Cultura arbustilor fructiferi

COACAZUL ( Ribes nigrum L., Ribes rubrum L)

Suprafata de coacaz cultivata in Romania este de 2300 ha din
care 1500 ha in cultura pura si 800 ha in cultura intercalata, cu o
productie de 3290 (t).
Zonele favorabile din punct de vedere al productivitatii sunt
dealurile din sudul tarii, nord estul Moldovei, centrul si estul
Transilvaniei (Arges, Maramures, Suceava, Prahova, Mures).
Productia, in proportie de 80%, merge la export.
Cerintele culturii
Solul trebuie sa aiba continutul mediu de humus, textura lutoargiloasa si ph 5,5-7,5.
Aria de raspindire este larga intrucat suporta iarna pana la
-320C.
Sortimentul cuprinde soiurile: Negre mari, Record, Joseni 17,
Tsema, Perla neagra, dar si soiuri de coacaz alb - Margaritar.
Fondul de germoplasma se pastreaza la ICPP Pitesti (114
soiuri coacaze de negru, 30 soiuri de coacaz alb si 3 specii de
Ribes).
Recoltarea se face manual sau prin vibrare, incepand cu
sfirsitul lunii iunie la soiurile timpurii si se prelungeste toata luna iulie
la soiurile cu coacere mijlocie si tarzie.
Inmultirea
Obtinerea materialului saditor se face in pepinere autorizate,
prin inmultire vegetativa si prin culturi de meristeme.
Plantarea
Distantele de plantare recomandate sunt de 0,8-1,2 m pe
rand si 2,5- 3 m intre randuri (3000-3300 plante/ha), fiind
recomandata plantarea a 2-3 soiuri in parcela, pentru o polenizare
completa. Forma de conducere a plantelor este tufa, care se
formeaza in 2-3 ani de la plantare. Este posibila conducerea plantelor
si cu trunchi de 20-40 cm, cu o coroana formata din 6-8 ramuri de
schelet, care se sustin pe spalier si sarma instalata la 40 cm de la
sol.
Productiile sunt de 5-8 t/ha la coacaz negru si duble la coacaz
rosu, iar durata unei plantatii atinge 12-14 ani.
Fertilizarea se face atat la plantare cat si dupa intrarea pe rod,
raportul N:P:K fiind de 2:1:3.

Rezultate bune dau ingrasaminte foliare, sub forma de solutie, in

concentratie de 0,6-1% Foliar 141, Cristalin 411. Irigarea se face
numai in anii secetosi.
Combaterea buruienilor se face prin prasile manuale si
mecanice sau prin aplicare de erbicide (Simarg 25 in doza de 40-60
ml la 10 l apa pentru 100 m2, Roundup 1,2%).
Bolile si daunatorii specifici ca antracnoza si fainarea se
combat cu fungicide (Fundazol 0,1% ,Topaz 0.25), iar Paduchele din
San Jose si sesia (sfredelitorul tulpinilor) prin stropiri cu Carbetox
0,5%, respectiv Decis 0,05%.
Momentul optim pentru tratamentele chimice impotriva bolilor si
daunatorilor la coacaz si agris sunt in functie de fenofaza, boala sau
daunator si produsele pesticide recomandate.
Se folosec produse precum Oleoecalux 1,5%, Polisulfura de bariu
pentru paduchele de San JOSE, acarieni, oua de afide.
La umflarea mugurilor acarienii se combat cu Polisulfura de bariu
1,0% sau zeama sulfocalcica 28-310 Be 20%.
Pentru combaterea antracnozei, fainarii frunzei, a sfredelitorului
tulpinilor se folosesc fungicide ca: Topsin M.70, Metoben 70 0,1%
Captadin iar acaricid Neuron 500 ec 0,1% + US 92%1.5%.
Se aplica si insecticide ca: Zolone 35 EC, Sintox, Nurelle D 0,075%,
Fastac EC 0,075%, Acetilic 50 0,2%.
Pastrarea si valorificarea fructelor
Dupa recoltat si sortat fructele se pot pastra inainte de
prelucrare, la temperatura de 00 C timp de o saptamana, iar la
perioade mai mari, fructele se congeleaza la -35 0 C, dupa care
temperatura de pastrare se mentine la -18 0 C.
Valorificarea se face sub forma de dulceata, jeleu, peltea,
suc,vin,compot, lichior.
Cercetarea referitoare la coacaz se realizeaza la ICPP Pitesti si la
SCPP Cluj.
Sortimentul la coacaz
A.COACAZ NEGRU; Blakdown, Bogatir, CotswoCrooss,
Joseni17Tenah, Tinker, Tsema .
B.COACAZ ROSU; Abundent, Houghton Castle, Red Lake
C.COACAZ ALB (auriu); Margaritar
AGRISUL (Ribes grossularia L, Ribes uva-crispa L.)
Zonele de productie cele mai propice sunt Cluj, Mures, Baia
Mare, Salaj. Agrisul prefera zone mai racoroase cu temperaturi medii

anuale de 8-8,5 0 C, cu precipitatii de 700 mm anual si pe soluri cu

textura mijlocie cu reactie acida sau slab acida, Ph 4,8-5,2. Iarna
rezista la-320 C. Este destul de intalnit in flora spontana atat in
Europa cat si in Asia si America de Nord si Centrala. La noi este
cunoscut indeosebi in ferme de productie sau statiuni de cercetare.
Sortimentul este format din soiuri straine adaptate conditiilor din tara
noastra cum sunt Careless, White Smith, Mauress precum si din
soiuri create la noi cum ar fi Rezistent de Cluj, Zenit si Somes.Toate
soiurile de agris sunt autofertile.
Fondul de germoplasma cuprinde 14 soiuri create la Cluj si 30
de soiuri si selectii create la ICPP Pitesti.
Recoltarea se face in iunie, la o singura interventie, atunci cand
pulpa se inmoaie. Agrisul se multiplica prin butasi verzi iar altoirea se
face cand se doreste obtinerea de arbusti cu trunchi de 25-50 cm. Ca
portaltoi se foloseste specia de Ribes aureum.
Plantatiile de agris se amplaseaza pe terenuri cu expozitie sudica,
plantarea efectuandu-se toamna sau primavara, in gropi de 20-30 cm
dispuse la distanta de 1-1,2 m pe rand si 2,5-3 m intre randuri .Tufele
se dezvolta in 3-4 ani, iar taierile de fructificare constau in eliminarea
tulpinilor imbatranite, productiile fiind de 4-6 kg/tufa, respectiv 12-15
t/ha.
Se foloseste gunoiul de grajd - 30 t/ha dar si 40 -80 kg/ha N ,
50-80 kg/ha P2O5 si 80-120 kg/ha K2O.
Se utilizeaza erbicide ca Simazin (2-5 kg/ha si Roundup 1,5
l/ha).
Bolile si daunatori sunt mai putini decit la alte culturi iar
tratamentele se fac cu substante care sunt avizate de comunitatea
europeana.
Valoarea alimentara este mare continand vitamina C 34 mg %,
zahar total -10%, potasiu, calciu, magneziu, substante pectice.
ZMEURUL(Rubus idaeus L.)
Suprafata cultivata este de 800 ha, iar productia este de 1000 t,
zonele de cultura cele mai favorabile fiind cele de campie si colinare,
cu temperaturi medii anuale de 8-100 C si precipitatii peste 700 mm.
(Arges, Prahova, Mures Cluj pe soluri cu textura mijlocie si Ph 5-6,5).
Este larg raspandit in Europa, SUA, Rusia.
Sortimentul cuprinde o serie de soiuri straine (Cayuga,
Englezesc A1 s.a) dar si creatii originale autohtone cum ar fi Citria si
Ruvi. Fondul de germoplasma este studiat la ICPP Pitesti - 67 de
soiuri, Falticeni 52 de soiuri, Cluj 57 de soiuri.

Recoltarea se face in periada a 3 iunie- 2 iulie si datorita

coacerii esalonate a fructelor (drupe) se face in reprize, manual si in
ambalaje mici casolete de 300-500g.
Inmultirea se face prin drajoni si prin culturi de meristeme in
vitro. Drajonii se planteaza la distante de 0,5-0,7 m pe rand si 1,5-2,5
m intre randuri. Structura se conduce ca gard fructifer si in benzi si
necesita montarea de spalier cu doua sarme. L asoiurile cu crestere
erecta si talie redusa, tulpinile pot fi conduse si fara sistem de
sustinere.Taierile de fructificare constau in rarirea drajonilor in
momentul inceperii parguirii primelor fructe dar si in scurtarea
tulpinilor fructifere la 80-120 cm, odata cu indepartarea celor doi ani
in care au rodit (10-15 tulpini/ml)
Zmeurul intra pe rod in anul al doilea dupa plantare si se obtin
cca. 5-8 t/ha.
Fertilizarea este necesara dupa intrarea pe rod si se face cu
gunoi de grajd 50 t/ha, 200 kg/ha azotat, 400 kg/ha superfosfat si 300
kg sare potasica.
Irigarea se face in zonele cu precipitatii reduse, in numar de 3-4
udari cu 300-400 mc apa la o udare.
Bolile si daunatorii cei mai importanti sunt: virusuri (patarea
inelara a frunzelor), bacterioze (cancerul bacterian), ciuperci (Botrytis
cinerea) si molia zmeurului. Combaterea se face prin tratamente de
iarna (in repaus) si in perioada de vegetatie, cu insectofungicide, la
avertizare, conform buletinelor emise de specialistii statiunilor de
cercetare pomicole zonale.
Datorita perisabilitatii fructelor acestea se congeleaza si se
pastreaza la -180 C, dupa care se prelucreaza sub forma de sucuri,
dulceturi, gemuri, zmeurata.
Sortimentul la zmeur cuprinde soiurile: Citria, Cayuga,
Newburg, Rubin bulgaresc, Ruvi, September, The Latham, Malling
Exploit.
MURUL (Rubus sp.)
La mur, zonele mari producatoare sunt aceleasi ca la specia
zmeur, fondul de germopasma existent la noi in tara cuprinzind 35 de
soiuri autofertile la ICPP PITESTI
Soiurile de mur au in totalitate provenienta Americana. Soiurile
fara ghimpi au avut cele mai bune rezultate la noi in tara, si de aceea
sunt recomandate si la inmultire: Thornfree, Smoothstem, Evergreen,
Hull Thornless,Logan-berry, Black Satin. Dintre soiurile cu ghimpi

recomandate sunt: Darrow, Wilson Early si Comanchee. Soiurile de

mur sunt autofertile, iar materialul saditor se produce prin culturi de
tesuturi.
La infiintarea plantatiilor de mur cu soiuri care au crestere
erecta, sistemul de conducere este tufa, iar distantele de plantare
intre randuri sunt de 1,5-3,5 m intre randuri, iar pe rand 1,0-1,5 m. La
conducerea tulpinilor pe spalier distantele sunt de 2,5-3,5 m intre
randuri si 1,0-1,2 m intre plante pe rand.
Taierile de fructificare la murul fara ghimpi constau in ciupirea
lastarilor la 80-100 cm si scurtarea cresterilor laterale de pe tulpini la
20-40 cm (sa ramana 5-6 ramuri fructifere).
Fertilizarea este aceeasi ca la specia smeur.
Bolile si daunatorii care produc pagube sunt: rugina, putregaiul
cenusiu al fructelor si molia. Bolile produse de ciuperci se combat
prin 2-3 tratamente cu fungicide pe baza de cupru (zeama bordeleza
0,75%, Turdacupral 0,5%) sau produse de contactcat si sistemice ca:
Nurelle D 0,07%, Ecalux 0,075%, Fastac 0,04%.
AFINUL (Vaccinium corymbosum L.)
Afinul se cultiva pe soluri acide (ph 4,2- 5,8), drenate, iar
corectarea ph-ului se face prin folosirea turbei acide sau sulfatului de
amoniu. Afinul de cultura reuseste in regiuni cu temperatura medie
anuala intre 7,80C 9,90 C si unde iarna temperaturile nu coboara
sub 20-250C.
Soiurile sunt autofertile si acestea alterneaza soiuri americane
Weymouth, Blueray Dixi si soiuri din Romania cum ar fi Azur, Safir si
Augusta.
Recoltarea fructelor se face manual sau mecanizat (vibrare la
coacerea a 80% din bacele ciorchinelor in perioada sfirsitul lunii iunie
inceputul lunii august.
Inmultirea plantelor se face prin butasi, marcotaj, despartirea
tufei.
Distantele de plantare se aleg in functie de tipul plantatiei: in
incinta gradinilor de langa casa: 1,5-2,5 m intre randuri si 0,7-1,4 m
pe rand; in cultura pe suprafete mari: 3-4 m intre randuri si 1,2 m pe
rand. Tufele se conduc cu 10-12 tulpini.
Taierile de fructificare constau in indepartarea tulpinilor
imbatranite (peste 4-5 ani).
Fertilizarea
se face anual in plantatiile pe rod, unde se aplica 15-20 t gunoi si
ingrasaminte chimice: N,P,K, in raport 1:2:1.

Cele mai raspandite boli sunt arsura (Phomopsis sp.) si

cancerul ramurilor (Fusicocum s.p) care se combat prin masuri
masuri preventive (soiuri rezistente, efectuarea lucrarilor de
intretinere, inlaturarea si arderea tulpinilor uscate) si curative (stropiri
cu fungicide).
Fructele au o valoare alimentara ridicata si se pot pastra pentru
consum in stare proaspata prin racire la -80C.