Cursul 1 - Introducere in structuri

compozite beton-otel

Sef Lucrari Dr. Ing. Cristian Rusanu

Tipuri de structuri clasice

Constructii de beton armat:
Avantaje
Rezistenta buna la foc
Rezistenta buna la agresivitatea mediului
Cost scazut al materialelor
Dezavantaje
Raport greutate/rezistenta mic
Timp de executie ridicat

Constructii din otel:

Avantaje
Raport greutate/rezistenta bun
Elemente mai zvelte
Dezavantaje
Costul materialului este mai ridicat
Rezistenta scazuta la foc
Necesita protectie anticoroziva

Structuri compozite
Structurile compozite combina avantajele celor doua

materiale:
Rezistenta buna la compresiune a betonului cu rezistenta mare

la intindere a otelului
Elementele metalice sunt in general zvelte si sensibile la flambaj
iar betonul poate sa le impiedice sa flambeze
Betonul protejeaza otelul impotriva coroziunii si sporeste
rezistenta la foc a elementelor metalice
Otelul aduce ductilitate structurii

Evolutia folosirii elementelor compozite

- Grinzi compozite La planseele cu deschideri mari, folosirea grinzilor metalice este

mult mai ieftina decat a celor de beton, dar pana in anii 1950
grinzile metalice erau calculate sa preia singure greutatea placii si a
incarcarilor . Placa si grinda lucrau independent.
Aparitia conectorilor de forfecare in anii 1950 a facut posibila
conectarea grinzii cu placa => grinda compozita

Grinda ne-compozita

Grinda compozita

Evolutia folosirii elementelor compozite

- Placi compozite Folosirea grinzilor metalice duce la rapiditate in executie.

Eliminarea pentru placa de planseu se poate realiza prin folosind

un cofraj pierdut din tabla care are doua roluri:

Rol de cofraj in executie
Rol de armatura inferioara pentru placa

Evolutia folosirii elementelor compozite

- Stalpi compoziti Inglobarea stalpilor in beton s-a facut la inceput pentru

sporirea rezistentei la foc, dar profilele se calculau ca

elemente de metal simple
Inglobarea profilelor metalice implica si o reducere a zveltetii
efective si cresterea rigiditatii la sarcini laterale
Codurile moderne includ aportul betonului in evaluarea
rezistentei si stabilitatii stalpilor compoziti
Folosirea cofrajului se poate elimina in cazul sectunilor
tubulare.

Aspecte privind utilizarea structurilor

compozite
Proiectarea structurala nu inseamna numai optimizarea

rezistentei, rigiditatii si ductilitatii, ci si considerarea

urmatoarelor aspecte
aspecte arhitecturale
aspecte economice
aspecte functionale
aspecte tehnologice

Aspecte arhitecturale
Folosirea structurilor compozite ofera posibilitatea

combinarii mai multor tipuri de elemente compozite si,

implicit, o gama larga de solutii arhitecturale.
Din punct de vedere arhitectural cele mai importante
avantaje ale folosirii elementelor compozite sunt:

Reducerea inaltimii grinzilor

Deschideri mari
Placi cu grosime redusa
Stalpi zvelti

Aspecte economice
Reducerea dimensiunilor elementelor structurale si viteza de executie

mai mare in raport cu structurile de beton armat pot duce la reduceri

de cost insemnate.
Reducerea dimensiunilor elementelor de planseu are urmatoarele
avantaje:

Reducera inaltimii de planseu=> reducerea inaltimii de etaj=> reducerea

inaltimii totale a structurii=> reducerea suprafetelor inchiderilor

Deschideri mai mari cu acceasi inaltime, comparate cu alte sisteme
constructive=> spatii utile mai mari si flexibilitate in exploatare

Manopera mai simpla si timpul de executie redus aduc urmatoarele

avantaje economice:

Economie de cost
Costuri reduse de finantare
Darea in folosinta mai devreme

Aspecte functionale
Folosirea elementelor compozite nu mai implica realizarea

unei protectii la foc costisitoare ca in cazul structurilor

metalice.
Structurile compozite sunt adaptabile si se pot modifica usor
pe durata de viata a constructiei, mai alest in cazul
structurilor in cadre.
Datorita spatiului dintre placa si talpa inferioara a grinzii,
instalatiile se pot modifica, iar in cazul folosirii unor ferme
metalice flexibilitatea este aproape totala

Aspecte tehnologice
Folosirea elementelor compozite la plansee are urmatoarele

avantaje:

Tabla cutata asigura o platforma de lucru pentru celelalte activitati

Rolul de cofraj al tablei cutate care reazema pe grinzi si eliminarea, in

unele cazuri, a popilor de sprijinire.

Tabla cofranta are si rol de armatura inferioara iar pentru preluarea
momentelor negative si a eventualelor eforturi din contractie si
variatii de temeperatura este necesara armatura doar la partea
superioara
Viteza si simplitatea in executie. Tabla cutata este usoara si se poate
transporta, depozita si monta usor pe santier.
Elemente structurale cu calitate controlata.

Comparatii cu alte sisteme

constructive
Structurile compozite au o rezistenta si o rigiditate mai mare decat

structurile metalice de aceleasi dimensiuni

Grinda compozita
Sectiune

Grinzi metalice

IPE 400

IPE 550

HEB 360

Inaltime element

560

710

520

Nivel de rezistenta

100%

100%

100%

Greutate

100%

159%

214%

Inaltime element (%)

100%

127%

93%

Rigiditate

100%

72%

46%

Comparatii cu alte sisteme

constructive
Elementele compozite sunt in general mai mici decat cele

din beton armat

Procedee de constructie
Executia unei structuri compozite in mod economic poate fi

impartita in urmatoarele operatii:

Mai intai se ridica o structura conventionala de otel in cadre, contravantuita

sau nu. Daca se folosesc sectiuni casetate pentru stalpi, carcasele de armatura
se pot monta deja din fabrica.
De asemenea pot fi pregatite din fabrica toate consolele scurte, placile de
prindere si conectorii verticali (bolturi fara cap sau cuie impuscate) pentru
transferul incarcarii intre otel si beton, pentru a mari astfel viteza de
executie pe santier. Dupa montarea stalpilor grinzile de otel sunt montate
articulta pe acestia.
intre grinzi sunt dispuse table cutate sau predale prefabricate de beton,
servind si de cofraj si ca platforma de lucru. in final, prin betonarea placilor
si a stalpilor intr-o singura etapa se rigidizeaza ansamblul iar imbinarile devin
din articulatii imbinari semicontinue.

Procedee de constructie

Elemente de constructii
Placi
Placi de beton armat
in functie de complexitatea formei placii, de timpul disponibil si

de capacitatea atelierului de prefabricare, placile de beton pot fi

produse:
Pe santier folosind cofraje
Folosind predale
Folosind elemente prefabricate de placa.

Elemente de constructii
Placi
Placi compozite
Se folosesc atat tabla profilata obisnuita, cat si tabla speciala pentru a

realiza efectul compozit.

Intr-o placa compozita sunt mai multe posibilitati de a asigura

conlucrarea intre otel si beton:

Adeziunea chimica este fragila si nesigura, drept care nu trebuie

considerata in calcul
Aderenta prin frecare nu este capabila sa transmita forte taietaoare
mari
Aderenta mecanica prin protuberantele de pe tabla
Ancorarea la capete cu bolturi, corniere sau prin deformarea
tablei la capete aduce o incarcare foarte concentrata la capete si deci o
crestere brusca de la otelul simplu la capacitatea compozita

Elemente de constructii
Placi
Placi compozite

Aderenta prin frecare la placi compozite

Aderenta mecanica la placi compozite

Elemente de constructii
Placi
Placi compozite

Ancoraje de capat pentru placi compozite

Elemente de constructii
Grinzi
Intr-o grinda compozita in zona de moment pozitiv placa de beton

este activata in compresiune prin conectorii de forfecare.

In aplicatiile practice cele mai folosite sunt bolturile cu cap
(conectori Nelson). Avantajul este combinarea unei rigiditati
relativ mari cu o capacitate de deformare relativ mare.

Elemente de constructii
Grinzi Conectori de forfecare cu cap

Elemente de constructii
Grinzi Conectori de forfecare Hilti X-HVB

Elemente de constructii
Grinzi

Grinzi compozite tradiionale

Grinzi compozite inovante

Elemente de constructii
Stalpi
Stalpii compoziti sunt de obicei folositi acolo unde prezenta

fortelor axiale mari este combinata cu dorinta de a avea sectiuni

mici.
Deoarece stalpii compoziti pot fi prefabricati sau cel putin
pregatiti in atelier, timpul de executie poate fi redus drastic
comparativ cu stalpii de beton armat turnati in situ.
Un avantaj decisiv asupra stalpilor metalici este rezistenta inalta la
foc a stalpilor compoziti fara a lua masuri speciale.

Elemente de constructii
Stalpi
Pentru sectiunea de otel sunt potrivite profile laminate I precum si

sectiune tubulare (rectangulare sau circulare).

Sectiunile I pot fi inglobate total sau partial, cand sunt umplute cu
beton numai zonele dintre inima si talpi.
Sectiunile tubulare au avantajul ca nu mai este necesar cofrajul,
sunt preferate de arhitecti si se comporta foarte bine la foc.

Elemente de constructii
Noduri
Nodurile structurilor metalice si compozite au fost tratate ca fiind parte integranta a

stalpului.
Abordarea moderna consta in considerarea nodului ca element separat, idealizarile de tip

articulatie si nod rigid nefiind adecvate pentru descrierea reala a comportarii

Nodurile trebuie evaluate tinand cont de urmatoarele aspecte:

Rigiditate:
articulatie - un nod cu rigiditate la rotire nula
nod rigid un nod care are rigiditate considerata infinita la moment ncovoietor (asigura

continuitatea perfecta a rotaiilor)

Nod semirigid - ntre aceste doua extreme vorbim de noduri semirigide.
Capacitate la ncovoiere :
Articulatie capacitate la moment egala cu zero
Nod cu rezistenta completa capacitatea la moment a nodului este mai mare decat cea a elementelor pe

care le imbina
Nod cu rezistenta partiala.

Capacitate de rotire (ductilitate)

Definitii si terminologie
Caracteristica forfecare-lunecare a unui singur conector
Relaia idealizata dintre fora taietoare i deplasarea unui conector duce la trei

caracteristici dominante:
Rigiditate iniiala
Rezistena
Capacitate de deformare

Lunecarea este definita ca deplasarea relativa la interfaa ntre cele doua

materiale conectate n direcia axei

Caracteristica forfecare-lunecare a unui singur

conector
Comportarea globala a grinzii compozite este influenata decisiv

de cele 3 caracteristici susmenionate:

Gradul de conectare, pe lnga numarul de conectori, este
influenata direct de rezistena unui conector
Interaciunea la forfecare depinde de rigiditatea iniiala a
conectorilor utilizai i de numarul lor.
Capacitatea de deformare a ntregii grinzi este limitata de cea a
conectorului individual.

Gradul de conectare (rezistenta)

Gradul de conectare da raportul ntre capacitatea portanta a conexiunii de

forfecare i aceea a seciunii compozite nsi, care este dominata de partea cea
mai slaba (fie beton fie oel).
Presupunnd comportare perfect plastica, gradul de conectare h se poate defini ca

raportul intre capacitatea conectorilor la forfecare si valoarea minima a rezistentei

celor doua componente din elementul compozit ( rezistenta otelului sau a
betonului)

,
, =

,
.

,
,

Gradul de conectare (rezistenta)

Nici o conectare (h=0) nseamna ca ambele pari lucreaza complet separat.

n cazul conexiunii integrale (h>100%) este suficienta capacitate portanta

asigurata de dornuri pentru a atinge cedare seciunii nsi (curgerea tuturor

straturilor).
ntre aceste doua limite extreme vorbim despre conexiune pariala (0<h<100%)

care de obicei duce la un optim de consum de materiale i de cost.Pentru

conexiune pariala, capacitatea portanta a grinzii este limitata de cedarea
conexiunii.

Interactiune la lunecare (rigiditate)

Daca interactiunea la lunecare este completa (rigida) sau incompleta (semi-rigida,

slaba) depinde de conectori si de numarul lor raportat la rigiditatea partilor

compozite (grinda metalica, placa de beton)
Interactiunea ideal rigida inseamna ca nu exista deplasare relativa (lunecare) ntre
partile compozite la interfaa lor. Deoarece conectorii acioneaza ca resoarte
paralele, o crestere a gradului de conectare merge mana-n mana cu o crestere a
interactiunii la lunecare (reducere a lunecarii). Deci o conexiune infinit rigida nu
poate fi posibila dect pentru conectori infnit rigizi sau un numar infinit de
conectori.
Termenul interactiune completa trebuie inteles ca situatia in care deplasarile sunt
suficient de mici ncat efectul lor poate fi neglijat.

Interactiune la lunecare (rigiditate)

Pentru interaciunea incompleta, ca termen legat de starea limita de serviciu,

deplasarile relative la interfata grinda placa trebuie luate n considerare ca un

salt n distribuia de deformatii. Ipoteza Bernoulli a seciunilor plane este valida
numai pentru cele doua parti, otel ai beton, separat, dar nu si pentru sectiunea
compozita in totalitate.

Interactiune la lunecare (rigiditate)

Pentru interaciunea incompleta lunecarea este acompaniata de o certerii a sageii.

n EC4 acest efect este luat n considerare de o maniera aproximativa prin interpolare liniara
depinznd de gradul de conectare:

= 1 + (1 )(

1)

da este sageata grinzii simple de oel

dc este sageata grinzii compozite presupunnd o conexiune infinit rigida

h este gradul de conectare

n depinde tipul de aciune de forfecare (0,3 sau 0,5)

Exemple de structuri cu structura compozita

MILLENNIUM TOWER - Viena

55 de teaje

Arie de planseu -1000 m2

Inaltime totala 202m

Timp de executie -8 luni (2.5 etaje/saptamana)

MILLENNIUM TOWER - Viena

MILLENNIUM TOWER - Viena

MILLENNIUM TOWER - Viena

MILLENNIUM TOWER - Viena

MILLENNIUM TOWER - Viena