Sunteți pe pagina 1din 5

Anxietatea prenatala materna este legata de dereglarea axei HPA i

simptome depresive auto raportate la adolescenti un studiu prospectiv pe


originile fetale de stare depresiv
Simptomatologia depresiva poate modifica functia axei hipotalamo-hipofizo-adrenocortex
(HPA). Unii autori subliniaz rolul pe care stresul devreme in viata (EarlyLifeStress) il poate
juca n fiziopatologia simptomelor depresive. Cu toate acestea, implicarea HPA n legarea ELS
prenatal cu simptome depresive nu a fost testat intr-un studiu prospectiv, longitudinal care sa se
extinde pn dup pubertate la om.
Prin urmare, am examinat dac anxietatea matern prenatal este asociat cu tulburri de
regulare a axei HPA i dac dereglrile HPA mediaz asocierea dintre anxietatea matern
prenatal i simptome depresive la adolesceni post-pubertate. Ca parte a unui studiu prospectivlongitudinal, am investigat anxietatea matern la 12-22, 23-32, si 32-40 sptmni de sarcin
(WP), cu Anxiety Inventory de stat Trait (STAI). La vrsta de 14-15 de ani, funcia (n58) HPA
a fost msurata prin crearea unui profil de cortizol prin testarea salivei pe zi. Simptomele
depresive au fost masurate cu Inventarul simptomelor depresive la copii(CDI).
Rezultatele analizelor de regresie au aratat ca expunerea prenatala la anxietatea materne la 1222 saptamani au fost la ambele sexe asociate cu un mare, turtit nivel de cortizol pe zi
(P0.0463), care, la adolescentii de sex feminin numai, a fost asociat cu simptome depresive
(P0 0.0077). Toate efectele au rmas dup controlul pentru fumatului matern, greutatea la
natere, optimalitate obstetrica, anxietatea materna postnatal i pubertate . Studiul nostru
prospectiv demonstreaza, pentru prima dat, implicarea axei HPA n legtura dintre anxietatea
materna prenatala / Early Life Stress prenatal i simptome depresive pentru adolescenti postpubertate de sex feminin.
Introducere:

Simptomele depresive printre cele mai comune simptome psihiatrice si au o prevalenta

de 5 - 20%
Dupa pubertate perioada de maturizare devine un factor potential de stres i riscul de
dezvoltare a depresiei creste in randul fetelor de 1,5 - 3 ori mai mult decat la baieti.

Expunerea timpurie la mediul negativ n timpul perioadelor critice prenatale i / sau la


inceputul perioadei de viata postnatal (de exemplu, restricie de nutrieni sau anxietate
matern ar putea predispune individul la boli somatice i psihice. Acest lucru este valabil
n special pentru tulburarile legate de stres, cum ar fi depresia n care dereglarea axei

HPA joac un rol fiziopatologic.


Stres devreme in via (ELS), la momente n care procesele critice de dezvoltare au loc n
pri ale sistemului nervos sau circuitele neuronale implicate n funcionarea HPA(mai
trziu) , pot induce modificari epigenetice care programeaz axa HPA. Acest lucru duce,
eventual, la unele persoane, la modele distincte i stabile de dysregulations care sunt

asociate cu procesarea emotional modificat i receptivitate ridicat la stres.


La oameni efectul ELS(stres devreme in viaa) a fost testat prin studii epidemiologice,

retrospective, prospective, clinice si cvasi-experimentale.


Studiile din ultimii 35 de ani au artat c tulburarea depresiv major se caracterizeaz

printr-o hiperactivitate a axei HPA indus de alterarea la diferite niveluri ale HPA.
CRH- hormonul de eliberare a corticotropinei probabil a potenat prin aciunea
vasopresina arginin, precum i un feedback negativ redus ,au fost propuse ca factori
principali n patogeneza tulburarii depresive majore care contribuie la cota crescuta de

cortizol n tulburarea depresiv major.


Secretia de cortizol, raspunsul activarii axei HPA, are un interval optim destul de stabil la
un individ.
o Crete semnificativ la trezire, 30-40 minute,urmat de un model de scadere pana
seara unde urmeaz o perioad de repaus urmata de o crestere la urmatoarea
trezire
o Modificari are reglari ritmului diurn sunt tot mai studiate in depresie si tulb legate
de stres unde axa HPA este implicata.
o O aplatizare a profilului diurn este un indicator al stresului cronic
o Aplatizarea profilului diurn apare i la pacienii aduli cu tulburri post-traumatice

de stres, depresie atipic, sau sindromul de oboseal cronic i la copii neglijai


niveluri mai ridicate de stres, ele arat un mai mare nivel de cortizol i cortizon dup-

amiaz / sear, dei nivelurile de diminea sunt ceva mai mici.


Markeri de vulnerabilitate identificarea timpurie a persoanelor vulnerabile si sa

elaboreze programe de interventie timpurile pt a intarzia sau preveni bolile .


Ipotezee studiului:

o (1) expunerea prenatala la anxietate materne este, la adolesceni post-pubertate,


asociat cu tulburri n modelul diurn al secreia de cortizol;
Confirmat la baieti si fete
o (2) tulburri ale modelului de secreia de cortizol diurn mediaz asocierea
dintre expunerea la anxietate materne antenatal si simptome depresive auto-au

raportat la adolescenii post-pubertate.


Confirmata doar la fete
gen sau factori de confuzie au fost controlati

Materiale si metode
Participani:

86 femei cu primul nascut, majoritatea casatorite si educate si nici una nu avea probleme

psihiatrice
S-au nascut copiii la 36-41 sapt
Evaluati la 36 - 38 sapt, la 1 ,10 si 28 sapt dupa nastere, si la 8-9 ani.
La 14-15 ani 79% au raspuns

Scale de masura a anxeitatii mamei si a depresiei la adolescenti:

Pt mame s-a folosit STAI


Adolescentii au completat CDI (sentimente , ganduri si comportamente in ultimele 2
sapt)

Colectarea salivei:

la trezite, la aproximativ 4 ore dupa(pranz) si la 12 ore (seara)


intr-o zi din weekend

Analiza statistica:

prima ipotez, pe relatie dintre ELS si dereglarea axei HPA folosind masuratori repetate

de regresie.
A doua ipoteza, rolul de mediere a axei HPA intre ELS si depresia in adolescenta a fost
testata printr-o analiz de mediere in 3 etape:
o (1) anxietate materne prenatala asupra funciei axei HPA (adic, profilul cortizol
de zi);
o (2) anxietate matern prenatal asupra starii depresive la adolescent; i (3) Funcia
HPA pe stare depresiv a adolescentului atunci cand exista anxietate prenatal.

Rezultate

Anxietatea mamei la 12-22 sapt de sarcin a fost asociat cu un profil de cortizol


diurn (cortizol mai ridicat seara decat dimineata).

Anxietatea materna la 23-31 si 32 40 saptamani nu a avut nici un efect asupra

profilului de cortizol diurn


Doar la descendentii de gen feminin profilul turtit a mediat relaia dintre anxietatea

mamei la 12-22 sapt i simptome depresive n adolescen


Concluzii
o Necesit o replicare la esantioane mai mari dar s-au obtinut rezultate importante:
o I.Rezultatele sunt in concordanta cu ipoteza programarii fetale
o II.Unele studii au descoperit ca ELS postnatal timpuriu este asociat cu un profil
de cortizol plat sczut
o III. cel puin la descendenii de sex feminin din femeile gravide extrem de
anxioase , un profil diurn mare i turtit de secreie cortizol poate fi vzut ca o
msur "predisease" sau ca un marker de vulnerabilitate.
o IV. o interpretare plauzibil este c anxietate matern induce schimbari legate de
gen n HPA n perioadele de gestaie critice, care devin clare n post-pubertate,
cnd HPA a ajuns la maturizarea deplina - este, de asemenea plauzibil faptul c
doar n perioada pubertii femei devin mai vulnerabile la simptome depresive din
cauza diferenelor de gen cruciale n hormoni gonadali
o V.rezultatele nu puteau fi explicate de maltratare.
Anxietatea matern n 12-22 sapt, precum i n timpul sarcinii tarziu (2331 i 32-40 sapt) a fost asociate cu somn i micri fetale a modelelor
observate la 36-38 de sptmni i n plus, la 8/9 ani 15% din anxietate,
msurate cu un raport copil - scal astandardizate nxietate, au fost

explicate de anxietatea matern prenatal la 12-22 sapt.


HPA fi vzut ca simptome de co-morbide sau un precursor de simptome

depresive ulterioare .
o VI. exist diferite perioade n timpul crora ftul este susceptibil de programare.
Efectele anxietati materne au impact in sapt 12-22
expunerii ELS poate depinde de calendarul de procese de dezvoltare
critice in circuite neuronale care stau la baza si alte sistem biologic

implicate.
Ex:diferite perioade critice pt ADHD

Limite:
o Eantion mic
o nu s-a masurat stresul adolescenilor concomitent cu evaluarea cortizolului

o nu s-au masurat alte sisteme biologice legate de axa HPA, ex: sistemul imun. E
prematur sa se spun ca HPA este singurul sistem implicat in legarea ELS si simpt

depresive la adolescenti
o nu s-a verificat din punct de vedere genetic
In plus:
o Desing prospectiv
o Chestionare bine validate
o Esantionul a acoperit anxietatea la mama si simt depresive la adolescenti
o Analiz de mediere solid si s-au exclus factorii de confuzie, ingrijire
Fara indoiala ELS are efecte asupra sanatatii si bolii pe termen lung
Interventii terapeutice pt a opri sau incetini efectul ELS asupra sanatatii