CRIMINALISTICA - EXAMINAREA si IDENTIFICAREA SCRISULUI

Vizite: ? Nota: ?

Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri

Sectiunea 1. Metode aplicabile in examinarea scrisului de mana.

Inainte de a incepe tratarea propriu zisa a acestor probleme consideram util a
trata chestiunea confuziei raspandite dintre termenii grafoscopie si grafologie.
d7d10df
GRAFOSCOPIA este acel domeniu al expertizei criminalistice prin intermediul
caruia se poate identifica autorul unui scris. ea se intemeiaza pe cele doua
proprietati fundamentale ale scrisului:individualitatea si stabilitatea relativa.
GRAFOLOGIA este o disciplina stiintifica de interpretare si analiza a scrisului prin
care se urmareste cunoasterea persoanlittii umane, a modului in care scrisul
reflecta trasaturile psihologice si de caracter ale autorului. Aceste rezultate "sunt
utilizate in variate discipline cum ar fi :medicina si psihiatria, pentru
diagnosticarea bolilor si a gradului de sanatate mental;in criminologie pentru
depistarea comportamentelor deviante sau aberante;in pedagogie pentru
recuperarea retardului;in psihologie la studii caracteriologice si de orientare
profesionala. "
In literatura de specialitate din intreaga lume s-au conturat mai multe metode
prin care s-a incercat studierea grafiilor.
Sectiunea2. Bazele stiintifice ale identificarii persoanei dupa scris
1. INDIVIDUALITATEA SCRISULUI
Activitate exclusiv umana , scrisul constituie o deprindere intelectuala
cointeresand si un lant psiho somatic complex. In cadrul unui proces mai
indelungat de invatare si fixare prin repetare, are loc constituirea unor legaturi la
nivelul cortexului, care permit transpunerea grafica a cuvintelor si si mbolurilor
percepute prin citire, ascultare, pronuntie, sau rezultate din procesul reflexiei si
idealizarii.
in calitate de organ efector, mana este cea care, raspunzand controlului realizat
de sistemul nervos central, in baza deprinderilor de motricitate create prin
invatarea scrierii, realizeaza actiunea propriu zisa de scriere.
"Plecat pentru toata lumea de la acelasi punct modelul caligrafic scrisul ia,inca de
la primele smangalituri ale copilului caractere distincte, personale. "**
Intr adevar, scrierea este puternic si direct influentata de particularitatile
persoanle si de specificul tipului de activitate nervoasaproprii fiecarui individ.
grafismul rezultat se manifesta prin caracteristicile generale(dominantele grafice)
si prin elementele specifice de detaliu(constructia semnelor grafice, gesturi
spontane). Alaturi de baza psiho somatica element inten, fundamental
aldeprinderii de a scrie scrisul mai este influentat si de alte elemente externe:
metoda de predare si modelul caligrafic la care a fost obligat elevul in procesul de

invatare; imitarea unor modele familiale(scrisul familial, modelul semnaturilor

parentale)sau a unor modele curente(de exemplu ornamente ale unor
majuscule ); influentele mediilor tehnico profesionale:scrierea STAS, scrisul
tehnic, scrisul cu majuscule, etc; caractere grafice nationale scrirea gotica, latina,
scrisul anglo saxon de tip script.
2. STABILITATEA SCRISULUI
in apropierea varstei de 20 22 de ani are loccristlaizarea grafismului,
caracteristicile generale si formele scripturale ramanand constante pentru tot
restul vietii. Stabilitatea scrierii trebuie insa privita ca un element relativ, ea
putand suferi modificari care nu au repercusiuni notabile asupra identificarii
autorului. De exemplu modele multiple de executie a semnaturilor, elemente
literale noi sau diverse, afectiuni motorii prin care se altereaza scrisul,
imbatranirea).
Intr o enumerare, fara pretentii de exhaustivitate, am include printre elementele
care pot interveni:
1. Modificari la nivelul evolutiei scrierii dupa formarea si cristalizarea scrierii, la
unele persoane evolutia grafismului stagneaza;la alte persoane aceasta trece
printr un proces lentde evolutie(chiar aproape neevident pentru perioade relativ
scurte).

2. Modificari datorate starii psiho somatice data fiind paleta extrem de larga de
stari ce se abt de la normalitatea psihica si fiziologica,catsi legatura de
netagaduit dintre starea psihica si cea fizica, scrisul va putea suferi
"alterari"generate de stari ca :oboseala, depresie, surmenaj, ingestie de toxice.
De exemplu biletele si nucigasilor, scrisul alcoolicilor, toxicomani, bolnavilor
psihici.
Bolile mentaleafecteaza profund scrisul sub raportul miscarilor lipsa de
coordonare, plasare aberanta a unor caractere sau chiar cuvinte, fraze,
dezalinieri, aspect haotic al continutul ui, repetitii de fraze complete, incoerente
de text.
Batranetea care este foarte adesea asociata cu stari de boala in stationare sau
progresie, se manifesta in scriere printr o dezorganizare aacesteia
(destructurare), fragmentarea(poligonarea) traseelor arcuite sau a ovalurilor. "Un
semn caracteristic il reprezinta asa numitele'fire de paianjen' constand in
intarzierea varfului penitei pe foaia de hartie, ceea ce da nastere unor trasaturi
foarte fine si incalcite
3. Modificari rezultate din actiunea asupra mainii de catre o alta persoana (mana
condusa) asupra mainii unor persoane bolnave, analfabete, se actioneaza prin
"ajutarea mainii"pentru executarea unor semnaturi pe acte(de exemplu
testamente, contracte) scrierea cu mana inerta(cu mana moarta) scriere cu mana
ajutata .

4. Modificari produse de stari de intoxicatie in modspecialcu alcool, droguri,

medicamente, intoxicatii cu ciuperci, auto otraviri suicidiare, s. a.
5. Modificari cauzate de incapacitati fizice ale organelor implicate in scriere
accidente, amputari ale degetelor, mainilor; pierderea sau afectarea vederii.
6. Modificari generate de factori aleatorii sunt rezultatele unor influente de
moment si afecteaza numai cate un specimen de scris sau semnatura, care sunt
date in acele conditii speciale: suportul actului, suprafete neregulate(ex. lemn cu
noduri, suprafete foarte alunecoase, pozitii instabile) pozitii de scriere
incomode(ex. rezemat pe spatele unei persoane); instrument de scris necunoscut
sau defectuos(ex. pix cu pasta de scris la temperaturi foarte scazute).
CARACTERISTICILE GENERALE ALE SCRISULUI
Sunt "dominantele grafice"care prin ansamblul combinariilor determina aspectul
generalal scrisului unei persoane.
Enumerarea care urmeaza cuprinde zece elemente a caror unitte si diversitate
face ca , in baza unor corecte aprecieri, sa putem identifica sau exclude o
anumita persoana ca fiind autorul unui anumit scris.
1. Dimensiunea scrisului
Credem nu sunt necesare prea multe lamuriri pentru aceasta caracteristica
generala. Scrisul mediu ( normal sub aspect dimensional )se situeaza intre limite
la 2 4 mm inaltime. Peste 4 5mm inaltime scrisul este m a r e , iar sub 2 mm este
un scris m i c .

Trebuie facuta o precizare privind aprecierea scrisului dupa latime: dilatat,

normal, inghesuit. Sub aspectul continuitatii inaltimii, scrisul poate fi : uniform;
crescator(ingladiat); descrescator(gladiolat); filiform.
2. Proportionalitatea scrisului proportional cand exista intre majuscule si
depasante si minuscule nedepasante un raport de aprox. 1/2. subanaltat cand
raportul majuscule minuscule este de aprox. 1/1. supraanltat cand raportul este
de 1/3 intre majuscule si minuscule, ca si intre depasante( b, f, h, l, d, j, y, t, k )si
nedepasante.
3. Nivelul de evolutie a scrierii
Este poate cel mai dificil de apreciat sub aspect vizual, pentru finetea gradelor.
Evolutia scrisului exprima gradul in care o persoana si a insusit deprinderea de a
scrie, gradul de coordonare a miscarii
Scrisul poate fi: a)evoluat(superior); b)mediu(mediocru)cu grade intemediare la
limita cu nivelul superior, mediu, si la limita cu nivelul inferior. c)scris inferior
(neevoluat).

4. Forma scrisului poate fi apreciata dupa configuratia liiterelor, urmarindu se si

sensul si tipul miscarilor si complexitatea executiei. a)dupa configuratie scris
cursiv, scris cu carctere ce imita pe cel tipografice; b)dupa miscare arcadat,
ghirlandat, unghiular, rotunjit, pot rezulta si forma mixte arc ghirlandat. c)dupa
gradul de simplificare scris simplificat, scris simplu, scris complicat (incarcat).
5. Inclinarea scrisului poate fi verticala, spre dreapta(dextroclin), spre
stanga(sinistroclin)
6. Dinamica si viteza scrierii aprecierea acestora se va face intr un context mai
complex. Este evident ca un scris evoluat va avea o dimanica superioara, putand
fi executat cu viteza. In cazul imitatiilor servile sau a modelelor fanteziste va lipsi
spontaneitatea, dinamica fiind alterata, iar viteza mai redusa.
7. Presiunea si spatierea scrisului presiunea poate fi mare, normala, redusa,
fluctuanta, constanta, crescatoare, descrescatoare. spatierea este normala,
inghesuita, scris risi pit ( spatiere mare). Ea mai poate fi si inconstanta.
8. Gradul de legare(continuitatea)Forma traseelor legarea poate fi intensa(sunt
legate chiar mai multe cuvinte)normala, grupata(2 3 litere), tocata(de la italianul
"toccare" a atinge, fiecare litera este executata separat). forma traseelor este
data de modul in care variaza presiunea pe instrumentul de scris traseele putand
fi cilindrice, maciucate, fusiforme, ascutite .
9. Topografia elementelor si a textului prveste plasarea unor categorii de
elemente cum ar fi :titlul, data, semnatura, adresa, etc. plasarea textului in
pagina la stanga, spre dreapta, etyc. , dar se poate aprecia si forma si
dimensiunea aliniatelor.
10. Directia si forma randurilor orizontala, ascendenta, descendenta; fragmentat
ascendent, fragmentat descendent(scrisurile scaliforme);
Forma randului concav, convex, sinuos, nedefinit(saltaret).
CARACTERISTICILE SPECIALE ALE SCRISULUI
Elementele (detaliile )de constructie literala
Ele reprezinta de fapt modul particular, personl, in care un anumit autor executa
constructia semnelor grafice, a literelor, cifrelor, modul in care el realizeaza
legarea si atacul executiei, finalizarea, monogramarea, etc. * a)
Morfologia(structura)semnelor grafice; un autor anumit executa un anumit model
de semn grafic, sau mai multe modele specifice caz de polimorfism literal;
De exemplu B caligrafic si B gotic. b) Numarul elementelor constructive:numarul
de miscari, trasaturi, grame, (ex. m dintr o miscare si nuoasa sau m din patru
grame). c) Forma elementelor constructive trasaturi drepte : verticale, oblice,
orizontale; trasaturi circulare:inchise, semicirculare, spiralate; trasaturi
unghiulare(ascutite). trsaturi concave(ghirlandate); trasaturi convexe(arcdate);
trasaturi ondulte(sinuoase); trasaturi rotunde, ovoidale, buclate. d) Directia
miscarilor predominante dupa sens dextrogire sinstrogire pe verticala de

extensie(de jos in sus) de flexie(de sus in jos), pe orizontala spre

dreapta(abductie) spre stanga(aductie). e) Modul de incepere(atacul) semnelor
grafice dupa pozitia superior, median, inferior, si dupa forma utilizata la punctul
de atc punct, croset, oval, etc. f) Modul de finalizare poate fi :eterat, punctat, in
croset, detsat, etc. g) Legarea semnelor si a elementelor lor h) Modul de
reaprtizare a presiunii pe trasee. i) Alinierea semnelor pe linia de baza. j) Modul
de executie a unor elemente grafice bara lui t(poate fi legata, oblica, extinsa, etc.
)punctul lui i(poate fi in croset, liniar, oval, spiralat, etc. ). executia semnelor
diacritice. k) Modul de scriere a unor mentiuni abrevieri(str, nr. no, . dv. , dvs. , s.
a. , s. a. m. d. ); date calendaristice (11 nov. , 11noi. , 11 XI 1995, '95). bifarea,
executia unor operatii matematice, numerotarea paginilor.
Importanta detaliilor de constructie a semnelor grafice difera astfel, forma literei,
atacul, numarul de elemente vor fi intotdeauna mentionate , in timp ce alte
elemente se indica numai in masura in care prezinta interes prin particularitati si
detalii specifice in raport cu alte elemente, permitand identificarea/excluderea
autorului.
Modificarea scrisului in mod intentionat
1. Deghizarea scrisului
Constituie o schimbare voluntara a scrisului in scopul de a ascunde identitatea
autorului. Cu toate acestea , in scrisul respectiv se mentin elemente din scrisul
obisnuit al autorului, intrucat"deghizarea include o reantoarcere reflexa la
grafismul original"*
De aceea este necesar sa se acorde o atentie speciala modului in care se iau
probe de scris . Acestea sa fie suficiente atat din punct de vedere cantitativ cat si
calitativ. Oboseala generata de autocontrol face ca, pe masura cresterii cantitatii
de probe de scris, sa apara"scapate"unele elemente literale individuale pe care
autorul incearca sa le deghizeze. Deghizarea se poate realiza prin: a)Denaturarea
caracterelor grafice are loc schimbarea inclinarii, dimensiunilor scrisului, a
modului de formare si legare a unor litere. In general se da o inclinare
regresiva(spre stanga)in tregului scris, alteori se scrie chiar cu mana stanga, si se
incerca a se da aparenta unui nivel grafic inferior celui real al autorului.
Un procedeu de deghizare il constituie tinerea instrumentului de scris intr o
pozitie anormala(ex. intre degetul mijlociu si inelar)rezultand o imagine de
ansamblu deformata a scrisului.
Un alt procedeu este trasarea unor contururi ca trasaturi neregulate, executia
altor modele literale, etc. b)Scrierea cu litere asemanatoare celor de tipar in
general se folosesc majuscule. In acest caz autorul va executa modele personale
ale literelor majuscule, identificarea fiind relativ simpla. Probele de scris se vor
lua si cu acest gen de caractere. c)Scrirera cu mana stanga(sinistrografia)
in acest caz scrisul este mai greoi, unghiular, axele literelor sunt rasturnate spre
stnga. Probele vor fi luatein masura posibilului in acest sens. " cand se dispune

de probedate doar cu mana dreapta, problema este mai dificila, dar nu insolubila.
"*
2. Contrafacerea scrisului prin copiere si prin imitare, modalitati specifice
falsificarii semnaturilor. Ele apar rar pentru texte, iar textele mai lungi vor avea
un aspect fortat, artificial, presiunea va fi in general constanta, se vor putea gasi
urme ale folosirii initialea unor trasee cu creion, urme de prindere cu ace a
actului copiat, etc.
Expertiza grafica. Expertiza semnaturilor si a scrisului
Semnatura poate fi executata literal completa sau partiala literal indescifrabila
Semnatura este cea mai specifica structura de scriere a unei persoane, oglindind
personalitatea si gradul de evolutie al autorului din punct de vedere al scrierii. Cu
toata specificitatea sa, semnatura are si o reltiva stabilitate in timp , prin evolutie
ca si involutie, dar si temporar in limitele de variabilitate normala
Atat semnatura cat si scrisul se deprind in timp, dobandind personalitate si
identificabilitate. Exista si cazuri cand persoane care nu stiu sa scrie au invatat sa
execute o anumita semnatura. Expertiza grafica are menirea de a stabili autorul
unui scris sau al unei semnaturi, respectiv daca ele au fost executate de titular
sau de o alta persoana, ca si daca cineva a contrafacut o semnatura sau a
executat un model fictiv. Rolul expertului este acela de a intreprinde un demers
profesioanl bazat pe rigoare si obiectivitate . Deosebit de importanta pentru
succesul expertizei este alegerea materialului de comparatie .
Se vor alege materiale cu garantii de autenticitate(state de plata, contracte de
munca, carti de munca, , semnaturi din buletin, acte autentificate de notar, etc. )
ca si alte acte de comparatie de natura sa asigure acuratete concluziei.
Este importanta si data de la care provin materialele de comparatie . Acestea
trebuie cautate in perioadele apropiate si anterioare datei actului in litigiu. In
practica sunt cazuri cand organele judiciare accepta ca materiale de comparatie
acte datate ulterior datei actului contestat, existand posibilitatea ca autorul
semnaturii sa isi fi schimbat "pro causa" modelul de semnatura.
Nu este recomandabila nici realizarea unor probe de scris de la banuiti prin
indicarea acestora de a imita semnatura suspecta, intrucat un subiect cu buna
coordonare ar putea sa se apopie de model in mod absolut accidental.
Experttiza grafica de calitate poate fi chiar in masura de a recurge la experienta
organizata, adica la o cercetare sistematica, selectiva, coordonata, condusa de
ipoteze clare de lucru, bogata in corelatii si verificari .
Metodele de examinare grafica conturate in literatura de specialitate au fost in
principal:
1. Metoda caligrafica .

Numita si gramatomorfica ori caligrafic descriptiva - ea examineaza grafismele ca

structuri formale, plecand in examinare de la criterii de natura morfologica.
Potrivit acestei metode, doua scrisuri au acelasi autor daca sunt asemanantoare
morfologic, sau au autori diferiti in caz contrar. Aplicarea acestei metode are un
caracter superficial, descriptiv, bazat pe intelegerea simplista a simetriei si a
stabilitatii scrisului, conducand la un paradox. Expertul ajunge sa aprecieze
denaturat elementele de rigoare si obiectivitate, cautand in paralel intersectii
analogice de natura aparenta si recurgand la elemente de natura empirica in
afara recursului la logica expertizei. Un exemplu faimos al erorilor ce pot fi
generate prin aplicarea metodei caligrafice este cel al procesului Dreyfus unde
insusi Bertillon a realizat o expertiza grafica. Acuzatia de spionaj a fost sustinutta
pe ideea ca deosebirile grafice desprinse din actele examinate s-ar fi datorat
chiar autodeghizarilor la carear fi recurs capitanul Dreyfus pentru a crea impresia
ca scrisuln sau a fost imitat. Mai tarziu s-a stabilit ca scrisul apartinea baronului
Esterhazi.
2.Metoda grafometrica.
Acesta metoda de examinare grafica nu priveste forma grafica in sine, ci are in
vedere raporturile dimensionale care se stabilesc intre forme si miscare,
considerate constante in baza experintei empirice. Se confera astfel valoare
identificatoare elementelor generate de raporturi interliterale, plasarilor spatiale,
treaseelor curbilinii, orientarilor axiale, unghiulare, etc. Acestea sunt apoi
reprezentate in diagrame ce sunt supuse aprecierii si compararii.
Principala critica ce se poate aduce acedstei metode este faptul ca se reduce
diversitatea cvasi-inifinita a caracteristicilor grafice la o cotatie arbitrara, la
elemente rigide, ce eludeaza tocmai aspectul atat de complex si important al
variabilitatii grafice .
3.Metoda grafonomica
Este numita de unii autori si semnalectico-descriptiva acesta apare ca cea mai
moderna . Ea este derivata din cercetarile lui Bertillon, ale lui Crepiux Jamion si a
fost apoi dezvoltata de scoala italiana de grafologie Ottolenghi, Falco ,Sorentino.
Conforma acestei metode se au in vedere gesturile grafice ca expresii ale
autorului si ansamblul elementelor constatnte si variabile, impletirea complexa a
generalului si particularului in scris, semnaturi, cifre. Vor fi individualizate
elementele de ordin general, variabilele si constantele intelese in contextul
genral. Interpretarea priveste sub aspectul naturaletei lor elementele normale -;
repasari, model particular, ca si cele patologice- disgrafii, tremur patologic,
miscari spastice, alternante, idiotisme grafice. Se ajunge astfel la individualizarea
tipului grafic, iar prin compararea cu materialul necontestat la stabilirea
corelatiilor complexe si la identificarea autorului. Un factor important apslicat
acestei metode este luarea in considerare a tuturor elementelor individuale in
antecedete autorului in masura in care au influentat grafiskmele -; varsta la
momentul scrierii, accidente, boli , infirmitati, etc.