Sunteți pe pagina 1din 1

Modelul liberal

Milton apoi Jefferson au vorbit despre piata libera a ideilor. Modelul liberal al statului
presupune faptul ca cetatenii cedeaza o parte a drepturilor lor puterii, care are obligatia de a-i
guverna bine. Daca, insa, aceasta nu e buna, trebuie sa fie schimbata. Dar, ca sa stii daca un lider e
bun sau rau, trebuie sa ai acces la adevar. Adevarul se obtine in urma unei competitii a ideilor,
o confruntare, presa controleaza puterea - ea ofera cetatenilor informatii, devine un caine de paza al
democratiei si devine, astfel, a patra putere in stat. Presa creaza opinia publica si civica. Conform
modelului liberal,singurele legi sunt cele ale cererii si ofertei dar goana dupa profit face sa dispara
grija pt piata libera a ideilor, in favoarea individului consumator. Exista, insa, un anume
autocontrol sau - sindicate ale presei, asociatii profesionale, asociatii ale publicului.
Modelul serviciului public
Porneste de la ideea ca libertatea presei este o datorie publica dar si ca presa are datorii fata
de public; nu e numai vorba despre profit si despre succesul facil - divertismentul. Astfel, apare
conceptul de serviciu public. Acest model a devenit puternic, la jumatatea secolului XX, datorita a
trei serii de factori:
a
revolutia
tehnologica
atribuirea
eliminarea posturilor care se suprapuneau pe aceleasi frecvente;

frecventelor

si

b - dezvoltarea constiintei si exigentei profesionale;


c - amplificarea dezbaterilor privind rolul presei.
Modelul serviciului public porneste de la modelul liberal dar il critica pe acesta din urma,
pentru comercializarea excesiva, pentru inlocuirea informatiei cu divertismentul. Modelul
serviciului public este ingrijorat si de trustizare, deoarece, astfel, informatia nu mai este
democratizata. Este propusa participarea neinteresata a distribuitorilor de fonduri - astfel, media
devine autonoma financiar, independenta fata de stat si poate crea a piata libera a ideilor. Postul
public idealizat, multa vreme, a fost BBC. Astazi, posturile publice se confrunta cu o criza de
legitimitate, deoarece programele sunt aidoma celor comerciale, in incercarea de a se pastra in
topul concurentei in domeniu.