ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MANAGEMENT

Referat la Managementul Serviciilor

Rolul serviciilor in dezvoltarea economico-sociala

Bucuresti
2014
CUPRINS

1.
2.
3.
4.
5.

Conceptul de servicii
Contributia serviciilor la cresterea economica
Rolul serviciilor in dezvoltarea economico-sociala
Serviciile sociale
Serviciile si calitatea vietii

Rolul servicilor in dezvoltarea economico-sociala

1. Conceptul de servicii
In prezent serviciile contribuie intr-o proportie insemnata la crearea locurilor de munca, in
numar sufficient pentru limitarea fenomenului economic numit somaj si la formarea venitului
national.
In acelasi timp, se poate afirma ca sectorul serviciilor nu cunoaste limite, daca ne referim la
noul process de liberalizare a schimburilor internationale, tranzactiile international cu servicii
detinand mai mult de 1/3 din comertul mondial.Tranzactiile cu servicii pe plan mondial au
cunoscut in ultimele decenii o dinamica mai accentuata decat cea a comertului cu bunuri
materiale.
Notiunea de serviciu are multiple intelesuri, insa cert este faptul ca toate acestea ii confera
acelasi sens, mai precis acela de serveste la si satisfice o necessitate. Atunci cand se
urmareste definirea serviciilor, se au in vedere caracteristicile acestora, elementele de
intangibilitate, relatiile dintre prestator si comparator, diferentele dintre bunuri si servicii, etc.
In marea lor majoritate, specialistii in domeniu definesc serviciile ca un sistem de utilitati in
care beneficiarul cumpara sau foloseste un produs si o anumita utilitate , care-I confera anumite
avantaje ori satisfactii neconcretizate, in majoritatea cazurilor, intr-un bun material, ci sunt
destinate satisfacerii unor nevoi personale sau sociale.
O definitie a serviciilor privind caracteristica cea mai importanta a acestora, mai prcis
intangibilitatea este cea elaborata de K.J. Blois care afirma caserviciul reprezinta orice activitate
care ofera beneficii fara a presupune in mod obligatoriu un schimb de bunuri tangibile.
2. Contributia serviciilor la cresterea economica
Mult timp serviciile au fost ignorate, considerate neproductive (A. Smith, D. Ricardo, S.
Mill, Say, Marx). Pentru acesti autori clasici realitatea serviciilor consta esential in servicii

personale si domestice. Pentru ei transportul, comertul, bancile erau intermediariutili in masura

in care facilitau deplasarea si achizitia marfurilor dar fara a fi considerate creatoare de valoare.
Activitatile pe care Clark si Fourastie le-au grupat in sectorul tertiar au fost considerate de
slaba productivitate pentru ca prin natura lor nu sunt susceptibile la mecanizare, la introducerea
progresului tehnic, la productia de serie. Serviciile ar constitui o frana a cresterii economice fiind
un factor inflationist deoarece cresterea salariilor si a profitului nu ar corespunde unei cresteri a
productivitatii.
Teoriile economice noi reconsidera rolul serviciilor in dezvoltarea economiei, revizuind
conceptia despre cresterea economica. Paul Heyne spune ca cresterea economica consta nu in
sporirea productiei de lucruri ci in productia de avere. Avere este tot ceea ce oamenii pretuiesc ca
valoare. Evident lucrurile materiale pot contribui la avere si sunt intr-un fel esentiale in
producerea de avere. Dar nu exista legatura obligatorie intre cresterea averii si o crestere de
volum, greutate sau cantitate a obiectelor materiale.
Cu privire la tipurile de servicii care contribuie cel mai bine la dezvoltare, poate fi realizat
o mprire a lor n servicii stagnante, servicii regresive i progresive.
-Serviciile stagnante sunt cele care se caracterizeaz printr-o cretere slab a productivitii
muncii sau prin ritmuri negative. Serviciile medicale, recreative sau hoteliere se nscriu n
aceast categorie.
-Serviciile regresive sau pubel atrag for de munc slab calificat i se caracterizeaz prin
scderea costurilor i a preurilor la respectivele activiti: exemplul cel mai concludent l
constituie serviciile de fast-food.
- Serviciile progresive sunt acelea la care, dei preurile au crescut, productivitatea muncii a
compensat acest lucru,serviciile informaionale intrnd n aceast categorie.
Raportul servicii-dezvoltare poate fi descompus n dou faze:
- n prima faz serviciile reprezint cel de-al treilea stadiu firesc de evoluie a economiei.
Originea acestui model se regsete n lucrrile autorilor Fisher-Clark-Fourastie care au fost baza
de plecare pentru curentele de gndire postindustriale
- n a doua faz teoria privind acest subiect s-a dezvoltat ca reacie la postindustrialism,
omogenitatea acestor teorii fiind ns mai sczut, interpretrile cauzelor i implicaiilor
expansiunii serviciilor, ca i metodologiile propuse fiind diverse.

In acest context functiile serviciilor se inscriu intre activitatile cele mai importante creatoare
de avutie materiala si spirituala. Ele sunt:
A)

de cercetare => dezvoltarea ei este consecinta si premisa a evolutiei tehnicii de productie.

Pana la inceputul sec 20 imbunatatirile noii tehnologii si schimburile in modul de productie

proveneau in cea mai mare parte din experientele acumulate de om asupra masinii pe care o
foloseste. Foarte rar ele erau rezultatul unei munci organizate si finantate printr-un departament
de cercetare. In jurul anilor 1920 se produce profesionalizarea cercetarii. Datorita complexitatii
crescande a noii tehnologii si nevoilor crescande de a planifica riguros dezvoltarea si realizarea
lor. Astfel activitatea de cercetare-dezvoltare participa la conceperea de produse si servicii noi,
adaptarea cerintelor pietei la cresterea calitatii acestora, la obtinerea lor intr-un timp mai scurt si
cu un consum mai redus de factori de productie.
B)

de educatie (invatamant) => este strans legata de activitatea de cercetare-dezvoltare, de

cresterea gradului de complexitate a economiei. Utilizarea noilor echipamente, aplicarea noilor

tehnologii nu este posibila fara calificarea superioara a personalului. Daca in societatea
preindustiala stiam sau aveam nevoie sa stim sa citim, azi intr-o societate informationala
majoritatea persoanelor trebuie sa stie sa lucreze cu calculatorul. In economia moderna cresterea
economica presupune investitii din ce in ce mai mari in capitalul uman.
C)

de aprovizionare cu materii prime si materiale necesare => alaturi de functia de cercetare si

educare demonstreaza ca serviciile sunt implicate in pregatirea productiei si chiar in derularea

procesului de productie propriu-zis. Este vorba de servicii de intretinere si stocaj atat a intrarilor
cat si a rezultatelor. Ele pot fi considerate parte integranta a sistemului de productie. Importanta
si costurile lor au crescut proportional cu cresterea complexitatii procesului de productie.
D)

de distributie => fara de care un produs nu poate fi accesibil consumatorilor. Aceasta functie

cuprinde ansamblul operatiilor tehnice si economice care au loc din momentul iesirii produselor
din procesul de productie pana cand ajung la utilizatorii finali. Este vorba de distributia fizica
(deplasarea produselor pe teritorii geografice din ce in ce mai vaste, la consumatori din ce in ce
mai numerosi, la distante din ce in ce mai mari) si operatii economice (stabilirea numarului de
verigi prin care trec marfurile de la producator la consumator, de alegerea furnizorilor, de

alegerea formelor de vanzare practice). Se adauga activitatea de promovare a vanzarilor si

activitatile financiare legate de decontarile contravalorii marfurilor livrate.
E)

utilizarea produselor => intretinerea, refacerea sau repararea si potentarea valorii de

intrebuintare a acestora. Cu cat un produs este mai avansat cu atat aceste activitati sunt mai
complexe si mai costisitoare. In plus prin prelungirea duratei de viata a bunurilor industriale sau
de consum se realizeaza importante economii de resurse materiale si umane.
F)

gestiunea si reciclarea deseurilor => este considerata una din cele mai importante functii.

Este pusa in evidenta de maturizarea revolutiei industriale si de dezvoltarea productiei de masa.

Deseuri au existat dintotdeauna. Ele sunt produse anexate oricarui tip de activitate sau productie
umana. Dar dezvoltarea si concentrarea productiei au determinat inevitabil acumularea si
concentrarea deseurilor. Astfel au aparut probleme legate de gestiunea deseurilor mai ales a
acelor deseuri a caror reciclare este foarte costisitoare sau a deseurilor care nu pot fi reintegrate
in circuitul natural.
Aceste functii ale serviciilor inglobeaza cu diferentieri in functie de naturaprodusului
pana la 80% din costurile totale ale acestora.Dar serviciile sunt extrem de eterogene si prezinta
anumite particularitati. Caurmare nu orice dezvoltare a sectorului tertiar contribuie in egala
masura laprogresul economic intern, la obtinerea unor avantaje egale de pe urma practicarii
comertului cu servicii. Din acest punct de vedere serviciile se impart in:
prestatii intensive in munca presupun un volum mare de muncamanuala, mediu sau
mai putin calificata
prestatii intensive in inteligenta necesita un personal relativ putin numeros dar cu calificare
inalta iar aportul lor este decisiv in cresterea economiei
Aceste functii ale serviciilor inglobeaza cu diferentieri in functie de natura produsului
pana la 80% din costurile totale ale acestora.

3. Rolul serviciilor in dezvoltarea economico-sociala

Rolul serviciilor in dezvoltarea economico-sociala se refera la contributia lor la cresterea
economica si la cresterea calitatii vietii.
Rolul serviciilor in dezvoltarea economico-sociala se refera,in principal,la contributia lor la
cresterea economica,dar si pe un plan mai larg,la aportul lor la cresterea calitatii vietii.
Dupa ce au fost mult timp ignorate,considerate neproductive,rolul serviciilor incepe sa fie tot
mai mult recunoscut,ele substituindu-se,din ce in ce mai mult,industriei in rolul de motor al
cresterii economice.

Trebuie amintit,asa cum precizeaza L. Reboud,ca realitatea serviciilor consta esential in

servicii personale si domestice. Chiar comertul,transporturile si bancile nu erau considerate decat
intermediari,utili,desigur,in masura in care faciliteaza deplasarea si achizitia marfurilor,dar fara
sa fie considerati creatori de valoare.

La fel,timp de decenii,activitatile pe care Colin Clark si Fourastie le-au regrupat in sectorul

tertiar,au fost considerate ca domenii de slaba productivitate,pentru ca prin natura lor sunt
nesusceptibile la mecanizare,la introducerea progresului tehnic,la realizarea productiei de seria,a
economiilor de scala etc.

S-a ajuns la intrebarea daca serviciile nu ar constitui o frana a cresterii economice,fiind un

factor inflationist,deoarece cresterea salariilor si profiturilor nu ar corespunde unei cresteri a
productivitatii.
Teorii economice mai noi reconsidera rolul serviciilor in dezvoltarea economica,in contextul
revizuirii si a conceptiilor despre cresterea economica. In gandirea lui Paul Heyne,de pilda:
cresterea economica consta,nu in sporirea productiei de lucruri,ci in producerea de avere. Si
avere este tot ceea ce oamenii pretuiesc ca valoare. Evident,lucrurile materiale pot contribui la
avere si sunt,intr-un fel,esentiale in producerea de avere. Dar nu exista legatura obligatorie intre
cresterea averii si o crestere de volum,greutate sau cantitate a obiectelor materiale.
Intermediarii, comertul si,in general,producatorii de informatii,creeaza,de asemenea,valoare.

Calea de a evita greselile in luarea unor decizii este de a obtine mai multe informatii,iar
informatiile sunt o marfa cu propriul cost de achizitie.

De asemenea,cucerirea pietelor mondiale este aproape imposibila fara realizarea unei retele
puternice de informatii economice privind caracteristicile si specificul pietelor vizate.
Dar ocupatiile informationale nu se reduc la cele de studiere a pietelor,respectiv de marketing,ele
cuprinzandu-i

,in

sens

larg

pe

toti

cei

care

lucreaza

cu

informatia

ca

programatori,profesori,contabili,manageri,agenti de bursa,de asigurari,juristi etc. si care sunt si ei

producatori de avere reala.

Mai mult,in conditiile in care progresul tehnic a condus la producerea de sisteme din ce in ce
mai complexe,creste nevoia de servicii care fac orice bun industrial sau de consum utilizabil. Ca
o consecinta,cresterea avutiei trebuie masurata avand in vedere performanta sistemelor. Mai
departe,deoarece performanta sistemelor tine de calitatea produselor si proceselor,devine clar ca
in economia serviciilor calitatea inseamna ceea ce a reprezentat productivitatea in economia
industriala.
In acest context,experienta tarilor dezvoltate releva importanta deosebita a serviciilor de
invatamant si cercetare in dezvoltarea economica. Astfel,progresul acestor tari se explica,printre
altele,si prin atentia remarcabila acordata acestor domenii in care sunt angajate milioane de
persoane si carora le sunt alocate bugete substantiale,provenind atat din sectorul privat,cat si din
cel public. Deosebit de sugestiv in acest sens apare,de exemplu,faptul ca,in prezent,in
universitatile din S.U.A. este cuprins un personal permanent mai numeros decat cel din
agricultura.
De altfel,activitatile de cercetare si de educatie (invatamant) se inscriu intre functiile cele
mai importante ale serviciilor in productia de bogatie materiala si spirituala. Dezvoltarea functiei
de cercetare este consecinta si premisa totodata a evolutiei tehnicilor de productie.
Astfel,pana la inceputul secolului XX,imbunatatirea noilor tehnologii si schimbarile in momentul
de productie proveneau in cea mai mare parte din experienta acumulata de om asupra masinii pe
care o folosea. Aceste schimbari sau imbunatatiri nu erau decat foarte rar rezultatul unei munci
organizate si finantate printr-un departament de cercetare.

Astfel,activitatile de cercetare-dezvoltare participa la conceperea de produse si servicii

noi,adaptate la cerintele pietei,la cresterea calitatii acestora si la obtinerea lor intr-un timp mai
scurt

si

cu

un

consum

mai

redus

de

factori

de

productie.

Strans legata de activitatea de cercetare-dezvoltare si de cresterea gradului de complexitate a

economiei se afla functia de educatie (invatamant).

Utilizarea noilor echipamente si aplicarea noilor tehnologii nu este posibila fara calificarea
superioara a personalului. Formarea inginerilor de sistem sau a fizicienilor reclama,evident,un
nivel de educatie superior celui al muncitorilor care lucrau la razboaiele de tesut de la inceputul
Revolutiei Industriale. La fel,daca in societatea preindustriala foarte putina lume stia sau avea
nevoie sa stie sa citeasca,astazi,in societatea informationala,majoritatea persoanalor trebuie sa
stie sa lucreze cu calculatorul. Astfel,in economia moderna,cresterea economica presupune
investitii din ce in ce mai mari in capitalul uman.

Dar serviciile sunt implicate nu numai in pregatirea productiei,prin functiile de cercetare si

educatie la care se adauga cele de aprovizionare cu materiile prime si materialele necesare,ci
chiar in derularea procesului de productie propriu-zis. Acestea din urma se refera in special la
serviciile de intretinere si stocaj atat al intrarilor cat si al iesirilor,al rezultatelor. Aceste activitati
pot fi considerate ca parte integranta a sistemului de productie,iar cresterea complexitatii
proceselor de productie a determinat o dezvoltare mai mult decat proportionala a acestor functii
si a costurilor pe care le implica.
4. Serviciile sociale
Serviciile sociale joaca un rol vital n societatea europeana, contribuind la cresterea
capacitatii individuale de participare n societate, garantnd respectarea drepturilor fundamentale
ale omului. Serviciile sociale sunt un important mecanism pentru politicile sociale actuale
europene focusate pe promovarea oportunitatilor pentru toti cetatenii europeni de a participa n
societate (Commission of The European Communities, 2008, p.11). n viziunea Comisiei
Europene, tematica serviciilor sociale este considerata o preocupare de interes general, prin

documentul Social services of general interest in the European Union constatndu-se faptul ca
serviciile socialese afla ntr-un proces permanent de expansiune ca raspuns la nevoile
nschimbare si la provocarile societale actuale (Comisia Europeana, 2006,p.20).
Majoritatea definitiilor oferite termenului de servicii sociale sunt date din perspectiva
legislativa si asistentiala. Serviciile sociale sunt definite din perspectiva legislativa ca ansamblul
de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau
de grup, n vederea depasirii unor situatii de dificultate, pentru prezervarea autonomiei si
protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale si promovarea in
cluziunii sociale. Serviciile sociale sunt asigurate de catre autoritatile administratiei publice
locale, precum si de persoane fizice sau persoane juridice publice ori private, n conditiile actelor
normative n vigoare din Romnia (OG 68/2003, p.1), sau din perspectiva asistentiala
catotalitatea serviciilor oferite de catre stat populatiei n mod gratuit sau la un tarif redus (Zamfir,
Vlasceanu, 1993).

5. Serviciile si calitatea vietii

Calitatea vietii este un concept complex care vizeaza atat latura materiala a vietii oamenilor
cat si pe cea spirituala, calitatea relatiilor umane precum si perceperea subiectiva a tuturor
acestor elemente de catre indivizi. Este greu de exprimat printr-un singur indicator sintetic, de
aceea se utilizeaza mai multi indicatori partiali. Se recomanda gruparea acestor indicatori in trei
categorii: economici, socio-demografici, ecologici. Dintre indicatorii economici cel mai
semnificativ este PNB/loc dar el reflecta mai ales latura cantitativa a bunastarii nationale. Cea
mai dificila este exprimarea aspectului psihologic, a elementelor subiective, a satisfacerii
intereselor personale. De aceea vom sublinia contributia serviciilor lacalitatea vietii luand
in considerare trei aspecte considerate relevante:
a. consumul de servicii
b. relatia serviciilor cu timpul liber
c. mediul inconjurator.

a.Consumul de servicii este un indicator important al calitatii vietii, existnd diferenieri

importante n privina coeficienilor bugetari ai serviciilor (care exprim ponderea cheltuielilor
pentru servicii n cheltuielile totale de consum ale populaiei) ntre diferite ri, precum i pe
categorii socio-profesionale, determinate de diferenele n ceea ce privete veniturile reale ale
populaiei.
b. Serviciile i timpul liber se refer la mrimea timpului liber i la modalitatea lui
deutilizare. Timpul liber este conceput n sens larg n opoziie cu timpul de munc. Loisir ul
este timpul destinat unui ansamblu de activiti crora indivizii li se dedica n mod liber, de bun
voie i cu plcere fie pentru a se odihni, fie pentru a se distra i a-i satisface nevoile estetice fie
pentru a-i mbogi informaia sau a-i completa n chip dezinteresat formaia,pentru a-i lrgi
i dezvolta participarea social voluntar sau capacitatea creatoare dup ce s-a eliberat de
obligaiile profesionale, sociale i familiare. Cile de mrire a timpului liber sunt reducerea
timpului de munc i diminuarea timpului afectat satisfacerii cerinelor existenei.
c. n sfrit, raporturile serviciilor cu mediul nconjurtor se concretizeaz att n
deteriorarea acestuia (prin diferite forme de poluare) ct i n protejarea lui prin mbuntiri
funciare, amenajri silvice, servicii de epurare, de salubritate i nu n ultimul rnd, prin educarea
ecologic a utilizatorilor productivi i finali. Referitor la deteriorarea mediului, dezvoltarea
serviciilor este conjugata cu creterea urbanizrii, dezvoltarea industrial, agricultura intensiv,
activitile casnice, poate provoca daune de toate tipurile cu implicaii deosebite asupra
echilibrului ecologic (de la poluarea apelor i atmosferei, la distrugerea pdurilor, animalelor,
solului, plantelor pn la poluarea sonor i murdrirea strzilor). Dintre serviciile cu efecte
negative avem: transportul, turismul, comerul.
n ceea ce privete protejarea mediului, serviciile contribuie la folosirea raional a
resurselor naturale (servicii geologice, cercetarea tiinific), la prevenirea i combaterea
deteriorrii mediului (servicii de mbuntiri funciare, amenajri silvice, hidrografice, servicii de
epurare a apelor, de salubritate), la procesul de educaie ecologic a oamenilor (educaie,
informare).

BIBLIOGRAFIE

* Zaharia Marian, Economia serviciilor, Editura Universitar, Bucureti, 2005

* Criveanu Ion Economia serviciilor, Editura Sitech, Craiova, 2009
*https://www.scribd.com/doc/54260890/Economia-Serviciilor-documentare-Studenti