Sunteți pe pagina 1din 19

Lucrare pentru certificarea competenelor

profesionale

DETECTAREA DEFECTELOR LA MAINI,


UTILAJE I INSTALAII INDUSTRIALE

CUPRINS
CAP.I
ARGUMENT.
.2
CAP.II. DETECTAREA DEFECTELOR LA MASINI,
UTILAJE SI INSTALATII
INDUSTRIALE..4
II.1. Defectele masinilor si echipamentelor
industriale
....4
II.2. Cauzele defectelor utilajelor si
instalatiilor8
II.3. Prevederea defectiunilor utilajului din
activitatea de
proiectare9
II.4. Descoperirea defectiunilor si stabilirea
cauzelor
acestora
...11
II.4.1. Defectiuni la
utilaje.11
II.4.2. Defectiuni la organe de
masini13
CAP.III NORME DE TEHNICA SECURITATII
MUNCII..14
BIBLIOGRAFIE..
.16

CAP.I ARGUMENT
Am realizat Detectarea defectelor la masini, utilaje si
instalatii industriale, o sinteza ce face referire la descoperirea
defectelor si este structurata in trei capitole.
Primul capitol il reprezinta Argumentul care are rolul unui
memoriu justificativ, in decursul caruia este facuta o prezentare
pe scurt a cuprinsului acestei lucrari.
In cel de-al doilea capitol am prezentat continutul propriu-zis
al lucrarii: defectele masinilor si echipamentelor industriale,
cauzele
defectelor
utilajelor
si
instalatiilor,
prevederea
defectiunilor utilajului din activitatea de proiectare, descoperirea
defectiunilor si stabilirea cauzelor acestora (defectiuni la utilaje,
defectiuni la organe de masini).
Activitatea curenta desfasurata in diferite unitati industriale
necesita utilizarea unui numar foarte mare de masini,utilaje si
instalatii. Acestea trebuie sa functioneze la parametri optimi, fara
intreruperi si fara a produce accidentari.
Unul din factorii de baza care influenteaza nemijlocit asupra
preciziei pieselor prelucrate este precizia de lucru a masinilor,
utilajelor si a instalatiilor. De aceea mentinerea in stare buna de
functionare pe o durata cat mai mare a masinilor,utilajelor si a
instalatiilor, intelegand prin aceasta si mentinerea preciziei ei de
lucru, are o insemnatate primordiala pentru calitatea produselor.
In cazul masinilor-unelte precizia de executie a unei piese,
atat sub aspectul dimensional cat si sub cel al preciziei de forma,
al preciziei de generare a suprafetelor, depinde de o serie de
factori dintre care cei mai importanti sunt: precizia geometrica a
sculei aschietoare; precizia de montare a sculei aschietoare si a
piesei; precizia geometrica a masinii-unelte; precizia cinematica a
masinii-unelte; fenomenele dinamice care insotesc procesul de
aschiere.
Notiunea de defectare reprezinta incetarea aptitudinilor sale
de a indeplini functia pentru care a fost proiectat si executat.
Defectarea se va defini cu tolerante asociate, adica pentru fiecare
sistem este necesar sa se formuleze criteriile starii de functionare
sau de defectare.
Detectia defectelor se defineste ca determinarea prezentei
unui defect in sistem; izolarea defectelor se refera la
determinarea tipului de defect, a locului de producere a defectului
2

si a momentului de detectare; urmand ca prin identificarea


defectelor sa se asigure determinarea marimii si comportarii in
timp a defectului, respectiv a cauzei care a generat defectarea
constatata.
Aceste trei functii sunt indeplinite de blocurile/echipamentele
de detectie si diagnoza a defectelor in sistemele industriale.
Diagnoza include, deci, etapele de izolare si identificare a
defectelor, stabilind o legatura cauza-efect intre un simptom
observat si defectarea care ii urmeaza, cauzele si consecintele
sale, utilizand algoritmi specifici si conducand la detectia timpurie
a situatiilor anormale, prevenind astfel avarii importante.
Procesul de detectie si diagnoza a defectelor presupune
accesul la anumite marimi/parametri semnificativi ai sistemului,
care dau in orice moment informatii asupra starii acestuia.
Ansamblul tuturor echipamentelor care asigura preluarea si
analiza semnalelor din sistem, detectia si diagnoza defectelor
poarta denumirea de modul de monitorizare a starii sistemului.
In ultimul capitol am prezentat norme de tehnica securitatii
muncii. Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea
cauzelor care pot provoca accidente de munca si imbolnaviri
profesionale trebuie luate o serie de masuri, sarcini ce revin atat
conducatorului loculului de munca, dar si lucratorului.
In finalul lucrarii am prezentat Bibliografia ce contine
manualele de specialitate din care am extras material pentru
lucrarea de specialitate pe care am realizat-o.

CAP.II. DETECTAREA DEFECTELOR LA MASINI


UTILAJE INSTALATII INDUSTRIALE
II.1. Defectele masinilor si echipamentelor
industriale
Activitatea curenta desfasurata in diferite unitati industriale
necesita utilizarea unui numar foarte mare de masini,utilaje si
instalatii. Acestea trebuie sa functioneze la parametri optimi, fara
intreruperi si fara a produce accidentari.
Unul din factorii de baza care influenteaza nemijlocit asupra
preciziei pieselor prelucrate este precizia de lucru a masinilor,
utilajelor si a instalatiilor. De aceea mentinerea in stare buna de
functionare pe o durata cat mai mare a masinilor,utilajelor si a
instalatiilor, intelegad prin aceasta si mentinerea preciziei ei de
lucru, are o insemnatate primordiala pentru calitatea produselor.
In cazul masinilor-unelte precizia de executie a unei piese,
atat sub aspectul dimensional cat si sub cel al preciziei de forma,
al preciziei de generare a suprafetelor, depinde de o serie de
factori dintre care cei mai importanti sunt: precizia geometrica a
sculei aschietoare; precizia de montare a sculei aschietoare si a
piesei; precizia geometrica a masinii-unelte; precizia cinematica a
masinii-unelte; fenomenele dinamice care insotesc procesul de
aschiere.
Dintre acesti factori, precizia geometrica si precizia
cinematica se situeaza pe primul plan in definirea preciziei unei
masini-unelte, mentinerea pe o durata cat mai mare a indicilor de
calitate ai acestora fiind elementul de baza in exploatarea
masinilor-unelte.
Pierderea preciziei masinilor,utilajelor sau a instalatiilor se
datoreste inainte de toate uzurii organelor aflate in miscare
relativa. Acest fenomen nu poate fi evitat, dar poate fi ameliorat
printr-o
buna
intretinere
si
o
utilizare
rationala
a
masinilor,utilajelor sau a instalatiilor, aplicand regimuri optime de
lucru si nedepasind solicitarile admisibile ale mecanismelor de
baza ale acesteia.
Restabilirea preciziei de lucru a masinilor,utilajelor sau a
instalatiilor se obtine in urma reparatiilor acesteia, reparatiile
avand loc periodic dupa planuri-grafic, intocmite conform unor
normative specifice, elaborate pe baza experientei dobandite in
exploatare.
4

Durata de exploatare a masinilor, utilajelor si a instalatiilor


depinde de mai multi factori, dintre care se pot enumera:
-Utilizarea permanenta a unui regim optim de lucru;
-Utilizarea masinii in limitele destinatiei ei nedepasind
solicitarile admise;
-Intretinerea constiincioasa si corecta de catre operator;
-Calitatea reparatiilor.
Prin siguranta in exploatare a unui sistem tehnic se intelege
capacitatea acestuia de a functiona fara defectiune, in anumite
conditii date, un anumit interval de timp.
Teoria sigurantei in exploatare, studiind procesele de aparitie
a defectiunilor in dispozitivele tehnice, foloseste ca instrument
matematic teoria probabilitatilor si statistica matematica.
Trecerea din starea de functionare in starea de defectare se
numeste defectiune sau iesire din functionare, cele doua
evenimente fiind opuse unul fata de altul.
Notiunea de defectare reprezinta incetarea aptitudinilor sale
de a indeplini functia pentru care a fost proiectat si executat.
Defectarea se va defini cu tolerante asociate, adica pentru fiecare
sistem este necesar sa se formuleze criteriile starii de functionare
sau de defectare.
In teoria sigurantei in functionare se mai intalneste si
evenimentul de deranjament, care defineste deteriorarea
sistemului fara a fi impiedicata functionarea lui. La aparitia
deranjamentului, sistemul tehnic respectiv mai poate functiona un
timp fara repercursiuni asupra sistemului.
Masinile,utilajele si instalatiile functioneaza prin dezvoltarea
de forte mari si de asemeni cu socuri ceea ce poate determina
aparitia in scurt timp a unor defectiuni. De aceea activitatea de
intretinere si reparatii a masinilor,utilajelor si instalatiilor prezinta
o importanta deosebita.
Fiabilitatea se defineste ca fiind aptitudinea unui sistem
tehnic de a-si indeplini functiile de baza intr-un interval de timp
dat, in conditii specificate.
Avand la baza cauze diverse, defectele care apar in timpul
exploatarii: determina pierderea capacitatii masinilor de a-si
indeplini functiile de baza la parametrii proiectati si impun
intreruperea functionarii in vederea restabilirii caracteristicilor
care asigura calitatea prelucrarilor si productivitatea.
Defectiunile si avariile care apar in timpul exploatarii,
impiedicand indeplinirea in continuare a uneia sau a tuturor
functiilor de baza ale masinii, sunt numite caderi.

Din momentul aparitiei unei caderi nu mai este posibila


utilizarea masinii in continuare decat dupa indepartarea
defectului.
Exista si defecte care nu impiedica indeplinirea functiilor de
baza si care pot fi inlaturate la prima revizie sau reparatie
planificata. Aceste nu sunt considerate caderi, dar neanlaturarea
lor un timp indelungat poate genera caderi.
Dupa forma de manifestare caderile pot fi: instantanee si
progresive.
Caderile instantanee: apar intamplator; sunt provocate de
defectele latente ale unor parti ale masinii; sunt usor de
evidentiat. Aparitia lor este legata in special de schimbarea
brusca a conditiilor de exploatare exterioare.
Caderile progresive sunt cauzate: de schimbari cantitative,
relativ lente, ale unui parametru dat, care ajunge la valori in afara
limitelor admise; de buna functionare a masinii. Caderile
progresive sunt rezultatul uzarii si al imbatranirii unor parti
componente ale masinilor, utilajelor sau a instalatiilor.
Functionarea masinilor, utilajelor si instalatiilor si obtinerea
unor indicatori de fiabilitate ridicati depinde de evitarea
defectarilor si de reducerea la minim a caderilor. Defectele si
iesirile din functiune ale masinilor, utilajelor si instalatiilor se
clasifica dupa mai multe criterii:
Dupa caracterul remedierii, defectele sunt:
-definitive implicand necesitatea executarii repararii si
restabilirii capacitatii de functionare;
-intermediare care sunt datorate unor modificari accidentale,
usor de remediat, ale regimului de lucru.
Dupa dependenta dintre defecte sunt:
-defecte primare;
-defecte secundare care apar ca urmare a unor defecte
neidentificate si neremediate in timp util.
Dupa simplitatea depistarii defectele sunt:
-defecte evidente;
-defecte ascunse.
Dupa modul de aparitie in timp sunt:
-defecte bruste al caror efect este modificarea imediata a
caracteristicilor de functionare;
-defecte lente , care evolueaza treptat, pe masura
functionarii masinilor.
Dupa cauzele cale le produc cele mai frecvente defecte sunt:
accidentale, datorate manevrarii si exploatarii neatente; datorate
uzurii, care apar numai dupa un anumit timp de exploatare;
datorate imbatranirii cauzate de exploatarea indelungata a
6

masinilor; defecte cauzate de factori externi intamplatori cum ar fi


poluarea, coroziunea, incendiile, cutremurele,s.a.
Dupa provenienta defectului, pot fi de patru tipuri: de
conceptie, de executie, de montaj si de exploatare.
Defectele de conceptie sunt greu de descoperit si necesita
cunoasterea bazelor teoretice care au stat la baza constructiei
respective, apelandu-se in general la cercetatori sau cadre
didactice din invatamantul superior. Aceste cunostinte permit
efectuarea unor calcule de control si comparative. Defectele de
conceptie apar, in general, la masinile de tip constructiv recent, la
care nu exista documentatie pentru rezolvarea teoretica a
problemelor pe care le pune proiectarea sau datele experimentale
pe baza carora a fost conceput utilajul sunt insuficiente.
Defectele de executie apar in urma neglijarii conditiilor
tehnice prescrise si a nerespectarii disciplinei tehnologice in
timpul fabricatiei. In atelierele slab dotate cu utilaje, cu SDV-uri
necorespunzatoare si personal insuficient calificat se produc
frecvent asemenea defecte.
Defectele de montaj apar datorita interventiilor manuale,
greu controlabile, in timpul montajului. Aceste defecte depind de
cunostintele si constiinciozitatea montatorului, care poate corecta
anumite defecte in timpul executiei, dar totodata poate provoca si
deranjamente.
Defectele de exploatare sunt cauzele frecvente ale avariilor
si influenteaza hotarator siguranta in functionare a utilajului.
Dintre cauzele enumerate anterior, vibratiile si deranjamentele
provocate de oboseala materialului, ca urmare a suprasolicitarilor
de orice fel, sunt deosebit de importante pentru coordonatorul
activitatii de intretinere.
Este normal ca o masina sa vibreze, vibratiile fiind rezultatul
unor defecte minore datorate materialului si fabricatiei. Odata cu
cresterea vibratiilor un defect minor este pe cale sa devina un
deranjament. De aceea, vibratiile sunt considerate ca un
instrument util de diagnosticare a starii masinilor. Vibratiile pot fi
o consecinta a echilibrarii incomplete a pieselor rotative sau a
aparitiei oscilatiilor autoexcitante a caror frecventa nu corespunde
cu frecventa turatiei de regim si a caror intensitate este foarte
mare.
Aparitia deranjamentelor datorita oboselii in urma
suprasolicitarilor poate avea doua variante: aparitia unor fisuri
perpendiculare pe suprafata de lucru care se propaga in directii
neregulate la suprafata, propagarea fisurilor in grosimea peretelui
piesei, paralel cu suprafata acestuia. Fisurile sunt largite si

transformate in crapaturi de uleiul care patrunde in ele si care da


un efect de pana.

II.2. Cauzele defectelor utilajelor si instalatiilor


Tabelul 1
Tipul
defectulu
i

Cauze

Exemple de defecte curente

- rezolvare teoretica gresita;


Calculul
- greseli mecanice;
necorespunzator
- ipoteze gresite;
- procedeu necorespunzator.
- rigiditate sau elasticitate
necorespunzatoare;
- grosimi necorespunzatoare;
Constructie
- procedeu de ungere
neadecvata
neadecvat;
- raport necorespunzator intre
De
cotele de gabarit.
conceptie
- rezistenta mica (intindere,
compresiune, oboseala,
Alegerea
rupere, coroziune, cavitatie,
necorespunzatoare a
etc.);
materialului
- duritate necorespunzatoare;
- proprietati specifice.
- sistem de ungere
Ungere
necorespunzator;
necorespunzatoare. - tip de lubrifiant gresit ales;
- racire insuficienta.
De
Tehnologie
- sudura si tratament
executie
necorespunzatoare. neadecvat;
- tehnologie de turnare
necorespunzatoare;
8

- grosime neuniforma a
peretilor.
- rugozitate
necorespunzatoare;
- defecte de forma (ovalitate,
conicitate, etc.).
- protejare insuficienta;
- ambalare
necorespunzatoare.
- deteriorari ale suprafetelor;
- curatiri necorespunzatoare.
- jocuri necorespunzatoare;
- necoaxialitate.
- zgarieri ale suprafetelor;
- demontari si montari
defectuase.
- modificari de jocuri;
- rotunjiri de muchii.

Prelucrare incorecta.
Depozitarea pieselor
necorespunzatoare.

De
montaj

Manipulari
necorespunzatoare.
Asezare gresita a
pieselor.
Modificarea
macrogeometriei
Uzuri ale
suprafetelor de
alunecare.

- vibratii;
- presiuni locale;
- depasiri de turatii si sarcini
nominale.
- evacuari insuficiente de
caldura.
- cantitate si calitate
necorespunzatoare de
lubrifiant;
- filtrare necorespunzatoare;
- reglare gresita a sistemului
de ungere.
- eroziune (abraziune,
gripare);
- coroziune (chimica,
electrochimica);
- cavitatie (prin socuri,
circulatii).

Suprasolicitari
mecanice.
Suprasolicitari
termice.
De
exploatar
e

Ungere
necorespunzatoare.

Deteriorarea
suprafetelor
functionale.

II.3. Prevederea defectiunilor utilajului din


activitatea de proiectare

Compartimentul de intretinere este pus in situatia de a


proiecta piese de schimb, subansamble sau chiar dispozitive care
trebuie sa satisfaca necesitatile productiei intreprinderii. Pe de
alta parte, proiectantii de utilaje trebuie sa se consulte cu
personalul de intretinere pentru a micsora cheltuielile de
intretinere a utilajelor si a prevedea eventualele posibilitati de
defectare.
La alegerea, proiectarea si fabricarea utilajelor de productie
trebuie create astfel de conditii, incat sa fie necesar un minim de
cheltuieli pentru intretinere, iar in cazul ideal chiar nici o
cheltuiala, in timpul planificat pentru durabilitatea masinii.
In mod normal proiectarea trebuie sa satisfaca cerintele
intretinerii urmand sa tina seama de:
-masurile constructive care sunt necesare pentru a proiecta
si construi masini care intr-o anumita perioada de utilizare sa aiba
minimum de uzura fizica, de timp pentru intretinere si de
cheltuieli de intretinere;
-metodele de analizare a masinilor si aparatelor, referitor la
caracteristicile productiei, tinand seama de intretinerea lor si
pentru lamurirea cauzelor avariilor la utilaje;
-masurile constructive pentru a pune masinile si aparatele in
stare de functionare si de siguranta in serviciu.
Cand se studiaza un proiect al unui nou aparat sau utilaj,
trebuie sa se urmareasca cateva elemente practice legate de
facilitatea operatiilor de intretinere si reparatii:
-dimensiunea pieselor sau a subansamblelor trebuie sa fie
facuta astfel ca durabilitatea, lor sa fie aproximativ egala sau un
multiplu al durabilitatii celei mai mici. Aceasta usureaza alcatuirea
ciclurilor de reparatii, intretinerea si prevederea pieselor de
schimb;
-durabilitatea pieselor plasate in locuri mai greu accesibile
trebuie sa fie mai mare ca a pieselor mai usor de inlocuit;
-materialele utilizate in constructia utilajului trebuie sa
realizeze un echilibru intre costul acestuia si cheltuielile de
intretinem si exploatare;
-accesibilitatea buna la locurile de lubrifiere, fluxul corect de
agent de racire, numarul cat mai mic de locuri de gresare;
sistemul de ungere adoptat sa permita o intretinere usoara;
-accesibilitate buna la toate piesele in scopul descoperirii
defectelor, demontarii si montarii pieselor;
-prevederea unor deschideri si capace care sa dea o buna
vizibilitate si sa nu necesite scule speciale pentru interventii;
-utilizarea de preferinta a organelor de masina identice decat
a celor diferentiate;
10

-folosirea de lagare, ghidaje etc. care nu cer supraveghere si


au posibilitati simple de control;
-prevederea unor dispozitive de siguranta incorporate, cum
sunt cuplajele de alunecare, stifturile forfecabile, disjunctoarele
de protectie, organe de inzavorare etc.;
-darea formei adecvate organelor de masina astfel ca
acestea sa fie ferite de murdarire;
-piesele electrice sa fie plasate in spatii separate si protejate
contra vibratiilor, prafului, pulverizarii uleiului etc.;
-sistemele hidraulice sa fie echipate cu clapete de verificare
in toate locurile unde sunt necesare verificari pentru a constata
existenta defectiunilor;
-marcarea pieselor constructive, in functie de schema
constructiva, ale sistemelor hidraulice si electrice usureaza
descoperirea defectarilor.

II.4. Descoperirea defectiunilor si stabilirea


cauzelor acestora
Detectia defectelor se defineste ca determinarea prezentei
unui defect in sistem; izolarea defectelor se refera la
determinarea tipului de defect, a locului de producere a defectului
si a momentului de detectare; urmand ca prin identificarea
defectelor sa se asigure determinarea marimii si comportarii in
timp a defectului, respectiv a cauzei care a generat defectarea
constatata.
Aceste trei functii sunt indeplinite de blocurile/echipamentele
de detectie si diagnoza a defectelor in sistemele industriale.
Diagnoza include, deci, etapele de izolare si identificare a
defectelor, stabilind o legatura cauza-efect intre un simptom
observat si defectarea care ii urmeaza, cauzele si consecintele
sale, utilizand algoritmi specifici si conducand la detectia timpurie
a situatiilor anormale, prevenind astfel avarii importante.
Procesul de detectie si diagnoza a defectelor presupune
accesul la anumite marimi/parametri semnificativi ai sistemului,
care dau in orice moment informatii asupra starii acestuia.
Ansamblul tuturor echipamentelor care asigura preluarea si
11

analiza semnalelor din sistem, detectia si diagnoza defectelor


poarta denumirea de modul de monitorizare a starii sistemului.

II.4.1. Defectiuni la utilaje


Elaborarea unor procedee cu valabilitate generala, de
determinare a cauzelor defectiunilor nu este posibila datorita
diversitatii utilajelor, solutiilor constructive adoptate si conditiilor
de functionare deosebite. De aceea ne vom limita la indicarea
catorva reguli simple in cautarea defectiunilor, reguli ce pot servi
ca ghid pentru alcatuirea unor instructiuni proprii pentru utilajul
sau grupa de utilaje respectiva.
Se va urmari daca:
-sursa de energie functioneaza;
-transmisia energiei este asigurata;
-organele consumatoare de energie functioneaza.
a). Daca sursa de energie este in general un motor electric
se urmareste:
-functionarea motorului (zgomote suspecte, indicii ca
merge in doua faze);
-turatia corespunzatoare;
-sensul corespunzator al rotatiei.
Daca sursa de energie este constituita, pe langa motor
electric, din cuplaj, pompa, sisteme de reducere a presiunii si de
siguranta, se urmareste:
-presiunea si debitul fluidului;
-starea filtrelor, supapelor ventilelor;
-sensul de rotatie si starea motorului.
b). Daca transmisia se face prin curea, lanturi, cuplaje,
angrenaje etc., se verifica:
-starea curelelor, angrenajelor, cuplajelor etc.;
-modul de functionare al cuplajului, angrenajelor,
ambreiajelor;
-sigurantele;
-imbinarile;
-rulmentii si fusurile arborilor.
Daca transmisia energiei este asigurata de instalatii
hidraulice (conducte, furtune, ventile etc.) se verifica:
-modul cum ajunge uleiul la consumatorii de energie;
-functionarea ventilelor de reglaj;
-etanseitatea conductelor si furtunelor.

12

c). Daca consumatorul de energie nu contine elemente


hidraulice, se verifica:
-miscarea de rotatie; temperatura rulmentilor arborelui
principal;
-jocurile la rulmenti;
-existenta unor zgomote anormale si vibratii;
-functionarea sistemului de ungere si lubrifiantul;
-echilibrarea masinii.
Daca consumatorul de energie contine elemente hidraulice
se verifica:
-modul de circulatie al uleiului pana la pistoane;
-scaparile in sistem;
-existenta griparilor;
-ventilele de reglare;
-sistemul de conducte hidraulice si pistonul pentru a
constata daca nu exista aer in sistem;
-ungerea ghidajelor;
-functionarea ventilelor;
-starea garniturilor.
Este necesar sa se urmareasca energia de la sursa la
elementele care consuma si sa se descopere unde este intrerupt
lantul cinematic.
La circuitele electrice este necesar sa se lucreze cu schema in
fata. Electricianul trebuie sa rationeze logic si sa aplice o metoda
care sa-i permita sa divizeze un sistem in numeroase circuite si sa
verifice pe fiecare din ele in mod corect. Initial se examineaza
sursa de energie si nu se demonteaza o parte din sistem fara a sti
motivul precis pentru care o demontam (evitam astfel
deteriorarile in timpul interventiei).
Cand este posibil ca sa functioneze masina fara sa se puna in
miscare motorul, se poate verifica partea electrica simuland
miscarile mecanice (rotiri manuale etc.).

II.4.2. Defectiuni la organe de masini


In unele cazuri, organe de masini, relativ simple, sunt
hotaratoare pentru siguranta in functionarea masinilor. Un astfel
de exemplu il constituie lagarele de alunecare radiale si axiale.
Avarierea lor poate aparea si la utilaje noi sau dupa reparatie si
perturba considerabil procesul de productie.

13

In cele ce urmeaza se va prezenta un exemplu de


diagnosticare a unor defectiuni aparute la lagare dar se poate
generaliza la diferite organe de masini.
Se procedeaza in felul urmator:
Constatarea starii masinii inainte de aparitia defectiunii; a
faptului ca deranjamentul sa produs dupa un numar de reparatii si
ore de functionare; a conditiilor de exploatare in care s-a produs
avaria, a frecventei defectiunii;
Controlul starii sistemului de ungere si a modului sau de
functionare prin: verificarea critica a schemei de ungere; controlul
corespondentei schemei de ungere cu situatia de pe utilaj, In
vederea depistarii eventualelor modificari care au survenit dupa
montarea utilajului; controlul fiecarei conducte, a supapelor,
dispozitivelor de dezaerare etc.; verificarea tuturor imbinarilor;
Cercetarea aspectelor avariei, prin intrebari adresate
salariatilor care exploateaza utilajul respectiv privind fenomene
care au precedat defectiunea (trepidatii, zgomote, incalzire etc.).
Raspunsurile la aceste intrebari vor trebui interpretate critic de
catre personal cu experienta;
Determinarea starii pieselor din apropierea lagarului propriuzis (arbore etc.), precum si a sistemelor care trebuie sa
semnalizeze defectarea lagarului sau modificarea conditiilor de
functionare ale acestuia;
Studierea si completarea instructiunilor de intretinere si
functionare a utilajelor ce contin lagare in vederea prevenirii
eventualelor defectiuni.

14

CAP.III NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Instructiunile de protectie a muncii care se refera la folosirea


masinilor si utilajelor a SDV-urilor se impart pe specialitatile
muncitorilor si anume pentru fiecare existand unele instructiuni
specifice.
Caile principale pentru aplicarea masurilor de tehnica a
securitati muncii in societatiele comerciale sunt:
-Controlul periodic al starii utilajelor, al starii ingradirilor si
dispozitivelor de protectie de la masinile-unelte, aparate si
mecanisme, al starii de functionare a instalatiilor de ventilatie si
incalzire, al curateniei locurilor de munca, atelierelor si al spatiilor
sanitare;
-Verificarea starii si utilizarii de catre muncitori a
dispozitivelor si instalatiilor de siguranta (ochelari de protectie,
masti impotriva prafului sau a gazelor, etc.);
-Urmarirea respectarii de catre muncitori a regulilor de igiena
personala, in special in locurile de munca in care se lucreaza cu
substante nocive;
-Difuzarea prin diverse forme a masurilor de tehnica a
securitatii muncii si a instructajului periodic al muncitorilor privind
problemele protectie a muncii.
In scopul eliminarii pericolului de accidente la locul de
munca este necesar sa se respecte urmatoarele masuri si reguli
principale:
Imbracamintea de lucru trebuie sa fie bine stransa pe corp,
mansetele de asemenea, bine stranse, iar hainele incheiate;
Cozile si manerele uneltelor de mana vor fi executate din lemn de
esenta tare, fiind bine fixate si vor avea dimensiuni care sa
permita prinderea lor in siguranta si comoda;
Daltile, surubelnitele, si pilele vor fi bine fixate in maner si
prevazute in acest scop cu un inel metalic pentru fixarea
manerului de lemn pe capatul dinspre scula;
Folosirea uneltelor de mana cu suprafete de percutie deformate,
inflorite sau stirbite, precum si a uneltelor de mana improvizate
este interzisa;
Diverse lucrari de lacatuserie care se executa in spatii cu mediu
exploziv trebuie executate numai cu scule din materiale neferoase
( cupru, bronz, etc.);
15

Uneltele de mana actionate electric sau pneumatic vor fi


prevazute cu dispozitive sigure pentru fixarea scule, precum si cu
dispozitive care sa impiedice functionarea lor necomandata;
Alimentarea lampilor ce servesc la iluminatul local al diferitelor
locuri de munca se va face numai de la surse cu tensiuni de 24V,
tensiune considerate ca nepericuloasa in cadrul undei atingeri
accidental;
Pentru protectia impotriva electrocutarii prin tensiuni accidentale
de atingere, toate masinile unelte, carcasele metalice ale
utilajelor electrice de actionare, comanda si controlul vor fi
protejate prin legare la pamant si la nul, inainte de darea lor in
exploatare;
Toate masinile si instalatiile din ateliere trebuie sa fie in buna
stare de functionare sa aiba dispozitivele de pornire asezate la
indemana, astfel incat sa excluda posibilitatea manevrarii lor
intamplatoare;
Se interzice executarea lucrarilor pe masini-unelte cu instalatii si
mecanisme defecte, cu scule defecte, precum si de catre
persoanele care nu cunosc particularitatile constructive ale
masinii-unelte respective;
Zonele periculoase ale masinilor-unelte si instalatiilor trebuie sa
fie prevazute cu paravane sau ecrane de protectie fixate
constructive;
Piesele care se prelucreaza trebuie sa fie fixate in dispozitivul de
prindere;
La prelucrarea pieselor care ies din afara gabaritului masiniiunelte este necesar sa se amenajeze aparatoare speciale;
Pietrele abrazive ale polizoarelor si masinilor de rectificat trebuie
sa fie ingradite cu aparatoare din tabla prevazute cu ecrane
transparente;
Pietrele abrazive, inainte de a fi montate pe masinile-unelte,
trebuie sa fie incercate la masini speciale la turatii care sa
depaseasca cu 50-60 % turatia de lucru;
Se interzice oprirea masinilor-unelte cu obiecte improvizate;
Repararea, ungerea sau curatirea masinilor-unelte, mecanismelor
si aparatelor se va face numai cand acestea nu functioneaza.
Demontarea si deplasarea ansamblurilor grele trebuie sa se
faca cu ajutorul unor dispozitive si instalatii speciale. esteinterzisa
folosirea in acest scop a funiilor, rangilor, etc.
Spatiile in care se efectueaza lucrari de reglare ale
motoarelor in functiune trebuie sa fie bine ventilate si prevazute
cu conducte de captare a gazelor.

16

Locurile de munca trebuie sa fie mentinute in stare curata si


sa fie bine iluminate.
Inainte de demontare, toate ansamblurile trebuie sa fie
golite de lubrifianti si combustibil, care se colecteaza in
rezervoare amplasate in conformitate cu normele P.S.I.

17

BIBLIOGRAFIE
C. Chivulescu, Gh. Ionescu Tehnologia lacatuseriei si
montajului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1986
Drobota V., Atanasiu M, - Organe de masini si mecanisme
manual pentru licee industriale clasele a X-a, a XI-a, a XII-a si
scoli profesionale, Editura Didactica Si Pedagogica, R.A.,
Bucuresti, 1993.
Mladinescu T., Rizescu E Organe de masini si mecanisme,
Editura Didactica Si Pedagogica, Bucuresti, 1972.
Gh. Zgura, M. Atanasiu Utilajul si tehnologia lucrarilor
mecanice auxiliar curricular pentru ciclul superior al
liceului

18