Sunteți pe pagina 1din 1

Antibiotic

Substanta de origine naturala sau sintetica, utilizata contra infectiilor cauzate de bacterii. Se dispune
de
mai
multe
zeci
de antibiotice, grupate
in
mai
mult
de
zece familii.
Caracteristici
si
administrare
- Fiecare antibiotic poseda
mai
multe
caracteristici.
- Spectrul de actiune este lista bacteriilor asupra carora antibioticul este activ. Spectrul poate sa fie
larg sau ingust dupa numarul de tipuri de germeni sensibili la acest antibiotic. Alte bacterii se numesc
"rezistente" (rezistentanaturala). Dupa necesitati, un prelevat local continand bacterii este trimis la un
laborator, care realizeaza oantibiograma (studiul eficacitatii alegerii unor antibiotice pentru bacteria in
cauza)
in
scopul
adaptarii
tratamentului.
- Caracterul bacteriostatic sau cel bactericid al antibioticului corespunde opririi proliferarii sau,
respectiv,
distrugeriibacteriilor.
- Devenirea lui in organism determina caile de administrare posibile (locala, orala, injectabila) in
functie de repartitia preparatului in tesuturi, de puterea sa de penetrare in celule, de organul prin care
se
elimina
(rinichi
sau
ficat).
- Toleranta depinde de toxicitatea preparatului si de probabilitatea de alergie a bolnavului fata de
medicament.
Alegerea unui antibiotic depinde, de asemenea, de natura infectiei (localizare, gravitate) si de starea
bolnavului (antecedente de alergie, boala renala sau hepatica). Uneori este necesar sa se asocieze mai
multe
preparate
in
timpul
unui tratament,
de
exemplu
in
cazul infectiilor grave.
Efecte nedorite - Majoritatea antibioticelor poate provoca greturi, o diaree (prin modificarea florei
intestinale) sau chiar reactii alergice (cutanate sau mai severe), care interzic folosirea ulterioara a
oricarui antibiotic din aceeasi familie. Ele pot, de asemenea, sa favorizeze aparitia unei micoze (in
principal,
candidoza).
Pe de alta parte, exista un risc mai general: aparitia la o bacterie a unei rezistente la un antibiotic fata
de care ea era anterior sensibila (rezistenta dobandita), prin secretarea unei enzime care se opune
actiunii medicamentului (de exemplu, betalactamaza se opune actiunii betalactaminelor). O rezistenta
aparuta la unele suse si la un bolnav dat poate, in anumite cazuri, sa se extinda de o maniera
epidemica in sanul florelor bacteriene ale bolnavului si ale anturajului sau. Acest efect este favorizat de
o utilizare prea frecventa si inadecvata a antibioticelor.