Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea tiine Economice

Catedra Finante si Banci

Lucru individual
La disciplina:

Management
Tema:Rolul functiunii de cercetare-dezvoltare in activitatea
intreprinderii.

A elaborat:Diaconu Valeria
grupaFB1305
Profesor:Lect.univ.Stefanco N.

Chisinau 2015
1

Cuprins:
1.Introducere.3
2.Definitia functiunii de cercetare-dezvoltare.Parcticularitati.Activitati specifice.
.4
3.Rolul functiunii de cercetare-dezvoltare in activitatea intreprinderii.
.................................7
5.Concluzii.11
6.Bibliografie.12

Introducere
Economiile moderne se caracterizeaz prin promovarea continu a progresului tehnic i prin
creterea numrului de competitori pe o pia global din ce n ce mai dinamic. Ca urmare,
organizaiile inovative sunt cele care reuesc s domine piaa i s contribuie substanial la creterea
economic. De aceea, organizarea i desfurarea eficient a activitilor de cercetare-dezvoltare a
devenit astzi un factor hotrtor de progres.
O ntreprindere n cadrul creia nu se manifest funciunea de cercetare-dezvoltare, chiar n ipoteza
funcionrii corecte a celorlalte funciuni, este sortit stagnrii. Din acest motiv, managementul
ntreprinderii, n cadrul strategiilor adoptate, trebuie s prevad schimbrile i s pregteasc
introducerea lor, n ciuda rezistenei ce se manifest de regul la promovarea noului.
Caracteristica esenial a organizaiilor moderne o reprezint amploarea fr precedent a proceselor
consacrate crerii i implementrii noului n tehnic, economie i management. Principala cauz a
acestei adevrate mutaii o constituie progresul tiinifico-tehnic contemporan. n fapt, amploarea i
rolul crescnd pe care l au activitile de cercetare-dezvoltare n organizaiile moderne reprezint
principala reflectare la nivel microeconomic a transformrii tiinei ntr-un vector al dezvoltrii
economice. n acest context, ansamblul problemelor privitoare la activitile de cercetare-dezvoltare
dobndesc noi dimensiuni i implicaii, att teoretice, ct i practice. Firete, n abordarea lor
punctul de plecare l constituie nsi definirea funciunii de cercetare-dezvoltare.
Prin funciunea de cercetare-dezvoltare se desemneaz ansamblul activitilor desfurate n
organizaie prin care se concepe i se implementeaz progresul tiinifico-tehnic.
De reinut c progresul tiinifico-tehnic este abordat n sens larg, considerndu-se c se refer la
toate tipurile de procese din organizaie. Ca urmare, n cadrul funciunii de cercetare-dezvoltare
deosebim trei activiti principale: previzionare, concepie tehnic i organizare.
Activitatea de previzionare const n elaborarea proiectelor strategiilor i politicilor firmei,
concretizate n prognoze i planuri, n defalcarea pe perioade i principalele subdiviziuni
organizatorice i n urmrirea realizrii lor.
Activitatea de conceptie tehnica.n cadrul acestei activiti se include ansamblul cercetrilor
aplicative i dezvoltrilor cu caracter tehnic efectuate n cadrul firmei.
Organizarea.In calitatea sa de activitate principal a firmei, organizarea reunete ansamblul
proceselor de elaborare, adaptare i introducere de noi concepte i tehnici cu caracter organizatoric

CAPITOLUL 1.DEFINITIA FUNCTIUNII DE CERCETRE-DEZVOLTARE.

PARTICULARITATI.ACTIVITATI SPECIFICE.

Definiie: Funciunea de cercetare-dezvoltare a ntreprinderii are ca scop producerea de idei

noi i transformarea acestora n elemente de noutate utile pentru dezvoltarea viitoare a firmei.
Funciunea de cercetare dezvoltare are un caracter complex, ea manifestndu-se n multiple
domenii de activitate: tehnic, economic, organizatoric, managerial etc.
Finalitatea activitii de cercetare dezvoltare se concretizeaz prin nnoiri tehnologice, prin
creterea ritmului de dezvoltare a produciei i a productivitii muncii, prin sporirea nivelului de
competitivitate pe pia.
Principale particulariti ale activitii de cercetare dezvoltare:
-

aceasta constituie un instrument de investigare pentru dobndirea de noi cunotine;

reprezint o succesiune de etape distincte care ncep cu descoperirea i descrierea noilor

fenomene i se termin cu produsele noi care urmeaz a fi vndute;

proiectele de cercetare dezvoltare nu au un caracter repetitiv, ele remarcndu-se prin noutate;

activitile de cercetare dezvoltare modific poziia ntreprinderii pe pia, investignd noi

surse de profit;

proiectele de cercetare au un rezultat incert i sunt costisitoare, fapt care impune asocierea
ntreprinderilor sau intervenia statului n finanarea acestui tip de activiti.

Coninutul activitii de cercetare dezvoltare

Activitile care formeaz aceast funciune se pot grupa astfel:
a) Activiti de cercetare tiinific, n cadrul crora au loc descoperiri ale unor idei noi i
implementarea acestora n practic. Aici se regsesc:
-

cercetarea produselor, serviciilor sau tehnologiilor;

proiectarea produselor;

pregtirea tehnologic a fabricaiei;

4

realizarea i testarea prototipurilor i altele.

b) Activiti de investiii i construcii, constnd n procesele de transformare a resurselor n

active fixe, urmrind realizarea de noi capaciti de producie sau modernizarea i
dezvoltarea celor deja existente.
c) Activiti de organizare a produciei i a muncii, concretizate prin organizarea managerial,
elaborarea normelor de consum de materiale, stabilirea normativelor de munc etc.
Deasemenea activitatile functiunii de cercetare-dezvoltare includ:
a) planificarea
b) concepia tehnic
c) organizarea produciei i a muncii
d) investii
e) cercetarea tiinific, ingineria tehnologic, introducerea progresului
a) planificarea:
-

elaboreaz studii de prognoz tehnologic;

stabilete strategia de dezvoltare a ntreprinderii;

ntocmete programe de retehnologizare i modernizare pentru perioadele

urmtoare.

b) concepia tehnic:
-

elaboreaz studii, cercetri i documentaii pentru asimilarea de noi produse i

modernizarea celor existente;

elaboreaz studii, cercetri i documentaii pentru nlocuirea i perfecionarea

tehnologiilor de fabricaie;

efectueaz pregtirea tehnologic a produsului din fabricaia curent;

realizeaz noi produse, dezvolt i perfecioneaz cele existente; descoper

tehnici noi, introduce noi echipamente, utilaje, maini, instalaii, noi metode de
producie, etc.

c) organizarea produciei i a muncii:

-

elaboreaz i aplic studii de fezabilitate i plan de afaceri;

elaboreaz i aplic studii i msuri cu caracter tehnic i organizatoric;

stabilete norme i normative specifice activitii ntreprinderii;

5

introduce noi metode, tehnici i instrumente de organizare.

elaboreaz planuri de investiii, de finanare i creditare a acestora;

stabilete indicatori tehnico-economici ai noilor obiective de investiii;

ncheie contracte de antrepriz pentru efectuarea lucrrilor de investiii;

realizarea de noi capaciti de producie;

modernizarea, dezvoltarea, reconstrucia i rennoirea fondurilor fixe existente.

d) investiii:

e) cercetarea tiinific, ingineria tehnologic, introducerea progresului:

-

cercetri aplicative;

descoperirea de idei noi;

- implementarea n practic a noilor cunotine.

Capitolul 2.Rolul functiunii de cercetare-dezvoltare.

Funciunea de cercetare-dezvoltare este reprezentat de ansamblul activitilor care se desfoar
n cadrul ntreprinderii n vederea realizrii obiectivelor din domeniul producerii de noi idei i
transformrii lor n aciuni utile dezvoltrii n viitor a ntreprinderii. Importana acestei funciuni
rezid n necesitatea adaptrii permanente a ntreprinderii la noile cuceriri ale tiinei i tehnicii, n
adevrul de necontestat c tiina reprezint un vector al dezvoltrii societii. Funciunea de
cercetare-dezvoltare are un caracter complex prin faptul c se manifest n toate domeniile de
activitate ale ntreprinderii.
Astfel cind vorbim de rolul si importanta acestei functiuni putem sa ne referim la insusi activitatile
pe care aceasta le cuprinde,pe care le-am numit mai sus.
Asigurarea dezvoltarii unei intreprinderi se bazeaza pe identificarea oportunitatilor de piata,
respectiv pe stabilirea modalitatilor de actiune prin care sa se valorifice aceste oportunitati.
In acest sens este necesar ca intreprinderea sa anticipeze viitorul, realizand o activitate de
planificare pe termen lung (planificare strategica) si pe termen scurt (planificare propriu-zisa).
Activitatea de planificare strategica trebuie sa se refere mai ales la mediul extern, si se va concretiza
in fundamentarea unor strategii de dezvoltare. Activitatea de planificare pe termen scurt se va
concretiza in planuri si programe.
Strategia de dezvoltare reprezinta o succesiune de decizii prin care intreprinderea isi
fundamenteaza obiectivele, resursele si mijloacele de actiune pentru a atinge anumite niveluri de
dezvoltare.
Obiectivul defineste un nivel de activitate care trebuie realizat, putand fi cuantificabil (profit,
volumul total al incasarilor, costuri) sau necuantificabil (cresterea calitatii).
Resursele definesc nevoile care sunt necesare a fi satisfacute, pentru a fi posibila realizarea
obiectivelor.
Mijloacele de actiune reprezinta moduri de combinare a resurselor, astfel incat, prin
utilizarea acestora, sa se atinga obiectivele, in conditii de eficienta.
O strategie de dezvoltare se concretizeaza in:
a)

fundamentarea misiunii (ce se doreste sa se faca);

b)

fundamentarea portofoliului de activitate;

c)

stabilirea efectelor de sinergie asteptate;

7

d)

stabilirea mijloacelor necesare;

e)

precizarea modalitatilor de dezvoltare (expansiune, diversificare, specializare, etc.);

f)

precizarea prioritatilor.

Elaborarea unei strategii de dezvoltare presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

1.

Analiza diagnostic a activitatii.

2.

Divizarea activitatii intreprinderii din doua puncte de vedere:

a)

al pietelor pe care se desfasoara activitatea de desfacere;

b)

al produselor.

3.

Analiza mediului economic ca sistem.

4.

Identificarea si selectionarea, pe de o parte, a oportunitatilor si amenintarilor, iar, pe de

alta parte, a punctelor tari si slabe, pe baza alegerii si aplicarii unor metode de diagnostic strategic.
5.

Identificarea unor posibilitati strategice de actiune concretizate in planuri strategice

care se refera la : stilul de management, politica de dezvoltare, pret, personal, tehnologii de vanzare,
service.
Strategiile de dezvoltare, prin scopurile urmarite, pot fi foarte diverse. Din aceasta cauza, si
clasificarile sunt foarte numeroase.
In raport cu dinamica obiectivelor propuse, strategiile economice pot fi:
a)

Strategii de redresare elaborate la nivelul acelor intreprinderi care sunt in prag de

falimentare din cauza diferitelor greutati intampinate;

b)

Strategii de consolidare utilizate in acele intreprinderi care au devenit viabile sau

care se mentin intr-un echilibru fragil;

c)

Strategii de dezvoltare elaborate de catre intreprinderile care dispun de capacitatea

necesara pentru amplificarea viitoare a activitatii.

In raport cu scopul urmarit, se pot deosebi : strategii inovationale, strategii de piata,
strategii pe produs.
In raport cu sfera de cuprindere se pot deosebi : strategii globale si strategii partiale, iar in
raport cu gradul de independenta se pot deosebistrategii independente si strategii integrate.
In continuare ne vom referi la strategiile posibile de adoptat dupa cum intreprinderea doreste
sa-si fructifice avantajele in raport cu partenerii, in care caz sunt asa-numitele strategii
concurentiale, sau dupa cum doreste sa-si fructifice actiunile impreuna cu alti parteneri strategiile
de alianta.
3.1. Strategii concurentiale

In lupta dintre concurentii ce actioneaza pe aceeasi piata, fiecare doreste sa-si fructifice cel
mai bine avantajele pe care le detine in detrimentul punctelor slabe ale adversarului.
Aceste strategii posibile de actiune in cadrul unui mediu perceput ca ostil trebuie sa se
bazeze pe analize complexe ale mediului extern, dar si intern, care sa permita evidentierea
oportunitatilor, amenintarilor, punctelor tari si punctelor slabe. Intreprinderile ce isi desfasoara
activitatea pe asemenea piete cauta sa valorifice toate oportunitatile ce apar in functie de anumite
atuuri concurentiale.
Strategiile concurentiale impun utilizarea urmatoarelor cai de actiune posibile:
a)

specializarea consta in reducerea numarului tipurilor de produse, concomitent cu

dezvoltarea competitiei in realizarea acestora;

b)

diversificarea pietei consta in gasirea de noi piete, care sa determine reducerea

dependentei de o singura piata;

c)

dezvoltarea si diversificarea productiei consta in cresterea volumului de productie

si/sau in diversificarea tipurilor de produse oferite pe piata;

d)

dezvoltarea si diversificarea tehnica consta in perfectionarea tehnologiilor

existente si/sau in achizitionarea de alte tehnologii performante;

e)

dezvoltarea si diversificarea totala consta in dezvoltarea atuurilor concurentiale

din toate punctele de vedere. Un atuu foarte important il constituie competenta manageriala.
Dezvoltarea si diversificarea totala se realizeaza, de obicei, prin absorbtie de noi intreprinderi
si prin integrare cu cele doua forme ale sale, respectiv integrarea verticala si integrarea orizontala.
Strategia de integrare pe orizontala consta in reunirea unor intreprinderi, de regula
concurente, care au aceeasi activitate si aceeasi piata de desfacere. Prin aplicarea unei astfel de
strategii, se urmareste obtinerea unui avantaj concurential, atingerea unei mase critice care sa
permita dezvoltarea de activitati economice fara handicap concurential.
Strategia de integrare pe verticala consta din reunirea unui ansamblu de firme legate intre
ele, formand o anumita filiera de productie si de desfacere care sa permita astfel obtinerea unui
produs final, prin executarea etapelor succesive necesare in vederea satisfacerii unei anumite piete.
Integrarea pe verticala se poate realiza in amonte sau in aval.
Integrarea in amonte permite intreprinderii sa controleze calitatea si costurile unor produse,
eliminarea prin bariere de intrare a accesului altor utilizatori concurenti la sursele de materii prime
sau realizarea unor inovatii tehnologice care sa fie utilizate in stadiile ulterioare ale filierei.
Integrarea in aval asigura intreprinderii debusee regulate, controlul circuitelor de
distributie, crearea de bariere de intrare pentru eliminarea concurentei in circuitul de distributie.
9

3.2. Strategii de alianta

Pentru valorificarea anumitor oportunitati, intreprinderile, de foarte multe ori, ajung la
concluzia sa-si puna de acord interesele proprii, fara a-si diminua prea mult atuurile concurentiale
proprii. Aceste puneri de acord se concretizeaza in aparitia relatiilor de alianta sau de
complementaritate.
Relatiile de alianta pot fi:
A. relatii de alianta concurentiala ;
B.

relatii de segmentare profesionala.

A. Relatiile de alianta concurentiala constau in punerea de acord a anumitor interese

pentru a suprima sau restrange concurenta din anumite domenii. Aceste relatii se concretizeaza in
acorduri verbale si in conventii scrise.
Prin stabilirea de relatii de alianta concurentiala, intreprinderile urmaresc ca principale
obiective:
a)

impartirea geografica a pietelor;

b)

fixarea de preturi in functie de scopul urmarit:

-

preturi ridicate pentru maximizarea profitului pe termen scurt;

preturi scazute pentru descurajarea unor potentiali concurenti;

c)

limitari ale productiei (fixarea unor cote de oferta de piata);

d)

stabilirea unor conditii de plata, de publicitate, etc.

B. Relatiile de segmentare profesionala constau in impartirea in functie de atuurile detinute

de fiecare partener, a filierei tehnologice de obtinere a unui produs finit.
Aceste relatii se concretizeaza in:
a)

relatii de cooperare un partener (primitor de ordin) executa activitati la cererea

expresa a unui partener mai puternic (donator de ordin); primitorul de ordin se subordoneaza total,
din punct de vedere al sarcinilor de productie, donatorului de ordin;
b)

relatii de coproductie (de cooperare propriu-zisa) - constau in partajarea filierei

tehnologice, fiecare participant avand o pozitie egala in cadrul acestor relatii;

c)

relatii pentru asigurarea unor subansamble speciale produsele primitorului de ordin

se constituie in necesitati specifice pentru donatorul de ordin, furnizorul avand intreaga

responsabilitate a activitatii depuse, in sensul alegerii mijloacelor si resurselor de productie;

10

d)

relatii de concesiune acordarea unei firme pentru o anumita activitate a intregii

responsabilitati, de catre o intreprindere lider (exemplu: concesionarea drepturilor de vanzare a

anumitor produse pe o anumita piata).

Concluzii:
In concluzie la cele metionate mai sus accentuez faptul ca orisice intreprindere trebuie sa acorde o
atentie sporita aceste functiuni,dezvoltarii si cercetarii ca urmare a faptului ca ea include o serie de
activitati ce influenteaza activitatea intreprinderii si anume activitatea viitoare.Aceste activitati
cuprind:a) planificarea
b) concepia tehnic
c) organizarea produciei i a muncii
d) investii
e) cercetarea tiinific, ingineria tehnologic, introducerea progresului
Aceasta functiune si cea comerciala asigura adaptarea ntreprinderii la mediul economico-social
exterior
Funciunea de cercetare-dezvoltare :
este reprezentat de ansamblul activitilor care se desfoar n cadrul ntreprinderii
n vederea realizrii obiectivelor din domeniul producerii de noi idei i transformrii ideilor
n nouti utile dezvoltrii n viitor a acesteia.
Astfel pri intermediul functiunii de cercetare dezvoltare se formeaza si strategiile de dezvoltare atit
pe termen lung cit si pe termen scurt ale firmei,care au o influenta majora asupra atingerii
obiectivului primordial al firmei si anume cel al obtinerii profitului maxim,cit si asupra dezvoltarii
acesteia.Printre strategii enumer: strategii de redresare,de consolidare,de dezvoltare,inovationale,de
piata,de produs,concurentiale si altele.
Scopul central al acestei funcii este de a dirija cercetrile fundamentale i aplicative n direcia
dezvoltrii unor produse noi sau a mbuntirii celor existente.

11

Bibliografie:
FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI ORGANIZAIEI.Ovidiu Nicolescu,Ion
Verboncu
Economia ntreprinderii, Ed. Universitaria, Craiova, 2008, Dumitru Constantinescu, Tudor
Nistorescu
https://ru.scribd.com/doc/148153730/Www-aseonline-rorelatia-Dintre-Logistica-SiFunctiunea-de-Cercetare-Dezvoltare
http://elfa-mg.blogspot.com/2008/03/functia-de-cercetare-dezvoltare.html
http://economiaintreprinderii.ro/cap31/s6.htm

12