Sunteți pe pagina 1din 10

NURSING IN GERIATRIE

EVALUAREA FUNCTIONALA A VRSTNICULUI:


n zilele noastre a crescut media sperantei de viata fata de trecut. Desi 40 % din oamenii cu
vrsta peste 65 de ani pot solicita ocazional sa fie gazduiti ntr-un centru de asistenta, numai
5% dintre varstnici solicita asistenta specializata pe termen lung; restul si pot mentine
autonomia.
Totusi, aproape 80% dintre vrstnici au cel putin o afectiune cronica de obicei artrita,
afectiuni cardiace sau respiratorii, hipertensiune, auz si vedere deficitare.
Aceste probleme de obicei apar simultan restrngnd capacitatea pacientului si a familiei
sale de a functiona normal.
Cnd este acordata asistenta unui pacient vrstnic de obicei se vor implementa proceduri
similare cu cele folosite pentru orice alt pacient adult. Totusi, trebuie tinut seama de
modificarile psihosociale,fiziologice si biologice care apar n mod normal odata cu
naintarea n vrsta.
Deoarece schimbarile de functionare a organismului asociate mbatrnirii pot afecta
actiunile medicatiei va trebui sa fie nteles modul cum influenteaza anumite medicamente
pacientii vrstnici.
Scopul ngrijirii trebuie sa fie mbunatatirea tolerantei la medicatia administrata si evitarea
pe ct posibil a reactiilor adverse si a interactiunilor.
Un pacient vrstnic va trebui, de asemenea, sa fie ajutat sa faca fata unor anumite probleme
cum ar fi caderile sau incontinenta urinara si fecala.
Evaluarea functionala :
este folosita pentru a evidentia nivelul starii de bine al persoanei ct si capacitatea, ca adult
vrstnic, de a-si purta n mod autonom de grija;
va ajuta la identificarea nevoile personale si a punctelor slabe n ngrijirea personala, va
furniza baza de la care se va porni ntocmirea planului de ngrijire a carui scop sa fie
cresterea gradului de autonomie a vrstnicului, va oferi un feed-back n privinta
tratamentului si reabilitarii;
evaluarea se va folosi pentru a identifica si suplini nevoile vrstnicului cu serviciile potrivite
cum ar fi asigurarea menajului, ngrijirea la domiciliu, ngrijirea zilnica care sa ajute
pacientul sa-si mentina autonomia.
Sunt disponibile numeroase metode de ntocmire a unei o evaluari metodice functionale
Metode de evaluare functionala a vrstnicului :
Indexul Katz: evalueaza abilitatile de a realiza 6 activitati zilnice de ngrijire personala:
o mbaiere,
o mbracare,
o asigurarea igienei,
o transferul,
o controlul sfincterelor,
o hranirea.
Scala Lawton :evalueaza capacitatea de a realiza activitatile de ngrijire personala mai
complexe:
o capacitatea de a folosi telefonul, de a gati, de a face cumparaturi, de a spala rufe, de a
gestiona resursele financiare, de a-si administra medicatia si de a-si pregati masa.
o activitatile sunt cotate pe o scala de la 1 la 3 ncepnd cu autonomia (capacitate
totala de a realiza activitatile), continund cu a avea nevoie de un oarecare sprijin si
sfrsind cu ncapacitatea totala

Scala si indexul Barthel : evalueaza urmatoarele 10 functii n autongrijire, fiecare item


fiind notat conform cu gradul de asistenta necesara, dupa un timp, rezultatele aratand o
mbunatatire sau un declin:
o hranirea,
o mutarea din caruciorul cu rotile n pat si invers,
o efectuarea igienei personale,
o deplasarea pna la si de la toaleta,
o mbaierea,
o deplasarea pe suprafete drepte, fara denivelari,
o mpingerea cadrului cu rotile,
o urcarea si coborrea scarilor,
o mbracare/dezbracare,
o mentinerea continentei intestinale si vezicale.
Scala de Resurse Sociale OARS (Cercetari si servicii pt vrstnicii din America) este un
instrument de evaluare dezvoltat la Universiatea Duke n 1978. Este o metoda multidimensionala si
evalueaza nivelul functionarii n urmatoarele 5 domenii:
o resurse sociale,
o resurse economice,
o sanatatea fizica,
o sanatatea psihica
o activitati ale traiului de zi
Fiecare domeniu e marcat pe o scala de la 1 la 6. La sfrsitul evaluarii este
determinat un scor cumulativ privind deficientele. Cu ct scorul este mai mic, cu att mai
mare este nivelul deficientei.
Consideratii speciale :
evaluarea functionala a vrstnicului trebuie facuta ct mai repede din momentul internarii
sale
ntreaga evaluare va fi revizuita si actualizata de fiecare data cnd o modificare importanta
apare n starea fizica si mentala a pacientului
daca pacientul nu poate raspunde, se vor obtine raspunsurile de la cei care-i acorda ngrijire
TRATAMENTUL N NGRIJIREA GERIATRICA
Controlul incontinentei :
la pacientii vrstnici incontinenta este de obicei urmarea pierderii sau deficientei sfincterului
urinar sau anal
incontinenta poate fi temporara sau permanenta
aproape 10 milioane de adulti se confrunta cu o forma de incontinenta urinara;
incontinenta poate fi cauzata de:
o confuzie,
o deshidratare,
o reducerea mobilitatii.
este, de asemenea, un simptom al unor diverse tulburari, cum ar fi:
o hiperplasia prostatica,
o calculi urinari,
o cancer al vezicii urinare,
o infectii ale tractului urinar,
o AVC,

o neuropatie diabetica,
o scleroza multipla,
o cancerul de prostata,
o leziuni la nivelul coloanei vertebrale,
o afectarea sfincerului uretral n urma prostatectomiei.
anumite medicamente pot declansa incontinenta urinara:
o diureticele,
o halucinogenele,
o sedativele,
o antihipertensivele.
incontinenta urinara poate fi acuta sau cronica.
o acuta - e rezultatul tulburarilor care sunt potential remediabile:
delirul,
deshidratarea,
retentia urinara,
reducerea mobilitatii,
infectii sau inflamatii,
reactii adverse ale unor medicamente.
o cronica - apare sub 4 forme distincte:
stresul - scurgerile au loc n urma unei sfortari fizice bruste (un stranut, tusea,
sau o miscare brusca)
retentia urinara - duce la scurgeri pentru ca vezica dilatata nu se poate
contracta suficient pentru a controla scurgerile de urina
nevoie imperioasa- pacientul nu-si poate controla impulsul de a urina.
incontinenta functionala totala - scurgerile de urina apar n ciuda faptului ca
vezica si uretra functioneaza normal.
incontinenta fecala, scaparea involuntara a materiilor fecale, poate aparea gradual (ca n
cazul dementei) sau brusc (leziunile coloanei vertebrale); poate deteriora serios starea de
bine fizic si psihologic. Factorii favorizanti sunt:
o dieta neadecvata,
o stare anala dureroasa netratata.
o administrarea laxativelor pe termen lung
o deficiente neurologice,
o interventii chirurgicale la nivel pelvin, prostatic sau rectal,
Tratarea incontinentei urinare :
Pacientul incontinent se simte de obicei frustrat, jenat, si lipsit de speranta. Din fericire,
problema sa poate fi de obicei solutionata prin reantrenarea vezicii un program care are ca scop
stabilirea unui obicei de mictionare regulata. Pentru implementarea acestui program trebuie facuti
mai multi pasi:
evaluarea obiceiurilor de eliminare existente.
stabilirea unui orar pentru urinare - pacientul va fi ncurajat sa mictioneze regulat, de
exemplu la fiecare 2 ore; daca se poate controla aceste 2 ore, se va creste intervalul cu cte
30 min n fiecare zi pna cnd atinge intervalul de la 3,5 la 4 ore ntre urinari.
pacientul va fi nvatat sa practice tehnici de relaxare cum ar fi respiratia adnca, care ajuta la
diminuarea nevoii resimtite
se va aseza patul pacientului lnga baie sau toaleta portabila.
se va lasa o lumina aprinsa noaptea.

daca pacientul necesita sprijin pentru a se da jos din pat sau din scaunul cu rotile,se va
raspunde prompt apelului sau pentru a-l ajuta
se va instrui pacientul n privinta masurilor de preventie a infectiilor tractului urinar, cum ar
fi ingerarea adecvata de lichide (cel putin 2 l/zi daca nu este contraindicata), sa poarte
lenjerie intima de bumbac, sa se spele cu sapunuri care nu irita
se va ncuraja pacientul sa urineze golind complet vezica, (mai ales la ora de culcare)
pacientul va fi instruit sa ia diureticele prescrise cnd se trezeste dimineata
va fi sfatuit sa limiteze consumul de somnifere, sedativele, si alcoolul, deoarece acestea
diminueaza nevoia de a urina si pot amplifica incontinenta mai ales n timpul noptii
daca pacientul este supraponderal, va fi ncurajat sa slabeasca
va fi nvatat sa efectueze exercitii pentru ntarirea musculaturii pelvine (exercitii Kegel) :
o se va explica unde se afla muschii pelvici inferiori.
o pacientii vor fi instruiti sa-si contracte muschii din jurul anusului, ca si cnd s-ar
abtine de la defecare si sa-si contracte muschii pelvici inferiori pentru a opri jetul de
urina chiar n timp ce urineaza si apoi sa relaxeze musculatura din acea zona pentru
ca jetul urinar sa revina.
o se va sugera sa nceapa prin contractarea muschilor pelvini inferiori timp de 5
secunde, apoi relaxarea lor alte 5 secunde si dupa aceea repetarea procedurii de cte
ori este nevoie;
o caracteristic acestei proceduri este ca pacientul sa nceapa cu 10 contractii dimineata
si 10 seara, apoi sa creasca treptat timpul contractiei si al relaxarii
o se va sfatui pacientul sa nu se foloseasca de muschii abdominali, ai membrelor
inferioare sau de fesieri;
o trebuie descurajata ncrucisarea picioarelor sau tinerea respiratiei pe parcursul
acestor exercitii
va fi instruit sa introduca mai multe fibre n dieta sa pentru a scadea posibilitatea aparitiei
constipatiei si incontinentei
pacientul va fi reasigurat ca aparitia peridica a episoadelor de incontinenta nu nseamna ca
programul nu da rezultate si ca eforturile trebuie ncetate
va fi ncurajat sa adopte o atitudine caracterizata de perseverenta, toleranta si pozitivism
interventie chirurgicala corectiva:
o rezectia transuretrala a prostatei la barbati
o injectii cu colagen la nivel uretral att la barbati ct si la femei,
o refacerea peretelui anterior vaginal
o sprijinirea retropelvica a vezicii urinare la femei.
Incontinenta fecala :
pacientul va fi rugat sa identifice cnd anume apare incontinenta (de exemplu sa specifice
daca apare pe parcursul noptii sau daca este diareica)
se vor culege date legate de istoricul gastrointestinal, neurologic si psihologic al pacientului
se va proteja patul
n cazul pacientilor fara probleme neurologice se va asigura un program de controlare
constienta a sfincterului anal
se va sfatui pacientul sa urmeze o dieta bogata n fibre care sa includa multe vegetale crude,
cu frunze, cum ar fi morcovii si laptucile, fructe cu coaja (mere), si cereale integrale (cum ar
fi gru, pine de secara si cereale)si sa aibe un consum adecvat de lichide
vor fi instruiti sa renunte treptat la consumul de laxative (folosirea abuziva a laxativelor
pentru a stimula activitatea motorie n intestin poate avea efectul advers ducnd fie la

constipatie fie la incontinenta dupa un timp). Se va ncuraja, n schimb,folosirea laxativelor


naturale cum ar fi prunele si sucul de prune.
se va pastra o igiena corespunzatoare pentru a creste gradul de confort al pacientului si
pentru a preveni leziuni si infectii ale pielii.
se va curata frecvent zona perianala si se va aplica o crema contra umezelii.
se va controla situatia si n privinta mirosurilor neplacute
se va ncuraja si sprijini pacientul, care poate simti rusine, jena.

Complicatii :
leziuni si infectii ale pielii
problemele psihologice includ izolarea sociala, pierderea autonomiei, diminuarea stimei de
sine si depresia.
.Terapia medicamentoasa :
patru din cinci persoane trecute de 65 de ani prezinta una sau mai multe tulburari cronice.
desi vrstnicii reprezinta doar 12% din totalul populatiei ei iau ntre 30% si 40% dintre
medicamentele prescrise; asta nseamna aproximativ 400 milioane de retete pe an,
mbatrnirea modifica structura corpului si declanseaza schimbari n sistemul digestiv, la
nivelul ficatului si rinichilor.; aceste schimbari afecteaza metabolizarea medicamentului,
absorbtia lui, eliminarea lui si, consecutiv acestora se poate ajunge la nevoia de a modifica
dozajul medicatiei si tehnicile de administrare.
pot de asemenea amplifica efectele adverse ale medicamentelor si pot afecta astfel
rezultatele tratamentului
aproximativ 40% din persoanele care sunt afectate de reactiile adverse ale medicamentelor
au peste 60 de ani. Multi pacienti mai vrstnici, care prezinta semne si simptome din cauza
reactiilor adverse ale medicamentelor (cum ar fi confuzia, slabiciunea si letargia), le pun mai
degraba pe seama bolii dect pe efectul medicamentelor pe care le iau.
daca reactia adversa nu este indentificata sau este identificata n mod eronat, pacientul va
continua probabil tratamentul cu acel medicament.
daca pacientul prezinta multiple disfunctii fizice sau reactii adverse ale medicamentelor, sau
chiar ambele, el poate consulta o serie de specialisti care fara a sti unul de altul ; acestia pot
prescrie si mai multe medicamente.
cele mai multe reactii adverse grave pentru pacientii vrstnici rezulta din folosirea a ctorva
medicamente n special:
o diureticele,
o antihipertensivele,
o digitalicele,
o corticosteroizii,
o somniferele,
o medicamentele neprescrise de catre medic
Materiale necesare:
medicatia pacientului
instructiuni scrise privind dozajul
suporturi corespunzatoare (recipiente cu orar pentru administrare),
calendar sau alt suport cu instructiuni inscriptionat cu litere marite
Cum poate afecta vrsta eficienta medicamentului :
Pe masura ce organismul mbatrneste, structurile organice si sistemele sufera transformari care
influenteaza reactiile corpului la medicamentele administrate. Cteva modificari comune care
afecteaza n mod semnificativ administrarea medicatiei vor fi prezentate n continuare:

Structura corpului : masa totala a corpului sau masa musculara tind sa se diminueze n
timp ce sporeste grasimea corporala. Acesti factori afecteaza legatura dintre concentratia
medicamentului si nivelul absorbtiei sale n organism.
Sistemul digestiv :reducerea secretiei de acid gastric si a motilitatii gastrointestinale conduc
la scaderea capacitatii organismului de absorbtie eficienta a multor medicamente.
Sistemul hepatic : naintarea n vrsta reduce nnoirea sngelui si anumite enzime hepatice
devin mai putin active. Ca urmare, ficatul si pierde parte din capacitatile sale de a
metaboliza medicamentele. Din cauza functiei reduse a ficatului apar efecte mai intense ale
medicamentelor, ramase astfel mai mult timp n circulatie. Acest lucru creste incidenta
toxicitatii medicamentului
Sistemul renal : functia renala se diminueaza o data cu naintarea n vrsta. Acest lucru
poate afecta eliminarea medicamentului cu 50% sau mai mult. n multe cazuri functia
diminuata a rinichilor duce la cresterea nivelului anumitor medicamente n snge

Evaluarea capacitatii de conformare la tratament :


se vor reevalua problemele de care se plnge pacientul si se va obtine un istoric complet
privind sanatatea sa si medicatia utilizata pna n prezent
se va evalua capacitatea fizica a pacientului de a lua medicamente:
o poate acesta citi etichetele si prospectele medicamentelor?
o identifica medicamentele prin intermediul vazului sau al simtului tactil?
o poate deschide cu usurinta flacoanele cu medicamente?
se vor evalua deprinderile cognitive ale pacientului:
o si poate aminti sa ia medicamentele prescrise la timp si n mod regulat?
o si aminteste unde a pus medicamentele?
o daca nu, va fi ndrumat catre resursele comunitare adecvate n vederea supravegherii
sale
se va evalua stilul de viata al pacientului:
o locuieste mpreuna cu familia sau cu prieteni? - daca da, acestia trebuie implicati n
sedintele de instruire a pacientului, daca e posibil.
o locuieste singur sau cu un partener de viata pe care nu se poate baza? - daca da, el va
avea nevoie de sprijin constant din partea unei asistente medicale care sa-l viziteze la
domiciliu.
se vor evalua parerile pacientului privind consumul de medicamente. De exemplu, pacientul
poate crede ca un consum constant de medicamente reprezinta un semn de boala sau de
slabiciune si n consecinta el si poate administra medicatia n mod neregulat
pe baza informatiilor din istoricul privind medicatia, se va realiza o lista cu alimente si
obiceiuri ce trebuie evitate.
Adaptarea injectiilor intramusculare :
alegerea acului: un pacient vrstnic are de obicei mai putin tesut subcutanat si mai putina
masa musculara Ca urmare, va fi nevoie sa se foloseasca un ac mai scurt dect la un pacient
mai tnar.
nu se va injecta intramuscular un membru imobilizat din cauza slabei absorbtii a
medicamentului si al riscului formarii unui nodul la locul injectarii
tehnica opririi sngerarii: pentru a opri sngerarea dupa efectuarea unei injectii
intramusculare, va fi nevoie sa se preseze direct locul injectarii pentru mai mult timp dect
n mod normal. Se va masa usor locul injectarii pentru a ajuta la absorbtia si distributia
medicamentului.
Recunoasterea reactiilor adverse obisnuite la pacientii vrstnici :

simptomele si semnele obisnuite ale reactiilor adverse ale medicamentelor includ:


o urticariile,
o impotenta,
o incontinenta,
o problemele gastrice,
o hipotensiunea ortostatica,
o deshidratarea,
o deteriorarea starii mentale,
o inapetenta sau anorexia,
o tulburarile sangvine,
o diskinezia tardiva.
Hipotensiunea ortostatica:
este caracterizata de o stare de ameteala si slabiciune cand pacientul trece de la pozitia
decubit in ortostatism, apare ca un efect advers comun al antidepresivelor,
antihipertensivelor, antipsihoticelor, sedativelor.
pentru a preveni accidentele ca de exemplu caderile, se va atentiona pacientul sa nu se ridice
brusc din pat .
Deshidratarea :
daca pacientul ia diuretice, poate sa apara deshidratarea si dezechilibrul electrolitic
se vor monitoriza nivelurile sangvine ale electrolitilor si se vor asigura suplimentele de
potasiu, magneziu, calciu conform prescriptiilor medicului.
Starea mentala alterata:
agitatia sau confuzia pot fi urmarea ingerarii de alcool sau de medicamente anticolinergice(=
relaxeaza musculatura neteda), antidiuretice, antihipertensive, antipsihotice, antidepresive
Anorexia :
este un semn de avertizare n privinta toxicitatii - mai ales datorita administrarii de
digitalice, bronhodilatatoare, si antihistaminice. Acesta este motivul pentru care specialistul de
obicei prescrie la nceput doze foarte scazute.
Tulburarile sangvine :
daca pacientul ia un anticoagulant, (de exemplu heparina), se va urmari aparitia unor semne
de vnatai usoare sau sngerari (cum ar fi de exemplu sngerarea excesiva dupa perierea
dintilor).
vnataile usoare sau sngerarile pot fi si un semn pentru alte probleme ca de exemplu
trombocitopenia.
alte medicamente care pot da astfel de reactii sunt si diversi agenti antineoplazici (ca
metotrexatul), antibioticele (ca nitrofurantoina), si anticonvulsivele (ca acidul valproic si
fenitoina)
Diskinezia tardiva:
este caracterizata de miscari anormale ale limbii, de ncretirea buzelor, diferite
grimase,clipiri dese si miscari rotative ale capului si extremitatilor. Dischinezia tardiva poate
fi declantata de medicamente psihotrope ( haloperidolul si clorpromazina).
Metode ajutatoare de marire a raspunsului pozitiv la tratament :
se va asigura scrierea cu majuscule a instructiunilor privind dozajele medicatiei;
se va stabili exact si se va accentua clar ce anume medicamente trebuie luate n timpul mesei
si care trebuie administrate pe stomacul gol; se va explica faptul ca administrarea anumitor
medicamente pe stomacul gol poate duce la stari de greata, la fel cum administrarea unor
medicamente dupa masa poate interfera cu procesul de absorbtie.

daca nu poate nghiti comprimate sau capsulele, i se va oferi varianta lichida sau pudra a
respectivului medicament;
va specifica care tablete le poate pisa si care nu.
daca tulburarile de memorie aduc prejudicii conformarii la tratament se va concepe un
sistem pentru a ajuta pacientul sa-si aminteasca sa si ia medicamentele corect. I se va sugera
pacientului sau unui membru al familiei sa achizitioneze un ceas cu alarma si o cutie
compartimentata pentru medicamente;
unii pacienti ncearca sa economiseasca bani prin a nu-si obtine sau rennoi retetele la timp
sau lund doze mai mici dect cele prescrise pentru a avea mai mult timp doze din acel
medicament.I se va sugera sa gaseasca echivalenti mai ieftini ai medicamentului prescris ori
de cte ori este posibil
cnd medicul recomanda ntreruperea adiministrarii unui medicament se va instrui pacientul
sa-l arunce). Aceasta va preveni folosirea accidentala a medicamentului de catre alte
persoane din casa si va mpiedica pacientul sa continue sa-l ia din obisnuinta sau greseala;
pentru a evita pastrarea neadecvata si posibila alterare a medicamentelor, se va sfatui
pacientul sa pastreze toate medicamentele prescrise n flacoanele lor originale. I se va
specifica faptul ca anumite medicamente se altereaza cnd sunt expuse la lumina, iar altele
se descompun cnd vin n contact cu alte medicamente

ngrijirea la dominciliu :
daca pacientul este externat din centrul medical si are de respectat un tratament cu un nou
medicament, va fi supervizat cu ajutorul unui calendar de urmare a tratamentului prin
intermediul unei asistente medicale care sa-l viziteze la domiciliu
o metoda foarte buna de a ajuta pacientul sa-si ia medicatia la timp este folosirea cutiilor
special compartimentate att cele pentru o zi, cu compartimente pentru dimineata, prnz,
seara, ct si cele compartimentate pe fiecare zi a saptamnii. Acestea trebuie umplute n
fiecare dimineata cu medicatia corespunzatoare.
Prevenirea si coordonarea caderilor:
caderile reprezinta o cauza majora de ranire si deces n rndul persoanelor vrstnice.
In cazul persoanelor n vrsta de 75 de ani sau chiar mai mult, rata mortii accidentale
survenite n urma caderilor este de trei ori mai mare dect n cazul accidentelor de masina.
factorii cauzali ai caderilor:
o perioadele foarte lungi de convalescenta,
o recuperare incomplete,
o utilizarea unor medicamente,
o deficienta fizica aflata n crestere.
in afara faptului ca produc raniri fizice, afectiunile aparute n urma caderilor pot atrage dupa
ele probleme psihologice, ducnd la o pierdere a ncrederii n sine, o scadere a autonomiei
personale, la o internare ntr-un centru de ngrijire pe termen lung sau la asistenta oferita la
domiciliu.
caderile pot fi cauzate de:
o factori de mediu:
iluminarea deficitara,
alunecarea pe covorase,
pardoselile mult prea ceruite
o cauze fiziologice:
paralizie temporara a muschilor,
ameteli,

hipotensiune ortostatica,
leziuni la nivelul sistemului nervos central,
dementa,
scaderea acuitatii vizuale,
diminuarea puterii si coordonarii miscarilor

Prevenire:
se vor corecta potentialele pericole care pot exista n camera pacientului
se va pozitiona butonul de apelare ntr-o zona luminata si unde pacientul poate ajunge cu
usurinta
se va asigura iluminarea corespunzatoare a camerei pe timp de noapte
se vor plasa bunurile si obiectele de suport ale pacientului ntr-o zona unde poate ajunge cu
usurinta (poseta, portofelul, plosca, comoda, cadrul)
se va instrui pacientul sa se ridice usor din anumite pozitii pentru a evita ametelile sau
pierderea echilibrului
se va cobor patul la cea mai joasa pozitie pentru ca pacientul sa poata ajunge foarte usor cu
picioarele pe podea cnd se da jos din pat; se vor bloca rotile patului
se va sfatui pacientul sa poarte ncaltari care sa nu alunece
se va raspunde prompt la apelul pacientului pentru a reduce numarul situatilor n care se da
jos din pat fara ajutor
se va verifica pacienul cel putin o data la fiecare 2 ore. n cazul pacientului cu risc crescut,
se va verifica la fiecare 15- 30 de min;
se va ncuraja pacientul sa efectueze o serie de miscari pentru a-si mbunatati flexibilitatea si
coordonarea
Cum facem fata caderilor propriu-zise:
daca asistentul medical este prezent acesta va trebui sa-i atenueze caderea ghidndu-l
usor spre podea, sustinndu-i mai ales capul si trunchiul si, daca este posbil, va fi ajutat sa
ajunga pe podea cu fata n sus
n timp ce sustine pacientul, asistentul medical va trebui sa-si mentina corpul ntr-o pozitie
corecta, sa-si ndeparteze picioarele pentru a-si mentine echilibrul (cu ct e mai larga baza
de sustinere, cu att mai bine este mentinut echilibrul) , sa-si ndoaie genunchii si nu spatele.
se va ruga un alt asistent sa anunte medicul si aduca materialele necesare
se vor evalua caile aeriene ale pacientului si circulatia pentru a depista daca nu cumva
caderea a fost cauzata de un atac respirator sau cardiac.
daca respiratia sau pulsul se va ncepe aplicarea masurilor de resuscitare.
se va nota nivelul pacientului de constienta, se va evalua marimea pupilelor, egalitatea, si
reactia la lumina
se vor depista eventuale fracturi, zgarieturi sau deformari evidente.
se vor consulta specialistii;
se va nota orice modificare aparuta n starea pacientului n raport cu parametrii de baza.
daca asistentul medical nu este prezent n momentul caderii pacientului, il va ntreba pe
acesta sau pe un martor ce s-a ntmplat, daca pacientul a simtit durere sau daca si-a pierdut
cunostinta
va cere ajutorul unui coleg, iar acesta va anunta medicul
nu se va misca pacientul nainte de a-l evalua deplin, va fi linistit, se va observa daca este
confuz, are dureri, ameteli sau slabiciune
se va evalua forta si mobilitatea pacientului la nivelul membrelor.

daca se suspecteaza existenta oricarei tulburari nu se va misca pacientul nainte de a fi


examinat de un medic specialist.
daca nu se detecteaza nici o problema, se va aseza pacientul n pat cu ajutorul unui alt
membru al personalului.
niciodata nu se va ncerca ridicarea pacientului de catre o singura persoana deoarece poate fi
ranit att pacientul ct si persoana respectiva
se va monitoriza starea pacientului pentru urmatoarele 24 de ore.
chiar daca pacientul nu arata semne cum ca ar avea ceva, sau are doar leziuni usoare, se vor
monitoriza totusi semnele vitale la fiecare 15 minute timp de o ora, apoi la fiecare 30 de
minute pe parcursul unei ore, apoi la fiecare ora pna cnd starea pacientului se stabilizeaza
se va anunta medicul daca apar modificari n starea pacientului fata de parametrii de baza se
vor lua masurile necesare pentru a diminua durerile si disconfortul pacientului
se va reevalua mediul n care se afla pacientul si riscul de caderi.

Promovarea sigurantei la domiciliu:


sa securizeze toate covoarele ce acopera podeaua
sa-si stabileasca niste repere clare de circulare prin locuinta
daca are scara interioara, aceasta va trebui bine iluminata.
sa utilizeze o lampa cu lumina slaba instalata lnga pat pe timpul noptii pentru a nu fi nevoit
sa bjbie n intuneric cnd se va da jos din pat
sa aiba instalate bare ajutatoare (la dus, cada, toaleta)
sa aiba covorase antiderapante att nauntrul ct si inafara cazii sau cabinei de dus
sa poarte ncaltaminte cu talpa antiderapanta,
sa evite halatele prea lungi,
sa poarte ochelarii personali,
sa stea pe marginea patului cteva minute nainte de a se ridica.