
In ceea ce priveste Invinuirea ca lucrarile nu

vor puteh fi gata in termenul fixat prin legea de


concesie, considernd ca aceasta lege n'ar fi calcat

deck daca in adevar la sfArsitul acestui termen


lucrarile n'ar fi svrsite si ca nu se poate lua In
seam, o presupusa clcare viitoare, nu gseste,
nici In aceasta Invinuire, un temeiu pentru desfiintarea concesiei.
'
Intrucat priveste Indatoririle luate de concesionar prin art. 8 si 9 din statute, avnd In vedere ca termenul pentru aducerea la indeplinire a acestor indatoriri luase sfarsit cu clou luni mai Inainte de Intmplarile dela 11 fevruarie, si ca interveni rea guvernului
romn pentru dobndirea cotrii actiunilor la bursa

din Paris nu er decat un act de bunavointa din


parte-i, a carui nereusita nu-1 pute& obligA la nimic.
ConsiderAnd ea chiar daca termenul pentru for-

marea societtii n'ar fi fost trecut, Intmplarile din


11 fevruarie nu puteau Indritui pe concesionari cleat
la o cerere de prelungire a acelui termen ; pe cAnd,
prin scrisoarea pomenit mai sus, Mendoza declara

In numele lui Salamanca ca, in starea de fata a


pietelor financiare din Europa, ar fi greu de a se
form acea societate si propune guvernumi o Invoiala prin care cauta a-si schimbh rolul de concesionar In acel de Intreprinzator al lucrarilor,
ceea ce n'ar pute face decat obiectul unei noui
legi, despre care arbitrii n'au a se ocup.

www.dacoromanica.ro

t
364

CAP. IX. - DIN DOMNIA M. S. PRINCIPELUI CAROL I

Considerand ca astfel stand lucrurile, art. 8 si


9 din statute sunt calcate.
Pentru toate aceste motive, in intelegere intru
aceasta cu celalalt arbitru, declara pe Salamanca
cazlit din drepturile sale asupra concesiei cii fierate
de pe valea Siretului, care ramane desfiintata.
Cu privire la cererea de a se declara cautiunea

intrata In stapanirea Statului, avand in vedere ca


pazirea art. 8 si 9 din statute nu este prescrisa sub
pedeapsa de confiscare a cautiunii In folosul Statului,

Feilcoianu este de parere sa se inapoeasca acea


cautiune concesionarilor si anume :
Cei 300 000 fr. depusi in numaratoare, cu do-

banda de 7/0 hotarita prin concesie, socotita din


ziva in care au fost depusi banii.
Pentru cei 215 640 fr. In actiuni de Pampeluna,
s se inapoeasca aceste actiuni In natura.
Pentru cei 10 060 fr. in materiale nu este loe de
a se vorbi de inapoiere, deoarece concesionarul a
dat acestor materiale o alta intrebuintare.
In locul sumei de 75 000 fr. trecuta in cautiune
ca valoare a lucrarilor executate, Statul sa desp-

gubeasc pe concesionari cu un pret drept si potrivit, care s'ar hotari de catre doi arbitri, unul din
partea Statului, celalalt din partea concesionarului,

chemand drept supra-arbitru, in caz de neintelegere, pe inginerul sef al companiei call fierate
Rusciuk-Varna.

Pn ad, hotarirea lui Feilcoianu nu se deosebeste in fond, dup cum se va vedea, mai la vale,

de aceea a lui d'Alton She. Deosebi rea incepe


dela chestiunea studiilor, pentru care se trecuse In
cautiune suma de 399 300 fr. cu rezervele cunos-

www.dacoromanica.ro

t
HOTRfREA. ARBITRULU1 D'ALTON SHE

365

cute. Pentru studii, Fei lcoianu, este de prere ca

Statul s plateasca un pret cuviincios, daca ar


aveh trebuint de ele, t'ara a fi ins dator s le
cumpere.
Dar in afar, de cele dou chestiuni : desfiintarea
concesiei si pierderea garantdei, puse de Stat, d'.Alton
She ceruse, In cursul desbaterilor, ca in cazul cAnd

concesia ar fi desffintat si dat dup6, aceea la altii


In conditii mai priincioase pentru concesionari, Sa-

lamanca s-si pdstreze dreptul de precdere in


conditii egale, sau acela de a fi prtas in noua concesie sau, insfarsit, un drept de despgubire.

In aceast privint, Falcoianu crede ca desfiintarea concesiei odat pronuntat si Salamanca


declarat cazut din drepturile sale de concesionar,
arbitrii nu i-ar mai puteh rezervh niciun drept pe
viitor asupra unei concesii pe care n'o mai are'.
Contele d'Alton She, in hotrirea dat la 29
decemvrie 1866, incepe prin a se intrebh daca arbitrii trebue s se margineasca numai la cercetarea
invinuirilor aduse de guvern contra lui Salamanca

sau s intind aceste cercetri si asupra actelor


guvernului. Dach", nu s'ar urmh in acest din urm'
chip, s'ar cala, egalitatea inaintea legii.
Reproducand dupd aceea dispozitiite din art. 34
al concesiei privitoare la contestatiile ce s'ar ivi intre
Stat si concesionari, se intreab. din nou : fost-au
contestatii? si rdspunde : nu.
Facand, mai departe, istoricul daraverii dupa
11 fevruarie si vorbind pe larg de cuprinsul scrisorii lui Salamanca din 12/24 fevruarie, se intreaba
iars : Aceast scrisoare, atht de lmurit, ridicat-a
, Anexe, p. 529-532.

t
www.dacoromanica.ro

366.

CAP. IX.. DIN DOMNIA M. S. PRINCIPELUI CAROL I

ea Intimpindri din partea prezidentului consiliului?


nu, nici s'a gAndit cel putin s, rdspundd.
Vorbind, dupd aceea, de adoua scrisoare a lui
Salamanca din 31 martie, zice : Prezidentul consiliului i guvernul nu rdspund la aceastd scrisoare,
dupd cum n'au rdspuns nici la cea dintai.
Insfarsit, dupd zece luni, Principele Carol I este
recunoscutt i un Imprumut se contracteazd. Gu-

vernul, fr, a rdspunde la scrisorile lui Salamanca, Zit a-i da de stire, fait a-1 asculth, In
lipsa sa, judecdtor si parte interesat, In acelas timp,
pune de i se Infdtiseaza un raport de cdtre ministrul

interimar al lucrarilor publice, pronunt, o hotdrire


de cddere Impotriva concesionarului, pe care o face s,
se sanctioneze de Domnitor si o publica In Monitor.

Aceastd hotdrire este nelegald, fiinda, n'a fost


precedatd de vreo contestatie sau neintelegere sau
de vreo desbatere contradictorie Intre pdrti. Ea
sileste pe arbitri de a revizul, nu o simpl hotdrIre
a ministrului lucitrilor publice, cum prevede legea

de concesie, dar de a desfiinth o hoarlre datd In


consiliul de mihistri, aprobat de Domnitor i publicat oficial. Aceastd, publicatie izbeste In acelas
timp In creditul lui Salamanca si predispune opinia
public& In potrivd-i.

TrecAnd, In urma, la cercetarea motivelor desfiintdrii concesiei, d' Alton She arat, c, daca
pentru Intregirea cautiunii nu s'a Infdtisat niste planuri de o valoare aproape neinsemnatd, In schimb
cubul terasamentelor care era, la 30 (18) septemvrie,
Firmanul de InvestIturift a fost Inmanat de Sultan M. S. Domnitorului In
persoank la Constantinopole, la 19/n oct. 1866; la 9/n oct. Insft, ziva plearii la Cons-

tantinopole, M. S. fusese felicitat de consulii generali at Puterilor garante (afarii


de Rusia), In numele guvernului lor, pentru recunoterea Sa de ca.tre Poartk

www.dacoromanica.ro

HOTARtREA. ARBITRULUI VALTON SHE

367

de 22 000 metri cubi, pretuitd la suma de 75 000 fr.,


s'a ridicat dup aceea treptat 'Ana la 130 000 m. c.
Este deci Invederat ca valoarea planurilor ne-depuse
ramne Cu mult mai jos dect aceea a lucrarilor

de terasament savarsite. Declara, prin urmare, ea

din acest punct de vedere Salamanca nu poate


cadea sub pedeapsa pierderii drepturilor concesiei.
Asupra motivului invocat de guvern ca

rile liniei principale de 363 km. nu vor puteh fi


savrsite In termenul de 2 ani ce a mai ramas, potrivit dispozitiilor din concesie, Slide observa ca
daca un asemenea motiv s'ar putea priml, guvernul
ar ramanea stapan sa desfiinteze, dupa plac, ()rice
tocmeala.

Ceea ce e sigur Insa, este faptul ca ()data planurile definitive Incuviintate i lucrarile Incepute pe

o linie pe care nu se gasesc nici tuneluri, nici viaducuri, nu e nevoie nici de doi ani pentru savrsirea ei.
Dar ad nu e vorba numai de 2 ani. In adevar,
dupa concesie lucrrile trebuesc terminate la f/i3maiu
1869, ached peste doi ani i cinci lunii. Salamanca,
prin scrisorile din 12/24 fevruarie i"/3, martie, a cerut

prelungire de termen, Intemeindu-se pe revolutia


dela 11 fevruarie care este unul din cazurile de
forta major& prevazute In legea de concesie i, fiindca
pan, la 8/20 octomvrie reclamatiile sale n'au fost

nu puteau fi tagaduite, mai sunt de adaugat cel


putin 8 luni pe lnga termenul statornicit prin concesi, In totul deci ramn concesionarului peste 3
ani pentru svrsirea lucrarilor sale.

Cu privire la calcarea art. 8 si 9 din statute,


SocotealA greitA Cu o luna In mai mult

www.dacoromanica.ro

368

CAP. IX. - DIN DOMNIA M. S. PRINCIPELIJI CAROL I

d' Alton Shge pretinde eh' deoarece statutele n'au


fost votate de parlamentul roman, astfel incdt alctueau un simplu contract intre guvern i concesionar,
articolele despre cari este vorba puteau fi modificate
prin invoirea pArtilor. Guvernul l'ornan primind propunerea lui Salamanca, din septemvrie 1865, pentru
intervenirea pe lng, guvernul francez In scop de

a se priml actiunile societdtii la bursa din Paris,


fcuse prin aceasta o novatiane" sau cel putin o
tnvoialei tacitei Jata desvinovdtirea lui Salamanca
cu privire la nepzirea termenului pentru dovedirea
subscriptiunii si al vrsdmntului actionarilor.
Dar aceste argumente att de puternice in echitate, sunt nule in drept absolut. Deaceea trebue s
se pronunte i dnsul pentru cdderea lui Salamanca
din drepturile concesiei.
Dar guvernul cere i oprirea cautiunii. Aceastd

cerere n'o poate priml niel in drept, pentruca in


art. 8 si 9 din statute nicio pedeaps, 'in afard, de
desfiintarea concesiei, nu este nici inscrisd, nici sub-

inteleas. Pentru aceste motive crede c trebue

se dea inddrt lui Salamanca intreaga cautiune.


In aceast, privintd, avnd In vedere ca prin
legea de concesie se statorniceste ca se va puted
intregl cautiunea de un milion primindu-se ca bani
lucrdrile executate, i c prin urmare legiuitorul a
voit s ardte prin aceasta c, pretueste cheltuelile
fcute pe Elija in constructie ca si un vdrshmnt ;
hot'drAste c trebue s se inapoeascd suma acestor
cheltueli, oricare ar fi valoarea lor, precum si suma
de 300 000 fr. in numdratoare si titlurile in actiuni
depuse la tezaur, i anume :
1. Bani 300 000 franci, cu dobAnd, de ne, care

www.dacoromanica.ro

HOTRIREA AR131TRULIII WALTON

stitE

369

pana la 4 ianuarie 1867 se urca la 42 000 fr., dar


care urmeaza s'A curg pana in ziva rafuirii.
215 640 fr. in actiuni de Pampeluna.
In locul celor 75 000 fr., suma la care s'a
pretuit In septemvrie 1865 cei 22 000 metri cubici
de terasament executati phn atunci, se va Inapoia

suma ce se va fixh, dup verificare si desbateri


contradictorii, de doi experti alesi de parti, pentru
pretuirea celor 130 000 m. C. de terasament savarsiti pana In ziva incetarii lucrrilor1.
La caz de neintelegere, altrei lea expert va fi
de drept inginerul sau directorul de fata al Cali fierate Rusciuc-Varna.
Suma primita de guvernul trecut pentru studiile i planurile definitive a 363 km., inlocuind
pretul de 1 100 fr. de km. prin acel de 1 000 fr., care

este pretul curent admis pretutindene In Europa


pentru asemenea lucrari, seazandu-se Irisa valoarea
unor planuri complementare cari ranitm Inca de dat.
Cifra acestei reducen i se va hotari de experti si In
modul artat pentru pretuirea lucrarilor executate.

Salamanca dand alta Intrebuintare micului


material de constructie, trebue neaprat sa renunte
la cei 10 000 fr.' sub care acest material figureaza
In socoteala ca.utiunii din septemvrie 1865.
Considerand insfarsit chi guvernul roman n'a pro-

nuntat caderea concesionarului din pricina vreunei


dusmnii personale, dar numai in scopul de a asigurh prin alte mijloace constructia cailor fierate
pentru motivul ca n'a izbutit s alcatueasca capitalul
DupiL cum se va veden, din raportid expertilor, cifra de 13)000 este exagerata
cu 370/. aproape.

2 Lapsus calaini, cifra exacta este 10 060 fr.


4385

47

www.dacoromanica.ro

370

CAP. IX.

DIN DOMNIA M. S. PRINCIPELUI CAROL I

sdu n conditiile concesiei ce i-a fost incuviintatet,


hotdaste ca daca guvernul ar da aceast, concesie

conditii mai grele pentru Stat i mai


priincioase pentru concesionari, Salamanca sd
altora,

Cu

aibd drept sau de precddere In con dit,ii egale, sau

de a fi pdrtas la noua concesie, sau insfarsit la o


despdgubirel.

V. Boerescu supra-arbitru, prin hotdrirea datd


la 16 ianuarie 1867, se rosteste, potrivit art. 34 din
legea de concesie, numai asupra punctelor asupra

cdrora arbitrii au rdmas In deosebire de vederisi


cari se reduc la cloud si anume :
Dad, planurile i studiile fcand parte din
cautiune pot fi inapoiate, dupd voia guvernului, In
naturd, sau dacd se cuvine sd se inapoeascd valoarea

lor in mod obligator pentru guvern.


Dacd, In cazul cAnd concesia acelorasi linii
ar fi data la altii cu conditii mai prielnice pentru
concesionari, ar trebul sau nu pdstrat un drept de
precadere sau de despdgubire lui Salamanca.
Inct priveste intiul punct de neintelegere, fiindca
studiile i planurile definitive au fost privite de cdtre
guvern, in septemvrie 18652, ca lucran i execu-

tate si sub acest titlu primite, odatd cu titlurile de


rentd, i alte lucrdri, ca o valoare menitd, a intregi
cifra cautiunii.
AvAnd In vedere, pe dealtdparte, 05, data ce

arbitrii au hotdrit cd guvernul este dator s inapoeased cautiunea, nu se pot sill concesionarii s" pHmeascd In naturd planurile i studiile despre cari
este vorba, deoarece ele nu mai pot ave pentru
I Anexe, p. 532-537.

Primirea tra fAcut In octomvrie 1865, nu In septemvrle.

www.dacoromanica.ro

t
HOTIRtREA SUPRA-ARBITRULUI V. BOERESCU

371.

dansii nicio valoare ; pentru aceste motive Boerescu


- hotdrste, in principiu, cd guvernul trebue s inapoeased concesionarilor valoarea planurilor si a studiilor
depuse drept cautiune, scdzAndu-se valoarea planurilor complementare ce nu s'a dat 11'10,1.
In ceea ce priveste insd pretuirea acestor planuri

si studii : avAnd in vedere ca suma de 399 300 fr.


trecutd. in certificatul cautiunii nu. reprezentd deck,
valoarea lor nominal& si cd folosul lor nu devenid
real cleat, atunci cand s'ar fi pus in executare, lar

pe dealtdparte, cd aceste planuri si studii nu reprezentd pentru concesionari decat suma ce au chel-

tuit spre a le face si c, ei nu pot aved drept deck


la inapoierea acestor cheltueli, nu insd si la vreun
folos, de care nu s'ar fi putut bucur cleat in cazul
and concesia ar fi fost adusd la indeplinire.
CA de vreme ce arbitrii au admis pretuirea lucrdrilor executate, prin experti, cu singurul scop invederat de a se constath adevdrata cheltueald facutd
pentru aceste lucrdri, este drept ca acelas lucru s
se facd si cu privire la cheltuelile pentru planuri si
stu dii .

Considerand cd insus d'Alton She,' propunnd


o reducere de pret de 100 fr. de kilometru, recunoaste
prin aceasta cd e vorba de a se inapoid concesionarilor

numai cheltuelile reale ce au trebuit sd facd pentru


executarea lor, dar cd pretuirea facutd este exagegeratd ; cAci, dupd raportul inspectorului general
Bonnet din 10 septemvrie 1865, aceste planuri si
studii sunt astfel intocmite Mat, n'au putut aduce o
cheltueal mai mare de 500 fr. pe km., lar guvernul
a putut contract& alte lucrdri, de aceeas natur& si
In aceleasi conditdi, cu pretul de 520 fr. de kilo-

t
www.dacoromanica.ro

372

CAP. IX. DIN DOMNIA M. S. PRINCIPELUI CAROL I

metru' ; pentru toate aceste motive, Boerescu hotd-

rIste ca pretuirea acestor cheltueli trebue s fie


facut, dup verificare si desbateri contradictorii,
prin doi experti alesi de prti, sczndu-se valoarea
planurilor complementare cari nu s'a dat Incd.
In caz de neunire, altreilea expert va fi de drept
inginerul sau directorul de fat al drumului de fier
Rusciuc-Varna.

In once caz frisk valoarea de inapoiat pentru


aceste planuri i studii nu va puteA trece peste
600 fr. de km.
' La 23 tulle 1866, ministrul lucrarilor publice, In urma autorizarii consiliulu1

mini5trior aprobata de Domnitor, a Inchelat cu inginerul Eugne Gavand, care


luase parte la studiul liniei Siretului sub Salamanca, un contract pentru studiul
traseului a doua linii de drum de fler : una dela Bucurestl la Ploie5ti, cealalta dela
Bucure5ti la Pite5ti. Prin acest contract Gavand se lndatoreste a sitvar51 acest studiu
pana. la 31 decemvrie 1866, sub conditia ca Statul sa-i plateasca cate 200 fr. de km.

pentru ante-proiect 5I 320 fr. de km. pentru studlul deflnitiv care va arm& anteproiectului. In cazul and I s'ar cere proiectele 5t devizele amanuntite ale tuturor
lucrarllor de arta precum 51 ale statfilor de cap5t, centrale 51 exieptionale, i se va
mai plat' Inca cate 80 fr. de km. (Mon. of., 5 aug. 1366, p. 759-760. A se yule& 0
Mon. of., 19 fevr. 1867, sed. Ad. deputatilor din 15 fevruarie, p. 290).

Pentru examinarea treptata a lucrarilor lu Gavand, ministrut a numit o

comisie tehnicd alcatuita din insp. generali Vairah 0 D. Frunzd, inginerul George
Barkley din servicial concesfonarilor podurilor metalice 51 al lintel Rucure5UGiurgiu
inginerii S. Yorceanu, C. Aninoseanu, C. Serghiad 0 G. I. Lahovari.
Proiectele definitive se depun 1% minister In termenul prevazut de contract,
lar comisia tehnicd, dupli, ce le-a examinat, Incheie, la 18 martie 1867, un procesverbal care se sfar5e5te prin urmatoarea concluzie : aComitetul emite opIniunea
aproiectul prezentat ca stadia deflnitiv, nu i se poate atribul acest caracter, ei abid
ase poate naafi un ante-proiect, din cauza numeroaselor lacune l nejustificarea cantitatilor 51 preturilor ce se afla In toate partile sale, afar& de nivelment l planele
parcelare ; astfel eft scopul pentra care s'a contractat facerea acestui stadia nu e
anicidecum implinit prin proiectul prezentat. Rezultatul final, fixat la cifra de 108 481 fr.

ye km., nu prezenta In ochii sal o mare confient 51 nu se poate considera decat


ca o simpla aproximatie. (ss) D. Frunza, Yorceanu 0Vairalto. Lahovari se une5te cu
aceastii opinie, sub oarecari rezerve asupra amanuntelor cuprinse In procesulverbal, lar alti dot membri al comitetului sau comisiei tehnice : G. Barkley 0 C.
Serghiad, fara a combate motivele pe car' s'a Intemeiat pinta de mai sus, sunt
totu5 de parere ca proiectul Infati5at de G wand este In conditille contractului
ca putinele lacune ve exist, nu sunt de natura a aduce cel mal mic prejuditiu scoapului pentru care s'a facut. Incat Ins& prive5te estimatiunea pr eturilor, cifra de
a108 48i fr. pentru flecare kilometru este foarte mica l aceasta nu poate fi considerata
adecat ca o simpla opiniune a d-lui Gavand, care nu esfe 51 nu poate fi bazata pe
adate sigure l reale.
Ante-proiectul prezentat de Gavand cuprindea 166 313 metri lar proiectul definitiv 157 668 metri ; I se cuvenia, dar In total suma de 83 716 fr. (Arh. min. lucr. publ.
Dos. No. 20, din 23 iulie 1866).

www.dacoromanica.ro

NUMIREA CA EXPERTI A INGINERILOR FRUNZA SI RIVAS

373

Cat pentru aldoilea punct in neintelegere, consi-

derAnd ca rezerva ceruta de Salamanca nu este


intemeiat nici in drept niel In echitate ; c odata,
ce concesia a fost desfiintata, ambele parti r'mAn
Cu totul slobode de orice legamant; Boerescu se
uneste cu parerea lui Feilcoianu i declara neintemeiata cererea lui Salamanca'.
Prin referatul din 20 ianuarie 1867, ministrul

lucrarilor publice, dupa ce face o dare de seama


asupra hotaririlor arbitrilor si a supra-arbitrului In
chestiunea Salamanca, propune consiliului ministrilor urmtoarele masuri
S6 se numeasca din partea guvernului arbitrul

pentru prctuirea lucrarilor de teraso ment precum


si a planurilor i studiilor depuse de concesionar.
Sa se Inapoeasca liii Salamanca cei 300 000 fr.
cii dobtinda de 7% din ziva depunerii lor si pana in
ziva Inapolerii, precum i actiunile de Pampeluna
reprezentand suma de 215 640 fr.
Sa se publice, afar% de aceasta, prin Monitorul
oficial, toate lucrarile privitoare la desfiintarea concesiei cilor fierate de pe valea Siretului2.
Aceste propuneri sunt incuviintate prin jurnalul

consiliului ministrilor din 26 ianuarie, aprobat de


M. S. Domnitorul la 8 fevruarie 1867.
Ca ingineri expert" sunt numiti : din partea gu-

vernului. la 4 fevruarie, inspectorul general D.


Frunza", iar din partea lui Mendoza mandatarul
concesionarului, la 10 fevruarie, Eladio Rivas set'
al sectiei din Galati.
Arh. min. Incr. publ. Dosar No. 102, partea III, Mi.Anexe, p. 537-540,

Anexe, p. 511-543. In tu ma unet noartri ulterioare, din 17 august 1857


aceste lucran i au fost publicate Inlr'o brosurd, al cdret ,cuprins este repi odus In
Anexe, p. 525-563.
Anexe, p. 544-545.

www.dacoromanica.ro

374

CAP. IX. DIN DOMNIA M. S. PRINCIPELUI CAROL I

In urma votului de blam dat guvernului In sedinta Adunrii deputatilor din 21 fevruarie 1867
ministerul Ion Ghica demisioneaz si este inlocuit,

la 1 martie, prin ministerul prezidat de C. A.


Cretzulescu, ministru al justitiei, In care portofoliul
lucrrilor publice se incredinteaz ad-interim lui D.

Bra tianu, ministru titular la departamentul instructiei publice.


La 21 martie, noul guvern IntAreste pe Frunza
insrcinarea de expert ; iar acesta, In aceeas zi,
aduce la cunostinta ministrului ca un francez, numit
mitueasca din partea
David Vincent, a incercat

lui Salamanca spre a face o pretuire urcat a lucrrilor de terasament si a cheltuelilor pentru studii.
Propunerea de mituire, pentru dovedirea cAreia are

de martur pe deputati d. Holban i Aricescu, cari


binevoise s se aseundd In camera In care i s'a facut

propunerea, tinde la o pierdere pentru Stat de


aproape 15 000 galbeni ce urm s, se impart pe

dindoud futre prti. Frunza a dat pe mituitor In


mnile justitiei 2.

La 22 martie, Frunza si Rivas incheie un proces-verbal3 prin care se unesc asupra ctimii terasamentelor, pe cari le socotesc la 82 076 m. cubici.
In ceea ce priveste lusa pretuirea att a terasamentelor cat si a studiilor, ne-putndu-se intelege, hotrsc

sd faca fiecare In deosebi actul sdu de pretuire spre


a se supune, dup aceea, cercetdrii unui supra-expert,

cum se prevede in sentir*, supra-arbitrului

V.

Boerescu.

Prin actul sdu de pretuire, fa cut la 25 aprilie


A vede& mai departe Cap. X.
2 Arhiva niinisterului lucrtirilor publice. Dosar No. 102, partea II, 1864.
Anexe, p. 545-546.

t(.]

www.dacoromanica.ro

t
ACTUL DE PRETU1RE AL LUI D. FRUNZ

375

1867, Frunza* socoteste cei 82 076 m. c. terasamente


Cu pretul total de fr. 64 254,02 ; dar, pentru a tine

seama de oarecari degradan i si lipsuri In aceste


terasamente, scade suma de mai sus cu 543/n, reducand-o astfel la fr. 61 041,32.
In ceea ce priveste studiile, trebue s, adaugam

ea Mendoza, la 19 ianuarie, adica dupa darea hotdririi de catre Boerescu, si spre a inlesni zice
dansul pretuirea studiilor hotarita de arbitri, a trimis planurile complementare prevazute In declaratia

sa din 12 octomvrie 1865, cari se marginesc la un


plan parcelar, In care nu se cuprind cei dintai 20
km. dela Galati nici cea din urma sectie, din pricina indoelilor ce erau asupra asezarii statiei Galati si a punctului de ajungere la granita Austriei,
si la 4 alte planuri tip, pentru un canton si pentru
statiile de a 2-a, a 3-a si a 4-a clasa.
Frunza, comparand totalitatea planurilor depuse
de concesionar cu acelea ce se cer, de Oda in Franta,

pentru un ante-proiect, gaseste ca ele nu sunt nici


mai complecte, nici mai numeroase.
In Franta insa, pentru 33 000 km. studiati, s'a
cheltuit in termen de mijloe 83 fr. de km., iar pentru
alti 4 500 km., 95 franci.
Mar de aceasta, din modul cum ele sunt Infa-

tisate, se vede ca studiile liniei pe valea Siretului


n'au fost facute In scopul de a se ajunge la cel mai
bun traseu, ci numai spre a se dobandi, cat mai
curand, niste proiecte cari sa inlocueasca un varsamant pe care dealtmintrelea concesionarul ar fi fost

silit sa-1 faca, pentru complectarea cautiunii pana


la un milion.

Pentru aceste cuvinte, Frunza gasete ea stu-

t
www.dacoromanica.ro

376

CAP. IX. DIN DOMNIA M. S. PRINCIPELUI CAROL I

diile infatisate nu se pot pretui la mai mult de 100


fr. kilometrul, ceea ce, pentru cifra rotunda de 362
km. la cat se urea lungimea studiata, dup profilul
longitudinal Infa,tisat de concesionar, da", un total de

fr. 36 200 cari adunati cu valoarea terasamentelor


dau Impreuna fr. 97 241,32 '.

Se Intelege ca pretuirea lui Rivas trebuia


fie diametral opusa cu aceea a lui Frunza, dar In
aceasta pretuire, Incheiat la 27 aprilie, pe langa o
argumentare sil uit, se gaseste si un chip de a vedea
neobisnuit In asemenea lucrari : cu toate c ajunsese
la intelegere Cu Frunza' asupra cubului terasamentelor, Rivas socoteste de doua ori acelas cub, ()data
In spatura i altdata ca pus in Implinire i ajunge
astfel sa Intreac chiar cubul de 130 000 metri pomenil.

In hotarirea lui d'Alton She.


Cubul terasamentelor scos astfel de Rivas, se
urea in adevar la 138 667 metri. Socotind cu 1.,fr. 25
metrul cub, ajunge la suma de fr. 173 333,75.
Cat pentru studii, avand In vedere, Intre altele,

a Salamanca a adus doi din inginerii sal de frunte


din Spania i, afar, de acestea, un personal experimentat din Franta, Spania i Portugalia care, spre
a veni la extremitatile Europein , a trebuit s fie
platit Indoit ; ca pentru fiecare sectie a avut nevoie

de cate un talmaciu, c hartile topografice erau


necomplecte sau neexacte, ea a trebuit sa-si aduca
paturi, corturi i trasuri, primblandu-le prin locuri
pe unde adeseori nu se gsia cea mai mica poteca ;
ca planurile sunt tot ce e mai definitiv si mai compleat ; c, studiile sale nu se pot compara cu ale lui
Gavand cari au Indemnat pe Boerescu s fixeze
Anexe, p. 546-553.

www.dacoromanica.ro

t
ACTUL DE PRETUIRE AL LUI H. C. BARKLEY

377

un maximum de 600 fr. pe km.; pentru aceste motive, des1 recunoaste Ca supra-arbitrul este un jurisconsult de talent, nu se poate oprl de a spune cA,
principiul pe care s'a Intemeiat este gresit si cd, In
ochii shi, cifra fixat'd ca maximum nu poate fi privita ea dreaptd. Deaceea, Mr& a se nlai gAndi ca
hotArlrea supra-arbitrului este definitivd si nerevoeabild, se unete cu psdrerea contelui d' Alton She,
unul din sefii sai, si pretueste studiile la 1 000 fr.
de kilometru, aplicand acest pret, nu la cifra de 362
kin., rotunzitd si aceasta In mai mult si care rezult,
din lnsesi planurile Infdtisate, dar la acea de 363
km. trecutd In faimoasa socoteald a milionului eautiunii. In total dar ajunge la suma de fr. 536 333,75
adic'd la o cifr6, peste de cinci ori si jumdtate mai

mare deck a lui Frunza t.


Henry Barkley, inginerul sef al drumului de
tier Rusciuc-Varna, fiind Instiintat telegrafie de ministru si de delegatul lui Salamanca c'd este numit
altreilea expert, rdspunde, din, Varna, cd prime,ste
Insdrcinarea cu conditie de a i se 05,0 5 guinee 2 pe zi.

Prin raportul depus la 12 maiu 1867, Henry


C. Barkley observd mai IntAlu cd, Rivas fdeand s
intre In socoteald un acelas volum de 56 591 m. c. sub

amandoud numirile de sdpdturd si Implinire, ar rezult, ceea ce nu se poate admite, o Indoit plat.
pentru aceste lucrari.

Cu privire la pretuirea lui Frunza, Barkley


gdseste e5, nu s'a tinut Indestul socoteal de marimea

pretului zilei de lucru provenind din vecin`dtatea


portului Galati, si ed.' scaderea de 50/o asupra valorii
, Anexe, p. 553-560. Originalele hotttrIrilor arbtrale precum s ale actelor de
preture de mat sus se gsese In Arh. minist. lucr. publ.: Das. No. 102, partea II!, 1864.
2 0 guinee 21 shillingi

t
www.dacoromanica.ro

o
378

CAP. IX.DIN COMMA M. S. PRINCIPELTJ1 CAROL I

lucrarilor nu este indeajuns de indrepttita, ()data, ce

Frunza s'a unit cu Rivas asupra catimii aeelor


lucrri.
Barkley, pentru a nu -pea seam, decAt de adevarata cheltueala facuta de concesionar, MIA' a-i socoti si vreun folos, pretueste la suma de 90 879 fr.
cei 82 076 metri cubi de terasarnente.
In ceea ce priveste studiile, observa ca traseul

a fost primit de guvern ca definitiv si ea planurile


infatisate, desi facute inteun mod necomplect, Infatiseaza totus caracterul unui project pregatit pentru

executare. Oricum ar fi insd, crede ea adevarata


cheltueala facuta, pentru intoeinirea studiilor a fost,
negresit, mai mare deal pretul maximum fixat In
sentina supra-arbitrului.
In vedere insa ea acest maximum de 600 fr.
pe km. este suveran, urmeazd e el trebue aplicat
pentru studille infatisate de Salamanca, Irish,' pentru
lungimea aratata de Frunza, de 362 km. Se dobandeste astfel pentru studii suma de 217 200 fr., care

adunata cu cea pentru lucrarile exeeutate da un


total de fr. 308 079, adica cu fr. 228 254,75 mai mic
decat cel propus de expertul concesionarului1.

Suma de 308 079 fr. prevazuta in raportul lui

Barkley, urma sa fie platita nemijlocit lui Salamanca, deoa rece sentina era definitiva si prin
urmare executorie ; dar in bugetul anului curgator
nu se prevazuse niciun credit pentru o asemenea
plata, iar fondul pentru deschidere de credite extraordinare se gash), sleit. In fata acestor imprejurari,
ministrul luerarilor publice ja 1nte1egere cu Mendoza
1 Anexe, p. 560-562.

www.dacoromanica.ro

RiFUIREA SUMEI DATORITE LUI SALAMANCA

379

ca acesta s consimta la amnarea platii, Ora la


31 decemvrie 1867, pftn, cnd se va putea deschide

prin Camera creditul trebuincios, cu conditie de a


i se plati 10 % dobnda, a se declar, printeun jurnal

al consiliului ministrilor ca guvernul recunoaste


aceasta datorie catre Salamanca, si. a i se da o copie
legalizata depe acel jurnal precum si depe decretul
Domnitorului prin care se va aproba.
Referatul ministrului prin care Impartsia aceste
Imprejurari consiliului ministrilor si cerea Incuviin-

tarea invoelei la care ajunsese cu Mendoza, desi


Infatisat la 24 maiu', n'a capatat deslegare deck la
16 iunie cnd consiliul, fait a Incheia vreun jurnal,
hoiaraste, prin apostila pusa pe referat, ca ministrul
lucra' rilor publice urmeaza sa supuie chestiunea corpurilor legiuitoare.
Dar Mendoza, Inca dela 3 iunie, adresndu-se
primului ministru, cere cu staruinta sa i se plteasca
Indata suma de fr. 308 079 pe care o boteaz cu numele de rest din cautiune, care este ((o datorie sfnta
pentru Stab) si a carei plata de s'ar intarzik ar fi
din partea guvernului o stavila pus, la executarea
legii si o piedec, adus la legiuitul mers al justitiei.

Ministrul comuniandu-i, la 17 iunie, hotrlrea


consiliului ministrilor din ajun, Mendoza raspunde,
la 20 iunie, ca nu primeste acea hotarlre si :ca se
va plnge consulatului general imperial al Frantei.
In adevar, la 23 iunie, ministrul trebilor straine
comunica celui de lucrari publice intervenirea agentului si consul general francez In favoarea lui Mendoza, alaturnd si reclamatia acestuia, In care repeta ca nu prhneste hotarirea guvernului de a cere
z Anexe, p. 562-563-

t
www.dacoromanica.ro

t
380

CAP. IX.-DIN DOMNIA M. S. PRINCIPELUI CAROL I

un vot Adundrii legiuitoare pentru executarea unei


sentinte definitive si in parte adusa la Indeplinire.
Aceasta, hot:Mire fd' rd infeles, este in acelas tlinp o
td gadd de dreptate si un act neconstitutional.
Cere dar consulului francez de a face, prin toate
mijloacele si pe toate cile, sa, i se plteascd suma
de 308 079 fr. capete cu clobAnda si cheltueli pAna,

la ratuire, fare(' prejudicial altor despd gubiri.


La 17 august 1867, in urma demisiunii lui C.
A. Cretzulescu, prezidentia consiliului este luata, de
'tefan Golescu ministru de interne, D. Brectianu
ra." mna,nd ca titular la departamentul lucrdrilor
i

publico.

Patin dupa, aceea, la 28 august (9 septemvrie),


printeo scrisoare din Paris, in care lipsa de bun.cuviint nu este intrecuta deck prin reaua credint6,

Salamanca se plAnge, de astadata el insus, catre


noul presedinte al consiliului, pentru neplata sumei
ce i se datoreste. Dupa, invoirile dintre Stat si concesionari, prin faptul cAderii, aveam dreptul,), zice Sa-

lamanca, la inapoierea caufiunii de un milion de


franci pe care o depusesem tn meinile guvernului
si care era, alcdtuit parte in numerar, parte in valori, iar restul In studii si lucrari.
Cu toate ca, valoarea studiilor si a lucrdrilor

ce a executaturmeazd mai departe Salamancafusese recanoscut d 0 primitd, de guvern In momental In care depusese caufiunea, s'a numit experti pentru a fixa aceea, valoare, care nefiind
respectatd, i s'a cdsunat o pierdere insemnatd.
InsufleVt ea intotdeauna de un spirit de Imp,ciuire si doritor de a face dovada, de bundvoinfd, a

primit cifra fixata de experti,ca si and ar fi putut

t
www.dacoromanica.ro

RXFUIREA SUMEI DATORITE LUI SALAMANCA

381

face altfel, fara pretentie pentru pagubele ce a


suferit, nadajduind s. incaseze fr intarziere acea

suma; s'a aratat gata in acelas timp de a prinii


bonuri de tezaur sau a pasul Statul prin mijlocirea

unor trate pe care le-ar fi putut trage asupra guvernului cu termen lung, chiar de trei luni.
Dar aceste simthninte impaciuitoare n'au gasit
alta rasplata decdt niste raspunsuri in doi peri,
amndri sub pretexte ademenitoare i putin demne
de guvernul unei .tari mari.
Ceea ce i se cuvine este o datorie sfnta a Statului, caci este vorba de inapoierea unui depozit
cu toate acestea Statul o amn, la o data nesigura,
supusd ntmplnii, ceea ce este nu numai o la' gadei

de dreptate si o calcare de lege, dar si un act din


cele mai neconstitu(ionale.

Cere deci s i se dea suma de 308 079 franci


retmc4itet din cautiunea sa, care i se cuvine Cu att
mai vrtos Cu cat, pentru cuvinte pe care nu 10
discuta, a fost despoiat de concesia sa, casundndu-i-se pierden i insemnate.

La 27 noemvrie 1867, in urma unei noui interveniri a agentiei i consulat general francez, mi-

nistrul trebilor straine cere colegului sat' dela lucrarile publice sa-i faca cunoscut ce s'a facut cu
inapoierea sumei de 308 079 fr. rei,m4itei din cautiunea depusa de fostul concesionar Salamanca.
Panait Donici, care la 13 noemvrie 1867 inloeuise pe D. Bra' tianu la lucrarile publice, r'spunde

ca nu este vorba de o ret me4itet din cautiune, ci


de plata unor lucrari executate i studii facute
care urmeaza sa se rdspunda lui Salamanca in urma
desfiintarii concesiei sale.

www.dacoromanica.ro

382

CAP. IX. DIN DOMNIA M. S. PRINCIPELUI CAROL I

Nefiind ins fonduri in buget din cari sa, se faca


aceasta plat, consiliul ministrilor a hotarit, la 16 iunie,
sa se astepte intrunirea corpurilor legiuitoare, carom,

s, li se ceara incuviintarea creditului trebuincios.


La 18 decemvrie 1867, ministrul P. Donici comunica consiliului ministrilor raportul inspectorului

Frunza, din 21 martie, spre a hotari dac, fata Cu


dovedita Incercare de mituire, nu s'ar cuveni sa, se
lase pe fostul concesionar a-si cdutet dreptatea pe
calea ordinard si a nu mai supune chestiunea corpurilor legiuitoare. Acestui referat, care nu prea avea
inteles, nu i se da, neaparat, nicio urmare de consiliul
ministrilor ; ministrul lucrarilor publice insa, desi seful sau de divizie, inginerul G. I. Lahovari, ii atrsese
luarea aminte ca, potrivit art. 144-146 din codul penal, mituitorii nu sunt pedepsiti, ja mdsuri sa se intervin pe langd, ministrul justitiei pentru ca nu cumva

mituitorul David Vincent sa scape nejudecat.

Suma datorita lui Salamanca nu i s'a raspuns


decat pela inceputul lui maiu 1868, dintr'un credit
prevazut anume in bugetul ministerului lucrarilor
publice, In urma incuviintarii date prin jurnalul con-

siliului ministrilor din 4 maiu, aprobat de M. S.


Domnitorul la 7 ale aceleiasi luni.
Pe langa principalul de 308 079 franci, s'a platit
lui Jaques Poumay, imputernicitul lui Salamanca,
si o dobAnda, de 100/o socotita, din ziva de 12 maiu

1867, cAnd Barkley a depus raportul sau, si Ora


la 8 maiu, zuna rfuirii i.
' Arh. minist. incr. publ. Dos. No. 402, partea II, UK NB. Referatul ministrului lucrarlior publice pe baza cf.truia s'a Incheiat jurnalul consiliului ministrilor
din 4 maiu, are data din 17 maiu !

www.dacoromanica.ro

PARTEA III
PERIODUL CONSTRUCTIE1 CAILOR FIERATE PE CALE DE CONCESIE

1865-1879
CAP. X
CONCESIA PENTRU CONSTRUCTIA LINIEI BUCURESTIGIURGIU
DATA LUI JOHN TREVOR BARKLEY SI JOHN STANIFORTH'

Cererile de concesie : Pouleau i Ward. Keun i Fustiropulu. V. Aleesandri.


Proiect de lege pentru concesia constructiei liniei Bucuresti-Giurgiu.
Decretarea concesiei. Discutii privitoare la decretarea concesiei
urmate, In Senat i Adunarea deputatilor, cu prilejul desbaterilor
rspunsurilor la mesajul tronului. Jaiba Giurgiuvenilor. Propunerea de anulare creditului pentru constructia liniei BucurestiGiurgiu. Discutia propunerii : sedintele Adunrii elective din 1,
2, 4, 5 si 7 martie 1866. Anularea creditului. Invoeal filtre ministrul lucrrilor publice si concesionari. Alta jaiba. a Giurgiuvenilor. Propunerile Manessis
Proiect de lege pentru
conventia aditional cu concesionarii.
Discutia proiectuiui In
Adunarea deputatilor : sedintele din 20, 21 si 22 martie 1867.Votarea
proiectului. Discutia i votarea proieetului de lege In sedinta Se-

natului din 31 martie 1867. Legea se promulgit la 7 aprilie 1867.


M. S. Domnitorul inspecteazli lucrrile liniei Bucuresti-Giurgiu.

Proiect de lege pentru scoaterea In licitatie a exploatrii liniei Bucuresti-Giurgiu i pentru vinderea ei lui Struusberg. Discutie In
Adunarea deputatilor : sedinta din 31 maiu 1869. Adunarea hotardOe cautarea in regie. Proiect de lege pentru prelungirea
la SmArda. Discutie In Adunarea deputatilor sedintele din 31 maiu i I iunie 1869. Votarea proiectului. Discutia
in Senat a proiectelor de legi pentru prelungirea liniei BucurestiGiurgiu ()fine-, la Sinarda i pentru cautarea ei In regie : sedinta
din 4 iunie 1869. Votarea proiecte/or de legi. Legile se promulg
la 19 iunie 1869.
Plecarea M. S. Domnitorul in strintitate.
Deschiderea liniei Bucuresti-Giurgiu. Proiectul de lege din 18-,4 pentru
arendarea exploatrii acelei

Linia Bucuresti-Giurgiu, cea mai scurtd din ate


pot s'a lege capitala trii Cu unul din porturile mai

www.dacoromanica.ro

384

CAP. X. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

de capetenie ale Dunrii, trebui neaphrat s, se afle

pe Intdiul plan, ori de cdte ori a fost vorba de Infiintare de drumuri de fier In Tara Romdneasca.
Deaceea, In toate proiectele de concesiuni, ea a fost

push nesmintit, duph cum am v,zut pAnd ad, In


capul liniilor ce urmau sh alchtueasch reteaua. Dar
In afar, de acestea, unja Bucuresti-Giurgiu a fdcut
obiectul unor deosebite cereri, neatdrnate de restul
retelei, si in cele din urmh tot astfel a fost construit.
Concesia acestei scurte linii a dat nastere, dupd

cum se va vedeh In cele ce urmeazh, la desbateri


foarte lungi si adeseori foarte furtunoase, cari Insh
n'aveau nicio leghtur, Cu insemnlatea ei, ci se datoriau conditiilor neregulate In cari a fost Incuviintata concesia, prequm si evenimentelor exceptionale
petrecute In tara, inainte si duph Incuviintare.
Din acest din urma punct de vedere si In dar',
de Imprejurarea eh unja Bucuresti-Giurgiu este cea

dintde care s'a deschis In tara, istoricul ei capdth


un deosebit interes.
Intdea cerere pentru concesia deosebith a liniei

despre care este vorba, pare a fi avut loe catre


sfrsitul anului 1860.
In adevhr, la 17 octomvrie 1860 s. n., cavalerul

Philip...Pouteau si chpitanul W. Henry Ward,


cel care a cdpAtat mai tarziu o concesie pentru Intreaga reteh din Valahia, amandoi supusi englezi,
depun la agentia romAnh din Constantinopole o petitie adresat, ministrului din lhuntru, prin care arat,

pe deoparte c, Anton Cal gian, delegatul lor In


Bucuresti, a fAcut o cerere, In formele obisnuite,

t
www.dacoromanica.ro

CEREBRA DE CONCESIE POUTEA13 51 WARD

385

pentru a se da unei companii engleze concesia liniei


Bucuresti-Giurgiu;, iar pe dealtparte, ca asteapt
s cunoasca legile i regulamentele cari reguleaz
temeiurile concesiilor pentru constructia editor fierate In tara si ceea ce trebue s alcatueasc5, caietul
de sarcini.
Prietenii lor din Englitera, zic petitionarii
capitalistii si intreprinzatorii cari au fost de fat la
deschiderea liniei dela KiIstendj la Cernavoda, sunt
gata a-i sprijini prin mijloace bnesti i inrAurirea
lor comercial.

Concesia o cer pe 99 de ani ; vor executh lucrarile cu cheltucala, pe riscul i periculul lor, sub
conditiuni cari sunt la fel Cu acelea prevazute in
legiuirea lui Stirbei, despre care par a fi avut cunostintd. Se indatoresc a depune o cautiune, a ctirei
mdrime n'o arat ; nu arata deasemenea nici pretul
kilometric, nici garanta ce cer ; rezervandu-se de
a intregi si a desfsur, conditiile eari vor trebui
s reguleze actiunea lor, dupd conditiile caietului
de sarcini.
Calgian n'a facut cererea pentru concesie decat
la 30 ianuarie 1861. Aceast cerere insd s'a rtcit
si mai tArziu, prin r'o reclamatie fdr dat, se plnge
primului ministru i ministru din luntru c direc-

tia lucrdrilor publice, dupd ce l-a purtat cu vorba


pan atunci, i-a rdspuns c cererea sa nu s'a gsit
c` nu i se poate trimite copie depe legea votat
de Camer, deoarece acea lege n'a fost nc sanetionata. Alturand in acolas timp o copie depe propunerea imputernicitorilor si, eere s se intocmeasca, caietul de sarcini, spre a pute trath mai
departe si a intreprinde o lucrare care este in fo4835

www.dacoromanica.ro

386

CAP. X.

DIN 1.).)..INIA LUI CUZA-VOD

losul Principatelor-Unite si care, ca o chestiune Cu


totul Iocal, s'ar puteh voth numai de Camera romAnh. Prin rezolutia push pe aceasta reclamatie, la
29 maiu 1861, St. Golesca, prim-ministru i ministru
din luntru, dispune ca directorul lucrdrilor publice
in cel mai scurt timp putincios s formeze caietul
inainteze ministerului. Rezolutia
de sarcini si
n'a avut ins, .duph cat se pare, nicio urmare.
Ministrul trebilor strine nu Inainteazd ministrului lucrarilor publice petitia Pouteau -Ward depush la agentia din Constantinopole, la fel dealt-

mintrelea cu cea Infatisath in copie de Calgian,


deal tocmai la 7 fevruarie 1862; lar la 12 iunie,
lucrdrile publice rdspuncl trebilor strhine eh deoarece,

In urma incheierii consiliului ministrilor din 4 apri-

lie', s'a eliberat mai multor persoane eke un act


de procuratie ca sa trateZe cu capitalistii din Europa
pentru infiintarea intregii retele din Valahia, nu se
poate lu in consideratie cererea facuth numai

pentru o parte din acea reteh2.


La 6 ianuarie 1863, Pouteaa si Ward, in vedere eh se desfiintase concesia principelai Brancovan, reinnoesc, printr'o petitie adresatil agentului
roman din Constantinopole, cererea lor din 17 octomvrie 1860, incredintan.d eh, compania ce reprezenth a si subscris fondurile trebuitoare pentru
linia In chestiune i rugand pe agent sh mijloceased, pe lngh guvernul roman, in folosul cererii lor.

La scrisoarea din 18 fevruarie 1863 cu care


ministerul trebilor strine inainteaz celui de lucrani
A vedea. cap. VI, p.97.
Arh. min. lucr. publ., Dosarul No. 102 din aprilie 1862.

www.dacoromanica.ro

t
CEREREA DE CONCESIE KEUN

I FOSTIROPULU

387

publice noua petitie pomenit mai sus, acest din


urm Ii rspunde, tocmai la 23 noemvrie, aproape
ca si In 1862, CA, unja Bucuresti-Giurgiu fiind o
ramurd a unei linii principale ce va face obiectul
unei concesii, nu se poate concede deosebit 1.

In anul

1861,

se formase In Tara-Romaneascd

o societete nationald de drumuri de fier cu cai (tramway) cu un capital primitiv de 150 000 galbeni, Im-

prtdt In 3 000 actiuni de eke 50 galbeni fiecare.


Dup statute, societatea urnah s fie privit ca

alcatuit Indat ce s'ar fi subscris un numr de


500 actii.
Scopul societtii erh mai Intaiu de a legh, printr'o

linie de tramvaiu, Dundrea cu Transilvania si dup


aceea de a se Intinde si In alte prti ale th' rii.
Consiliul de administratie se compune, deocam-

data din logofdtul loan Ottetelesanu, principele


George 1tirbey, logoi tul Al. Plagino, logofettul
..

D. Filisanu, bancherul Miron S. Vlasto si loan


Stamu.
actiuni, prin o petitie,
primit de ministerul din luntru la 20 iunie 1861 si

Dupd ce se subscrisese

737

Infatisata de directorii societtii : loan Al. Keun si


Constantin Fostiropulu, se cere acordarea concesiei
liniei dela Giurgiu la ocnele Telega si Slanic, prin
Bucuresti si Ploiesti.
Conditiile Cu cari societatea cereh dela guvern
dobndirea concesiei erau :

Autorizatia de a asezh, sinele de fier pe soselele si podurile In fiintd, In lungul liniei ardtate mai
1 Arh. minist. lucr. publ., Dos. No. 100 din 18 martie 1863.

t
www.dacoromanica.ro

t
388

CAP. X. - DIN DOMNIA LUI CUZA.-VOD

sus, pe o lrgime de 1-1 V, stnjeni, rara a oprl


circulatia obisnuit.
Aplicarea dispozitiilor prevazute in art. : 4, 7,

27, 28, 69 si 72 din legea pentru cAile fierate votata de Adunarea legiuitoare la 14 iulie 1860. Ddinuirea concesiei s'A fie de 70 ani.

Incurajarea Intreprinderii prin luarea de cdtre


guvern a numrului de actii ce va socoti de cuviintd.

In schimb, compania t'era guvernului urnitoarele foloase :

Transportul srii dela ocne la Dunre, Cu 10 V


mai ieftin de cum se plti atunci.
Transportul fr plat al corespondentei oficiale, al trupelor si materialelor militare si al functionarilor trimisi in misii oficiale.
Transportul serviciului postal, mijloeind o subventie cu 10% mai mica dccat se pl,ti, atunci de
guvern.
Intretinerea soselei ocupate de sine.
Dup, cererea consiliului directiei luerdrilor publice petitionarii Inftisand planul sinelor, consiliul
recunoaste c, nu se poate aduce prin asezarea lor
pe sosele vreo Impiedecare circulatiei publice, iar
In ceea ce priveste celelalte conditii, In lipsa unei
legi promulgate, consiliul Isi declina cderea.

Keun si Fostiropulu neprimind niciun

r' s-

puns, repet, cererea lor, adresndu-se ctre presedintele consiliului ministrilor In dou, rnduri : la 12
fevruarie si la 28 aprilie 1862.
Consiliul tehnic Intrebat Isi exprim prerea,
la 15 maiu 1862, c, deoarece att In concesia Mavrogheni cat si In celelalte pregtite pentru partea

www.dacoromanica.ro

CEREREA DE CONCESIE KEUN $I FOSTIROPULU

389

OA de dincoace de Milcov, In cari intra si unja


Bucuresti-Giurgiu, se hotaraste ca, nicio alta con-

cesie de drum de fier paralel si slujind aceleai


localitati nu se poate Incuviinth far de mai Inainte
Intelegere Cu concesionarii, nu se mai poate da urmare cererii Keun-Fostiropulu ; acestia deci trebue

sau sa astepte 'Ana cand se va hotart asupra concesiilor vremelnice de cai fierate cu locomotive,
sau sail faca", cererea pentru alte directii.
Cei doi solicitatori afland despre aceasta Were
a consiliului tehnic, printeo noua, petitie din 28
maiu 1862 isi modifica propunerea, cerand unja dela

Oltenita la Bucuresti si prin Ploiesti, sau prin alt


punct daca se va gasi mai priincios, OM la ocne,
renuntand si la cererea de a li se da lemne fara
plata din pdurile Statului. Drept raspuns la nona
propunere, ministerul lucrarilor publice le cere, pentru

a puteA luh o hotarire, stiinte asupra capacitSii


transportatoare ce vor da liniei, a capitalului ce
hotarasc pe kilometru cuprinzandu-se accesoriile si
materialul miscator, a conditiunilor tehnice In cari

se va statornici unja, s. a.; atragandu-le luarea


aminte ca, intre Oltenita si Telega, nu sunt Inca
sosele si ca prin urmare ar trebui sa le construeasca
pe seama lor.
Se pare ca la aceste Intrebari Keun i Fostiropulu n'au mai dat rspuns 1.
La 8/20 mail' 1862, Vasile Aleesandri adreseaza
din Paris urmatoarea cerere catre Domnitorul Cum :

i Arh. minist .lucr. publice. Dos. No. 102 din aprilie 1862

t
www.dacoromanica.ro

-7-;-2.

0-z-d-0

aktil

1/11f1

f./.,4.,

1flb

1-771-

Cos.

Sh.

alas.,;., s.rar

4..47 a

ef.

Lace,

ot...-.)."1

&Pea!

04.

".
4. 4.--

et. .9.1,44.41.

H.

661

LaSS:.

t.a.sta,

ettes.4::

5?....;

5'7;

Aeo'z

tz)

www.dacoromanica.ro

CEREREA DE CONCESIE V. ALECSANDRI

391

La 23 maiu, ministrul trebilor strine si secretariat al Statului Inainteaz aceasta cerere ministrului lucrarilor publice spre a o infdtish consiliului
potrivit domnestii apostile ce poart.
Pe scrisoarea ministerului trebilor strine, D.
Korn,e, ministrul lucrarilor publice, pune urmtoarea
rezolutie :

In 24 maiu. Se va refer& consiliului, artndu-i totodat procuratiile date pAnd acum si conditiile lor

Pe referatul ditre consiliul minitrilor, neiscAlit


de ministrul lucrdrilor publice, se vede urmAtoarea
rezolutie fdr data:
Fiind dat concesiunea intregului rezou care
cuprinde i unja dintre Bucuresti i Giurgiu, ce-

rererea d. Alecsandri nu poate fi luat In consideratie si dar se va pune la acta.


p. Ministru, D. D. Lupagui.

Concesia printului Brancovan, la care se refer% de bundsean.a rezolutia de mai sus, s'a votat,

dup cum se stie, de Adunarea general& la 22


iunie 18622.
Arh. minist. lucr. publ. Dos. No. 102 din aprilie 1862.
2 Cu toate acestea, piedeca Cu concesia Brancovan fusese preintimpinat& de
Alecsandri In scrisoarea particular& adresat& Principelui Cuza, cu aceeae dat& (Paris, 20 maiu 1862) ca ei cererea sa oficial& de concesie ; scrisoare din care scoatem
urm&toarele bucbiti mai deadreptul privitoare la acea cerere :
. . . Maintes fois des capitalistes et des industriels m'ont demande des ren-

useignements sur diverses entreprises qu'ils avaient le projet de fonder dans les
Principauts. En dernier lieu, une compagnie de capistalistes franais, anglais et
beiges Wont particulierement parl de la ligne de chemin de fer de Bultarest b.
aGiurzwo avec embranchement sur Oltenitza. Ils se sont procure tous les elements
propres & tablir leurs caleuls, et c'est en qualit de mandataire de ces messieurs,
de simple particulier, que je viens vous demander la concession de cette ligne, aux
mmes conditions que la concession faite & Mr. bfavrojeni pour la ligne de MichaIaleny & Galatz, rcemment vote par la Chambre. Le chemin serait construit en
adeux ans . . . Je lis bien dans les journaux que cette ligne est comprise dans un
areseau clont la concession est sollicite par le prince Brancovano ; mais elle petit
((en tre distraite, sans dtruire Pide principale des auteurs de cette combinaisbn

gut aurora encore un assez beau lot en partage, dans la grande ligne qui leur
aresterait.

www.dacoromanica.ro

392

CAP. X. DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD

Cdtre sfArsitul anului 1864, guvernul intrevdzand desffintarea concesiei Ward si fatd Cu impre-

jurarea cd alte propuneri pentru concesia retelei


intregi de cdi fierate in Tara Romaneascd nu se
iviau, astfel incAt constructia liniei Bucuresti-Giur-

giu aved sd fie din nou amtmatd, se opri pentru


Intttea data la idea de a construl aceastd linie printr'o intreprindere deosebitd de acea a restului retelei.
Jata in adevAr cuvintele rostite de primul ministru M. Kogedniceana, In edinta Adundrii
live din 4 ianuarie 1865, eu prilejul discutiei
spunsului la mesajul tronului prin care, intre altele,
se vestid si apropiata desfiintare a concesiei Ward :
Cred ca e o datorie de onoare a ministerului

actual, tocmai pentrucd in cea mai mare parte


e compus de bdrbati din RomAnia de dincolo de
al'espre que ma demande vous parviendra, avant que la Chambre n'aie vot
les lignes sollicites par le prince Brancovano ou par d'autres personnes. Je vous
aprie donc d'accueillir et d'appuyer au besoin de votre protection les offres que je
outs charg de faire, en rservant dans le projet soumis a la Chambre la ligne de Buakarest a Giurgwo et Oltenitza. Dans le cas oa le prince Brancovano ferait des conaditions plus favorables que celles du contrat Mavrojni, je suis autoris les accepater au nom de mes mandants. Croyez-mol que Pal du me marcher sur le cceur
pour vous adresser eette demande; mais aprs tout, votre amabilit pour moi, la
asollicitude que vous avez toujours temoigne pour les intrts de Jean (fratele sau),
et mes propres services envers le pays me donnent quelques droits A, la prfrence
que je sollicite.

Si j'avais la chance de voir ma proposition agre par la Chambre, je pourorals, tout en rendant de bons services A. mon pays, me trouver immdiatement en
aposition de faire honneur a mes engagements envers vouso (plata unel sume de bani
ce datoriti lui Cuza), get de venir en aide aux malheureuses difficul Os de mon titre
(care datoria ban' lui V. Alec.vandri). a Dams le cas contraire, 11 ne me resterait
squ'a aller moi-mme en Moldavie, pour procder la vente des terrains que Jean
apossde a Galatz, oa bien a celle de Pune de mes deux terres. Mon plus vif dsir
aest de vous faciliter vous-mme le payement de 35 milles ducats que vous devez

encore sur le prix de Rouginoasa, et croyez que je ne prendrai pas de repos,

avant de trouver les moyens de m'acquitter du service que vous m'avez rendu en
avritable ami. . . (A.. D. Xenopol, a Domnia uf Cuza-Voclas, vol. II, p. 307 -309).
Cu acelas prilej, deputatul Predescu este de prere c'5,, In loe de Adunare
electiva, ar trebui zis Adunare legislativa; N. Lahovari explica Ins& cA. numele de
electiva este dat Aduntirii priori Conventie si Statut, lar primul ministru adauga
dupli Statut sunt de fapt clout", adunari legislative : Adunarea electiva l Senatul
sau Corpul ponderator. (Monitorul oficial, 28 ianuarie 1865, p. 109).

www.dacoromanica.ro

CONCESIA.I.lisllE1 BUCURESTI-G1URGIU

393

Milcov', ca cu ocazia discutrii acestui paragraf,


carele vorbeste despre cdile fierate 2, sd art
dorinta cea mai vie a ministerului este ca si partea Romaniei de dincoace de Milcov s, fie at mai
curfuld inzestrat cu o rete de cdi fierate.
SA nu se creadA ca un spirit de provincialism
fcut ca drumurile fierate de dincolo de Milcov
s fie concedate acum 3 inaintea acelora de dincoace ;

Anu d-lor, am gsit o posibilitate pentru partea


aceea, posibilitate pe care n'am putut-o OA pentru aceast, de dincoace.
apoi er, si o necesitate politic, la mijloc ;
dac ct de putin am fi IntArziat, puteam prea
bine s ne vedem lipsiti de mijloacele acelea de a
pute, indeplini misiunea ce are tara noastr, dup

cum se pronunt insus proiectul d-voastre de


adresP, misiunea de a leg, Orientul cu Occidentut; erh, s vedem pe Europa comunicand cu ma-

rea Neagr pe o cale ce n'ar fi trecut prin tara


noastrd.

Acestea sunt singurele consideratiuni ce ne-au


indeinnat de a acordh concesiunea de peste Milcov.
Pentru partea de dincoace de Milcov, nu s'au
prezentat Inca conditiuni favorabile, ba chiar nicidecum. Dac am fi gsit o singurd probabilitate,
fiti siguri d-lor, c' nu tocmai noi am fi refuzat

de a o primi indatd; sunt ins, acum oarecari InM. Kogatniceanu proedinte i inte'ne; Ludovic Steege finante ; N. Bosetti
BcIldnescu trebile straine I secretariatul de Stat ; Genera tut A. Iacovache rsbolu;

y. Orbescu agricultura, comer( 0 lucrar! publice ; A. Papiu Nat ian justitie ei adinterim control ; D. Bolintineanu culte i instrucLiune publica. Minister format la
1! octomvrie 1864.
2 A vedea p. 315.

Conces:a Satamanca-Delahante incuviintata, cu deereLui domnesc publicat


In Monitorul oficial din 3 decemvrie 1861. (Cap. IX, p. 313).
A vedea p. 317.
50

4385

www.dacoromanica.ro

%
394

CAP. X. - DIN DOMNIA. LUI CUZA-VODI

ceputuri de propozitiuni. Indata ce vom vedea


inteinsele oarecare sigurant., ne vom grabl a vi le
prezenta ; oricum sesiunea aceasta nu va trece fara

ca guvernul sa propuie cel putin un inceput de


retea care sa faca sa" suire locomotiva si in partea

aceasta a Romaniei, md car pe unja dela Bucu-

re0i la Giurgiu. data inceputul facut, fiti si-

guri ca, precum s'a urmat in toate tarile cari au


inceput Cu mic, vom ajunge a avea o linie Intreaga," D.

Adunarea electiva se inchisese la 13 martie iar


Senatul la 20 martie 1865. Amandoua corpurile legiuitoare fura convocate in sesie extraordinara la
2 maiu 1865, pentru motivul ca sunt de votat legi

neaparat trebuitoare, de un folos grabnic, privitoare la intregirea organizarii puterii judecatoresti,


la concesiuni de lucran i publice si la infiintarea de
asezaminte de credit.
In sedinta Adundrii elective din 18 iunie 1865,
N. Kretzulescu prezidentul consiliului si ministru de
finante, care dela 14 iunie, data numirii sale, si pan.
la 24 ale aceleiasi luni a fost insdrcinat si cu interimul internelor si lucrdrilor publice Ora la sosirea
la post a generalului Florescu, infatiseaza in ade-

Aclunarii mesajul domnesc cu proiectul de


conventie si caietul de insarcinari pentru concesia
var.

construirii unei cai fierate dela Bucuresti la Giurgiu.


In expunerea de motive, semnata de N. Kretzuleseu (Anexe, p. 567-570), se arata ca concesionarij
Ward, Rivolta , i, Cox carora, prin legea promulgata
la 13 maiu 1864, li se acordase concesia pentru cons-

tructia si exploatarea retelei callor fierate din Va-

t
www.dacoromanica.ro

t
CONCESIA LINIEI BUCURESTI-GIURGIU

395

lahia pentru un period de 90 de ani, ne indeplinind


obligatiile ce le eran impuse, au fost declarati eazuti din drepturile de concesie si ca astfel guvernul
a dobAndit libertatea de actiune.
Nereusita concesiilor de mai inainte a convins pe

guvern despre greutatile realizarii unui capital atat


de mare, cat ar fi trebuincios pentru construetia retelei intregi, 1-a facut s, dobandeasca Incredintarea ca modul de construire prin sectii, ne legand viitorul pe termene lungi, este deocamdat,
singurul mijloc de a inzestr tara cu di de comunicatde repezi, si 1-a indemnat a purcede deadreptul la construirea unei linii intre Bucuresti si
Giurgiu.

Expunerea de motive arata, mai departe, conditiile mai de capetenie prev,zute In conventie (Anexe,
p. 571 572) si caietul de insarcindri (Anexe, p.
572-587) pentru constructia liniei si cari sunt :
Pretul kilometric, In care se cuprinde toate dependentele si materialul trebuincios pentru exploa-

tarea liniei cu trei trenuri pe zi in fiecare senS, se


fixeaza la suma de 200 000 fr.
Lungimea totala a liniei se fixeaza aproximativ
la 70 kilometri ; nu se vor socoti insa, In mod definitiv, intreprinderii, cleat lungimea adevarata ce se
va constata la urma.
Plata se va face prin anuitati socotindu-se 9/e
dobanda si 3/o amortisment, adica In total 12/e pe
an, asupra capitalului de 200 000 fr. pe kilometru.

Daca se ja de baza lungimea de 70 km., anuitatea


totala s'ar urea pe an la suma de 1 680 000 fr., care
se garanteaza de guvern prin veniturile drumului
de fier si, In afara de acestea, prin acele ale sali-

t
www.dacoromanica.ro

396

CAP. X.

DIN DOMNIA LUI CUZA-VODI

nelor, date mai inainte In garantie pentru o anuitate


de 1 443 274 fr. privind construirea podurilor de fier f.

Plata anuitatii de 1 680 000 fr., impartita pe tri-

mestre In patru 1354 egale, va fi urmata timp de


16 ani si 36 zile, cu ineepere dela 1 iulie 1865.
Concesionarii vor depune o cautie de 500 000 fr.,

indata dupa ratificarea concesiunii si nu mai tarziu


decat la 1 iulie 1865, sub semnatura unei case de
banca primita de guvern. A ceasta cautie va ramAne,
In folosul Statului daca constructorii nu vor fi inceput

lucrdrile in termen de o luna dela data predrii de


catre guvern, ferei platei, a pamanturilor trebuincioase drumului de fier.
Cautia se va inapoia concesionarilor indata ce
vor pute, dovedl ca, sau In luerari, sau In materiale
aprovizionate in tara, au fcut cheltueli de o valoare
de trei ori mai mare, decAt cautia depus.
Plile trimestriale ale anuitatii vor fi garantate
deasemenea, In intregimea lor, prin o cauVe de acelas
fe!, pe cat timp lucrarile executate i materialele aprovizionate nu vor reprezenth o valoare indoit, a partii
de anuitate ce concesionarii urmeaz, sa primeasca.
Luerarile vor fi savArsite, i linia pus, In stare

de a fi data in eirculatie, peste 24 luni dela data


subsemnarii conventiei ; dar, de cazuri de forta majora precum : rasboiu, revolutie i alte cazuri de forta
majord de notorietate publica.

In cazul cand coneesionarii nu s'ar conform,


acestei dispozitii, vor fi supusi la o amenda de 1 000
franci pentru fiecare zi de intarziere.
In caz de neintelegere intre ministrul lucrarilor
Conventia din 31 oct. 1864, Incheiata cu Staniforth i Barldey: Non. or, 1861,
supl., din II noemvrie, p. 1193.

tk?..

www.dacoromanica.ro

t
CONCESIA LINIEI BUCURESTI-GIURGIU

397

publice si constructori, aceste neintelegeri vor fi ju-

decate de un tribunal arbitral compus din doi arbitri alesi ate unul de fiecare parte. In caz de neintelegere pentru numirea supra-arbitrului, acesta
va fi de drept primul presedinte al curtii de casatie.
Hotrirea tribunalului va fi fard apel.
Mara de cazul and exploatarea liniei s'ar face
deadreptul de Stat, constructorii vor aveh dreptul
de precddere, cu pret egal, fat" de toti ceilalti cari
ar vol s la exploatarea drumului de fier,
Pe aceste temeiuri se incheiase, Inca din timpul
ministerului C. Bosianu% o conventie provizorie cu

John Staniforth si John Trevor Barkley cari,


la 31 octomvrie 1864, dobndise concesia a 19 poduri metalice pe diferite ruri din tar.
In ziva de 21 ianuarie 1865, Adunarea electiv
se constitue in comitet secret, potrivit regulamentului de pe atunci2, spre a discut prealabil proiectul
de lege. La redeschiderea sedintei publice, se admite propunerea primului ministru ca proiectul s
se cerceteze de urgen t in sectii.
La 23 iunie, raportorul comitetului delegatilor
A. Costinescu a si depus raportul sdu3. Prin acest
raport nu se propune nicio schimbare de fond in
proiectul de conventie, ci numai de forma. In adevar,
din proiectul guvernului as, cum er redactat, si dac

nu s'ar fi uitat cinevh, si la caietul de insarcinri,


s'ar fi putut crede c, se fixeazs un pret global, iar
nu kilometric, si cs anuitatea este deasemenea fixat

la suma calculat6, pe baza acelui pret A, forfait,


cuvnt care fiinteaza chiar in textul conventiei !
i Mon. of. din 20 aprllie 1867, edinta, Sena tului din 31 martie, p. 517.
3 Art. 60, Mon. of. 6 decemvrle 1811, p. 1300.
3 Arhiva Adundrii deputafilor. Dos. No. 58, lit. D., ses. VIII extraord., 1865.

www.dacoromanica.ro

t
398

CAP. X. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD

Proiectul de conventie propus de sectii lmureste ca pretul pentru constructia acestui drum de
fier se va fixa la acea suma ce va rezulta din estimatia unui kilometru la 200 000 fr., si ca dobAnda

si amortismentul vor fi socotite asupra capitalului


astfel rezultat.
Mara', de aceasta, proiectul comitetului delegatilor

admite drept cautie once garantie solvabil accep-

tata de guvern.

Pe acest raport se vede mai intaiu o rezo-

lutie : 23 iuriie 1865. Se va pune la ordinea zilei

spre a se comunich Adunrii in seslunea viitoare


semnata de A. E. Florescu, si dupa aceea o adou4
rezolutie : 7 decemvrie 1865. Chestiunea call fierate
dela Bucuresti la Giurgiu fiind terminata, dupa cum
s'a anuntat Adunrii prin disciirsul tronului la deschiderea sesiunii curente, apoi aceast lucrare se
va pune la dosar. Semnat : D. Gasti.
In adevar, la 25 iunie 1865 Adunarea se inchide
si Cu toate ea proiectul pentru unja Bucuresti-Giur-

giu, precum si alte proiecte in vederea carora se


convocase corpurile legiuitoare in sesiune extraordinara, nici nu ajunsese sa fie puse la ordinea
zilei, mesajul domnesc motiveaza inchiderea prin
cuvintele : Lucrarile de cari a avut a se ocup
Adunarea electiva in sesiunea extraordinara de estimp
fiind. astzi terminate, s. C. 1.

Pentru acelas motiv se inchide si Senatul la 28


iunie ; iar mai tarziu apare, in Mon. of. No. 199 din
10 septemvrie, decretul domnesc, cu data din 1 septemvrie 1865 (Anexe, p. 587-588), prin care, in virtutea art. 3 din Statutul dela 24 iulie 1864, .se autorizeaza ministrul de interne, agricultur si lucrani

t
www.dacoromanica.ro

DECRETAREN CONCESIEI LINIEI BIJCURFSTI-GIURGIU

q399

publice s incheie Cu John Staniforth si John


Trevor Bar/ley o conventie, conform proiectului
aprobat de consiliul ministrilor, pentru construirea
drumului de fier dela Bucuresti la Giurgiu.
Dupa decret urmeazd conventdunea despre care

este vorba intrInsul si care a fost Incheiatd Intre


luerarilor publiee deoparte si Arthur Green,

TeprezentAnd pe Staniforth, si Barkley de altaparte.

Textul acestei conventii (Anexe, p. 589-590)


este .intocmai cu acel al conventiei Infatisate Adundrii elective la 18 iunie 1865, eu deosebire ca pretul
kilometric este scazut dela 200 000 fr. la 196 500 fr.,
((tarn' a pute intrece, pentru toata lungimea, suma
ode 13 755 000 franci, iar dobanda de 9/e i amor-tismentul de 3 /1., asupra capitalului de mai sus, se
socotesc Inteo anuitate fixa de 1 650 600 franci.
Aceastd anuitate urind, sd se plateasea In patru
.sume egale de Ate 412 65Q franci, din trimestru In
trimestru, cu Incepere dela 20 octomvrie 1865

Spre a se puted rdspunde concesionarilor call


fierate Bucuresti - Giurgiu intiul varsdnAnt din
Intea anuitate, potrivit cu dispozitiile din conventia
despre care este vorba mai sus, prin decretul domnese No. 1287 din 2 octomvrie 1865, s'a deschis un
credit extraordinar de 1 114 155 lei, cari transformati
In frnci dau tocmai suma de 412 650.
Guvernul n'a Omit seam& de modificarea propus& prin raportul comitetului
delegatilor redactlei Incurcate ce se daduse, i care se pastreaza Ode data aceasta,
articolulul care determina pretul constructIeL In adevar, dupft ce se vorbWe de un
'wet kilometric si se flxeaza un maximum pentru pretul total socotit pentru 70 km.,
guvernui se IndatorWe sa plateasca concesionarilor o anuitate fixel sOcotitaasupra
acelui pret total maxi tnum, firit sa se arate ce se va face, dacil In realitate numaiu
kDometrilor va fl mat miel

www.dacoromanica.ro

400

CAP. X.

DIN DONINIA LIJE CUZA.-VODA.

Decretul este contrasemnat de Generalul J. Flo-

rescu ea ministru de interne, agricultura i lucrari


publice

Corpurile legiuitoare au fost convocate, In sesiunea ordinara a anului 1865-66, pentru ziva de
5 decemvrie 1865. In mesajul de deschidere se gasesc urmatoarele cuvinte privitoare la drumurile
de fier :
Studiile atingatoare de drumul de fier dela Galati

hotarul Austriei s'au terminat in acest an. Lucrarile sunt incepute la sectiunea dela Galati la Tecuci

si se vor urm, in primavara anului 1866, Cu mijloace puternice de executare.


Studiile drumului de fier dela Bucuresti la Giurgiu

In mare parte s'au savarsit i s'au prezentat ministerului. Intreprinzatorli se pregatesc Cu activitate
sa Inceapa luerarile lor si la 2 aprilie viitor se va
pune cea dinte piatra a garii din Bucuresti, iar
In toamna anului 1867 Bucuresti se vor lega, prin
cel dintaiu drum de fier romAn, cu unul din porturile cele mai principale ale Dunarii.. *i mai
departe :

Oare n'am fi avut noi astazi mai multe cal


fierate pe pamntul nostru, daca vechea Camera, In,telegand mai bine nevoile rii, n'ar fi respins pro-

punerile serioase cari ni se facuse de capitalist


insemnati pentru rezoul liniilor din Valahia? Vedeti

ce se petrece In jurul nostru. Aruncati ochiul dv.


kasupra Europei ! Cine a conceput i executat Intreprinderea cea mai Indrazneata a -veacului nostru :
tunelul dela Londra? Un inginer francez. Cui a In. Monitorul, jurnal oficial al PrIncip.-Unite-Romane, din 7 octomvrie 1865.

www.dacoromanica.ro

t
401

RSPUNSURILE I.A MESAJUL TRONULUI DIN 5 DECEM. 1865

credintat Franta constructiunea telegrafului de


sub marea care o leagd cu Algeria? La ingineri
englezi. Cine a executat, in Austria, acest drum
de fier dela Bazias care vine pana aproape de
hotarele noastre? 0 companie franceza. Inginerii
francezi au contractat drumurile de fier din Rusia. lata cum proced Statele cele mai mari ! Sa
le imitam dar noi cari avem nevoie de drumuri,
de cal fierate, de canaluri, de uzine, de exploata-4iuni industriale si cari suntem lipsit! de capitaluri
indestulatoare pentru asemenea intreprinderi. Sa
imitam aceste exemple si voila fi intru adevar patrioti, pentru ca vorn fi intru adevdr folositori patriei
noastre.

Meritul cel mare al epocei npastre este ca ea


a recunoscut si a pus in lucrare ideile roditoare de
solidaritate si de intelegere cari leaga toate natiunile

lumii prin interesele lor si cari le vor apropia mai


mult, in viitorime, prin sentimentele de fratie si de
stima reciproca. De aici vine acest mare concurs
dela popor la popor, in care fiecare natiune aduce
tributul geniului sau si care permite tutora sa pretueasca si sa admire progresele neincetate ale spiritului omenesc.

Raspunsurile la acest Mesaj al tronului au


dat loe la discutii foarte aprinse att in Senat cat
si in Adunarea electiv.
In Senat, minoritatea din comisiunea de raspuns,

reprezentata prin C. Bosianu i graful C. Rosetti,


propune, cu privire la cane fierate, urmatorul amendament, in sedinta din 23 decemvrie 1865:
Senatul se crede dator a aduce la cunostinta
Mariei Tale ea el nu este convins ca concesiunile
51

4385

t
www.dacoromanica.ro

402

CAP. X.DIN DOMNIA LU1 CUZA-VODI

de banca si de di fierate date In intervalul sesiunilor corpurilor legiuitoare, s'ar putea enumera intre
cazurile neaparate si urgente de cari se face mentiune in aliniatul din urm al articolului 3 din modificatiile indeplinatoare Statutului 2.

Costa-Foru, In discutia raspunsului la mesaj,


propune 22 de amendamente cari constituiau un
fel de contra-proiect la acest raspuns.
Jata al 6-lea care se referd la drumurile de fier :
Lucrarile publice sunt de cea mai vie si deosebit simtitoare trebuinta. Tara a ramas inapoi de
secolul prezent. Dreptatea cere, M. T., de a recunoaste ca Adundrile legiuitoare n'au lipsit In toti
timpii de a acord, chiar fa,' studii prealabile
fara restrictduni, toate concesiile de drumuri fierate

ce s'au sustinut de guvern. Nenorocirea a vrut ca


aceste concesiuni sa nu prospere pe pietele Europei.
Vom fi fericiti a ne convinge ca concesiunea

Moldovei cel putin a reusit i c inceputurile dela


Galati sunt destul de serioase, pentru a ne face s
La 10 octomvrie 1865 N. Krelzulescu presedintele consiliului i minIstrul iinantelor, eu avizul consfflului de Stat si Cu autorizatia consillului mInistrilor, a

Incheiat Cu A. de Hertz $i I. Llibel, reprezentanlii mai multor capitalis i din Londra


0 Paris, o conventle pentru Liflintarea In Pr ncipate unei ban 1 de scompt si de circulatie cu dreptul excluziv de a emite hilete de banal,. Conventla a fost promul,gat6,
la 17 oct. 1865 In virtutea art. 3 din Statut. (Mon. of , 29 aprilie 1866, p. 412, si 19 octomvrie 1865, p. 1017).

lard articolul In chestiune, In care aliniatul la care se face aluzie este subIlniat: amodificatiuni Indeplintoare Statutului
La art. 3: Nicio lege nu poate 11 supus sanctiunii Domnului lnainte de a
fi discutat i votata de Adunarea eleetivsi de Senat (Adunarea preponderatrice).
eDomnul acorda sau refuzd sanctiunea sa.
*Mee lege cere lnvoirea a tustrelelor puteri.
In cazut clind guvernul ar fi nevoit a ludmdsuri urgente cart ce?' concursul
a.4dundrii elective f i al Sena/Wu', in limpul cdnd aceste Adundri nu sunt deschise,

aministrut va fi dalor a le supune la cea din'tie convocafiune molivele $i rezulladele acestor mdsuri.
Tata 51 art. 3 (linStatutul desvoltator Conventiunii din 7 19 august 1858 la care

s'a addugat dispozitiile suplimentare de mai sus:


aArt 3. Domnul are singur initiativa legilor, el la pregdteste cu concursul
aconsiliului de Slat si le supune Adunarli elective 0 Corpului ponderator spre votaren.
Ho nit orul, Jurnal oficial al Principatelor-Unite-Romane, No. 146 din 3 iulie 1864).

www.dacoromanica.ro

FaSPUNSURILE LA MESAJUL TRONULUI DIN 5 DECEM. 1865

403

speram ca, modificatiile aduse posterioramente la

legea votat d de basta Adunare, n'au ramas fra


rezultat.

aVom fi fericitd asemenea a vedeh ca soselele


terminate si cele incepute precum i podurile au
corespuns la sacrificiile fcute de tara.
Clit despre drumul de fier dela Bucuresti la
Giurgiu pe care ni-1 anuntati prin mesaj, asteptam
cu nerabdare a veded prezentndu-se corpurilor
legiuitoare proiectul de concesiune, spre a se studid
bund tatea liniei
conditianile
Din ultimele cuvinte se vede deci ca Costa-Foru
nici nu priva concesia ca definitiv data.
lata, in aceeas ordine de idei, si o parte din al
8-lea amendament al 1111 Costa-Foru :
Dela intervalul celei din urm, sesiuni i rana

acum, Senatul se vede, cu o profunda, intristare,


silit de cea mai Malta a sa datorie 1 a supune respectuos la cunostinta Inlt,imii Voastre , printr'o

gresita interpretatiune a art. 3 din Statut, guvernul


s'a crezut in drept de a confection, legi noui, de a
modifich legi vechi prin simple decrete si de a ridich,

astfel corpurilor legiuitoare once ratiune de a fi.


Msurile urgente, despre cari vorbeste aliniatul final

al art. 3, nu sunt legi, ci niste simple masuri cari


si acelea, zice Statutul, trebue a se supune corpurilor
legiuitoare nu negresit pentru o simpl, inregistrare, ci spre cercetare i prin urmare spre aprobare

sau dezaprobare. Departe dar de a consider acest


Statutul prescrie urmtoarele dispozItli privitoare la cliderile Senatului :
Art. 12. Dispozitiile constitutive ale nouii organizatiunl a Romaniei, sunt puse
sub ocrotirea Corpului ponderator. ...
Art. 13. Once proiect votat de Adunarea electiva, atta, de bugetul venituriulor ei al cheltuellior, se supune Corpului ponderator, care va apretul daca este comdpatibil Cu dispozitiunile constitutive ale noull organizatiunin

www.dacoromanica.ro

404

CAP. X. DOMNIA LUI CUZA-VOD

aliniat introdus de autorii anexului ca o latitudine


pentru puterea executivh, din contra, a consacrat
o garantie mai mult in privinta simplelor mdsuri
de urgenth, cari s'ar fi crezut poate guvernul indrept a luh, fAr6, a le supune controlului corpurilor
legiuitoare.

M. T.! Senatul v'a jurat credinth, M. V. bine-

voind a aminti In mesaj de prerogativele sale,


cereti dela dAnsul de a asigurh, chiar in fata guvernului, exercitiul liber i respectat al constitutiunii t. Statutul pune sub ocrotirea sa paza dispozitiunilor constitutionale ale nouii organizatiuni ; el
nu poate dar mai bine rdspunde la malta chemare

ce i se face, decht declarlindu-va respectuos


pactul fundamental al Romaniei este violat.
In urmare, Senatul declara contrariu constitufiunii toate actele, toate contractele, toate concesiunile, toate dispozitiunile de bani cte s'au fcut
de guvern peste insusirea legal h a atributiunilor
sale.

Deosebit de aceasta, Senatul va aveh ocaziunea

a mai supune respectuos la cunostinta


Voastre mai multe alte cslchri ce s'a fcut legilor
in vigoare i chiar dar, din previziunile anume
stipulate de dnsele.
Ce se rdspunde la aceste invinuiri energice, sprijinite cu putere i intemeiate pe inss litera si spiritul
nouii organizh' ri edictate de chiar Domnitorul Cuza
In urma loviturii de Stat?
'ata partea din mesaj, la vare se face aluzie : Dupa ce Domnitorul explica
ca mArginise prin regulament actiunea Camerei, ne-dandu-i dreptul de initiativa

prin urmare de Interpelare, In scop de a asigura exercitiul liber i respectat al


aputerli executive, aslauga.:
totodatA, eu instituiam un Senat cu prerogative
aspeciale peniru a asigurk, chiar in raja guvernului meu, exercifiul libe,' pi respectal al constitufzunii noaslre. Pe viitor Irisa le cl dreptul de interpelare.

www.dacoromanica.ro

RISPUNSURILE LA. MESAJUL TRONULUI DIN 5 DECEM. 1865

405

Primul ministru se margineste sa spuie c In


Statut e un articol expres prescris care zice c, in
intervalul sesiunilor, guvernul poate lua masurile
ce crede de urgenta, ramannd ca rezultatul lor
sa-1 supuie corpurilor legiuitoare cand se vor convoca. Toate masurile luate de guvern, precum dares,

concesiunii pentru banca, intocmirea concesiunii


drumului de fier dela Giurgiu la Bucuresti, toate
aceste, d-lor, n'am trebuinta a mai arath cat sunt de
urgente . . Cat pentru drumul de fier, acesta e Inceputul cel mai fericit. Dv. cunoasteti ea de mult
timp cautam s, facem un drum de fier i Inca n'am
reusit. Prin urmare, daca guvernul nu se grabia
sa dea concesiunea unei companii nici acum, nu
stiu pe and eram a fi amanati pentru infiintarea
drumurilor de fier.
Cu toate acestea, amendamentele lui Costa-Foru
ca i parerea minoritatii au fost respinse, votandu-se
proiectul de raspuns cu urmatoarele fraze banale
In ceea ce priveste drumul de fier :
.

Drumurile de fier concedate vor transport


repede i cu cheltueli neinsemnate productele noas-

tre pe pietele de exportatiune


Senatul se simte fericit de a constath ca concursul capitalelor straine este o dovada de confienta

ce M. V. ati stiut a inspir Europei. E datoria


noastr acum de a incuraja asemenea dispozitiuni
favorabile, prin intelepciunea faptelor noastre i de
a dovedi ca intelegem valoarea acestor idei de solidaritate si de intelegere mutuala, cari astazi leaga
cu atata eficacitate interesele tuturor natiunilor. A
deschide Romaniei aceasta cale noua pe care merg
inainte, cu atata emulatiune i cu atata succes,

www.dacoromanica.ro

406

CAP. X. - DIN DOMNIA LUI CUZA-VOD

Statele cele mai puternice ale lumii, va fi o glorie


pentru M. V., prea Inaltate Doamne ! Iar datoria
noastr va fi de a urrnh marilor exemple ce ati pus
dinaintea ochilor nostri ...
In Adunarea electivd, discutda rdspunsului la
mesajul tronului vine In sedinta din 3 ianuarie 1866.
Acolo, ca si In Senat, doi membri ai Adunrii :
Christian Tell si N. Pa' cleanu au infatisat, In co-

misiunea de raspuns, un contra-proiect intitulat


opima minoritatii.

Scarlat Voinescu raportorul, in darea de seama


catre Adunare asupra discutiilor urmate In comisiune, zice, vorbind de contra-proiectul minoritatii
in ceea ce priveste caile fierate :
Intruct priveste concesiile bncii de scompt
si circulatiune, a call fierate dela Bucuresti la Giurgiu

si a celorlalte cdi fierate si de comunicatiune, minoritatea este de prere c pentru cele doua, dintAi
guvernul a calcat art. 3 din modificarile indeplinatoare Statutului, iar pentru celelalte arata ca nu se
executa cu punctualitate concesionarii.
Majoritatea nici aceasta opiniune n'a putut-o
adopth, pentru motivul ca si prin aceasta ar trece
peste limitele competentei sale, acest drept fiind

odupa, Statut ... nurnai de competenta Corpului ponderator, . . . care a rezolvat toate aceste chestiuni

prin rspunsul su la discursul tronului, pe care


chiar alaltaieri l-a prezentat M. S. Domnitorului.
Minoritatea ziceh, In adevar : Maria Ta! Des
concesiunea drumurilor de fier dela Galati la ho-

tarul Austriei s'a facut Intr'un mod foarte avantajos pentru concesionari, totus nu vedem OM
acum un inceput de lucrari efective. Rugam dar

o
www.dacoromanica.ro

RSPUNSURILE LA MESAJUL TRONULUI DIN D DECEM. 1865

407

pe M. T. de a ordonh guvernului ca sa nu tolereze pe concesionari a elud, contractul prin laceperi de lucrari iluzorii. Nu mai putin M. T. sim.tim trebuinta i importara drumului de fier dela

Bucuresti la Giurgiu si a unei banei de scompt


de circulatie, care cat s aduca cu sine imediata
stabilire a unei banci fonciare. Aceste doua
prinderi, de un interes att de vital, se si daduse
In examinarea Adunrii inca din sesiunea trecuta.
Daca Adunarea n'a apueat sa se pronunte asupra
lor i s, le voteze, guvernul M. T. stie ca aceasta
a provenit din cauze independenl,e de vointa AduIn tot timpul, M. T., am fost gata a priml Cu
bucurie proiectele de asemenea natura, dupa cum
s'a aratat In privinta, aceasta i foasta Adunare

electiva, care a votat rezoul general al tuturor


cailor fierate din Romnia.
((Cu cta surprindere i IngrijIre pentra viitor,
prea Inattate Doamne, Adunarea a vzut retrgn-

du-se de catre guvern aceste proieete, dupa Inchiderea sesiunii, i dndu-se prin decrete att
concesiunea bncii ct i drumul de fier dela Bueuresti la Giurgiu. Dar printeaceast procedare
guvernul a nesocotit atribuiile Adun6rii si Senatului, a violat legea din 17 martie 1865' si art. 35
Legea pentru lucrari publive de once natur5, promidgat Cu decretad din
15 martie 1865, publicat In Mon. of. din 17 ale aceleia5i luni, p. 275, In cuprinderea
urmatoare :

Art. i. Lucrarile publice, de once natur5., vor fl Intreprinse prin mod de

concesiuni catre compani i capitali0i, a cror eapitale avansate li se vor restitu


prin anuitti de procente i amortisment.
Art. 2. Ministrul de lucrari publice, va dispune, In modul prevazut la art. 1,
din fondurile destinate In bugetele anuale pentru luerari publce.
Art. 3. Once concesiune de lucrar' publiee, previlzute la art. 1, se va acordh.
numai In virtutea unei legi.

www.dacoromanica.ro

408

CAP. X. DIN DOMNIA LUI CUZA-VODA.

din legea comptabilittii care prescrie anume eh'


pentru asemenea lucrri trebue o lege speciald f.
Dac dorinta noastrd de a vede lucrdrile acestea
incepute, egaleaz pe aceea a guvernului Mriei

Tale, daca suntem intotdeauna gata a intrh in


examinarea lor si a le acordh guvernului, nu suntem
mai putin gelosi, M. T., de a vedeh observAndu-se
prerogativele noastre, legile i constitutiunea

Intreprinderile acestea, M. T., sunt izbite de nuli-

tate si nu pot aveh niciun efect, dac nu se vor


supune mai intAiu deliberrii i votului puterilor
legiuitoare.

Desi in diferite articole din Statut si anexe se


repet formula constitutional cum c5, legile nu se
pot face valabile frd concursul celor trei puteri

marl ale Statului, zice d-1 C. Boerescu sprijinind


opinia rninorittii, Guvernul a gsit mijloc, sub
pretext de interpretare a constitutiunii, sa-si la asupr-si puterea de a confection legi MI% invoirea
noastra si a Senatului i lucru curios guvernul
invoac in favoarea sa art. 3 din anexul Statutului...
Legea a fost discutata l votatit de Ad. electiva' la 21 fevr. lar de Senat la
5 martle 1865. Pre$edinte al consiliului l ministru de interne $i lucrari publice flind
C. Bosianu.
Desbaterile, din Senat mat ales, sunt de oareeare interes psihologic.

Legea asupra comptabilitatii generale a Statului, mai Intaiu votatii de Ad.


generala la 9 martie I promulgatit prin decretul din 31 martie, publicat In Mon. of
din 14 aprilie 1861, a fost dupa aceea modificata $1 promulgata din nou sub regimul lovituril de Stat, cu decretul din 5 decemvrie 1861 (ajunul Intrunirii corpurilor
legiuitoare), publicat In Mon. of. din 15 ianuarle 1865, p. 45.
Art. pomenit g19.sue$te : Art. 35. Once lucrare public& de o mai mare importanta precum : cal flerate, canalizan i de 'lull, drumuri, canaluri l altele, fle a se
//face Cu cheltueala Statului, fle prin companii particulare, nu pot fi executate decat

In temelul unei legi speciale. Aceste legi trebue O. fie bazate pe o cercetare adaministrativiia.

Iatit (4i cup rinsul articolului 34, care privia chestiunile de aceea$ natura.:
Art. 34. Nicio ereare cu cheltueala Statului de drumuri, canaluri, poduri,
apereuri, ediflciuri publice I altele, nu se poate fan deck In temeiul sau al unei
alegi sau al unui credit deschis unui capitol special al bugetului. In asemenea caz
acererea celui dintaiu credit trebue s, Re neaparat Insotita de evaluarea cheltuelii
alntregi.

www.dacoromanica.ro

RSPUNSURILE LA MESAJUL TRONULUI DIN 5 DECEM. 1865

409

tocmai acel articol care repeta de cloud ori ea nici-

o lege nu se poate face far% prealabila noastra


votare.

Simple masuri urgente poate lu guvernul


fait, Adunare si fait Senat, legi Msg. niciodata

niel inteun caz nu poate face singur, art. 3 din


anexe o declara in termenii cei mai pozitivi...
Dupa art. 18 din Statut decretele ce pftna la
convocarea nouilor Adundri se vor da de Domn,
dup propunerea consiliului de ministri si a consiliului de Stat ascultat, vor aveh putere de legi,notez c noua Adunare la care face aluzie aceast,
dispozitiune, este Adunarea deschisa anul trecut
la 5 decemvrie Ash dar, d-lor, Statutul insus determin, lamurit si categoric intervalul in care guvernului i-a fost permis sa faca decrete-legi fara
concursul puterii legiuitoare.
D-1 C. Boerescu critica mai departe actele guver-

nului, modul cum a aplicat legea electorala s. a.,


fiind intrerupt din cand in cand, desl nu totdeaunq
In chip potrivit, fie de primul ministru N. Kretzulescu, fie de prezidentul Camerei ill. Costache.
Sosese la drumul de fier, zice d. C. Boerescu.
Guvernul a concedat aceast intreprindere co-

losal, care angajeaza atat de simtitor finantele


fra lege, printr'un simplu decret ! Se vede
c i facerea liniei fierate dela Bucuresti la Giurgiu

erh urgenta! . Se vede ca daca in luna august nu


s'ar fi si decretat, apoi rdmaneh negresit fara drum
de fier. . . .
Cuvintele adeschis, anul trecut la 5 decemorie este un lapsus linguae; In
adevAr oratorul Arai& s vorbeascA, nu de deschiderea AdunArii din 5 decemvrie
1865, dupEt cum ar iesi din vorbele sale rostlte In ziva de 3 ianuarie 1866, dar de
aceea a Adunaril elective care s'a lntrunit dupd lovitura de Stat, in ziva de 6 decenwrie 1864 (Mon. Of., 8 decemvr. 1864, p. 1305).
52

4385

www.dacoromanica.ro

t
410

CAP. X. DIN TIMPUL LOCOTENENTEI DOMNE$TI

Referindu-se la dispozitiile legii din 17 martie


1865 si a celei asupra comptabilitatii, d. C. Boerescu
intreabh : Uncle e cer etarea administrativd? unde
este legea care a precedat concesiunea? . . Exis,

tenta concesiei, care a fost pusa de guvern mai


presus de lege, va fi totdeauna preeard, 'Ana nu
ne va fi supusd noua pentru a o legitimd. . .
Urgent era a se cheltui 1 114 155 lei pentru
calea fieratd dela Bucuresti la Giurgiu1, fard sil. se
respecteze prerogativele Adunarii? . . ),
Discutia inceputa la 3 ianuarie 1866, se urmeaza
In sedintele din 4, 5, 8 si 10 ianuarie si nu se sfarseste
.

decat la 11 ianuarie, and se voteazd rdspunsul la


mesaj cu urmatoarele cuvinte privitoare la drumurile de fier2:
Inaltimea Voastra ati enumerat cu o legitima
mullumire, intreprinderile puse-pe cale de exeeutare.
Adunarea, impartasind multumirile Mariei Voastre,

Al adreseazd sincere felicitatiuni pentru Onergica


initiativa ce ati luat in aceast imprejurare. Adunarea n'a uitat ca drumul de fier dela Bucuresti la
Giurgiu a fost admis de toate sectiunile in sesiunea
.0convocat, extraordinar ; acum vine reindul ei a
mulfumi guvernului Illei riei Tale, cei a concedat
acest rezou Cu un pref mai sccizut deceit cel admis de secfiunile ei.
Tocmai o luna de zile dupa votarea acestui rdspuns, Principele A. I. Cuza este rasturnat din domnie.

In sedinta Senatului din 19 fevruarie 1866, se


' a v. p. 399.
Mon. of. din 27 lanuarie, p.

t
www.dacoromanica.ro

t
.IALBA GIURGIUVENILOR

411

infaliseaza raportul asupra unei cereri subscrise de


400 or'seni din Giurgiu, prin care se plang cd traseul drumului de fier proiectat desfigureaza orasul
si ea' debarcaderul, hotrit a se face pe insula Cioroiu in fata debarcaderului drumului de fier dela
R usciuc, va aved de urmare ca orasul Giurgiu sa-si
piardd toatd insemnatatea sa. Pentru aceste cuvinte
ordsenii cer :

Ca unja fieratd sa treaca pe marginea orasului peste digul canalului Dunrii dintre Ramadan
si oras.
Sa se destineze valea portului, depe marginea
canalului, pentru construirea magaziilor de depozit.
Cheul sa se facd in canalul Dunrii ce trece
printre insula Cioroiu si oras ; insfarsit,
SA se fac din orasul Giurgiu un port franc.<