POESIS I MATHESIS N POEZIA

LUI ION BARBU

Moto Ca i n geometrie, neleg prin poezie o anumit

simbolic pentru reprezentarea formelor posibile de
existen Pentru mine poezia este o prelungire a
geometriei, aa c, rmnnd poet, n-am prsit
niciodat domeniul divin al geometriei.
Ion Barbu
Ion Barbu aparine perioadei interbelice, reprezentnd o direcie literar original:
ermetismul, aa cum Blaga este reprezentant al expresionismului, dup cum V.
Voiculescu este miticul sau dup cum Bacovia este simbolistul de excepie. Ion Barbu
nelegea reformele poetice ale lui Poe i Rimbaud i ncercarea acestora de a purifica
sufletul romantic al poeziei. Poetul romn ncearc s depeasc stadiul descriptiv al
poeziei, viznd o anume generalitate, care s-i asigure posibilti de exprimare multiple.
Despre Ion Barbu s-a scris mult i contradictoriu. Urmnd traseul hermeneutic, poetica
barbian este una dintre cele mai complexe nu doar n literatura romn, ci i n cea
european. Dintre contribuile romneti n spaiul expresionismului european doar
poetica lui Lucian Blaga mai are o asemenea rezonan, pentru c este susinut nu doar
de poezia propriu-zis, ci i de texte teoretice. Lucian Blaga definea produsul expresionist
ca ncorpornd o valoare, cea mai nalt find absolutul. Nu altceva susine Ion Barbu
cnd vorbete de starea de geometrie, i deasupra ei, extaza. Poetul nu neag
capacitatea poeziei de a urca spre absolut, spre cunoaterea mntuitoare, ci numai
imposibiltatea de a atinge starea de graie pentru a crea acest tip de poezie. [.] Tcerea,
drama cuvintelor, tragicul exprimat prin expresie se ntlnesc ntr-o mare parte a poeziei
moderne romneti (Ruja 208: 1).
Deplasarea aceasta dinspre mimesis spre poesis este caracteristic pentru lirica modern,
iar Ion Barbu este unul dintre ageni si cei mai radicali
.n 1930 Ion Barbu public volumul de versuri Joc secund cu care creaia poetului se
situeaz in aria poeziei ermetice, poetul ajungand la o astfel de poezie plecnd de la
ermetismul teoremelor lui Gauss. Caracterul ermetic al poeziei barbiene din aceast etap
se poate vedea din limbajul folosit care este unul cu totul abstract. In cazul creaiilor din
volumul aprut in 1930, cuvintele ii pierd din semnificaia lor primar, devenind semne
ale unor idei, pe care numai o minte abstract le poate descifra. Poetul nu mai folosete
imagini concrete, ci opereaz cu imagini ridicate deasupra concretului, n zona rece a
ideilor, el folosete un al doilea joc. De aceea, se cerceteaz creaia lui Ion Barbu din
perspectiva ludicului, deoarece calificativul secund, acordat propriului joc, presupune
existena unui joc prim, la care

se raporteaz i din care deriv (Pop 1985: 117) jocul inimii. Aceast problem, prin
sfera ei de cercetare, intr in domeniul esteticii i filosofiei, iar Ion Barbu caut prin acest
joc in refleciile asupra actului creator i in poezie o soluie particular. Tudor
Vianu,prietenul su din tineree, in subcapitolul Mitul oglinzii al eseului dedicat poeziei
lui Ion Barbu (din cartea deja amintit Scriitori romni din secolul XX, Editura
Minerva,Bucureti, 1979, p. 117-118), ofer o interpretare, pornind de la concepia lui
Platon cu privire la art. Ion Pop in cartea Jocul poeziei spune c Ion Barbu ii
construiete propriile sale viziuni, construindu-se, mai intai, ca poet, apoi, renunand la
poezie in favoarea universului matematic i atata vreme cat prinde [...] de acest joc, el
i- perfecioneaz continuu (Pop 1985: 118), conform unui proiect sau unor reguli
autoimpuse.Din perspectiva jocului secund, poetul ii privete
intreaga sa creaie, adic refcand, in zborul invers al rememorrii, un fel de traseu (id.)
elegiac: coborrea de pe cele mai ngheate piscuri vegheate de Idee, ctre alba ap
unde va atepta propria moarte, unde s poat mai omenete muri. Dac Jocul secund,
care este calificat de criticii literari drept mai pur (ibidem)presupune existena unui joc
prim care este, dup prerea lui Eugen Fink, un joc fr juctor al lumii care
guverneaz, dand natere tuturor lucrurilor particulare, fcandu-le
s apar strlucitoare in lumina cerului i aruncandu-le in pmantul care le poart,
acordand tuturor lucrurilor individuale infiare i contur, loc i durat, cretere i
dispariie. Lumea guverneaz ca putere a individualitii universale (Fink 1966: 237),
atunci poezia Din ceas, dedus a lui Barbu presupune existena, in pragul oglindirii
poetice, a unui asemenea joc. Oglinda barbian este considerat memoria lui Barbu,
asimilat unei fantezii in care se pune la un loc, in mod arbitrar, a unor lucruri care nu
au legtur intre ele i care se transform, apoi, intr-o unitate cunoscui poei i
matematicieni ai secolului trecut.
Analogia dintre poetul i matematicianul Ion Barbu urmrete trei faze in exprimarea
operei lui Barbu. Etapa vitalismului, nitzchean i a poeziilor parnasiene apare odat cu
faza in care Ion Barbu ii exprim pasiunea pentru geometrie i forme vizale, iar dac
rmanem in sferaterminologic a jocului, poezia lui Ion Barbu, in aceast faz, are o
rezonan kantian. Faza a doua, numit balcanico-oriental, aparine perioadei cand
Ion Barbu ii susine teza de doctorat asupra exprimrii canonice a mulimilor
hipereliptice in care ideile algebrice i geometrice se intreptrund cu analizele
matematice. Aceast poezie balcanic-oriental descoper spaiul i timpul Balcanilor ntro alt ipostaz, adic aici, in acest spaiu timpul pare incremenit, evenimentele mici devin
importante i oamenii au tendina de a ignora evenimentele care au schimbat lumea i de
a amplifica evenimentele locale.
Tendina poeziei lui Barbu de a sugera un joc permanent intre aparen i realitate duc
uneori la o descoperire a adevratei intrigi a acestei poezii, intrig ascuns sub straturi de
impresii subiective. Ion Barbu in felul acesta incearc s gseasc noi modaliti de
expresie, folosind metode moderniste, ba chiar i postmoderniste. Elementele culturii
balcanice sunt fapte culturale ideale pentru a organiza acest joc de mti din faza aceasta
poetic a lui Ion Barbu. Caracterul realist al poeziei lui Barbu const in dimensiunea
filosofic a universului poetic, care-i d scientismul sau modelul de gandire tiinific
(Alexandrescu 2010: 408). De aceea, ca ntr-o teorem sau demonstraie de geometrie,
Ion Barbu traseaz de la primele versuri axele de coordonate prin principiile kantiene:
timpul (,,ceas) i spaiul (,,adncul acestei calme creste). Modelele geometrice de

imaginar, simbolurile i mai ales notele critice din ciclul balcanic dau acest aspect al
universului barbian.
Barbu folosete concepii matematice, cea mai des ntlnit este noiunea de grup (o
mulime cu structura matematic, ale cror elemente se pot nsuma conform unor legi
specifice): Din ceas,dedus adncul acestei calme crete,/ Intrat prin oglind n mntuit
azur,/ Tind pe necarea cirezilor agreste,/ n grupurile apei, un joc secund mai pur.
Ion Barbu a optat pentru poezia criptic, esenializat, cuprins de mister,
iniatic (Ruja 208: 1).Despre versurile frumoase i reci, nsui poetul vorbete n
interviuri i coresponden: Suflet mai degrab religios dect artistic, am vrut n
versificrile mele s dau echivalentul unor stri absolute ale intelectului i viziuni: starea
de geometrie i deasupra ei, extaza (Barbu 1968: 39-40). Nadir latent (Barbu 203: 17),
pierdut n candoarea nalt a Cunoateri, creaia barbian devine o Odisee n lumea
Logosului, ce nu exclude ns existena emoiei: Mai toi i-au recunoscut talentul; nu iau gsit ns sentimentul i emoia. Ion Barbu a fost trecut [de criticii vremi] printre poei
formei glaciale. Un parnasianism impasibil. O confuziune. O confuziune provocat din
mrginirea noiuni de emoie (Mincu 190: 38). Lirismul barbian este mult mai subtil,
departe de melodioasele plngeri ale poeilor obinui: Sunt i emoiuni de ordin
intelectual. Mai rare i mai puin acesibile. Cu att mai preioase(Mincu 190: 24-25).
Cuvntul arztor i profetic, poezia lene, banalul reabiltat (Barbu 1968: 84-87)54
nu intr n formula liric barbian: Exist o treapt de experien poetic, de la care
versul se dovedete a fi rigoare i fervoare, nu interjecie dezvoltat ori celebrare mai
mult sau mai puin armonioas (ibidem: 105-106). Axul poetici barbiene este construit
n jurul unui alt fel de romantism, de domeniul gnoseologic. Poezia este, de acea, n
concepia barbian, un joc, dar nu unul izvort din realitate, ci din reflexul acesteia n
oglind, adic n spirit: e un joc secund, superior, al Ideilor, al Esenelor, al Cunoateri
pure. Dincolo de jocul prim al aparenelor, poetul caut jocul secund al nelesului lor;
poezia devine astfel o transcendere a realului n semnele arhetipale platoniciene. Arta
poetic barbian pleac de la o nelegere abstract a lumi, nu este preocupat de lucruri,
iar realitile imediate, evidenele, calitile contingente sunt materiale pe care arta nu le
cunoate. Pentru a contura o viziune asupra uniti universului, rspunznd la ntrebrile
eseniale, universale ale omeniri, Ion Barbu pledeaz pentru rentoarcerea poeziei la
funcia sa originar pe care o avea n antichitate oda pindaric.
Singur Barbu afirm c n poezia sa, cea ce ar putea trece drept modernism nu este dect
o nodare cu cel mai ndeprtat recut al poeziei, cu oda pindaric.
Geometria este aadar, n opera barbian, mai mult dect o ramur a tinei, e un
concept, un principiu, o modalitate de percepie a lumi, o categorie stilstic. Odele lui
Pindar, Elementele lui Euclid, Stoicele lui Aplonius, Colecile matematice ale lui
Papus devin simbolurile unei Greci apolinice: Totui gndirea greac se exprim nu
numai mitc, n fabul, dar i direct, n teoreme. Poarta prin care poi aborda lumea greac
fr de a crei cunoatere, dup prerea mea, cultura cuiva nu poate fi socoti
complet nu este obligatoriu Homer. Geometria greac e o poart mai larg din care
ochiul cuprinde un peisaj auster, dar esenial (Barbilan 1967: 1-13).
Poetul i matematicianul propune o formul original a acestui nou umanism:
cea ce deosebete umanismul clasic de cel modern este tocmai acentul pus pe formaia
matematic (Barbilan 1967: 1-13). Avnd ca punct de plecare viziunea geometric
apolinic, ca expresie a intuiei esenelor circumscrise unui principiu sintetizator unic,

umanismul barbian propune o configurare a unor lumi posibile. Axa fundamental a

acestui umanism nou: deschiderea ctre inovaie, ctre interpretri probabile: n noul
umanism, probabiltatea, ca deschidere dialectic n planul metodei, devine
fundamental, fa de hieratismul geometriei greceti, transformat n dogm filozofic.
(Mincu 190: 89): Barbu vorbete despre legtura concepiilor matematice cu poezia sa
n: Suntem contemporani lui Einstein, care concureaz pe Euclid n imaginaia de
universuri abstracte, fatal trebuie s facem i noi concuren demiurgului n imaginea
unor lumi probabile (Barbu 1968: 39).
Spiritul grec se relev n toat plenitudinea lui n poezia lui Barbu, n poezile sale
exist o Helad a misterelor. Nu numai starea de geometrie, rigoarea i lumina apolinic
sunt cordonatele spre care tinde creaia sa. Bipolaritatea sufletului grec are ca form de
exprimare i ipostaze lirice dionisiace: catharsisul, increatul cosmic, lumina imanent a
visului, care l apropie pe Barbu de romantici. Aspectele culturale ale Heladei se
constiuie n teme i motive frecvent ntlnite n poezia sa, dar i ca element esenial n
configurarea poetici sale. Legtura cu vechea Grecie nseamn relaia cu o tradie.
(Ruja 208: 1). De altfel scritorul i-a manifestat deschis afinitatea fa de creaia
marilor romantici, cel mai mult de cea a lui Eminescu, spunnd: La noi, n poezia lui
Eminescu, acelai val de romantism germanic mpietrete alb i ideal, n felul regiunilor
de pe lun. Eminescu era mai ales om de gndire i studiu concentrat. Sensibiltatea
poetic a lui Ion Barbu i selecteaz de asemenea pe Malarm, J. Moras, Valry i mai
ales E. A. Poe, - am o singur evlavie: Edgar Poe (Mincu 190: 9), a crui oper o
considera aproape o metodologie liric (Barbu 1968: 131). n poezia sa se oprete la
aspectul gnoseologic i la misterele orfice greceti. . Ermetismul poetului tinde spre
realizarea unui unic/ autonom sistem de semne, precum n romantism. Prin formula
romantismului gnostic nelegem o viziune sintetic a lirismului din toate timpurile
(ibidem: 21). Ion Barbu n opera sa poetic folosete un termen nou, cel de Lir orfic.
Contactul cu poezia expresionist german i d o alt nelegere a poeziei i un alt
concept despre poet: Poetul ridic nsumarea / De harfe resfirate ce-n zbor invers le
pierzi (Din ceas, dedus.), adic devine un arhetip, care face gestul arhetipal. Tema, eroii,
conflictul, subiectul au n vedere o cunoatere fundamental a lumi, pe care o putem
vedea prin analogia la univers: i cntec istovete: ascuns, cum numai marea / Meduzele
cnd plimb sub clopotele verzi (Din ceas, dedus.). n acelai interviu, Ion Barbu
recunoate influena poeziei clasice, a odei lui Pindar, prin armonia i echilbrul
compoziilor, dar i prin asocierea simbolurilor: harfe, clopote, cntec, prin
conceptele de mimesis (joc secund) i catharsis (mntuit azur), preluate din Poetica
lui Aristotel. Nevoia de obiectivitate i-a determinat pe poei parnasieni s cultive poezile
cu form fix. Tocmaide aceea, n majoritatea poezilor aparinnd acestei etape, Ion
Barbu a ntrebuinat forma fix a sonetului din cauz c poetul folosete lirica ermetic n
limbajul abstract, inspirat din opera lui Stephan Malarm. Folosind concepi matematice,
ca de exemplu cea de grup (mulime cu structur matematic ale crei elemente se pot
nelege conform unor anumitor legi),
imaginaia creatoare de form ridic particularul i fragmentarul la universal i
totalitate (Pop 1985: 12). n jocul lumi fragmentare se transfigureaz, n poezia lui
Barbu, marile elemente cosmice i amintete de ntmpinarea imnic, paradisiac, a
mpliniri umane (ibidem: 123). Negarea prin ndreptare a liniei frnte arbitrar,
sfrete tot printr-o frngere, dar care nseamn configurare, triumf al formei Fa

de acel joc prim al lumi, jocul secund aduce o corecie, anume nu mai este o simpl
reflectare, ci intervenie modelatoare .Prin exprimarea liric, poetul caut absolutul
care se gsete n lumea caracteristicilor atemporale, n spaiul i timpul nelimitat, n
lumea care este foarte aproape geometriei. Poetul este n cutarea frumusei pure, care se
oglindete n interiorul universului su nsui, aa cum reflexul se transform n refracie.
Frumuseea artistic poetul Ion Barbu o poate gsi n interferena dintre Poezie (Poesis) i
Matematic (tin Mathesis) i de acea poezia lui se deosebete de cea a lui Arghezi
i Blaga, totodat i mai complicat. Mai concret, concepia poeziei n viziunea lui Barbu
este mai aproape de cea a lui Malarm sau Paul Valry, dect de cea impus de
romantism. Felul su de a gndi n spiritul abstract al matematici a influenat opera sa
poetic, la fel a influenat de limbajul mitco-biblic, prin care face, prin influen
platonician, transcenderea realului care vizeaz o transmutare, o simbolic nimicire a
meteriei prin form. Mimesis-ul este aici mpins de poesis pn n pragul depiri
funciei expresive a limbajului spre autoreferenialitate. Barbu construiete un spaiu
imaginar unde i impune proprile legi prin care se poate lmuri acest joc, n funcie de
exigenele ferme ale remodelri i construciei (Pop 1985: 125) acestui spaiu
imaginar. Imaginarul barbian are o structur mandala (Alexandrescu 2010: 409).
Mandala este o imagine simbolic asupra lumi, alctuit dintr-un grup de simboluri
subtil contextualizate, pentru a exprima un mod de a fi, o filosofie, un concept despre
lume i via, o amprent psihic.
Analiza interdisciplinara asupra poeziei Din ceas,dedus
Din ceas, dedus adncul acestei calme creste,
Intrat prin oglind n mntuit azur,
Tind pe necarea cirezilor agreste,
n grupurile apei, un joc secund, mai pur.
Nadir latent! Poetul ridic nsumarea
De harfe resfirate ce-n sbor invers le pierzi
i cntec istovete: ascuns, cum numai marea,
Meduzele cnd plimb sub clopotele verzi.
Din ceas Dedus fiind o art poetic, cuprinde n sine concepia lui Barbu despre poezie
i poet, precum i despre menirea acestuia n lume. Astfel,aceste dou catrene, n varianta
lor att de condensat i de concentrat, exprim, de fapt, teoria despre poezia superioar,
adus pn la cel mai nalt grad de abstractizare, aa cum nimeni nu mai reuise s
construiasc universul liric posibil pn la acel moment. Adncul calmei creste e
creaia care d n forma ei de finalizare artistic starea de catharsis, de linitire, de
intrare n zona nedeterminrii, a neatrnrii conceptuale. n aceast lume, nimic nu mai
ine de nimic, fiindc lumea a fost recompus dup regulile minii, ale raiunii. Poezia
devine astfel o poezie de cunoatere i despre cunoatere n forma sa pur, asumat
total. Mntuitul azur e forma superioar de expresie la care se ajunge prin oglind, mai
precis prin fenomenul de oglindire a realului n abstract. Cirezile agreste sunt o
metafor a lumii noastre din care poezia i ia decupajul tematic, iar jocul secund, mai
pur trimite la ideea c poezia se nate din reflectarea ideilor pure.
Poetul ridic nsumarea / De harfe resfirate: dac, n primul catren, Barbu e interesat de
ideea de a da o definiie poeziei pure, n cel de-al doilea catren configureaz profilul

poetului ca sum de poei anteriori, iar produsul su, poezia, identificat prin substantivul
cu clar trimitere muzical cntec se ivete ca mister, ca subtext al textului.
Desigur, linia interpretativ e aceea a lui G. Clinescu, exprimat n studiile sale de
estetic: Aceste dou strofe sunt definiia nsi a poeziei: Calma creast a poeziei este
scoas (dedus) din timp i spaiu, adic din universul real (din ceas), este nu un joc prim
ci un joc secund, o imagine ireal ntr-o ap sau ntr-o oglind. Poetul nu triete la zenit,
simbolul existenei n contingent, ci la nadir, adic n interior, n eul absolut, care nu e
efectiv, ci numai latent. Poezia e un cntec de harfe rsfirate n ap, sau lumina de
fosforescen a meduzelor care sunt vzute numai pe ntuneric, adic atunci cnd ochii
pentru lumea ntins se nchid.[1] n acelai timp, simbolul nadir, care nseamn un
punct invers fa de zenit, sugereaz un centru al continei, adic
spiritul care genereaz universul. Prin translaie, punctul genereaz dreapta: Vis al
Dreptei Simple!
Poezia ,,Din ceas,dedus este ilustrata in mod semnificativ de graficul functiei Cosinus.
:

Intervalul [0, pi] Functia cosinus descreste de la valoarea maxima 1 la valoarea minima
-1, iar in pi/2 are valoarea 0. In acest interval, se desfasoara jocul initial, cel mental, in
care ideile sunt prezente in Intelect, iar creatorul/ autorul le descompune/decodifica in
concepte prime/ simple, pentru a le reasambla ulterior in planul real, in intervalul [pi,
6

2pi], cu scopul de a crea opera. Astfel, avem transcendentul care coboara si sparge zenitul
oului dogmatic/ epistemologic/ al cunoasterii momentul in care sparge zenitul este pi/2,
ce simbolizeaza trecerea dintre idei si realitate, dintre ceea ce exista doar ca idee in
Intelect si ceea ce exista ca forma in realitate simbolic, functia cosinus obtine in
intervalul [0, pi/2] valori pozitive, iar in intervalul [pi/2, pi], valori negative. In
continuare, se desfasoara acelasi process mental, de adaptare a ideilor la formele
realitatii, pana cand atinge nadirul, punctul de minim, punct de inflexiune al graficului in
punctul Pi, de trecere de la procesul mental, prin reflectare precum in oglinda, la jocul
secund, care este imagine a jocului initial. In punctual Pi, avem ideile initiale (din
punctual 0, in care functia avea valoarea maxima 1, la concepte prime-care nu mai pot fi
descompuse in alte concepte, in care graficul are valoarea minima -1.
Intervalul [pi, 2 pi]: procesul de reconstructie, de transformare a ideilor operand cu
conceptele prime in forme ale realitatii. In acest joc second, creeatorul da contur ceea ce
pana atunci exista doar ca reprezentare, da viata operei. In punctual 3pi/2, functia are
valoarea zero, isi schimba din nou semnul, de data aceasta in sens contrar schimbarii
efectuate in punctual pi/2,. Este momentul cand re-atinge zenitul. Cand functia redevine
pozitiva. In punctul 2 pi, functia atinge valoarea maxima 1. ce simbolizeaza faptul ca
procesul de creatie a luat sfarsit, nu se poate creea ceva suplimentar, pentru ca s-a atins
limita creatiei. Este ceea ce Blaga afirma ca la un moment dat Marele Creator/Anonim iti
da o palma si te opreste din procesul de creatie (Doar Dumnezeu este Creator cu C,
omul este creator cu c)/. Totodata, valoarea maxima 1 din 2 pi, nu este echivalenta cu
valoarea maxima 1 din punctual 0 al functiei, pentru ca jocul secund este imperfect, si nu
reproduce in totalitate, cu desavarsire, jocul initial din intervalul [0, pi]. Este o
reproducere care nu atinge perfectiunea (perfectiunea este un atribut doar al marelui
Creator), dar tinde spre perfectiune, spre limita, insa fara a o atinge.
Se tine cont de repetitivitate/ ciclitatatea functiei cosinus/ a procesului de creatie, prin
faptul ca acest joc/process se repeta de nenumarate ori, in intervalurile de forma: [2pi,
4pi] , [4pi, 6pi], . [2k pi, 2(k+1) pi]. Se creeaza astfel multimea de functii/ procese /
opera care au drept proprietate faptul ca reprezinta rezultatul jocuri secunde, reproduce in
oglinda a jocului anterior/ operei anterioare.
Sens invers inseamna faptul ca jocul secund din intervalul [pi, 2pi] se realizeaza in sens
invers jocului initial [0, pi]. daca graficul functiei cos coboara de la 1 la -1, in jocul
secund, urca, de la -1, la 1, adica urca=sens invers de a cobori. .. in prima faza, ai
transcendentul care coboara, sparge zenitul si ajunge in nadir, apoi in joc secund, ai
reproducerea inversa: porneste din nadir, minimum functiei deci -1, ajunge zenitul.
puncutl 0, de trecere, si apoi urca pana la vaoare maxima.
oglinda, e in punctul de nadir, in -1. in nadir, in punctul pi al graficului, se traseaza o
dreapta paralela cu oy,
Oglinda in limbaj matematic este cos (pi-x)=cos (pi+x)
Ceas = timp, micare, noiuni legate de fizica teoretic, precum i de informatic (tiinduse c Ion Barbu a avut contribuii i la dezvoltarea informaticii).
Ceas invers = n matematic se folosete noiunea de sens invers trigonometric sau
ntr-o form popular n sensul invers micrii acelor de ceasornic, noiune elementar

si fundamental a geometriei si a trigonometriei. Ceasul barbian nu este, prin urmare, n

mod necesar, contingentul sau timpul ca durat, ci este vzut n oglind (sau invers)
tocmai simbolul geometriei n sine, sensul acelor de ceasornic fiind sensul invers
trigonometric. Deci, ceasul (cerc) trigonometric nu este altceva dect reflecia n
oglind a ceasului.
Creste = vrfuri (maxime relative din matematic), puncte cu proprietatea c exist o
vecintate a acestui punct, astfel nct funcia ia cea mai mare valoare n punctul
respectiv pe acea vecintate.
Dedus = implicaie logic folosit n logica matematic (propoziia p implic propoziia q
este o propoziie fals doar cnd p este adevrat i q fals i adevrat n rest)
Oglinda nu trebuie s fie vzut doar ca un instrument fizic, ea putnd s devin poarta
de transformare a zenitului n nadir, a naltului n adnc, a geometriei n poezie, aadar a
celor dou jocuri, unul ntr-altul. oglinda, e in punctul nadirului, in -1. Din nadir, in
punctul pi al graficului, o dreapta paralele cu oy,
Grupul = mulime pe care se definete o aplicaie (o regul de calcul) ce satisface
anumite proprieti (mulimea este stabil n raport cu operaia, operaia este asociativ,
admind element neutru, orice element avnd un invers). Totalitatea functiilor cosinus/
operelor pe care poetul le creeaza de la ideile prime, descompunerea din punctul -1. au ca
proprietati faptul ca sunt jocuri secunde ale graficului din intervalul [0, pi],insa difera
intre ele prin faptul ca se "desfasoara" in intervale/spatii/ contexte diferite. intervalul [2pi,
4pi] e similar, nu identic, deci diferit cu intervalul [4pi, 6pi].
Secund = relaie de ordine pe o mulime dat
Pur = esena, domeniile att de nalte ale matematicii, n care practic logica, matematica
i poezia pot s se contopeasc
Invers= apare n diferite domenii ale matematicii: n teoria grupurilor, a funciilor
inverse, a matricelor inversabile. Astfel, un element compus cu inversul su d un
element neutru.
Concluzia la care se ajunge la sfritul orei este aceea c termenii neologici uzitai n
poezie, n ciuda ermetismului textului, deschid noi perspective lecturii interdisciplinare:
dac n forma superioar a gndirii matematice se ajunge la un element neutru, care
reprezint calma creast a gndirii poetice, nseamn c matematica a devenit metafor,
iar poezia un exerciiu al minii.

Matematicile pun n joc puteri

sufleteti care nu sunt mult diferite
de cele solicitate de poezie i art.
(Ion Barbu)