Sunteți pe pagina 1din 8

Pentru psihologia educaiei, analiza mecanismelor nvrii i a condiiilor n care

se produce nvarea sunt repere de maxim importan. n calitatea ei de tiin-resurs


pentru practica educaiei, psihologia educaiei trebuie s poat descrie, explica i prevedea
anumite conduite de nvare ale elevului. De asemenea, ea trebuie s poat preciza n ce
condiii apar dificultile de nvare i cum pot fi ele depite. Realitatea complex a
situaiilor de nvare face imposibil gsirea unor reete universal valabile care s poat fi
aplicate de profesori cu anse garantate de succes. n acelai timp, dincolo de variabilitatea
concret a situaiilor de nvare, putem identifica o serie de elemente, de condiii n care
nvarea se deruleaz i care pot servi drept cadru de analiz pentru situaiile cu care ne
confruntm.
Conceptul de nvare
Atunci cnd vorbim despre nvare, suntem mereu tentai s o raportm la fiina
uman. nvarea nu este ns un fenomen exclusiv uman. Ea se regsete i n conduita
animalelor i, n general, n ntreaga lume vie, mpletindu-se strns cu un alt fenomen,
anume cel de adaptare. Unii autori chiar definesc nvarea ca fiind un proces de adaptare a
organismului la mediu. nvarea este rspndit n ntreaga lume vie, dar sfera, coninutul,
complexitatea i, mai ales, semnificaia ei pentru organism depind de treapta de evoluie pe
care se afl organismele care sunt supuse nvrii. Problematica nvrii este abordat de
mai multe discipline: pe de o parte, biologia i biochimia, care sunt preocupate de
determinarea mecanismelor neurofizio-logice ale nvrii, iar pe de alt parte, psihologia,
pedagogia, sociologia, epistemologia, care sunt preocupate de dimensiunea individual i
social a nvrii, de condiiile n care se produce nvarea, de optimizarea nvrii
colare.
Cu toat aceast arie larg de abordri, putem spune c prioritatea istoric i
tiinific aparine psihologiei i ea a fost impus de pionierii domeniului: Hermann
Ebbinghaus

(1885),

Edward

Thorndike

(1898),

John

B.

Watson

(1919).

Datorit punctelor de vedere diferite din care a fost cercetat nvarea, definiiile
date conceptului de nvare sunt numeroase.
Astfel, psihologul rus A.N. Leontiev (1903-1979) definete nvarea drept
procesul dobndirii experienei individuale de comportare". Pentru Leontiev, elementul
esenial al nvrii umane este asimilarea experienei speciei, a experienei socioculturale a
umanitii. De asemenea, nvarea nu determin numai o schimbare de comportament, ci
contribuie la dezvoltarea capacitii omului de a crea, de a se evalua i de a se autoforma.
Page 1 of 8

Pentru A. Clausse (Clausse, 1967), nvarea este o modificare n comportament,


realizat prin soluionarea unei probleme care pune individul n relaie cu mediul", iar
pentru psihologul Robert Gagne nvarea reprezint acea modificare a dispoziiei sau a
capacitii umane care poate fi meninut i care nu poate fi atribuit procesului de
cretere" (Gagne, 1975, p. 11). Gagne atrage atenia asupra faptului c modificarea
denumit nvare se manifest ca o modificare a comportamentului, iar producerea ei este
dedus din compararea comportamentului de care era capabil individul nainte de a fi pus
ntr-o situaie de nvare oarecare cu comportamentul de care d dovad dup acest
tratament.
Teoreticienii care concep nvarea drept o schimbare n comportament subliniaz
faptul c nu toate modificrile produse n comportament sunt un rezultat al nvrii, ci
doar acelea care au aprut ca urmare a experienei individuale i nu pot fi explicate prin
cauze biologice, cum ar fi maturizarea organismului, oboseala, ingerarea de droguri. n
plus, modificarea comportamentului trebuie s fie relativ trainic, adic s fie apt de a se
menine un timp. Aceste definiii surprind sensul larg al conceptului de nvare. Plasnd
nvarea n contextul procesului de instruire, psihologii educaiei ne ofer i un sens
restrns al acestui concept. Ei definesc nvarea drept o activitate sistematic, dirijat,
desfurat ntr-un cadru organizat (instituii specializate de instruire i educaie), orientat
n direcia asimilrii de cunotine i a formrii structurilor psihice i de personalitate.
Primele cercetri asupra nvrii s-au realizat dintr-o perspectiv behaviorist.
BEHAVIORISMUL este unul dintre cele mai importante curente din istoria psihologiei
care apare in S.U.A. ca o reactie impotriva psihologiei subiective a introspectionismului
german. Behaviorismul vine de la cuvantul englez ,,behavior care inseamna comportament.
Acest curent se naste in S.U.A. la inceputul sec. XX, ca o forma doctrinala in lucrarile lui
E.L. THORNDIKE. JOHN B. WATSON a continuat in continuare tezele teoretice ale
behaviorismului. Se accepta unanim ca actul de nastere al behaviorismului este articolulmanifest ,,Psychology as the Behaviorist Views It publicat de Watson in 1913 in
,,Psychological Review. Conceptia sa behaviorista Watson o publica pe larg in volumul
,,Behaviorism(New York, 1925). JOHN WATSON a fost primul psiholog american care a
inteles importanta descoperirilor rusului IVAN PAVLOV in domeniul fiziologiei activitatii
nervoase superioare si asimileaza metodele si rezultatele sale in cadrul unei psihologii
obiective care inlocuieste introspectia ca metoda de cercetare cu studii de laboratorasupra
conditionarii ca mod de invatare (la om si la animal).
Page 2 of 8

Behavioristii accentueaza rolul mediului inconjurator in formarea naturii umane si


acorda un rol minor trasaturilor ereditare.
Watson era nemultumit de: lipsa de obiectivitate a psihologiei din timpul sau datele ei
erau neverificabile sterilitatea, lipsa de aplicatie practica a celor doua orientari ale
psihologiei traditionale, structuralismul si functionalismul. Ele studiaza o himera, ceva
trecator si amagitor, ceva pe care nimeni nu l-a atins, ceva intagibil. Constiinta nu este
altceva decat o ipoteza necontrolabila, inaccesibila cercetarii, neverificabila. Daca
psihologia vrea sa devina stiintifica, o stiinta practica, utila, deschisa, populara, accesibila
tuturor ar trebui sa realizeze urmatoarele DEZIDERATE: sa-si schimbe obiectul sa inlature
constiinta si s-o inlocuiasca cu comportamentul singurul care poate fi studiat in mod
obiectiv, care poate fi observat, masurat, cuantificat. trebuie sa-si schimbe metoda de
investigare, in locul introspectiei sa puna metode obiective capabile sa satisfaca cerintele
unei stiinte pozitive sa-si schimbe finalitatea, sa tinteasca nu numai spre descrierea sau
explicarea fenomenelor psihice, ci si spre formularea unor legi ale comportamentului.
Comportamentul = ansambluri de raspunsuri ajustate stimulilor care il declanseaza.
Psihologia este deci in intregime studiul cuplului S (stimul) R (reactie). Scopul ei este
de a prevedea raspunsul cunoscand stimulul si a prevedea stimulul cunoscand raspunsul.
Numai stimulul si reactia, intre care exista o relatie directa nemijlocita si unilaterala, sunt
obiectivi, numai ei pot fi studiati prin metode obiective. Tot ceea ce se intampla, interpune
intre S-R, este neavenit si, deci, trebuie ignorat sau inlaturat. Intrega sfera a vietii psihica
este impartita in 3 clase de organizari comportamentale: VISCERALE (comportamentele
prin care se exteriorizeaza emotiile: frica, furia, mania) MOTORII (comportamentele
manipulative, posturale, locomotorii) LARINGEALE (comportamentele verbale) Unitatea
acestor organizari comportamentale da nastere la personalitatea umana. Constiinta este
inlaturata din psihologie, imaginile sunt un ,,lux mental fara nici o importanta functionala.
Cum insa o serie de fenomene psihice denumite traditional perceptie, memorie,
gandire, nu puteau fi negate, atunci sunt convertite, reduse la comportamente ,,deschise,
,,observabile, ,,obiectivizate. EX. Imaginile vizuale nu sunt altceva decat tensiuni
musculare ale ochilor; gandirea este o ,,vorbire cu voce joasa, pentru sine, ,,nu gandim cu
creierul, ci cu sistemul de arcuri nervoase al laringelui si organelor anexe, deci gandirea se
identifica cu limbajul. Totul este redus la cele 3 organizari comportamentale. Numai in
felul acesta psihologia poate scapa de ,,cosmarul subiectivismului, ar putea fi transformata
intr-o stiinta pozitiva, obiectiva. Formarea comportamentului se face prin: obisnuinta
Page 3 of 8

procese care incep inca din uter sub influenta invatare stimulatoare a mediului Mediul
reprezinta totul, ereditatea nu are nici un rol. Individul este produsul unui proces de
conditionare lenta si odata format este foarte greu de schimbat, pentru ca mai intai trebuie
deconditionat si apoi reconstruit.
Comportamentul, n accepie behaviorist, este ansamblul de rspunsuri ajustate
stimulilor care l declaneaz. Astfel, psihologia reprezint studiul cuplului stimul-rspuns.
De la acest premis s-a plecat i n studiul nvrii concepute drept o schimbare
observabil a comportamentului produs de experien.
Abordarea behaviorist a nvrii a generat cteva premise importante pentru nvare,
i anume:
asociaiile sunt crmizile nvrii

aceleai legi fundamentale opereaz n toate situaiile, indiferent de coninutul


nvrii sau de persoana care nva

stabilirea legturilor dintre stimul i rspuns este influenat de ntrire.

I.

E. L. Thorndike

a avut o importanta contributie la teoria

conexionist
Sistemul conexionist, ntemeiat pe cercetrile experimentale pe animale ale lui
Thorndike, este o extensie teoretic, revizuit , a asociaionismului i empirismului engelz
reprezentat de Locke, Hobbes, Berkley i Millis.
Teoria lui cu privire la nvare, numit conexionism, expus n volumul de debut
Animal intelligence (1898), susine c procesul nvrii se bazeaz pe formarea de
conexiuni n creier.

Page 4 of 8

Thorndike pare s fi pornit de la observaii simple pe care le-a teoretizat prea pripit.
I-au fost suficieni puii unei pisici de cas pe care i aezase ntr-o cutie. Puii ncercau s
scape din cutie i ntmpltor, unii au reuit s desfac lactul, eliberarea din cuc era
rezultatul dorit i puiul a asimilat relativ uor s repete conduita salvatoare. Puiul nva
prin ncercare si eroare. nvarea progresiv prin scderea pn la eliminarea complet a
numrului de erori i prin creterea numrului de reuite, pn la fixarea definitiv a
comportamentului corect. Rspunsurile bune repetate erau ntrite prin obinerea
hranei.Tentativele ncununate de succes sunt reinute, cele ce duc la eec sunt inhibate.
Avem de a face cu prima formulare a psihologiei stimul-rspuns, dar i cu prima
formulare a legii ntririi unei legturi S-R printr-o recompens, lege care va fi dezvoltat
cteva decenii mai trziu de Burrhus F. Skinner.
Thorndike a formulat legile acestei forme de nvare, i anume:
Legea strii de pregtire este un principiu accesoriu, deoarece descrie substratul
fiziologic al legii efectului. Acesta atest circumstanele n care cel care nva tinde
s fie satisfcut ori nesatisfcut, s accepte sau s resping. Thorndike nelege
starea de pregtire ca o tendin spre aciune, iar ndeplinirea aciunii este
satisfctoare, n timp ce nemplinirea ei devine suprtoare.
Legea exerciiului exprim faptul c soliditatea unei legturi S-R este dependent
de numrul repetiiilor. Thorndike arat c exersarea n sine nu asigur eficiena
consolidrii, ci este necesar i oferirea de recompense i de feedback asupra
activitii desfurate.
Legea efectului se refer la ntrirea sau slbirea unei legturi ca rezultat al
consecinelor pe care acesta le are. Dac o legtur ntre S i R este urmat de
satisfacie ea se ntrete, iar dac este urmat de insatisfacie, legtura slbete.
Thorndike a fost preocupat de optimizarea nvrii colare i a evideniat trei aspecte
ce trebuie luate n considerare de profesori care permit facilitarea acesteia:
identificarea corect a conexiunilor ce trebuie realizate i a celor care trebuie
distruse n procesul formrii elevilor
stabilirea riguroas a situaiilor de nvare bazate pe satisfacie i a celor bazate pe
insatisfacie
provocarea controlat tiinific a satisfaciilor i insatisfaciilor n situaii
educaionale date.

Page 5 of 8

Profesorul devine un manager al procesului de instruire a unui elev care este fcut
contient de caracteristicile i standardele de performan ce trebuie atinse.
Cu toate contribuiile sale importante, Thorndike a fost criticat pentru faptul c a
efectuat extrapolri nepermise de la psihologia animal la psihologia uman. El a crezut c
educaia poate fi explicat n aceiai termeni care descriu exact dresajul. Omul ns nu este
doar animal, chiar dac poate fi redus la animalitate prin dresaj, manipulare, fanatizare.
Dup 1930, Thorndike nsui pare a-i fi dat seama de enorma eroare a credintelor sale
II.

O alta importanta aplicare a princiiilor lui Thordike este in


managementul resurselor umane

Recrutarea este activitatea managementului resurselor umane care identific


sursele de candidai calificai pentru ocuparea unui post i i determin s aplice pentru
ocuparea unor posturi noi sau vacante n cadrul unei organizaii.
Interviul este folosit de majoritatea organizaiilor, indiferent de dimensiuni ca un
instrument important in recrutarea si selectia resurselor umane
Definiie: un schimb de informaii, idei, puncte de vedere, ntre un posibil
angajator (patron/manager) i un posibil angajat, avnd n vedere acceptarea sau
respingerea reciproc.
Interviul nu trebuie s fie un interogatoriu ci o conversaie cu un scop. Scopul este
de a obine informaii despre candidat, astfel nct s i se poat evalua calificarea, calitile
i aptitudinile personale, de a face astfel o previziune despre capacitatea lui de a efectua
munca cerut i de a se integra n organizaie.
Interviurile au fost adesea criticate ca fiind surse de informaii nedemne de
ncredere care pot include erori de percepie i judecat din partea intervievatorilor.
Cunoaterea de ctre intervievatori a erorilor pe care le pot comite va avea ca rezultat
creterea capacitii lor de a le evita i ndeplinirea misiunii de selecie cu mai mult
contiinciozitate i obiectivitate. In timpul interviurilor se pot interpune diferite greseli
printre care si : Efectul de halo. Lui E.L.Thorndike i revine meritul de a fi sesizat n
practica evaluatorilor tendina de a nu putea efectua aprecierile ntr-o manier
independent, distinct, la fiecare din aspectele activitii profesionale (cantitatea, calitatea
etc.). Aceast eroare se produce atunci cnd o anumit trstur a candidatului (pozitiv
sau negativ) impresioneaz foarte puternic ceea ce va avea ca rezultat aprecierea n mod
similar a celorlalte trsturi ale acestuia.
Page 6 of 8

De exemplu, dac el se prezint la interviu ntr-o inut impecabil, sau este foarte
entuziast, intervievatorii pot aprecia alte trsturi (cunotine n domeniu, caracter etc.) ca
fiind superioare fa de cum sunt n realitate.
III. Inteligenta emotionala a fost identificata inca din 1920 de catre
E.L.Thorndike si definita ca inteligenta sociala abilitatea de a intelege si lucra cu
femei si barbati, baieti si fete de a te comporta cu intelepciune in relatiile umane.
Mai tarziu, prin anii 80, acest tip de inteligenta a fost impartit in inteligenta inter si
intra personala.
Primul tip cea interpersonala fiind abilitatea de a ii intelege pe altii (ce ii
motiveaza, cum lucreaza, cum poti coopera mai bine cu ei), iar cea de a doua
intrapersonala aceeasi abilitate, numai ca indreptata spre propria persoana. Inteligenta
emotionala este astfel o inteligenta sociala care inseamna abilitatea de a stapani emotiile
personale si ale celorlalti, a le diferentia intre ele si a folosi aceste informatii pentru a ghida
modul de gandire si actiune.
Inteligenta emotionala este capacitatea personala de identificare si gestionare
eficienta a propriilor emotii in raport cu scopurile personale (cariera, familie, educatie etc).
Finalitatea ei consta in atingerea scopurilor noastre, cu un minim de conflicte inter si intrapersonale
In 1995, psihologul american Daniel Goleman a publicat o carte care a devenit best
seller Emotional Intelligence: Why It Can Matter More Than IQ (Inteligenta
emotionala: De ce poate fi mai importanta decat IQ), aducand in actualitate si definind
practic notiunea de inteligenta emotionala.
Considerata de autor cheia succesului personal si profesional, inteligenta
emotionala este un amestec de stapanire de sine, motivatie, empatie, gandire libera, tact si
diplomatie. Aceste atribute ale unei persoane o fac sa aiba o inteligenta emotionala ridicata.
Astfel, ea isi poate controla reactiile emotionale in raport cu alte persoane, datorita faptului
ca este constienta de toti factorii care contribuie la aparitia reactiei respective.

Page 7 of 8

Bibliografie
Cace, C. (2007) Psihologia educaiei teorie, metodologie i practic, editura
ASE, Bucureti
Cosmovici, A. (1999) - Psihologie colar, editura Polirom, Iai
Negre Dobridor, I. , Pnioar, I.O (2008) tiina nvrii de la teorie la
practic, editura Polirom, Iai
Slvstru, D. (2009) Psihologia nvrii teorii i aplicaii educaionale,
editura Polirom, Iai

Page 8 of 8