NEW AMERICAN CINEMA

-mare diversitate de forme: experimental, fictiune, direct vinema, film

eseistic
-acestia au in comun opozitia fata de cinemaul American dominant,
consacrat (al Hollywood-ian)
-apare pe Coasta de Est; se contureaza o opozitie intre Coasta de Est si
Coasta de Vest.
-apare ca un raspuns al asteptarilor unei categorii de public putin diferit
de cel mainstream: public cu studii universitare.
-diferenta majora: gama expresiva mai ampla in abordarea unor teme
cons.
inoportune, riscante cum ar fi: diferenta rasiala, sexuala,
tematica revoltei sociale
-abordeaza diferit naratiunea: stil documentarist, evita liniaritatea
cronologica sau in relatia cauza-efect.
-povesti incomplete, care nu marcheaza precis o concluzie; influenta
europeana (valului de elemente din Noul Val Francez) este majora, dar e
si o influenta proprie, radacinata desc. in cinemaul experimental si se
avangarda a anilor 50
-cineastii din avangarda SUA nu au formatii cinematografice, sunt poeti,
pictori, coregrafi.
-aceste filme transcriu visuri adolescentine, impresii, visuri erotice,
imagini abstracte; exprima apartenenta unui grup minoritar.
-se numara si femei: Maya Deren Meshes of the Afternoon-43;
Kenneth Anger A Study in Choreography for the Camera-45
-filme realizate de artisti plastici: Andy Warhol Sleep-63 (390 min., 39
secv x10m- inregistrarea unui somn)
-filme radicale cu distrile. Minoritara
-lor li se datoreaza deschiderea primei sali de cinema destinsa acestui gen
de productii; Kenneth Anger- CINEMA 16 (circuit de sali undergroundse prezinta si foarte europene)
-ART HOUSES- sali gazduite de campusurile universitare, astfel
milioane de oameni au vazut filmele.
-primele subventii oferite de institutiile nou create, apar la inceputul
anilor 60: Gryphon Film, Creative Film Fondation
-apare un manifest estetic, pe care acesta se bazeaza: New American
Cinema-redactat in 1960, publicat in Film Culture in 1962, redactat de
Jonas Mekas, sustinut de alti cineaste precum Andy Warhol, Richard
Leacock, Shirley Clarke, John Cassavetes.
-acest manifest lanseaza o ofensiva impotriva cinemaului commercial
considerat contrafacut si estetic neinteresant; se defineste ca un echivalent
American al Nouui Val sau al Free Cinemaului; se consata ca si in SUA
apar filme innoitoare: Come back, Africa-60 L. Rogosin sau

Shadows J. Cassavetes
-manifestul inregistreaza o nevoie de innoire cand cinemaul din intreaga
lume trece printr-o criza, e corupt moral, estetic anacronic, temperamental
plictisitor, o decadere a produsului filmic marcat de falsitatea temelor si
lipsa de stil
-el lansa o chemare la lupta
-se semnalizeaza aparitia innoirilor in toate arele: picture, poezie, teatru.
Rebeliunea contra vechiului capata o semnificatie etica: Ne preocupa
ceea ce se intampla cu Omul.
-e sustinut cinemaul ca o forma de expresii personala; cenzura e respinsa,
se cauta noi forme de finantare si distribuire, se desfiinteaza mitul
bugetului, se cauta sisteme alternativede distribuire a filmelor, e form.
principala etica de baza: Totul e pus in slujba aduceii Adevarului pe
ecran; Nu vrem filme roz, ci filme de culoarea sangelui; nu vrem sa
facem bani, vrem sa facem filme.
-acest manifest a fost sustinut de Film Culture (condusa de J. Mekas) si
de Village Voice (condsa de Andrew Sarris).
-A. SARRIS- I se datoreaza transpunerea teoriei politice autonome pe
teren american
-a lansat strategia sa in 62: Note on the author theory (Film Culture):
sustine cinematul ca o forma de expresie personala. Insusi sunt:
consistenta temelor si a stilurilor de la un film la altul, abilitate tehnica
-aceasta teorie a fost atacata de Pauline Karl in Cercuri si patrate- ea
pleaca de la ideea ca abilitatea tehnica e de la sine inteleasa si ca e un
nonsense ca cineastul sa actioneze imporiva scenariului.
-teoria autorului a prins radacini mai ales in aceasta miscare, iar in anii
70 a fost acceptat de marile studiouri americane.
-cineastii au motivatii culturale gen. de inovatie in restul artelor. Sunt
influentati de legatura cu gr. Teatrale (The Brig- J Mekas- urmrire in
timp real felul in care sunt maltratati soldatii indisciplinati intr-o baza
militara din Japonia sau Thw Connection- I. Clarke- adaptare a unei
piese de J. Gerbel, film ce urmeaza realitatea unui documentar despre
drogati folosirea cadre-secv sa dea impresia de timp real; apar ecouri ale
scriitorilor din Beat Generation (un grup de americani de dupa cel de-al
2-lea razboi mondial-cultura stuff).
Pull my daisy- Alfred Leslie and Robert Frank -1951, dupa Jack Kiruak
-o alta legatura este cu arele plastic: A. Warhol propune experimente
cinematografice socante, realizeaza un film de 8h: Empire, care
urmeaza var. lum. pe E State B.
-aceasta trasatura a timpului real apare si la alti autori: J. MEkas
realizeaza un film de 75min ce urmareste un cuplu de albi si unul de
negri; urmareste momentele de stagnare.
-filmele ocolesc bogatia vizuala, panoramicele , efecte vizuale; se prefera

filmele in aer liber, minimum de locatii si dcor, oameni simpli in povesti

localizate pe strazi obisnuite, eroii sunt dependent de droguri, delicnventi,
apatin minoritatii rasiale/sexuale.
-stilistica este influentata de cucerirea tehnologiei, apar camere de 8mm s
16mm, camera usoare, fimari spontane cu ajutorul carora regizorul evita
standardul de perfectiune hollywoodiene; pelicula mai sens. perm.
intreg. Cu surse de lumina.
-capul de serie e Shadows-59- Cassavetes. Tematica rasiala bazata pe
improvizatii; film dupa metoda Cinema Verite in 59, a fost refacut dupa
2 ani, se remarca prin scriitura cinematografica spontana, descrieri
caracteristice marginase europene, se bazeaza peimprovizatii, se foloseste
deseori cadrul-secv; timpii naratiunii tari si slabi sunt egalizati (??)- va
deveni o caracteristica generala a genului si a cinematografului
independent American din 70. Succesul acestui film vizualizat in spatii
univeristare a impus stilul lui, care a fost invitat sa lucreze in maile
studiouri: Paramount (A child is waiting-63, remontat de Stanley
Kramer)
-el a revenit la 16mm in Faces-68, Husbands-70, bazat pe improviz.
actoriceasca ce descriu frustrari, a inregistrat o gama variata de emotii;
acestea apartin subgenului BUDDY MOVIES (prieteni ce isi discuta
problemele)
-J. Cassavetes a jucat in filme comerciale pt a-si sustine financiar filmele
A woman under influence-74- bun portret al femeilor- actrita Genna
Rowland (venind din teatru) face un rol foarte bun; acesta a fost primul
film distr. de Cassavees prin retele alternative, devine un success printre
filmele independente (11mil $)
-Cassavetes realizeaza filme narrative: the killing of a Chinese bookiereinventarea filmului noir; Gloria-80- reformeaza codurile filmelor cu
gangster.
-Love stranger-83- premiat la Berlin.
II. PAUL MORRISSEY
-Studiaza viata degradata a marilor orase marginale, scene de nuditate si
sex: Flash-68, Trash-70
-exista si docudrama: On the Bowery-57-L.Rogosin, Primary-60-R.
Leacock
-o alta directive a documentarului e DIRECT CINEMA: Cinema Verite,
investitie real.< abirdare ale vietii amoroase (R.Leacock, F.Wiseman-the
hospital) si filmele despre festivalele rock si pop: Monetary hitR.Leacock
-dupa Cassavettes, miscarile se diversifica, devenind MISCAREA INDIE,
forma a culturii pop americane.