Sunteți pe pagina 1din 7

41.

Cancerul si traumatismul ca probleme medico-sociale


Maladiile oncologice sunt una dintre cele
mai importante probleme medico-sociale ale
ocrotirii sntii. Aceast patologie se manifest
printr-un nivel nalt de afectare a sntii
populaiei i o mortalitate, care enumera milioane
de viei omeneti. Dup datele OMS din 500 mln.
de decese pe an, maladiilor oncologice le revin 4
mln. de cazuri. n structura morbiditii ele ocup
locul III, iar n structura mortalitii generale i a
invaliditii primare - locul II.
Caracterul medico-social al maladiilor
oncologice se confirm prin
etiologie i patogenie complicat,
rspndire larg, mortalitate nalt,
care ocup locul II n structura
mortalitii generale (13,8%) dup
patologiile cardiovasculare, i prin
aa-numitul fenomen de ntinerire.
Tot mai frecvent aceast patologie se
nregistreaz n grupele de vrst
prematur, inclusiv adolesceni,
copii i chiar nou-nscui.
nivelul nalt de invaliditate primar.
Fiind foarte rspndit n grupele
apte de munc, aceast patologie
cauzeaz societii prejudicii
economice i sociale enorme, care
afecteaz considerabil economia
naional. Sub acest aspect
organizarea asistenei oncologice i
cheltuielile suportate la diverse etape
de diagnostic i tratament al unui caz
de boal constituie de la 2 pn la 10
mii de lei pe an.
Durata lung a unui caz de
spitalizare, care constituie n medie
26-28 de zile, i este comparativ mai
nalt dect a altor clase de maladii,
reprezint, de asemenea, una din
premisele, care justific caracterul
medico-social al patologiei n cauz.
Un alt argument, care plaseaz
patologia oncologic n gradul
problemelor medico-sociale
prioritare, este influena
considerabil asupra nivelului mediu
al speranei de via, care la rndul
ei este o pierdere social-economic
incontestabil pentru societate.

Traumatismul reprezint o totalitate a


traumelor nregistrate la un grup de populaie (la
domiciliu, la serviciu, pe strad, n sport sau
serviciul militar), ntr-un spaiu anumit i ntr-o
perioad concret de timp, raportat la numrul
respectiv al acestuia.
Acest fenomen ntotdeauna a ameninat
sntatea omului, iar cauznd frecvente
infirmiti fizice i considerabile prejudicii
social-economice, el se plaseaz printre
problemele medico-sociale ale umanitii de
prim prioritate.
Traumatismul a fost i rmne considerat
ciuma" secolelor XX-XXI. Epidemia''
traumatismului continu i zilnic nregistreaz n
lume sute de mii de noi i noi cazuri.
ARGUMENTE DEFINITORII ALE
TRAUMATISMULUI CA PROBLEM
MEDICO-SOCIAL
1. Frecvena nalt - n RM nivelul
traumatismului n anul 2005 a constituit
4 742,8 cazuri la 100 mii de locuitori. n
localitile rurale nivelul traumatismului
este de 5,7 ori mai jos dect n cele urbane.
Cel mai nalt nivel al traumatismului este
nregistrat n raioanele Anenii Noi, Drochia,
Rbnia, Sngerei. n orae, cel mai nalt nivel al
traumatismului se constat n Chiinu, iar cel
mai jos - n Bli.
2. Nivelul nalt al mortalitii
posttraumatice n structura general a
mortalitii (locul III n structura general
a mortalitii, dup patologia
cardiovascular i bolile oncologice).
3. Afectarea preponderent a populaiei n
vrst apt de munc cu invalidi-zare primar n
urma traumei.
4. Influena considerabil a factorilor
sociali asupra traumatismului (condiiile de
munc, starea drumurilor, locuinelor, abuzul de
alcool i alte deprinderi duntoare).
5. Termenul ndelungat de tratament,
prejudicii economice n legtur cu eliberarea
indemnizaiilor i instruirea bolnavilor n noi
specialiti, pentru activitate de munc n alt
domeniu,
6. Cauzarea prejudiciilor medico-sociale i
economice.
7. Nivelul insuficient al asistenei medicale
traumatologice pe teren.

42. Alcoolismul si narcomania ca probleme medico-sociale


Alcoolismul o problem medico-social
acut. Aspectul social dezvluie prejudiciile
spirituale, demografice, economice i biologice
legate de consumul excesiv al buturilor spirtoase
att la nsui consumatorii, ct i n ntreaga
societate. Aspectul medical integreaz dereglrile
psihice i viscerale, endocrine, neuro-humorale i
alte schimbri patologice n organism legate
nemijlocit de alcoolizarea cronic sau aprute n
urma ei. Ambele aspecte tangeniaz la nivel de
cauz i consecin.
IMPACTUL MEDICO-SOCIAL AL
ALCOOLISMULUI
Consumul abuziv de alcool, sporete
morbiditatea somatic i psihic a populaiei.
Mortalitatea cauzat de alcoolism i maladiile
legate de el, conform datelor Organizaiei
Mondiale a Sntii, cedeaz numai bolilor
cardiovasculare i tumorilor maligne. Abuzul de
alcool, dup D. Cahalam i R. Room (1972),
scurteaz durata vieii aproximativ cu 20 de ani.
Exist o corelaie ntre consumul de alcool
i mortalitatea legat de hepatitele cronice i
cirozele hepatice.
Sunt cunoscute gastritele alcoolice cronice,
ulcerul stomacal i duodenal, en-terocolite la
pacienii cu alcoolism. A.K. Kaceaev (1970) a
atestat la 44,8% din alcoolici patologia aparatului
digestiv.
Un impact deosebit are alcoolismul n
maladiile cardiovasculare.
Alcoolul are aciune depresiv asupra
sistemului imun, modific reactivitatea
organismului, favoriznd astfel procesele
inflamatoare, morbiditatea sistemului pulmonar,
inclusiv tuberculoza. Conform unor autori, 3040% din bolnavii cu tuberculoz sunt bolnavi de
alcoolism.
Morbiditatea n rndurile consumatorilor
abuzivi de alcool e circa de dou ori mai mare
dect n populaie.
O cot de 41% din divoruri este motivat de
beia i alcoolismul soilor. n familiile n care
soul consum sistematic alcool avorturile sunt n
medie de 2-2,5 ori mai frecvente dect n cele
sntoase.
Narcomania ca un flagel social a aprut n
anii '60 ai secolului al XX-lea n SUA i Canada.
Din anii 80 rspndirea narcomaniei a cptat un
caracter de epidemie la scar mondial. Cam din
aceast perioad se observ rspndirea narcomaniei i n Republica Moldova.
Definiia Organizaiei Mondiale a Sntii:
Narcomania este un complex de probleme
medico-sociale i legale, ce apar n legtur cu

consumul drogurilor i altor substane stupefiante


de ctre o ptur a populaiei. Nerezolvarea
acestor probleme cauzeaz prejudicii sntii
populaiei, economiei, ordinii legale.
n aspect medical narcomania este o boal
grea, care afecteaz toate organele i sistemele
organismului, inclusiv creierul, ficatul, cordul,
glandele cu secreie intern, ca urmare a folosirii
substanelor narcotice fr prescripia medicului
i a substanelor cu efect stupefiant, care
provoac dependen psihic i fizic.
Narcomania este un flagel care se pare c
atrage pn la 25% din populaia Globului,
repartizat inegal geografic.
Substana narcotic se caracterizeaz prin 3
criterii: medical, social i juridic.
Din punct de vedere juridic substana se
apreciaz ca narcotic numai cnd sunt prezente
toate trei criterii.
Criteriul medical - cnd substana consumat
influeneaz asupra sistemului nervos central,
aceasta fiind cauza consumrii ei fr prescripia
medicului.
Criteriul social apare atunci cnd consumul
substanelor narcotice capt semnificaie social
i Ministerul Sntii apreciaz substana n
cauz drept narcotic i o include n Lista
substanelor narcotice.
Narcomania afecteaz persoane tot mai
tinere: dac n anii precedeni narco-manii sub 25
de ani constituiau 83-84%, n anul 1999 ei au
constituit 88,3%, inclusiv 11,2% femei. Conform
datelor Ministerului Sntii, numrul
consumatorilor de droguri se estimeaz la 50-55
mii de persoane.
Consumul de stupefiante n afara cadrului
legal i majorarea brusc a preurilor de procurare
creeaz condiii favorabile pentru apariia
grupurilor criminale, organizarea traficului ilicit
al stupefiantelor cu formarea narcobusinessului.
Odat cu deschiderea hotarelor i migrarea
populaiei, n Republica Moldova au devenit
frecvente cazurile de folosire a heroinei,
amfetaminelor etc. Datele statistice arat c n
fiecare an decedeaz 120-140 de persoane
consumatoare de droguri. Majoritatea deceselor
sunt cauzate de hiperdozarea stupefiantelor.
O problem foarte important este
rspndirea infeciei cu HIV n rndurile
narcomanilor. Din numrul narcomanilor aflai n
eviden 722 infectai cu HIV. Dup datele
statistice, n familiile narcomanilor se afl mai
mult de 1 000 de copii de diferite vrste.
Motivele consumului sunt: curiozitatea - 46,3%,
imitaia
- 12,0%, influena ambianei - 39,2%.

43.Modul de viata. Elementele. Structura.

Savantul rus I.V. Bestujev-Lada determin modul de via ca o totalitate a formelor activitii vitale
a individului, grupului social sau societii n ntregime luate n ansamblu cu unitatea condiiilor acestor
activiti".
Academicianul Iu. Lisin definete modul de via ca ..un anumit gen de activitate a omului n sferele
spiritual i material". Modul de via cuprinde o totalitate de diferite aspecte, care se includ n dou
componente: prima - activitatea de munc i a doua - tot ceea ce este n afara activitii de munc.
Modul obinuit de via (MOV): definit ca un caracter de activitate a populaiei determinat de
procesele obiective ale dezvoltrii societii i formaiunii economice din societatea respectiv, care este n
acelai timp un anumit fel (tip) de activitate pe parcursul istoriei n sfera material i spiritual a vieii
populaiei.
Se cunosc urmtoarele noiuni:
1. nivelul de via este nivelul bunstrii oamenilor care caracterizeaz volumul i structura
necesitilor materiale i spirituale, care pot fi apreciate numeric prin uniti bugetare sau naturale.
Un comitet de experi n cadrul ONU a determinat 12 criterii semnificative ale nivelului de trai:
starea demografic i sntatea, alimentaia i nutriia, nivelul de instruire i educaie, venitul i
consumul global, condiiile de munc, locuina i confortul, mbrcmintea, condiiile de odihn i
destindere, securitatea social etc.
2. calitatea vieii este gradul de satisfacere a necesitilor materiale i spirituale, care nu pot fi supuse
msurrii directe i care trebuie s fie supuse unei cuantificri compuse, folosind diverse scri
cvazimetrice.
Se cunosc 4 caliti ale vieii:
1.Gradul n care afertele i cerinele societii se potrivesc cu nevoile i capacitile societii
2.Calitatea vieiipornete de la principiul filosofic, c o via trebuie s fie bun, pentru mai
mult dect ea insi
3.Modul cum viaa este nzestrat pentru a nvinge problemele vieii avnd un potenial adaptiv
psihologic destul de amplu
4.Calitatea vieii este modul cum i judec persoanele propria via n mod pozitiv i include
n sine concepiile de fericire, satisfacia vieii i bunstarea subiectiv.
3. stilul vieii se refer, la particularitile individuale ale conduitei, fiind o manifestare a activitii
vitale. Aici se includ i particularitile individuale ale stilului de raiune.
4. ornduirea se subnelege ordinea vieii sociale, regimul muncii, traiului, odihnei etc, n cadrul
crora are loc activitatea vital a oamenilor.
5. standartul vieii o totalitate de caracteristici cu caracter normativ sau comparativ, care completeaz
categorii antecedente.
Elementele structurale ale MOV:
1. Activitatea de reformare: reformarea naturii, societatii, oamenilor
2. Activitatea de satisfacere a necesitatilor materiale si spirituale
3. Modalitati de participare in viata sociala si politica
4. Activitati de comunicare
5. Activitati medicale
6. Activitea pedagogica

44. Modul sanatos de viata. Aspecte metodologice.Factorii de risc si inlaturarea lor.


Promovarea modului sanatos de viata.
Modul sanatos de viata (MSV) forma de activitate umana indreptata spre fortificarea sanatatii. MSV
este un component de baza al MOV si include:
- Conditiile normale de munca
- Conditiile normale de trai
- Conditiile normale de odihna
- Relatii psihologice normale
- Alimentatia rationala
- Atitudine corecta fata de sanatate
In formarea MSV trebuie respectate doua directii:
I formarea, fortificarea si dezvoltarea conditiilor, factorilor si imprejurarilor positive pentru
sanatate

II depistarea timpurie a factorilor de risc pentru sanatate, micsorarrea influentei acestora asupra sanatatii
individului si a intregii populatii.
Factorii de risc pentru sntatea populaiei, pot fi grupate in 4 grupe:
1. Factorii modului de viata in care nivelul de sanatate depinde de modul de viata in 50%:
- Tabacismul
- Consumul abuziv de alcool
- Alimentatia neadecvata si nerayionala
- Stresul
- Conditiile nocive de lucru
- Salarizarea joasa
- Hipodinamia
- Urbanizarea intensive
- Cultura generala si sanitara nesatisfacatoare
2. Factorii biologici si genetici care determina sanatate populatiei in 20% cazuri
3. Factorii mediului ambiant 20%
- Impurificarea solului a apei
- Impurificarea aerului cu gaze nocive, cancerigene
- Schimbari bruste climaterice
- Schimbarea cimpului de radiatie
4. Factorii de organizare si prestare a serviciilor medicale in10%
- Asistenta medicala intirziata
- Masuri de igiena nesatisfacatoare
- Gradul scazut de organizare a asistentei medicale
Elementele de baza ale activitatii medicale:
- Respectful fata de valorile sanatatii proprii si a altor personae
- Respectarea igienei individuale la locul de trai si la locul de munca cu formarea unui comportamet
igienic
- Indeplinirea recomandarilor si tratamenului indicat de medic la timp si in volumul indicat de medic
- Vizitarea institutiilor medicale cu tel profilactic, respectarea cerintelor de dispensarizare
Zece norme prioritare ale Modului Sanatos de Viata
1. Respectarea si aplicarea regulilor de igiena individuala, igiena muncii si tehnicii securitatii
2. Cunoasterea procedeelor de psihoigiena, psihoterapie si aplicarea acestora
3. Refuz de la tabacism
4. Practicarea sportului
5. Alimentatia rationala
6. Participarea active la masurile de dispensarizare
7. Adresarea la timp dupa sfat sau ajutor medical
8. Abstenetat alcoolica
9. Refuz de la consumul de droguri
10. Pastrarea ecologiei mediului ambient

45. Educatia pentru sanatate. Scop, sarcini, metode, forme.


Educaia pentru sntate (EPS) este o ramur a sntii publice care studiaz nivelul de cultur sanitar
(cunotine, deprinderi, atitudini, comportamente) al diferitor grupuri de populaie, precum i mijloacele i procedurile
educaionale necesare formrii i dezvoltrii unui comportament sanogen, igienic
Educaia pentru sntate are urmtoarele scopuri:
- ridicarea nivelului de cunotine medicale al populaiei n principal n domeniul sanogenezei, proteciei
mediului i preveniei bolilor;
- formarea i dezvoltarea unor deprinderi corecte care s promoveze sntatea;
- crearea unei poziii active fa de sntatea individual i fa de problemele sntii publice, n sensul
atragerii i capacitii maselor la participarea activ n realizarea consolidrii sntii.
Rolurile: 1. Preventiv 2. Curativ 3. Constructiv-aderarea a cit mai multa populatie in favoarea sanatatii
Tehnicile: 1.Grupul nominat-fiecare membru al grupului isi exprima parerea, iar educatorul grupeaza ideile
2.Brainstorning-identificarea nevoilor si gasirea solutiei
3. Brainriting-exprimarea ideilor in scris, apoi oral

46. Reabilitarea medico-sociala si profesionala. Scopuri. Sarcinile.

Reabilitarea (lat. rehabilitulio - a restabili, a recupera) reprezint un complex de msuri medicale,


pedagogice, profesionale i juridice, care au scopul de a restabili, recupera, reabilita (sau
compensa) funciile dereglate ale organismului i capacitile de munc ale bolnavilor i
invalizilor. Noiunea de reabilitare exist din 1946, cnd a fost adoptat la Congresul de reabilitare
a bolnavilor de tuberculoz (Washington). n diverse ri savanii au concepii diferite n privina
definiiei reabilitrii, sensul ei fiind ns acelai.
Scopul reabilitrii -sanarea bolnavului i acordarea ajutorului pentru restabilirea sau dezvoltarea
deprinderilor profesionale, n funcie de boala suportat.
Sarcinile a preintimpina agravarea maladiei si creshterea gradului de incapacitate de munca
- al face pe pacient membru activ al societatii
- a crea conditii necesare pentru incadrarea persoanei cu dezabilitati in procesul de
productie, ca factor hotaritor al reabilitarii sociale si culturale
Deosebim:
r.medicala- complex de masuri medicale aplicate in restabilirea functiilor dereglate ale org.
r.profesionala-complex de masuri indreptate spre restabilirea capacitatii de munca
r.sociala-complex de masuri in restabilirea activitatii sociale
47. Reabilitarea medico-sociala si profesionala. Etape. Principii.
Etapele:
1. intraspitaliceasca
2. extraspitaliceasca=sanatoriala(bolnavii cu infarct miocard, ictus cerebral)
3. reabilitarea ambulatorie
4. etapa de productie in atelierul de munca cu scopul insushirii noii profesii, restabilirea
capacitatii de munca.
Principii: -nceperea ct mai precoce a tratamentului de recuperare;-caracterul continuu al
reabilitrii;-individualizarea tratamentului;-caracterul complex al msurilor de recuperare;reintegrarea invalizilor n activitatea social-util.
Etapele: 1.Intraspitaliceasca; 2.Extraspitaliceasca-sanat; 3.de ambulator(a.de tranzitie, b.
schimbarea reg. casnic pe reg. activ. profes. c. recup. partiala, d. rec. totala); 4. Profesionala.
48.Notiuni de capacitate si incapacitate de munca. Clasificarea. Caracteristica. Principiile de
organizare a expertizei vitalitatii.
Capacitate de munca reflecta posibilitatea unei persoane de a munci, de a activa, ea este
determinata de dezvoltarea fizica, intelectuala, sociala, de starea de sanatate, a experientei de
munca, de abilitati, aptitudini si atitudini.
Incapacitate de munca imposibilitatea unei persoane de asi continua lucrul, drept rezultat
al contraindicatiilor medicale sau sociale, survenite din cauza unor boli traume sau conflicte
sociale.
Clasificarea
1. Capacitate de munca
- Generala capacitatea de a indeplini un volum de lucru necalificat, in conditii obisnuite de
lucru
General totala indeplinirea volumului total de lucru
General partiala in urma unei maladii sau traume, indeplinirea munciinecalificate in
conditii speciale
- Profesionala posibilitatea unei persoane de a efectua un volum de lucru pe specialitate, pe
postul detinut, conform gradului de calificare, in conditii obisnuite.
Profesionala totala indeplinirea volumului de munca specializat in conditii existente
de munca
Profesionala partiala in urma maladiilor sau traumelor, persoana poate indeplini
lucrul specializat dar in conditii favorabile
2. Incapacitate de munca

- Totala persoana nu poate, in unele cazuri nici nu trebuie sa indeplineasca careva volum de
lucru
- Partiala persoana fara intreruperea tratamentului poate efectua un volum de lucru mai mic
in conditi mai favorabile.
In dependenta de durata:
1. Temporara - reducerea posibilitatilor de a efectua obligatiunile profesionale, pe perioada
tratamentului.
2. Permanenta invaliditatea, invalida se socoate persoana care in urma reducerii vitalitatii
necesita protectie si asistenta sociala.
Principiile de organizare a expertizei vitalitatii
1. Caracter de stat dreptul de a petrece expertiza o au numai institutiile de stat sau cele
private licentiale in acest drept.
2. principiul de profilaxie confirmat prin masuri de restabilire cit mai timpurie a capacitatii
de munca a persoanei bolnave si profilaxia invaliditatii.
3. Principiul de colegiabilitate participarea simultana la aprecierea capacitatii de munca a
mai multor specialishti cit shi a administratiei medicale.
4. Principiul de independenta adaptarea deciziei de infirmitate a persoanei se efectueaza pe
baza respectarii a actelor legislative instructive.
5. Principiul activitatii cu functii calitative, cantitative, indivizibile, confirmat de actele
normative a deciziei cu privire la graduil de infirmitatea persoanei, prin asigurarea
conditiilor de repaus, cu scopul tratamentului mai efectiv.
49. Expertiza medicala a vitalitatii. Principii de baza, de organizare, scopul , sarcinile.
Expertiza medical a vitalitii prezint o activitate integrant medico-social, care are ca
sarcin principal s rspund cu argumente tiinific fundamentate la ntrebarea dac persoana
supus expertizei este n stare i n ce msur s-i ndeplineasc funciile i rolul su social.
Expertiza medical a vitalitii este o tiin aplicativ, avnd drept scop principal realizarea
problemelor de integrare medical i social, ce are influen asupra sntii omului.
Principiile de organizare a expertizei vitalitatii
6. Caracter de stat dreptul de a petrece expertiza o au numai institutiile de stat sau cele
private licentiale in acest drept.
7. principiul de profilaxie confirmat prin masuri de restabilire cit mai timpurie a capacitatii
de munca a persoanei bolnave si profilaxia invaliditatii.
8. Principiul de colegiabilitate participarea simultana la aprecierea capacitatii de munca a
mai multor specialishti cit shi a administratiei medicale.
9. Principiul de independenta adaptarea deciziei de infirmitate a persoanei se efectueaza pe
baza respectarii a actelor legislative instructive.
10. Principiul activitatii cu functii calitative, cantitative, indivizibile, confirmat de actele
normative a deciziei cu privire la graduil de infirmitatea persoanei, prin asigurarea
conditiilor de repaus, cu scopul tratamentului mai efectiv.
Procesul are loc in doua nivele:
1. Nivelul asitentei medicale primare unde participa medicii de familie, care creaza conditii
de repaos in scopul insanatoshirii
2. Consiliul de xpertiza medicala a vitalitatii, in care participa medicii experti profesionishti
in evaluarea starii de sanatate, a dezabilitatilor, stabilind termenul de retragere din
activitatea profesionala, prin numirea grupei de invaliditate.
Sarcinile:
1. Evaluarea gradului incapacitatii de munca.
2. Determinarea factului de incapacitate de munca cu eliberarea de la serviciu, in legatura cu prezenta
indicatiilor medicale sociale, confirmate prin legislatie
3. Stabilirea caracterului de incap de munca, temporar sau stabile, totala sau partial.

4.
5.
6.
7.
8.

Determinarea cauzelorincapacitaii de munca


Angajarea rationala in cimpul muncii
Indrumarea invalizilor la reangajare
Asigurarea reabilitarii sociale si profesionale
Stabilirea formelor de asistenta sociala

50.Expertiza medicala a incapacitatii temporare de munca. Nivelurile si etapele. Cauzele.


Documentatia
Expertiza medicala a incapacitatii temporare de munca este o forma de expertiza medicalascopul
careea consta in evaluarea starii de sanatate a pacientului, evaluarea calitatii si eficacitatii investigatiilor si
tratamentului prescris, si aprecierea gradului si termenului a incapacitatii de munca temporare.
Expertiza se efectueaza in 2 etape:
1. Etapa de efectuare a expertizei propriu zise. Sunt implicate medicii curanti, medicii de familie care
efectueaza expertiza propriu zisa.
2. Etapa de dirijare a procesului de expertiza medicala in institutia medicala data. Sunt implicate
managerii institutiilor care dirijeaza procesul de expertizare.
Expertiza se efectueaza la 2 nivele:
1. Medical currant, care are dreptul de a deschide certificatul de boala pe 3 zile, iar mai apoi persoana
este trimisa la al doile nivel
2. Al II-lea nivel al expertizei, se efectueaza de catre comisia medicala consultative a institutiei
medicale. Comisia poate prelungi pina la 4 luni concediul fara intrerupere, sau 5 luni cu intrerupere
in anul calendaristic.
Cazele incapacitatii temporare de munca:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Boala, maladia suportata


Trauma
Ingrijirea unui membru de familir
Carantina
Dehelmintizare
Tratament balneo-sanatorial
Protezarea unui din member.

Documentatia:
1. Fisa de indreptare forma 0-88e
2. Certificat de concediu medical deschis
3. Buletinul de identitate.