Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bucureti
2015
Cuprins
1. INVESTIII-ABORDARI TEORETICE....................................................................................3
1.1. Definirea investiiilor...........................................................................................................3
1. INVESTIII-ABORDARI TEORETICE
1.1. Definirea investiiilor
Complexitatea procesului investiional a determinat necesitatea unor abordri difereniate n
funcie de relevana n raport cu scopul i obiectivele propuse, modul de percepie, nregistrare,
cuantificare a costurilor asociate unei investiii, interesele investitorilor sau ale organiuzaiilor
promotoare. Din aceast perspectiv, relevante pentru delimitarea conceptului de investiii, n
raport cu alte categorii de eforturi sunt urmtoarele dimensiuni:
a) dimensiunea contabil, ce asociaz investiia la noiunea de imobilizare n sens contabil.
Astfel investiiiile reprezint toate bunurile mobile i imobile, corporale sau necorporale,
achiziionate sau create n organizaie, destinate a rmne constant sub aceeai form.
b) dimensiunea economic conform creia, investiiile sunt reflectate de consumurile de
resurse efectuate la momentul prezent, cu sperana nregistrrii n viitor, a unor efecte economice,
ealonate n timp, a cror valoare total s fie superioar eforturilor iniiale.
c) dimensiunea financiar, evalueaz investiiile ca fiind toate cheltuielile de resurse care
genereaz venituri i/sau economii pe o lung perioad de timp viitoare, la care amortizarea
(rambursarea) lor se face pe mai muli ani. Valoarea real a efortului asociat unei investiii are n
componena sa costul obiectivului nou realizat sau a cel asociat modernizrii unui obiectiv, la
care se adaug nevoia de fond de rulment necesar primului ciclu de exploatare.
d) dimensiunea juridic, reflectat, n special, n relaiile, acordurile i parteneriatele
ncheiate ntre diferitele entiti implicate, cu privire la modul n care se asigur promovarea,
cooperarea, administrarea i garantarea investiiilor. Din perspectiv juridic internaional
investiia este reflectat de activele deinute de ctre investitorii unei pri contractante pe
teritoriul celeilalte pri contractante n conformitate cu legile i reglementrile aplicabile pe
teritoriul ultimei.
mai performante, evoluia cursului de schimb, rata inflaiei, condiiile de pia, concurena etc.)
care pot afecta rezultatele aciunilor i implicit eficiena economic.
echipamentului.
Estimarea surselor de finanare examinate i recomandate.
Analiza preliminar a avantajelor economice globale, n special n ceea ce privete
obiectivele economice naionale; de exemplu : repartizarea echilibrat a activitii
economice, estimarea economiilor de valut, crearea locurilor de munc scontate,
diversificarea economic etc.
Studiile de oportunitate sectoriale vizeaz posibilitile de a investi ntr-un sector de
activitate ( industria alimentar, uoar, activitatea de turism, industria materialelor de construcii
etc.). n general, un astfel de studiu se refer la :
Locul i rolul sectorului n economie, prin prisma politicii economice promovate la
nivel central.
Mrimea, structura i rata de cretere a sectorului.
Volumul actual i rata de cretere a cererii produciei n sectorul analizat.
Planificri aproximative ale cererii pentru fiecare produs.
Estimarea surselor de finanare examinate i recomandate.
Estimarea necesitilor i ncasrilor de valut.
Analiza preliminar a avantajelor economice globale.
Studiile de oportunitate speciale se refer cu prioritate la resurse ( umane, materiale,
financiare ); prezentarea acestora se face din punct de vedere cantitativ, calitativ i al structurii.
Prin ele se prezint potenialilor investitori informaii de baz cu privire la resursele respective,
dar i altele, ca de exemplu : evoluia cererii consumatorilor, dinamica puterii de cumprare a
acestora etc.
Schia unui studiu de oportunitate special cuprinde :
Caracteristicile resurselor, rezervele prospectate i verificate, rata anterioar de
cretere economic, perspective de dezvoltare ulterioar.
Rolul resurselor n economia naional, utilizarea acestora, cererea intern i
exporturile.
Activitile actuale fondate pe resursele respective, structur i dezvoltare, capital i
mn de lucru utilizate, productivitate i criterii de eficien, planuri de viitor i
perspective de cretere.
Principalele restricii i condiii de cretere a ramurilor bazate pe resursa respectiv.18
Creteri estimative ale cererii i perspective de export pentru sortimente a cror
fabricaie se bazeaz pe resursa examinat.
Identificarea perspectivelor de investiie.
Viabilitatea propunerilor cuprinse n studiile de oportunitate este apreciat prin :
- volumul i calitatea resurselor ce urmeaz a fi folosite;
- volumul i structura cererii n viitor la produsele respective;
- evoluia populaiei n zon, corelat cu ridicarea puterii de cumprare a acesteia;
- mrimea actual a importurilor, structura acestora i posibilitile de nlocuire cu
produse executate pe plan local;
- gradul de colaborare i integrare cu alte zone, domenii de activitate, pe plan local
6
sau internaional;
- posibiliti de extindere n viitor a domeniului de activitate respectiv, prin asigurarea
integrrii n amonte sau n aval cu alte ramuri sau domenii de activitate;
- posibiliti de diversificare sortimental, structural, ca urmare a creterii puterii de
cumprare a beneficiarilor;
- climatul favorabil de investiie n zona sau sectorul respectiv;
- concordana cu politica economic promovat la nivel macroeconomic n domeniul
de activitate respectiv; msura n care propunerile se circumscriu strategiei generale
de dezvoltare economico-social a rii;
- costul i disponibilitatea factorilor de producie;
- posibilitile de export sub aspect cantitativ i structural.
2. Descrierea proiectului
3. Concordana cu politicile UE i legislaia naional
4. Finanarea Proiectului
5. Lista de anexe20
deplin. Greutile principale in calea dezvoltrii acestor tehnlogii sunt i economice i tehnice
sau costul investiiei este ridicat, iar produsele pirolizei nu au o valoare suficient pentru
recuperarea rapid a investiiei si de asemenea ele trebuie s intre in concuren cu produse de
fabricaie curent, recte cu combustibilii fosili in cazul utilizrii lor ca resurse energetice.
Principala problem, a obinerii negrului de fum de calitate corespunztoare din carbunele
rezultat in procesul de piroliz a blocat in ultimii ani acest procedeu. Astzi, in Europa,
funcionez numai o singur instalaie de procesarea pneurilor uzate care opereaz pe baze
semicomerciale.
Piroliza urmat de gazeificare este un proces condus spre a obine ca principal produs
gazul de sintez. Prin gazeificare crbunele pirolitic este transformat in gaz de sintez in prezena
unui volum controlat de aer/abur, care este insuficient pentru a permite combustia. Acum, in
lume exist relativ puine procese de gazeificare dedicate pneurilor uzate. Una din ele este
tehnologia Krupp Polzsius care incorporez procesul de gazeificare a pneurilor intr-un proces de
fabricare a cimentului.
Procesul de baz in toate tehnologiile folosite in prezent este comun:
Bucile de cauciuc sunt inclzite la 600-800 grade C in absena oxigenului;
Produsele finite sunt gazul de sintez (singaz), lichidul pirolitic si crbunele;
Lichidul pirolitic este utilizat, fie direct, drept combustibil in cazane, fie ca materie prim
pentru combustibilii prin distilarea acestuia, de asemenea, ca materie prim pentru
fabricarea negrului de fum;
Crbunele este folosit in prezent la fabricarea negrului de fum sau a crbunelui activ;
Gazul de piroliz in prezent este ars;
Oelul coninut de pneuri, de asemenea, este recuperat.
10
Obiective
Obiectivul proiectului este simplificarea tehnologiei de gazeificare, care apoi, sa fie
transpus de intreprindere intr-o instalaie inovativ, ieftin, compact si simpl, de mic
capacitate (pn la 1000 kW.h) capabil s transforme, in condiii date, energia deeurilor de
cauciuc direct in singaz curat, cu putere caloric ridicat, care sa fie utilizat in maini termice
pentru cogenerarea energiei electrice i a cldurii. Instalaia este destinat folosirii in zonele
rurale sau in cele industrial, direct la sursele de materie prim. Prin proiect se propune o
instalaie care asigur conversia pneurilor uzate prin mcinarea, injectarea si inclzirea acestora
intr-un reactor de gazeificare.
Proiectul se refer la utilizarea sistemelor de generare puls jet pentru injecia granulelor de
cauciuc sau plastic in reactor si pentru transportul pneumatic al agentului termic din reactor (ex.
nisipul). Acest agent termic este folosit pentru transportul cldurii, formarea vetrei mobile a
reactorului si evacuarea cenuii. Dispozitivele puls-jet sunt folosite in prezent de ctre societatea
de cercetare pentru scuturarea filtrelor de aer cu saci pe care le concepe si produce in
antreprenoriat. A fost demonstrat capacitatea acestor sisteme de generare puls-jet de a furniza
jeturi de aer scurte, de ordinal zecimilor de secund, in domeniul vitezelor sonice, cu consumuri
mici si controlabile de aer comprimat. A fost de asemenea demonstrat c aceste jeturi de aer pot
fi utilizate pentru alimentarea cu deeuri de cauciuc i plastic mcinate i aer, in proporie perfect
controlat, a reactoarelor de tip vortex pentru gazeificarea acestor deeuri i a altor deeuri
organice, similare. De asemenea, s-a demonstrat c dispozitivele de tip puls-jet se pot utiliza
pentru transportul pneumatic, cu consumuri mici energetice, ale agentului termic intermediar (de
obicei nisipul) utlizat pentru incalzirea indirect a deeurilor din reactor realiznd astfel pornirea
rapid a reactorului i posibilitatea automatizrii complete a procesului.
In final, singazul este folosit in motoare termice pentru obinerea energiei electrice i
termice. Rezultatul proiectului va fi un reactor prototip, pentru prelucrarea a 50-200 kg/h deeuri
de anvelope uzate, pe care vor fi cercetate si optimizate sistemul de incalzire, sistemul pulse jet
de transport pneumatic al nisipului, de curire a singazului i de rcire rapid a singazului.
12
Obiective msurabile
Se stabilesc urmtoarele obiective msurabile ale proiectului care se vor verifica in cadrul
programelor de experimentare:
Realizarea unui sistem continuu, eventual cu autointreinere energetic;
Obinerea unei puteri calorice inferioare a singazului de cca 22MJ/kg;
Randament al recuperrii de cldur de cca 80%;
Curarea singazului de particule solide, cu un grad de filtrare de cca 99% in stratul de
nisip in micare i de min. 99,9% dupa filtrul cu saci.
Obiective specifice
In urma aplicrii proiectului, la intreprinderea implicat, rezult un produs nou, inovativ,
rezultat al parteneriatului dintre ageni economici i entiti de cercetare:
Instalaii mici de gazeificare destinate producerii energiei ieftine. Planul de afaceri intocmit
pentru o instalaie de 214 kW, la preul deeurilor de 50 euro/ton, fixeaz ca obiectiv obinerea
cu noile instalaii de gazeificare, a energiei electrice din deeurile de cauciuc, la preul de 0,25
lei/kW.h cu amortizarea costurilor de investiie in 10 ani. Fa de preul kW.h de 0,36 lei/kW.h ar
rezulta un profit brut de 40,7% i s-ar crea ase noi locuri de munc pentru fiecare instalaie
produs. Prin cogenerare s-ar produce peste 2200 Gcal/an (peste 4000 kWh abur la 100 grade C)
care la preul Gcal de 107 lei ar duce la un profit brut total de peste 200%.
Obiectivele specifice ale Programului la realizarea crora contribuie proiectul propus sunt:
Creterea capacitii de CD;
Stimularea cooperrii dintre instutuiile de CDI si intreprinderi;
Cresterea accesului intreprinderilor la CDI in domeniul energiei obinut din deeuri.
Activiti planificate
1. Activiti de cercetare industrial
1.1.
Investigare soluii de noi tehnologii specifice
1.2.
Proiectare tehnologie
1.3.
Proiectare model experimental
1.4.
Realizare model experimental
1.5.
Experimentri
1.6.
Elaborare manual de prezentare
1.7.
Prezentarea, demonstrarea funcionalitii, comunicarea si publicarea naional a
rezultatelor
1.8.
Achiziionarea de componente pentru realizarea modelului experimental:
Compresor: 1 buc, 120 m3/h la 6 bar, pre estimativ 28.400 lei
Arztor: 1 buc, 150 kW, motorin, pre estimativ 7.140 lei
Suflant gaze: 1 buc, 500 m3/h la cca 2 bar, pre estimativ 24.200 lei
Schimbtor cldur: 1 buc, gaze arse la 600 grade C, 20000 kcal/h, pre
estimativ 4.200 lei
Transportor melcat: 1 buc, 500 kg/h granule cauciuc, pre estimativ 8.820 lei
13
2.
3.
4.
5.
6.
Electrovalve: 1 set, G1/4 oli, 2 cai, cu bobin acionare 220V, orificiu min.
4,5 mm, presiune dinamic min. 8 bar, pre estimativ 1.840 lei
Aparatur i sonde: aparat i sonde msurare Oxigen, SO2, aparat i sonde
temperaturi: max. 1200 grade C, indicatoare de presiune: 10-2000 mbar, pre
estimativ 9.400 lei.
1.9.
Achiziionare de materiale, consumabile si alte produse similare necesare
desfurrii activitilor de cercetare industrial: motorin, pietri sortat, saci filtrare,
materiale metalice (tabl oel refractar, tabl oel, evi diverse, aluminiu forjat etc.),
ciment refractar, materiale izolante, materiale de acoperire de protectie, papetrie si
birotic, consumabile, imprimante si copiatoare.
Activiti de dezvoltare experimental
2.1.
Proiectare
2.2.
Realizare
2.3.
Verificare
2.4.
Experimentare prototip
2.5.
Achiziionare de substane, materiale, consumabile i alte produse similare
necesare desfurrii activitilor de dezvoltare experimental: motorin, pietri
sortat, saci filtrare, materiale metalice (tabl oel refractar, tabl oel, evi diverse,
aluminiu forjat), ciment refractar, materiale izolante, materiale de acoperire de
protecie, papetrie i birotic, consumabile, imprimante si copiatoare.
Activiti pentru obinerea i validarea drepturilor de proprietate industrial
3.1.
Pregtirea, depunerea, examinarea cererii, precum i reinnoirea cererii de brevet
inainte de acordarea dreptului
Informare i publicitate privind proiectul
Management de proiect
Audit financiar pentru proiect
14
CONCLUZII SI RECOMANDRI
Obinerea combustibilului derivat din pneurile uzate , este in acest moment cea mai
important pia pentru recuperarea deeurilor de pneuri.
Potenialul energetic al gunoaielor din Romaniei se ridica la aproximativ 800 GWh anual,
echivalentul a 1,5% din consumul naional de energie electric. Aceasta cantitate de
energie ar fi suficient pentru alimentarea unui numar de 320.000 de locuine timp de un
an intreg, sustin specialitii.
In ceea ce priveste mediul de afaceri din Romnia, acesta are nevoie de libertate
economic i fiscalitate prietenoas pentru ntreprinztori, inclusiv pentru investitorii
strini. Crearea unui cadru favorabil mediului economic se poate realiza prin promovarea
unor condiii prielnice pentru atragerea investitorilor strini, cum ar fi: un tratament
corect, echitabil i nediscriminatoriu; protecie fa de exproprierile ilegale; recursul
direct la arbitrajul internaional, precum i transformarea Romniei ntr-un mediu atractiv
din punct de vedere fiscal.
15
BIBLIOGRAFIE
www.scritub.com
www.id-hyperion.ro
www.wall-street.ro
www.aim-srl.ro
www.sansystems.ro
www.proiecte-structurale.ro
www.ziare.com
16