Dreptul penal al afacerilor

Legea 78/2000
Seciunea a 3-a Infraciuni asimilate infraciunilor de corupie

art.13

Legea 78/2000 publicata in M. Of. Nr. 219 din 18 mai 2000, modificata prin Ordonanta
nr. 83 din 29 august 2000, publicata in M. Of. nr. 425 din 1 septembrie 2000, modificata si
completata prin Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in
exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si
sanctionarea coruptiei, publicata in M. Of. din 21 aprilie 2003 si prin Legea 521 din 24
noiembrie 2004, privind modificarea si completarea Legii nr. 78 din 8 mai 2000 pentru
prevenrea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, publicata in M. Of. nr. 1123 din 29
noiembrie 2004, prin Ordonanta de urgenta nr. 124 din 6 septembrie 2005 privind modificarea si
completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de
coruptie, publicata in M. Of. nr. 842 din 19 septembrie 2005, prin Ordonanta de urgenta nr. 50
din 28 iunie 2006, publicata in M. Of. nr. 566 din 30 iunie 2006, prin Legea nr. 69/2007 din 26
martie 2007, publicata in M. Of. nr. 215 din 29 martie 20071.

Art. 13
Fapta persoanei care ndeplinete o funcie de conducere ntr-un
partid, ntr-un sindicat sau patronat ori n cadrul unei persoane juridice
fr scop patrimonial, de a folosi influena ori autoritatea sa n scopul
obinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase
necuvenite, se pedepsete cu nchisoare de la unu la 5 ani.
Art. 13 a fost modificat prin Legea nr. 161/2003. Articolul avea urmatorul cuprins: ,,Fapta
persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid sau intr-o formatiune politica,
intr-un sindicat ori intr-o asociatie fara scop lucrativ sau fundatie si care foloseste influenta ori
autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase
necuvenite se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani".
Curtea Constitutionala constata ca sustinerile privind ambiguitatea textului de lege atacat
si posibilitaea aplicarii lui gresite nu pot fi examinate in cadrul controlului de constitutionalitete,
deoarece Curtea Constitutionala, in calitate de garant al suprematiei Constitutiei, are rolul de a
asigura conformitatea legilor cu Constitutia, iar nu si competenta de a asigura aplicarea corecta si
unitara a legilor in activitatea judiciara, aceasta competenta revenind exclusiv instantelor
judecatoresti.
Coruptia este un fenomen tipic al statului birocratic, al statului bugetar care dirijeaza
direct sau ocult toate energiile natiunii catre permanenta sa alimentare cu resurse si nu catre o
evolutie sanatoasa, normala.
1

Dorin Ciuncan Prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie (Legea 78/2000), editura
universul juridic 2009

Fenomenul coruptiei este universal si nu este propriu numai societatii romanesti.

Experienta democratica a aratat ca fenomenul coruptiei are un impact direct asupra dezvoltarii
economice si sociale, distruge beneficiile potentiale ale fortelor de piata libere, regulile
economiei de piata sunt distorsionate, iar societatile comerciale ,,liciteaza pe comision" pentru a
obtine un contract economic profitabil.
Privind la modul general, fenomenul coruptiei presupune un acord ilicit care are la baza
un proces de negociere infractionala, presupune interese de natura economica ale ambelor parti,
din care una este o persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid sau
formatiune politica, intr-un sindicat ori intr-o asociatie fara scop lucrativ sau fundatie si care se
desfasoara in conditii de clandestinitate si confidentialitate.
Fenomenul coruptiei are si el o dinamica proprie, in sensul ca a suferit si sufera
modificari cantitative si calitative. Trecerea la economia de piata si descatusarea initiativei
private pe fondul unui aparat birocratic invechit a facut ca fenomenul coruptiei sa prolifereze
intr-o multitidine de noi domenii. Cu titlu de exemplu, mentionam aparitia fenomenelor de
coruptie in domeniul financiar-bancar in vederea obtinerii unor credite, interesul in vederea
obtinerii in conditii avantajoase a unor spatii comerciale, intrarea in posesie a unor autorizatii de
functionare, a unor licente, privatizarea frauduloasa a unor agenti economicei cu capital de stat,
etc.
Corupia reprezint abuzul de putere svrit n exercitarea funciei publice de un angajat
al administraiei publice, indiferent de statut, structur sau poziie ierarhic, n scopul obinerii
unui profit personal, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, persoan fizic ori persoan
juridic.
De asemenea, corupia mai poate fi definit ca fiind folosirea abuziv a puterii ncredinate,
fie n sectorul public, fie n cel privat, n scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup2.
Aadar, o fapt de corupie presupune ca elemente definitorii:

existena unui ,,funcionar ori a unor teri care se afl n relaie cu acesta;
existena unui ,,act ori a unui potenial act ce intr n atribuiile de serviciu ale
funcionarului i cu privire la rezolvarea cruia este interesat o persoan;
scopul faptei s fie acela de a obine sau de a oferi un ,,folos ilegal, material sau
nematerial (sume de bani, bunuri, cadouri, servicii sau orice alte foloase) de ctre sau ctre
funcionar ori cel care se afl n relaie cu el, n schimbul nerespectrii atribuiilor de serviciu de
ctre respectivul funcionar.
Spre deosebire de majoritatea legislaiilor penale, actualul nostru Cod penal nu folosete
explicit i fr echivoc, noiunea de corupie pentru a incrimina diferitele acte fapte care
2

Transparency International Romnia, Ghid anticorupie n justiie pentru ceteni i oameni

de afaceri, 2006, p. 4

transgreseaz normele juridice care reglementeaz comportamentul instituiilor i organizaiilor

sociale, funcionarilor publici, agenilor economici i persoanelor particulare, ntre care se
stabilesc relaii i se desfoar activiti la nivel economic, administrative, juridic sau politic. n
consecin, n sfera noiunii de corupie, nteleas n mod strict juridic, sunt incluse patru
categorii de delicte:
1) luare de mit;
2) darea de mit;
3) traficul de influen;
4) primirea de foloase necuvenite.
Sunt pedepsite cu nchisoarea de la 1 la 5 ani urmtoarele fapte, dac sunt svrite n
scopul obinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:
a) efectuarea de operaiuni financiare, ca acte de comer, incompatibile cu funcia, atribuia sau
nsrcinarea pe care o ndeplinete o persoan ori ncheierea de tranzacii financiare, utiliznd
informaiile obinute n virtutea funciei, atribuiei sau nsrcinrii sale;
b) folosirea, n orice mod, direct sau indirect, de informaii ce nu sunt destinate publicitii ori
permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaii.
Grupul Multidisciplinar privind Corupia (G. M. C.), nfiinat n iunie 1994 de ctre
Comitetului Minitrilor al Consiliului Europei, a adoptat provizoriu urmtoarea definiie:
Corupia cuprinde comisioanele oculte i toate celelalte conduite care implic persoane
nvestite cu funcii publice sau private, care i-au nclcat obligaiile care decurg din calitatea lor
de funcionar public, de angajat privat, de agent independent sau dintr-o alt relaie de acest gen,
n vederea obinerii de avantaje ilicite, indiferent de ce natur, pentru sine sau pentru alii.
Prin Legea nr. 147 din 1 aprilie 2002, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea
I, nr. 260 din 18 aprilie 2002, ara noastr a ratificat Convenia civil asupra corupiei, adoptat la
Strasbourg la 4 noiembrie 1999 (STE 173).
Convenia stipuleaz ca fiecare parte s prevad n dreptul su intern mijloace eficiente n
favoarea persoanelor care au suferit o pagub rezultnd dintr-un act de corupie, cu scopul de a le
permite s i apere drepturile i interesele, inclusiv posibilitatea obinerii de daune-interese.
n accepiunea acestei convenii, prin corupie se nelege faptul de a solicita, de a oferi,
de a da sau de a accepta, direct ori indirect, un comision ilicit sau un alt avantaj necuvenit ori
promisiunea unui astfel de avantaj necuvenit care afecteaz exerciiul normal al unei funciuni
sau comportamentul cerut beneficiarului comisionului ilicit sau avantajului necuvenit ori
promisiunii unui astfel de avantaj necuvenit. Foloasele trebuie s fie necuvenite, adic legal
nedatorate, s aib caracter de retribuie, ntruct invocarea unui alt titlu atrage calificarea de
abuz n serviciu.
Prin expresia alte foloase se neleg orice fel de avantaje patrimoniale, bunuri,
comisioane, mprumuturi, premii, amnarea plii unei datorii folosina gratuit a unei locuine,

prestaii de servicii n mod gratuit, angajarea, promovarea n serviciu, dar i avantaje

nepatrimoniale, acordarea unui titlu sau a unui grad, distincii onorifice.
Aciunea (inaciunea) fptuitorului trebuie s constituie sine qua non un contraechivalent
al conduitei sale lipsite de probitate. Reciproca acesteia trebuie s aib caracterul unei pli sau a
unei rspltiri n vederea efecturii unui anume act perfect determinat, i nu n general. Chiar
dac legea permite un avantaj patrimonial indirect, acesta trebuie s profite tot fptuitorului, dei
n chip mediat. Fr existena unei asemenea proporii, fapta nu este caracterizat penal (daruri
ocazionale, expresia unor sentimente de recunotin ori respect personal cf art. 4 alin. (1) din
lege), dup cum lipsa raportului de legtur, de retribuire poate caracteriza o alt infraciune,
cum ar fi, de exemplu, un abuz n serviciu.
Atunci cnd legea vorbete de foloase necuvenite ea se refer la sensul de drept comun al
sintagmei, n accepiunea dreptului penal romn; iar aceste foloase pot fi directe sau indirecte,dar
fr a se renuna la caracterul de plat a prestaiei funcionarului. Sensul de folos indirect se
refer la persoane interpuse, dar tot n ideea exact a recompensrii actului fptuitorului, cum ar fi
un dar fcut soiei funcionarului i nerestituit, reparaii, zugrveli, efectuarea de lucrri n
favoarea fptuitorului sau acoliilor si, acetia putnd fi o rud, un prieten sau chiar o persoan
juridic. Cel ce ndreapt spre acetia folosul necuvenit este fptuitorul din voina sa, i nu
pltitorul favorului care trebuie s fie mereu altul dect beneficiarul plii necuvenite. La rndul
su, aceast persoan va beneficia ntotdeauna de celelalte avantaje astfel cumprate n
contrapartid.
Expresia indirect se refer la persoane interpuse ce mijlocesc tranzacia, n vreme ce
sintagma pentru sine sau pentru altul se refer la destinaia foloaselor.
Convenia Naiunilor Unite mpotriva corupiei din 31 octombrie 2003 impune statelor
incriminarea unei largi game de acte de corupie, chiar dac acestea nu sunt considerate ca drept
delicte n baza dreptului intern. Astfel, Convenia cheam statele s incrimineze ca fapte de
corupie deturnarea fondurilor publice, splarea produselor actelor de corupie i obstrucionarea
justiiei.
Capitolul III al Conveniei ONU determin caracteristicile corupiei svrite referitor la
ageni publici naionali (art. 15), ageni publici strini i funcionari ai organizaiilor
internaionale publice (art. 16), ca fiind fapta svrit cu intenie, de a promite, de a oferi sau de
a acorda funcionarului public, direct sau indirect, un folos pentru sine sau pentru altul pentru a
ndeplini sau nu un act n exerciiul funciilor sale oficiale.
n protocolul anex este definit corupia pasiv ca fiind fapta svrit cu intenie de
ctre un funcionar, direct sau indirect, de a pretinde sau a primi foloase de orice natur pentru
sine sau pentru altul sau de a nu le refuza, pentru a ndeplini sau nu, ntr-un mod contrar
ndatoririlor sale oficiale, un act n exerciiul acestei funcii i care putnd aduce atingerea
intereselor financiare comunitare.
Mai apoi, n articolul urmtor (art. 3) se definete corupia activ ca fiind fapta svrit
cu intenie, constnd n promisiunea sau n darea, direct sau indirect, a unui avantaj, de orice
natur, unui funcionar, pentru sine sau pentru altul, n scopul de a ndeplini sau nu ntr-un mod

contrar ndatoririle sale de serviciu, aducnd prin aceasta atingere intereselor financiare
comunitare.
n acord cu ntreaga doctrin, prin expresia pentru altul legiuitorul a neles s
incrimineze i o destinaie colateral, deviat a foloaselor, de exemplu, un dar fcut soiei
funcionarului, subiect al infraciunii, i nerestituit. ntotdeauna exist aceast relaie de
cauzalitate, exist o contraprestaie, o recompensare personal, ca un contraechivalent al
conduitei sale, o plat proprie, i nu un folos cptat de un ter.

Spe
DOSAR NR. 25497/3/2012, TRIBUNALUL BUCURESTI SECIA I PENAL,
SENTINA PENAL NR.1090, sedinta public de la data de 20 decembrie 2012.
V D este trimis in judecat pentru svarsirea infractiunii prevzut de art. 13 din Legea
nr. 78/2000, modificat, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si a infractiunii prevzut de art. 17
lit. e din Legea nr. 78/2000, modificat, cu trimitere la art. 23 lit. c din Legea nr. 656/2002,
modificat, si cu referire la art. 10 lit. a din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din
Codul penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal.
In perioada 31.05.2002-24.11.2003, inculpatul V D, in realizarea aceleiasi rezolutii
infractionale, la diferite intervale de timp, a folosit influenta dat de calitatea sa de presedinte al
Partidului Umanist Roman (P.U.R.) asupra lui M. G. (membru P.U.R. din anul 1991), S. J.-C.
(administrator al SC"B."SA Bucuresti) si P. S. (membru P.U.R. si director general executiv al B.
SA Bucuresti), in scopul de a facilita adjudecarea prin licitatie a pachetului de actiuni detinut de
A.D.S de ctre SC"B." SA Bucuresti, - la un pret mult inferior fat de valoarea comercial real
si in conditii discriminatorii, netransparente si prin subevaluarea cu intentie a activelor si a
titlurilor de participare detinute de societate a pachetului de actiuni.
In perioada 24.05.2004-14.02.2005, in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, acelasi
inculpat, a dobandit in nume propriu, prin dou operatiuni succesive de majorare a capitalului
social al SC"I. C.A."SA B. si o operatiune de cesiune de actiuni, initial ... % iar in final ... % din
actiunile acestui emitent.

ROMNIA
TRIBUNALUL BUCURETI SECIA I PENAL
SENTINA PENAL NR.1090
edina public de la data de 20 decembrie 2012
Tribunalul constituit din:
PREEDINTE:
GREFIER:

MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LNG NALTA CURTE DE

CASAIE I JUSTIIE DIRECIA NAIONAL ANTICORUPIE A FOST
REPREZENTAT DE PROCUROR

PE ROL FIIND SOLUIONAREA CAUZEI PENALE PRIVIND PE INCULPAII:

- V. D., trimis n judecat pentru svrirea infraciunii prevzut de art. 13 din Legea nr.
78/2000, modificat, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal i a infraciunii prevzut de art. 17 lit.
e din Legea nr. 78/2000, modificat, cu trimitere la art. 23 lit. c din Legea nr. 656/2002,
modificat, i cu referire la art. 10 lit. a din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din
Codul penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal.
- S. J. C., trimis n judecat pentru svrirea infraciunii prevzut de art. 26 Cod penal,
raportat la art. 10 lit. a din Legea nr. 78/2000, modificat, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal
i art. 75 lit. a Cod penal.
- M. G., trimis n judecat pentru svrirea infraciunii prevzut de art. 26 Cod penal
raportat la art. 10 lit. a din Legea nr. 78/2000, modificat, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal i
art. 75 lit. a Cod penal, a infraciunii prevzut de art. 248 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. a
Cod penal i a infraciunii prevzut de art. 290 din Codul penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a
din Codul penal.
- P. S., trimis n judecat pentru svrirea infraciunii prevzut de art. 26 Cod penal
raportat la art. 10 lit. a din Legea nr. 78/2000, modificat, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal i a
infraciunii prevzut de art. 290 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal.

La apelul nominal fcut n edin public au rspuns: inculpatul S. J. C., asistat de

aprtorul ales, avocat B. D., inculpatul M. G., asistat de aprtorul ales, av. B. D
Au lipsit:
- INCULPATUL V.D., REPREZENTAT DE APRTORUL ALES, AVOCAT M. N., CU
MPUTERNICIRE AVOCAIAL ATAAT LA DOSARUL CAUZEI;
- inculpatul P. S., reprezentat de aprtorul ales, avocat B. D
PENTRU ACESTE MOTIVE
N NUMELE LEGII
HOTRTE:

ADMITE EXCEPIA LIPSEI DE COMPETEN DUP CALITATEA PERSOANEI A

TRIBUNALULUI BUCURETI.
N BAZA DISP. ART.42 C.P.P., DECLIN COMPETENA DE SOLUIONARE A
CAUZEI PRIVIND PE INCULPAII V. D., P.C., S.J. C., M.G., P. S., S. V. N., D.G. M., B. C.,
P.A., M. G., P. F. A., E. (FOST U.) V. I S. G. N FAVOAREA NALTEI CURI DE CASAIE
I JUSTIIE.
Trimite dosarul instanei competente, n vederea judecrii cauzei.

Bibliografie:
Dorin Ciuncan Prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie (Legea 78/2000),
editura universul juridic 2009
Transparency International Romnia, Ghid anticorupie n justiie pentru ceteni i oameni de
afaceri, 2006
M. Murea Luarea de mit i primirea de foloase necuvenite Infraciuni de corupie, Ed.
Wolters Kluwer, Bucureti, 2009
N. Voloniciu, Tratat de procedur penal. Partea general