Sunteți pe pagina 1din 1

(35) 12. 5.

Legea lui Ohm


Modelul gazului electronic ne permite să justificăm legea lui Ohm pe cale teoretică. În
metale şi semiconductori mişcarea ordonată a purtătorilor de sarcină este îngreunată (apare o
rezistenŃă la trecerea curentului electric) de ciocnirea lor cu ionii reŃelei cristaline. În urma
acestor ciocniri viteza în curent a electronilor se anulează. Ciocnirile electronilor cu ionii au
un caracter electric este E. Atunci asupra electronilor acŃionează forŃa:

(12.14)

De aici se observă că electronii sunt acceleraŃi pe durata parcursului liber


dintre două ciocniri succesive:

(12.15)

Într-un interval de timp ∆t1 dintre două ciocniri succesive electronul


parcurge distanŃa ∆x1:

(12.16)

Într-un interval de timp ∆t2


dintre următoarele două ciocniri
succesive electronul parcurge
distanŃa ∆x2:
Fig. 12.3 Prin ciocnirea electronilor cu atomii din
nodurile reŃelei cristaline viteza scade la zero.
(12.17)

În intervalul de timp t electronul parcurge distanŃa x:

(12.18)

¹ Hendrick A. Lorentz (1853-1928) fizician olandez a câştigat premiul Nobel pentru fizică în
anul 1902. A dezvoltat teoria electromagnetică a luminii, a introdus noŃiunea de electron ca
constituent al materiei. A formulat o teorie consistentă a electricităŃii, magnetismului şi a
luminii. Prin cercetările sale a ajutat la explicarea efectului Zeeman, despicarea liniilor
spectrale atunci când o undă electromagnetică străbate un câmp magnetic.
Viteza medie a mişcării electronului este:

(12.19)

unde cu τ s-a notat timpul mediu dintre două ciocniri şi care se mai numeşte şi
timpul liber mediu:

(12.20)