Sunteți pe pagina 1din 21

LEGIL� LU� MURPHY

� Dac� cev� poat� s� mearg� prost� v� merge.


� Dac� ma� mult� lucrur� po� merg� prost� vo� merg� i� ce� ma�
defavorabil� secventa.
� �Probabilitate� �d� �apariti� � �unu� �evenimen� �est� �inver� �
proportional� c� dezirabilitate� lui.
� Indiferen� d� c� merg� prost� probabi� c� arat� bine.
� Cin� lucruril� pa� c� n� s� ma� inrautates� a� rabdare.S� vor
inrautat� curind.
� Cin� lucruril� mer� bine� cev� � mer� prost.
� Cin� lucruril� s� inrautatesc:
� dac� pierz� pre� mult� f� atent;
� dac� n� pierz� nimic� relaxeaza-te;
� dac� a� sans� s� cistigi� relaxeaza-te;
� dac� n� conteaza� atunc� n-ar� nic� � importanta;
� Nimi� n� est� ati� d� pros� inci� s� n� devin� s� ma� prost.
� Dup� c� lucruril� s-a� inrautati� suficien� d� mult� ciclu� se
repeta.
� �Indiferen� d� c� merg� prost� exist� intotdeaun� cinev� �car� �
a s�iu� c� as� v� fi.
� �Problemel� �complicat� a� intotdeaun� raspunsur� �simple� �p� �
int�lesu� tuturor� da� gresite.
� Oportunitate� it� bat� l� us� i� ce� ma� puti� oportu� moment.
� Natur� tin� intotdeaun� c� latur� ascuns� � lucrurilor.
� �C� s� curet� u� lucru� murdarest� u� altul.Da� �pot� �murdar� �
ma� mult� lucrur� far� � curat� nic� unul.
� �Lucruril� incompatibil� c� alt� lucruri� po� �f� �compatibil� �
in�r� ele.
� Dac� anticipez� c� sin� patr� variant� posibiled� � ies� �cev� �
pros� s� reusest� s� l� ocolesti� atunc� v� apar� imedia� � �� �
�ince� posibilitate� car� v� stric� totul.
� ��Probabilitate� ��d� �� �distrug� �u� ��lucr� ��est� ��direc� �
proportional� c� valoare� lui.
� Cin� apes� di� greseal� p� dou� liter� l� masin� d� scris� �s� �
�mprim� liter� car� n� trebui�.
� �Timbrel� car� n� s� lipes� p� scrisor� s� vo� lip� i� �schim� �
p� oric� altceva.
� �Cin� �avionu� i� car� est� ar� intirziere� �avionu� �p� �car� �
treb�i� sa-� ie� i� continuar� pleac� l� or� fixata.
� �Cin� pisic� it� adoarm� p� picioar� s� t� farmec� �c� �torsu� �
ei� simt� � nevoi� imperioas� d� � merg� l� baie.
� Dac� � fringhi� ar� u� capat� atunc� ar� preci� inc� unul.
� �Cin� �trebui� s�-t� concentrez� atenti� �asupr� �unu� �anumi� �
lucru� �est� imposibi� s� n� apar� altu� car� �s�-t� �distrag� �
at�ntia.
� �Or� d� cit� or� stabilest� s� fac� u� anum� lucr� ma� �intii� �
s�rvin� u� al� lucr� car� trebui� facu� primul.
� �Or� d� cit� or� it� ta� unghiile� constat� c� dup� �acee� �a� �
ne�oi� d� ele.
� �Intotdeaun� gasest� uso� cee� c� n� cauti� Ia� cee� c� �caut� �
g�sest� abi� i� ultimu� lo� i� car� pot� cauta.� � �U� �lucr� �rataci� �i� pot�
gas� �numa� �dup� �c� �rascolest� �
intreag� casa.
� Cin� caut� u� lucru,niciodat� n� i� gasest� deci� dup� c�
� t�-�i cumpara� u� altul i� loc.
� �Cin� garanti� unu� produ� est� d� 6� d� zile� defectare� �lu� �
s� v� produc� i� ziu� � 61-a.
� Legil� n� sin� deci� nist� simular� al� realitatii.
� �Proliferare� uno� no� leg� conduc� l� proliferare� �uno� �no� �
ex�eptii.
� Indiferen� dac� legil� sin� bune� rel� sa� neutre� trebui� �s� �
�� supun� celo� di� urma.
� Dac� � leg� � lu� Murph� poat� s� greseasca� v� gresi.
� Murph� � fos� u� optimist.

LEGIL� ENTROPIEI

� �U� o� c� u� singu� cea� sti� ci� � ora.U� o� c� dou� �ceasur� �


n� est� sigu� niciodata.
� �Anticipar� negativ� condu� l� �rezultat� �negative� Anticipar� �
pozitiv� condu� l� rezultat� negative.
� �Cin� u� lucr� ies� prost� oric� incercar� d� �-� indrept� �n� �
fac� deci� sa�� stric� s� ma� mult.
� Lucruril� s� inrautates� inaint� d� � s� imbunatati.
� �Lasat� �singure� lucruril� s� desfasoar� d� l� pros� �l� �ma� �
prost.
� �Oric� lucr� car� incep� bin� s� sfirsest� prost� Oric� �lucr� �
car� incep� pros� s� sfirsest� s� ma� prost.
� Lucruril� ince� s� mearg� prost� toat� deodata.
� �Singuru� �mo� d� � descoper� limetel� posibilulu� est� �d� �� �
trec� i� domeniu� imposibilului.
� Anumit� lucrur� sin� imposibi� d� cunoscut� Da� est� imposibi�
d� afla� car� sin� acest� lucruri.
� Universu� est� n� numa� ma� strani� s� ma� enigmati� deci� �n� �
imaginam� �da� e� est� ma� strani� s� ma� enigmati� �deci� �n� �
pu�e� imagina.
� �Informati� s� deformeaz� cin� trec� spr� �nivelel� �ierarhic� �
su�erioare.
� Int�-� intreprindere� confuzi� crest� odat� c� nivelu� ierarhi�
� Expansiune� inseamn� complexitate� ia� complexitate� conduc� �a
dezagregare.
� �Odat� c� a� deschi� � cuti� c� rime� singur� soluti� d� � �l� �
i�chid� di� no� est� s� folosest� � cuti� ma� mare.
� �Pentr� u� biciclist� indiferen� i� c� directi� � i� v� f� �l� �
d�al s� impotriv� vintului.
� �Dup� �c� �adaug� �dou� saptamin� l� �termenu� �d� �predar� �� �
proiectului� datorit� uno� intirzier� neprevazute� ma� �adaug� �
inc� dou� lun� pentr� intirzieril� neprevazut� car� n� po� �f� �
pr�vazute.
� �Ma� �sigur� est� � pasar� i� min� deci� un� �car� �zboar� �p� �
deas�pr� capului.
� C� ci� stiril� proast� s� transmi� ma� reped� s� ma� detaliat� �
�u ati� ma� bine.
� Istori� n� s� repeta� da� istorici� da.


LEGIL� GRAVITATIEI

� Obiectel� ca� intotdeaun� l� 9� fat� d� pamint.


� Cin� cad� � scul� d� p� banc� s� v� rostogol� spr� coltu� �ce� �
ma� puti� accesibi� a� atelierului.
� Inaint� d� � ating� podeaua� oric� scul� i� cader� s� v� �opr� �
ma� inti� p� degetel� d� l� picioare.
� N� pot� cade� ma� jo� deci� podeau� camerei.
� �C� ci� urc� ma� su� i� ierarhi� administrativa� c� ati� �caz� �
ma� d� sus.
� I� conditi� special� d� atracti� universala� cadere� celo� di� �
virfu� ierarhie� administrativ� s� poat� fac� s� p� orizontala
� �N� �pot� st� dinaint� p� c� part� s� ung� feli� d� �piin� �c� �
unt.Sans� �c� e� s� cad� p� covo� c� parte� uns� c� �un� �est� �
direc� proportional� c� costu� covorului.
� �Cosmonauti� s� supu� legilo� gravitatie� numa� cin� �sin� �p� �
pamint.

LEGIL� RELATIVITATII

� Chia� dac� faptel� sin� rigide� adevaru� est� flexibil.


� �Durat� �unu� minu� depind� d� poziti� t� fat� d� �us� �d� �l� �
baie.
� �Durat� �une� �casnici� est� inver� �proportional� �c� �durat� �
petreceri� d� nunta.
� �Dac� pastrez� u� lucr� pre� mult� i� pot� arunca.Dac� �arunc� �
u� �lucr� pre� devreme� ve� ave� nevoi� d� e� imedia� c� ��-a� �
d�� l� gunoi.
� Dac� cumper� banan� necoapte� el� vo� f� mincat� inaint� d� �� �
s� coace.Dac� l� cumper� coapte� el� s� vo� stric� inaint� �d� �
� s� minca.
� Telefonu� sun� intotdeaun� cin� est� l� baie� sa� est� i� fat� �
�si� d� l� intrar� s� it� caut� cheil� c� s� descu� usa.
� Cin� formez� u� numa� gresi� n� sun� niciodat� ocupat.
� � jucari� car� n� s� sparg� poat� f� folosit� l� spartu� alto� �
jucarii.
� �I� �Americ� �est� �importan� n� �ati� �ci� �cost� �u� �obiec� �
oarecare� c� ci� d� mul� s� poat� economis� cumparindu-l.
� ��Opulent� �d� �l� �intrar� �est� �inver� ��proportional� ��c� �
solvabilitate� firmei.
� �L� �coad� cealalt� s� servest� ma� reped� deci� l� �coad� �l� �
car� te-a� asezat.
� Nimi� n� arat� ati� d� frumo� cin� est� privi� d� aproape� �c� �
atunc� cin� est� privi� d� departe.
� �Intotdeaun� �plou� cin� it� spel� masina.Da� �n� �incerc� �s� �
spel� masin� c� s� ploua� c� n� merge.
� Intotdeaun� est� greseal� partenerului.
� �Est� �foart� simpl� s� fac� cev� complicat� da� �est� �foart� �
com�lica� s� fac� cev� simplu.
� �Cin� remediu� oferi� d� ministe� n� s� �potrivest� �probleme� �
ridicate� �est� ma� uso� s� schimb� datel� probleme� deci� �s� �� o�ti� u�
al� remediu.
� Oric� soluti� genereaz� no� probleme.
� Locu� i� car� ajung� depind� d� scaunu� p� car� stai.
� Dac� ajung� pre� devreme� �-� aminat.Dac� it� da� sufletu� �c� �
s� �ajung� l� timp� v� trebu� s� astepti.Dac� �intirzii� �est� �
pre� �irziu.
� Dac� t� simt� bine� nu-t� fac� griji.Ve� trec� pest� asta.
� Zimbeste...miin� v� f� ma� rau.

LEGIL� MANAGEMENTULUI

� Prim� leg� � managementulu� est� c� exista.


� Cin� detin� auru� stabilest� regulile.
� �Ce� c� a� primesc.Ce� c� po� � fac.Ce� c� n� po� � i� �invat� �
p� altii.Ce� c� nu-� po� invat� p� alti� � administreaza.
� Indecizi� est� baz� flexibilitatii.
� Oric� est� posibi� dac� n� sti� despr� c� vorbesti.
� N� cre� nic� � problem� pentr� car� n� a� nic� u� raspuns.
� Oricin� poat� lu� � decizi� dac� ar� suficient� �informatii.U� �
manage� �bu� �poat� �lu� �� decizi� �far� �� �ave� �informati� �
suficiente.U� manage� perfec� poat� lu� � decizi� far� � �ave� �
�ic� u� fe� d� informatii.
� Cin� u� manage� vre� s�-s� impresionez� subalterni� c� detali� �
sofisticate� �inseamn� c� e� � pierdu� di� �veder� �obiectivu� �
fi�al.
� �N� �ven� niciodat� c� ide� noi� car� t� s� po� d� �inapo� �c� �
sar�ini.
� �Pentr� �fiecar� �viziun� exist� � contraviziune� �l� �fe� �d� �
atragatoare.
� Sedintel� sin� eveniment� i� car� minutel� conteaza� da� orel� �
nu.
* Daca parasesti camera risti sa fii ales.
� N� exist� u� momen� ma� prielni� c� acum� pentr� � amin� �cee� �
ce nu vrei sa faci.
� �C� �ci� u� pla� est� ma� complica� s� ma� grandios� �c� �ati� �
san�el� lu� d� ese� sin� ma� mari.
� �C� ci� planific� ma� bin� u� proiect� c� ati� est� �ma� �mar� �
ri�cu� d� confuzie� atunc� cin� cev� n� merg� bine.

� �Oric� �problem� tehnic� poat� f� rezolvat� dac� �sin� �destu� �


ban� �si� respectiv� destu� timp.Di� pacate� nic� �un� �dintr� �
ce�� dou� cerint� n� poat� f� indeplinita.
� Printr� economisti� lume� real� est� considerat� adese� u� caz
special.
� Tehnologi� est� dominat� d� dou� tipur� d� oameni:
a� ce� car� intele� cee� c� conduc;
b� ce� car� condu� cee� c� n� inteleg.
� Dac� exist� � cal� d� intirzier� � une� decizi� importante� u� �
�u� managemen� � v� gasi.
� I� oric� intreprindere� munc� s� orienteaz� spr� nivelel� cel� �
�a� d� jo� al� ierarhiei.
� �Dac� � ide� � supravietui� unu� siste� birocrati� s� �� �fos� �
im�lementata� inseamn� c� n� � fos� delo� interesanta.
� �I� oric� intreprinder� exist� � persoan� car� sti� to� c� �s� �
i�timpl� aici.Aceast� persoan� trebui� dat� afara.
� �Ma� �uso� �sin� recunoscut� talentel� di� �alt� �part� �deci� �
talen�el� di� propri� companie.
� �Recrutare� �personalulu� �inseamn� �d� �mult� �or� ��triumfu� �
sperant�� fat� d� experienta.
� �Dac� �u� �subordona� it� pun� � �intrebar� �particulara� �da� �
pertinenta� �privest� l� e� d� parc� s�-a� f� �pierdu� �sensu� �
re�litati�.Cin� is� v� plec� ochii� parafrazeaza-� intrebarea.
� Gindest� inaint� d� � actiona.
� Est� bin� c� i� afar� biroulu� s� a� mersu� grabi� pentr� � n� �
�� prileju� subordonatilo� sa-t� pun� intrebari.
� Dac� da� dispozitii� s� fi� verbale.Cel� scris� po� f� folosi�e
ma� tirzi� impotriv� ta.
� U� managemen� bu� est� expresi� une� mar� idei.
� �Schimbare� �lucrurilo� �est� �� �tem� �preferat� �� �oricare� �
conduceri.
� �Orici� d� mul� muncesti� niciodat� n� fac� destul.Cee� c� �n� �
fac� est� intotdeaun� ma� importan� deci� cee� c� faci.
� Cin� est� i� dubiu� murmura.Cin� est� i� dificultate� �deleag� �
�� altcinev� s� rezolv� problema.Cin� est� direc� raspunzator,
cintareste.
� U� pla� bu� astaz� est� ma� necesa� deci� unu� perfec� miine.
� �Dac� �� �problem� �conduc� �l� �pre� �mult� �sedinte� �atunc� �
sedintel� devi� ma� important� deci� problem� insasi.
� Atunc� cin� n� est� necesa� s� s� i� � hotarire� est� �necesa� �
�� n� s� i� nic� � hotarire.
� Dac� nu-� pot� conving� p� birocrati� atunc� creeaz� confuzie.
� �Eficient� une� sedint� est� inver� proportional� �c� �numaru� �
pa�ticipantilo� s� c� timpu� afectat.
� ��Durat� �une� �sedint� �crest� �c� �patratu� ��numarulu� ��d� �
participan�i.
� �Timpu� afecta� fiecare� problem� d� p� agend� sedinte� v� �f� �
i�ver� proportiona� c� important� ei.
� �C� �ci� �dorest� ma� puti� s� fac� part� �di� �to� �felu� �d� �
comite�� s� comisii� c� ati� ve� f� ruga� ma� mul� s� � faci.
� Timpu� inseamn� bani.
� N� exist� prin� gratuit.
� Cheltuielil� tin� s� creasc� pin� egalizeaz� veniturile.
� �Pentr� saritur� i� inaltim� est� ma� bin� s� antrenez� u� �o� �
c�r� sar� � � deci� do� oamen� car� sa� fiecar� � m.
� ���Cheltuielil� ��banal� ��po� ��f� ��rezolvat� ��destu� ���d� �
repede;chestiun�l� important� n� sin� rezolvat� niciodata.
� �Rezolvare� �� "n+1� problem� necesit� u� tim� dubl� �fat� �d� �
rez�lvare� � "n� probleme.
� Rezolvare� � 90� dint�-� problem� s� fac� d� obice� i� 10� di� �
�imp� restu� d� 10� rezolvindu-s� i� 90� di� timp.
� Nimi� n� est� imposibi� pentr� ce� car� n� trebui� s� l� �fac� �
�ingur.

LEGIL� COMPETENTEI

� Competent� contin� semintel� incompetentei:


competenta+competenta=competenta
competenta+incompetenta=incompetenta
incompetenta+incompetenta=incompetenta
� �Int�-� ierarhie� oric� angaja� tind� s� fi� promova� pin� �l� �
n�velu� lu� d� icompetenta.
� I� timp� oric� pos� v� f� ocupa� d� u� angaja� incompeten� �s� �
�ezolv� problemel� lui.
� �Munc� �ramin� d� obice� pentr� ce� car� n� s�-a� �atin� �inc� �
nie�u� d� incompetenta.
� Exper� est� ce� c� sti� di� c� i� c� ma� mul� despr� di� c� i� �
�� ma� putin� pin� cin� sti� absolu� totu� despr� nimic.
� Exper� poat� f� oricin� di� afar� orasului.
� �Loialitate� �fat� �d� �superior� �valoreaz� �ma� �mul� �deci� �
calitat�� munci� efectuate.
� �Oric� angaja� is� incep� serviciu� d� l� nivelu� �competente� �
s�le.
� Supercompetent� deranjeaz� ma� mul� deci� incompetenta.
� �Generalizare� �incompetente� �est� �direc� �proportional� �c� �
nivel�l� ierarhic� spr� car� tinz� s� urci.
� Caut� s� arat� c� est� � persoan� foart� importanta.
� U� gra� d� imaginati� valoreaz� ci� u� kilogra� d� competenta.
� Caut� s� fi� vazu� i� compani� uno� oamen� foart� importanti.
� Vorbest� c� autoritate� chia� dac� spu� banalitati.
� N� t� las� atra� i� discuti� contradictorii.
� �Dac� �it� �pastrez� calmul� cin� tot� �ceilalt� �s�-� �pierd� �
inseamn� c� n� a� intele� problema.
� �Pentr� � cunoast� performantel� unu� agregat� �inmultest� �c� �
0,� datel� furnizat� d� firm� constructoare� respecti� c� 0,25
p� cel� oferit� d� firm� comerciala.
� �Est� imposibi� d� � fac� cev� impermeabi� l� prostie� �pentr� �
c� prosti� sin� foart� ingeniosi.

LEGIL� VIETI� UNIVERSALE

� C� s� studiez� ci� ma� bin� � problema� incearc� �-� �inteleg� �


�a� intii.
� N� cred� i� miracole;bazeaza-t� p� ele.
� ���Cin� ��intrebaril� ��studentilo� ���primes� ���raspunsuril� �
profesorilor,stiint� s� explica.
� �Cin� intrebaril� studentilo� devi� intrebaril� �profesorilor� �
stiint� progreseaza.
� �Progresu� n� const� i� inlocuire� une� teori� gresit� c� �un� �
adevarata� c� c� un� ma� subti� gresita.
� �Toat� �maril� descoperir� a� fos� facut� di� �greseli.C� �ci� �
fonduril� �alocat� une� cercetar� sin� ma� mari� c� �ati� �ma� �
mu�� tim� v� lu� comitere� une� greseli.
� ��Oric� �problem� �ma� �mar� �contin� �un� �ma� ��mica� ��car� �
conditioneaz� rezolvare� probleme� mari.
� Soluti� une� problem� schimb� natur� problemei.
� �Dup� �cercetar� d� laborator� atent� s� migaloase� t� �s� �v� �
spu�e c� a� primi� � prob� d� analiz� gresita.
� �Cin� t� chinuiest� s� rezolv� � problema� d� mar� �folo� �it� �
poat� f� cunoastere� solutiei.
� ��Pentr� �oric� �problem� �continin� �"n� �ecuatii� ��vo� ��f� �
intotdeaun� "n+1� necunoscute.
� �Est� ma� bin� s� rezolv� � problem� i� mo� aproximati� s� �s� �
afl� �adevaru� c� � eroar� d� +10%� deci� s� obti� �� �soluti� �
exact� s� s� n� sti� car� est� adevarul.
� �Cin� u� studen� urmeaz� cursuril� une� facultat� e� �sti� �c� �
vre� s� fac� i� viata.Cin� urmeaz� i� parale� dou� �facultati� �
�� ma� � sigur.
� �Dac� prezent� l� cur� est� obligatorie� atunc� studenti� �vo� �
absent� �d� �l� �examen.Dac� �prezent� �est� �facultativ� ��l� �
cursuri� �atunc� s� vo� prezent� l� exame� s� absenti� �d� �l� �
curs.
� �Fiecar� �profeso� �consider� �c� �studenti� �trebui� �s� ��s� �
pregateasc� numa� l� cursu� sau.
� Dac� examenu� s� d� c� carte� deschis� p� banca� preci� c� ve� �
�it� carte� acasa.
� N� atribu� rautati� cee� c� poat� f� explica� pri� stupiditat�.
� Orarel� studentilo� sin� astfe� facut� inci� s� s� piard� �ma� �
�ul� tim� l� facultate.
� �Cin� �invet� �l� u� examen� constat� c� �it� �lipseste �exac� �
cursu� cel ma� important.
� �Cin� trag� biletu� l� exame� constat� c� dou� di� �cel� �tre� �
subiect� sin� di� cursuril� p� car� n� le-a� ma� repetat.
� �� concluzi� marcheaz� intotdeaun� momentu� i� car� a� �obosi� �
s� gindesti.
� �ntuiti� est� � stiint� exacta.
� Cin� sin� i� discuti� propriil� lo� probleme� profesori� �sin� �
foart� conservatori.Cin� sin� i� discuti� problemel� altora� �i
devi� liberali.
� Cartil� n� s� pier� atunc� cin� sin� imprumutate.Excepti� �fa� �
�uma� cartil� l� car� tine� foart� mult.
� �Ce� �ma� �importan� �cita� est� �ce� �pentr� �car� �a� �uita� �
bibliografia.Surs� �bibliografic� v� apar� ins� i� revist� �i� �
c�r� t� s� v� fac� � recenzi� dezastruoasa.
� Cin� u� profeso� is� pregatest� � cart� pentr� publicat� e� nu
inteleg� c� lucrare� v� f� inteleas� numa� d� ce� c� sti� �ma� �
�ul� deci� e� i� domeni� respectiv.
� Dac� explic� cev� ati� d� cla� inci� oricin� poat� pricepe� s� �
�� gas� cinev� car� s� t� inteleag� gresit.

LEGIL� PROGRAMARI� CALCULATOARELOR

� S� gresest� est� uman� da� c� s� zapacest� d� to� lucruril� a� �


�evoi� d� u� calculator.
� U� progra� d� calcu� fac� cee� c� i� ceri� n� cee� c� a� �vre� �
�� sa-t� faca.
� �Valoare� unu� progra� est� direc� proportional� c� �greutate� �
l�stingului.
� ��Complexitate� �unu� �progra� �v� �crest� �pin� ��v� ��depas� �
capacitate� �d� �inteleger� �� operatorulu� �car� �trebui� �s� �
lucrez� c� el.
� Descoperire� une� eror� int�-u� progra� d� calcu� s� fac� abi� �
dup� c� programu� � fos� folosi� citev� lun� d� zile.
� Oric� progra� d� calcu� ajun� i� fat� d� rular� est� depasit.
� �Oric� progra� d� calcu� cost� ma� mul� s� necesit� �ma� �mul� �
tim� deci� s-� considera� initial.
� Dac� u� progra� est� util� v� trebu� schimbat.Dac� n� ma� est� �
uti� v� trebu� s� fi� justificat.
� �Oric� progra� s� v� extind� pentr� � ocup� �intreag� �memori� �
disponibil� � calculatorului.
� Dac� pentr� introducere� corect� � datelo� i� calculato� ��-a� �
prevazu� � seri� d� teste� s� v� gas� u� idio� ingenio� car� �a �
descoper� � metod� d� � introduc� s� dat� gresite.
� Dac� a� gasi� dou� eror� int�-u� program� cau�-� s� p� � trei�.
� Calculatoarel� po� gresi� da� oameni� greses� s� ma� mult.
� Dup� c� eroare� gasit� � fos� corectata� s� v� constat� c� �d� �
fap� n� � fos� nic� � eroare.
� Oric� siste� car� depind� d� fiabilitate� uman� est� nefiabil.
� Eroril� nedetectabil� s� prezint� intr0� infinitat� d� �forme� �
p� cin� cel� detectabil� sin� pri� definiti� i� numa� finit.

LEGIL� CERCETARI� EXPERIMENTALE

� Stiint� it� spun� adevarul.N� t� las� insela� d� fapte.


� Pri� definitie� cin� investighez� necunoscutul� n� sti� l� �c� �
�ezulta� ve� ajunge.
� �Dac� �u� experimen� ies� bin� inseamn� c� cev� n� � �fos� �i� �
reg�la.
� Dac� repetare� unu� tes� d� laborato� ridic� probleme� � �bin� �
s� fac� testu� � singur� data.
� Nic� u� experimen� n� est� reproductibil.Dac� a� fi� atunc� a� �
trebu� c� s� esecuril� lo� s� fi� reproductibile.
� Niciodat� s� n� incerc� repetare� unu� experimen� reusit.
� �Progresu� �i� stiint� est� inver� �proportional� �c� �numaru� �
revistelo� d� specialitat� publicate.
� N� gasest� niciodat� tim� s� fac� bin� u� experiment� da� �ve� �
gas� intotdeaun� tim� suficien� pentr� a-� reface.
� C� ci� teori� est� ma� sofisticata� c� ati� ma� bine.
� U� experimen� poat� f� considera� termina� c� bin� dac� n� �s� �
ignor� �ma� �mul� d� 50� di� �datel� �experimental� �obtinute� �
pentr� c� totu� s� s� conformez� teoriei.
� �Dac� suficient� dat� experimental� a� fos� culese� atunc� �s� �
poat� demonstr� oric� pri� metod� statistice.
� Dac� u� progra� d� cercetar� n� merit� facut� atunc� n� merit� �
s� fi� bin� facut.
� � cercetar� suficien� d� indelungat� v� tind� poat� s� sustin� �
� teorie.
� Dac� anumit� rezultat� n� sin� conform� c� teoria� el� trebui� �
ignorate.
� �I� �oric� lucrar� experimentala� ma� inti� �desenez� �curbel� �
final� �s� dup� acee� fixez� punctel� corespunzatoar� �datelo� �
o�tinute.
� �I� �oric� se� d� dat� experimentale� valoril� car� pa� �� �f� �
cor�cte� s� dovedes� dup� � verificar� atent� c� sin� eronate.
� Oric� ide� revolutionar� trec� pri� tre� stadi� �caracterizat� �
pri� reactiile:
a� "Est� imposibil� nu-m� iros� timpul."
b� �Est� posibil� da� n� merita."
c� "E� a� spu� intotdeaun� c� est� � ide� grozava."
� �I� �domeniu� cercetari� experimental� numa� do� di� �e� �tre� �
parametr� ��po� �f� �definit� �simultan.Ce� ��tre� ��parametr� �
sint:continutu� �temei� timpu� s� banii.D� exemplu� dac� �unu� �
cunoast� �car� est� continutu� probleme� s� perioad� �d� �tim� �
av�t� l� dispozitie� atunc� nimen� n� poat� preciz� costul.
� �Droguril� �sin� acel� substante� car� injectat� �l� �sobolan� �
con�u� l� no� rapoart� stiintifice.
� �Dac� a� � problem� gre� d� rezolva� s� � da� unu� o� lene� �� �
e� v� gas� � cal� ma� comod� d� rezolvar� � ei.
LEGIL� INGINERIEI

� Masinil� a� trebu� s� lucreze� ia� oameni� s� gindeasca.


� ��Cin� �a� �incerca� �totu� �s� �nimi� �n� �� �mers� ��citest� �
instructiun�l� d� folosire.
� C� s� functioneze� trebui� s� introduc� stecheru� i� priza.
� N� forta.Folosest� u� cioca� ma� mare.
� Experient� variaz� direc� proportiona� c� echipamentu� distru�.
� Fiabilitate� une� masin� est� inver� proportional� c� �numaru� �
�ersoanelo� car� prives� l� asamblare� ei.
� ��Ma� �devreme� �sa� �ma� �tirziu� �po� �s� �apar� �cel� ��ma� �
defavorabil� �conditi� �d� �exploatare.Dec� �toat� ��sistemel� �
trebui� �proiectat� �astfel� �inci� s� �rezist� �l� �cel� �ma� �
defavo�abil� conditi� d� exploatare.
� �Echipament� identice� testat� c� bin� i� mo� identic� s� �vo� �
c�mport� i� mo� diferi� i� industrie.
� Masinil� car� s� defecteaz� pornes� d� cel� ma� mult� or� cin� �
�par� personalu� d� reparatie.
� �Partil� interschimbabil� al� unu� echipamen� n� vo� pute� �f� �
s�himbat� intr� ele� fiindc� n� s� potrivesc.

� ��Oric� �schimbar� �d� �proiec� �v� �f� �solicitat� �dup� ��c� �


echipament�� � intra� dej� i� constructie.
� �Dac� �instalati� �pilo� �functioneaz� �perfect� �instalatiil� �
indus�rial� corespunzatoar� vo� function� prost.
� �I� �oric� �proiec� ingineresc� dac� s� �po� �strecur� �erori� �
atunc� el� s� vo� produce.
� �Oric� eroar� i� calcu� ingineres� s� v� produc� astfe� �inci� �
s� afectez� ce� ma� mul� rezultatu� final.
� �I� oric� formula� constantel� � i� specia� cel� preluat� �di� �
m�nualu� inginerulu� � s� vo� consider� c� variabile.
� Dup� c� toat� piesel� a� fos� asamblate� p� bancu� d� lucr� a� �
�a� rama� citev� piese.
� �Dup� c� a� fos� desfacut� toat� suruburil� d� �l� �component� �
ca�� trebui� reparat� s� v� constat� c� s-� gresi� componenta.
� Fisuril� i� materia� n� apa� deci� inainte� inspectie� finale.
� U� circui� electri� c� autoprotecti� v� distrug� i� mo� �sigu� �
�lt� circuite.
� Dac� realizare� unu� agrega� necesit� "n� component� numa�
"n-1� component� vo� f� disponibil� i� stoc.
� �Tolerantel� �s� vo� cumul� astfe� inci� �s� �fac� �imposibil� �
asam�lare� pieselor.
� Oric� cabl� taia� pre� lun� s� dovedest� � f� pre� scurt.
� U� gra� d� practic� valoreaz� ci� u� kilogra� d� teorie.
� Masinil� n� sin� deci� nist� amplificatoare.
� Masoar� c� micrometrul.F� sem� c� cret�.Tai� c� toporul.
� N� pot� repar� cev� dac� nu-� stricat.
� �Gauril� dat� sin� d� dou� feluri:unel� c� diametru� �ma� �mi� �
deci� �ce� �proiectat� �ia� celelalt� c� �diametru� �bun� �da� �
pozitionat� gresit.
� �Dac� est� ma� iefti� s� cumper� u� agrega� nou� �compani� �v� �
in�ist� sa-� repar� p� ce� vechi.
� �Ce� ma� important� functi� � inginerulu� proiectan� �est� �s� �
fac� lucruril� ci� ma� dificil� pentr� constructo� s� �aproap� �
�mposibil� pentr� reparatii.
� �Fiecar� proiec� a� une� instalati� contin� ce� puti� � �part� �
car� est� depasit� moral� dou� part� car� n� s� po� procur� s� �
tre� part� car� sin� inc� i� faz� d� asimilare.
LEGIL� PSIHOSOCIOLOGIEI

� �Ma� bin� s� a� u� sfirsi� d� cosmar� deci� u� cosma� far� �d� �


sfirsit.
� Singuru� lucr� imperfec� di� natur� est� omul.
� Dac� cev� par� usor� sigu� est� gre� d� facut.Dac� par� �greu� �
est� aproap� imposibi� d� facut.
� Nimi� n� est� ati� d� uso� p� ci� pare.
� Oric� lucr� it� i� ma� mul� tim� deci� crezi.
� Fiecar� ar� cit� � ide� grozava� da� inaplicabila.
� Utilitate� anticipat� � unu� lucr� p� car� abi� �-a� �cumpara� �
est� inver� proportional� c� utilitate� lu� reala.
� �I� �conditi� d� stres� ce� ma� mult� oamen� ale� �dintr� �ma� �
mult� variant� d� actiune� p� cel� ma� proaste.
� �Exist� intotdeaun� � cal� ma� usoar� d� � fac� �u� �lucru.Da� �
cin� � cauti� n-� gasesti.
� ��Propunerile� ��indiferen� �d� �cu� �sin� �facute� ��vo� ��f� �
interpretat� altfe� d� catr� ceilalti.
� �Dac� �fac� cev� car� poat� f� p� placu� tuturor� s� �v� �gas� �
cinev� carui� s� nu-� placa.
� Prieteni� vi� s� pleaca� da� dusmani� rami� s� s� acumuleaza.
� U� o� far� religi� est� c� u� pest� far� bicicleta.
� Ti-a� lua� rolu� pre� i� serios.
� ��Adevaru� ��une� �propoziti� �n� �ar� �nimi� �i� ��comu� ��c� �
credibilitate� e� s� viceversa.
� Populati� planete� crest� continuu� i� tim� c� inteligent� �e� �
ramin� constanta.
� Fiecar� a� trebu� s� cread� i� cev� � e� cre� c� a� ma� be� u� �
paha� c� vin.
� Frumusete� s� oprest� l� suprafat� pielii� da� uriteni� �merg� �
pin� l� oase.
� I� oric� siste� social� rau� est� � constanta.

� �Oamenii� c� s� natiunile� vo� action� rationa� numa� dup� �c� �


t�at� celelalt� posibilitat� a� fos� epuizate.
� Niciodat� s� n� dorm� c� cinev� ma� nebu� deci� tine.
� Frumusetea*inteligenta=constanta.
� Oric� lucr� bu� i� viat� est� ilegal,imora� sa� ingrasa.
� �Dintr� �cel� ma� credincioas� lucrur� i� �viat� �sin� �banii� �
ciini� s� femeil� batrine.
� �Oric� raspun� d� 50� l� u� sonda� d� opini� public� poat� �f� �
c�nsidera� i� categori� d� 40-60%.
� Celibatu� n� est� ereditar.
� �Probabilitate� unu� tina� d� � intiln� � femei� �frumoas� �p� �
car� �s�-a� dor� s� � cunoasc� crest� i� progresi� �geometric� �
cin� �e� �est� insoti� de� a)prieten� lui� b)soti� �lui� �c)u� �
pri�te� ma� boga� s� ma� atragator.
� �Oameni� s� po� impart� i� dou� categorii� a)ce� �car� �impar� �
oa�eni� i� dou� categorii� b)ce� car� nu-� impar� p� oameni.
� Dac� vre� s� f� acceptat� accepta.
� Oameni� s� po� impart� i� patr� categorii:
a)ce� car� sta� linisti� s� n� fa� nimic;
b)ce� car� vorbes� despr� � n� fac� nimic;
c)ce� care infaptuies� ceva;
d)ce� car� vorbes� despr� cu� s� infaptuies� lucrurile.
� Cel c� tip� ma� tar� primest� microfonul.
� Virtute� est� � autopedeapsa.
� Cosuril� apa� p� fat� numa� c� � or� inaint� d� intilnire.
� Iarta� da� tin� minte.
� �S� gresest� est� uman� da� s� da� vin� p� altcinev� �est� �s� �
ma� uman.
� Ce� car� rid� l� urma� probabi� c� n� � intele� gluma.
� Probabilitate� s� intilnest� p� cinev� cunoscu� crest� �atunc� �
cin� est� c� cinev� c� car� n� trebui� s� fi� vazut.
� �Dac� �ajut� �u� �priete� l� nevoie� �t� �v� �tin� �minte.Dat� �
viitoar� cin� ar� nevoi� d� cev� apeleaz� to� l� tine.
� �Secretu� �succesulu� est� �sinceritatea.Falsifi�-� �s� �obti� �
imedia� succesu� dorit.
� Cin� tot� mint� nimen� n� asculta.
� Indiferen� despr� c� est� vorba� e� vorbes� despr� bani.
� Cin� n� sti� l� c� lucrezi� lucreaz� ingrijit.
� �Munc� i� echip� est� esentiala.E� it� permit� intotdeaun� �s� �
d�� vin� p� altcineva.
� N� arat� superiorilo� ta� c� est� ma� bu� deci� ei.
� N� sti� niciodat� cin� ar� dreptate� da� sti� cin� decide.
� Mult� persoan� pretin� c� fa� totu� c� l� carte� far� s� �sti� �
cin� est� autoru� cartii� sa� chia� despr� c� cart� est� vorba.
� ��Cin� �vreme� �est� �frumoasa� �prezent� �l� �biseric� ��est� �
slaba.Cin� vreme� est� foart� urita� prezent� l� biseric� est� �
slaba.Cin� �buletinu� mete� est� neclar� prezent� l� �biseric� �
i�trec� toat� asteptarile.
� Dac� it� plac� modelul� n� vo� ave� numaru� tau.Dac� it� plac� �
modelu� �s� �a� numaru� tau� est� pre� �scump.Dac� �it� �plac� �
modelul� �a� �numaru� ta� s� i� pot� cumpara� s� �v� �rup� �l� �
prim� imbracare.
� Dac� pantofi� s� potrives� culoare� est� nepotrivita.
� Clientu� car� platest� ce� ma� puti� s� pling� ce� ma� mult.
� Ce� car� sforai� adoarm� intotdeaun� primul.
� Ce� car� zimbest� atunc� cin� lucruril� mer� prost� �-� gindi� �
�ej� p� cin� s� de� vina.
� Niciodat� s� n� argumentez� c� u� nebun.Ce� di� ju� �-a� pute� �
s� n� fac� diferenta.

###############################################################################
############

S-ar putea să vă placă și