Sunteți pe pagina 1din 27

Tratarea si valorificarea

deseurilor de la societatea S.C


STIROM S.A care
comercializeaza sticla

Introducere
Problematica privind impactul negativ asupra mediului i sntii umane, ca urmare a
eliminrii deeurilor prin utilizarea unor metode i tehnologii nepotrivite rmne de actualitate,
mai ales n contextul tendinei susinute de cretere a cantitilor de deeuri generate. Devine
astfel necesar includerea n prioritile strategice a unor aspecte la fel de importante precum
declinul resurselor naturale i oportunitatea utilizrii deeurilor ca materie prim pentru
susinerea unor activiti economice. . n natur, deeurile generate de organismele vii sunt
reintegrate n circuitele bio-geo-chimice naturale prin procese de descompunere i reciclare
care stau la baza dezvoltrii unor noi lanuri trofice, adic a unui ntreg lan de compartimente
(grupuri de organisme) care proceseaz aceast materie n scopul autosusinerii energetice. Altfel
spus, n natur deeurile dintr-un proces sunt ntotdeauna un nutrient, un material sau o sursa de
energie pentru un alt proces. Totul rmane n fluxul de nutriie. Astfel, soluia nu numai pentru
provocrile de mediu privind poluarea, ci i pentru provocrile economice privind lipsurile, poate
fi gsit n aplicarea modelelor pe care le putem observa ntr-un ecosistem natural.1
Termenul deeu este definit in legislaia european in articolul 1 al Directivei
Consiliului 75/442/CEE privind deeurile deeu inseamn orice substan sau obiect de care
posesorul se debaraseaz sau i se cere s se debaraseze conform prevederilor legilor naionale
in vigoare. Definiia a fost modificat de Directiva Consiliului 91/156/CEE astfel : deeu va
insemna orice substan sau obiect pe care posesorul il arunc, sau intenioneaz sau este
obligat sa-l arunce.
Lucrarea prezint rezultatele obtinute in urma studiilor si cercetarilor privind ecologizarea
deseurilor din sticla. Sticla este 100% reciclabil, ns nu este biodegradabil. Materialele brute
folosite la fabricarea ei nisip, carbonat de sodiu, oxid de calciu sunt extrase din sol i topite
mpreun la temperaturi foarte mari. Fiecare ton de sticl reciclat salveaz 1,2 ton de
materiale brute. Prin reciclarea sticlei, se economisesc mari cantiti de energie; energia rezultat
din reciclarea unei singuresticle este echivalent cu puterea unui bec de 100 watti care lumineaz
timp de o or.
Reciclarea este metoda ce vizeaz doua aspecte importante: eficiena folosirii resurselor i
1

impactul asupra mediului. Deeurile nu mai reprezint, n societatea de astzi, acel ru inevitabil,
ci o sursa importanta de resurse secundare, tocmai de aceea se promoveaz din ce n ce mai mult
reciclarea i avantajele n ceea ce privete utilizarea durabil a resurselor, de asemenea deeurile
reprezint o surs regenerabil de energie, . Aceast metod consider clasificarea
deeurilor n funcie de componena lor, respectiv in funcie de existena lor ca posibile resurse
secundare. Conform normelor europene, metoda reciclrii poate consta n: reciclarea materiei i
reutilizarea energiei.
Sticlele sunt materiale amorfe (necristalizate), cu rezisten mecanic i duritate mare, cu
coeficient de dilatare mic. La temperaturi mai nalte se comport ca lichidele subrcite cu
vscozitate mare. Nu au punct de topire definit. Prin nclzire se nmoaie treptat, pn la
lichefiere, ceea ce permite prelucrarea sticlei prin suflare, presare, turnare, laminare.Sticlele se
obin, n general, prin topirea n cuptoare speciale a unui amestec format din nisip de cuar, piatr
de var, carbonat de sodiu (sau de potasiu) i materiale auxiliare.
Deseurile de sticla reprezinta o categorie importanta de deseuri ce trebuie reciclate in
vederea folosirii ca materie prima secundara, precum si pentru reducerea poluarii generate de
depozitarea acestora si economisirea de energie. Pe langa

beneficiile aduse mediului

inconjurator, deseurile reciclate pot fi folosite ca materie prima la producerea unei game largi de
materiale tehnice, subansamble si repere componente pentru echipamente de uz industrial sau
casnic/gospodaresc. In prezent, in Romania, cantitatile de deseuri de sticla inregistreaza o
tendinta de crestere iar capacitatea de valorificare a acestora este insuficienta, functionand numai
cateva societati comerciale care recicleaza deseuri de sticla.

Capitolul I
Reciclarea deeurilor de sticl are consecine de natur ecologic, energetic i in cele din
urma economic. Impactul asupra mediului este dublu:

impact direct reducerea cantitii de deeuri;


impact indirect reducerea aportului de resurse primare, care ar conduce la
srcirea mediului.

In scopul indeplinirii obligatiilor pe care Romania si le-a asumat in domeniul gestionarii


deseurilor prin Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, a fost adoptat Planul de
implementare a Directivei 94/62/CE, amendat prin Directiva 2004/12/CE, transpusa in legislatia
romaneasca prin HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje.
Planul de implementare stabileste masuri care au ca scop:
- prevenirea producerii de deseuri de ambalaje;
- cresterea gradului de reutilizare a ambalajelor;
- cresterea gradului de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje;
- stabilirea obiectivelor de reciclare pentru fiecare tip de deseu, luand in
considerare evaluarea ciclului de viata si analiza cost-beneficiu in cazul reciclarii.
In domeniul reciclarii deseurilor de sticla, tintele ce urmeaza a fi atinse de Romania,
conform HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, sunt
structurate pe doua etape:
- pana la data de 31 decembrie 2006 - reciclarea a minimum 15% din greutatea
sticlei continuta in deseurile de ambalaje introduse pe piata;
- pana la data de 31 decembrie 2013 - reciclarea a minimum 60% din greutatea
sticlei continuta in deseurile de ambalaje introduse pe piata.
Reducerea efectelor negative asupra mediului, determinate de activitile de depozitare a
deeurilor de sticl se poate efectua prin stimularea efecturii de investiii pentru achiziionarea
i punerea n funciune a unor instalaii noi de procesare i valorificare a acestor deeuri. Aceste
investiii vor contribui la creterea calitii mediului nconjurtor i, n acelai timp, la
dezvoltarea zonelor n care vor fi realizate. Valorificarea deseurilor de sticla se poate realiza in
primul rand prin reintroducerea acestora in procesul de fabricatie al sticlei de menaj. O parte din
cioburi, dupa o sortare judicioasa, poate fi utilizata prin reintroducerea in amestecul de materii
prime pentru diferite sticle tehnice. Actiunile care trebuie realizate in scopul reutilizarii
deseurilor de sticla vizeaza:
- diminuarea riscului de poluare cu deseuri de sticla;
- reintroducerea in circuitul economic a sticlei rezultate din deseurile reciclate si
folosirea acesteia ca materie prima secundara;

- minimizarea si eficientizarea utilizarii resurselor primare, in special a celor


neregenerabile, prin utilizarea deseurilor de sticla ca materie prima secundara;
- economisirea de energie (gaze si energie electrica), avand in vedere ca
fabricarea sticlei se numara printre industriile energofage;
- reducerea poluarii prin realizarea unor instalatii cu nivel scazut de emisii de
noxe.
Avand in vedere politica si strategia de mediu din Romania, in urmatorii ani trebuie
dezvoltat procesul de colectare si reciclare a deseurilor de sticla. Pentru a atinge tintele stabilite
in legislatia europeana si nationala, sistemul de gestionare a deseurilor de ambalaje trebuie sa
cuprinda colectarea separata a deseurilor de sticla, sortarea, procesarea si reciclarea finala.

Metodele si variantele tehnologice de productie


Sticla este un corp amorf, obtinut prin subracirea unei topituri, indifferent de compozitia
chimica si domeniul temperaturii de rigidizare a acesteia. In urma cresterii treptate a vascozitatii
topiturii la scaderea temperaturii, materialul dobandeste proprietatile unui solid. Trecerea din
stare fluida in stare solida trebuie sa fie reversibila. O sticla nu are temperatura fixa de topire.
Cand creste temperature, ea se inmoaie, vascozitatea sa scade pana cand ajunge sa fie o topitura
fluida.

Proprietatile sticlei:
Propritatile fizice, fizico-mecanice si chimice ale sticlei caracterizeaza comportarea
produselor din sticla la diferite solocitari din procesul de utilizare.
Proprietatile fizice:

Masa specifica variaza intre limite largi, de la 2-8 g/cm in functie de compozitia
chimica si de viteza de racire.
Proprietatile termice sunt exprimate prin conductibilitatea termica, dilatarea
termica, stabilitatea termica.
- Dilatarea termica a sticlei este redusa.
- Conductibilitatea termica a sticlei este redusa.
- Stabilitatea termica reprezinta capacitatea sticlei de a rezista la variatii
mari si rapide de temperatura, fara sa se distruga.

Proprietatile optice:

Transmisia luminii, exprimata prin coeficientul de transmisie T, este cu atat mai


mare cu cat transparenta sticlei este mai buna.
Absorbtia liminii, exprimata prin coeficientul de absorbtie A, este invers
proportionala cu transmisia.
Indicele de refractie reprezinta raportul dintre vitaza de deplasare a unei oscilatii
electromagnetice de o anumita lungime de unda, in aer si in materialul studiat.
Reflexia luminii se exprima prin coeficientul de reflexie R.

Conductibilitatea electrica a sticlei este mica la temperatura mediului, de aceea sticla se


incadreaza in categoria izolatorilor electrici.

Proprietatile mecanice:

Duritatea este importanta atat in timpul utilizarii, cand este supusa operatiilor de
zgariere, afectandu-se aspectul si rezistenta mecanica, cat si in timpul prelucrarii.
Fragilitatea sau rezistenta la soc mecanic este o proprietate negativa a sticlei, din care
cauza ii limiteaza utilizarile.
Rezistenta la tractiune a sticlei obisnuite este de 30-100 N/mm, in schimb rezistenta
la compresiune este este de 500-2000 N/mm, ceea ce inseamna ca este mult mai
mare fata de a altor materiale.

Proprietatile chimice exprima comportarea sticlei la actiunea distructiva a apei, acizilor,


bazelor, sarurilor si a gazelor din atmosfera. Stabilitatea chimica are importanta pentru sticla de
laborator, pentru articole de menaj si constructii, sticla optica, etc.

Fazele tehnologice de obinere a produselor din sticl

Alctuirea amestecului brut

Topirea amestecului 1450C

Fasonarea produselor

Recoarcerea

Finisarea i decorarea
Fabricarea sticlei si a produselor de sticla cuprinde urmatoarele etape principale :
1.
2.
3.
4.

Preparea amestecului de materii prime ( nisip, soda calcinata si calcar )


Topirea materiilor prime
Fasonarea pastei de sticla
Tratarea si finisarea produselor

1, Preparea amesctecului de materii prime se face prin macinare sortare pana l ao granulatie
fina si uniforma , dupa care urmeaza dozarea exacta si amestecarea pentru realizarea unei
compozitii cat mai omogene. Aceste operatii conditioneaza obtinerea unei sticle de calitate. In
cadrul acestei etape se pot adauga si cioburi de sticla, ceea ce determina reducerea consumurilor
specific de materii prime.
2. Topirea materiilor prime are loc la temperature de 990 11000C si este insotita de o serie de
reactii de combinare intre oxizi. In principiu , la fabricarea sticlei calcosodic au loc urmatoarele
reactii : CaCO3 CaO + CO2
nCaO + SiO2 ( CaO)n SiO2
mNa2CO3 + SiO2 ( Na2O)m SiO2 + CO2

n= 1,2 3

m= 1, 2

La sfarsitul reactiilor cca 10 20 % din dioxidul de siliciu ramane neutilizat , in stare cristalina;
pentru dizolvarea excesului de dioxid de siliciu in silicatul de sodium format se continua operatia
de topire la temperature mai ridicata.

Eliminarea bulelor de gaz ( aer si CO2 ) incluse in masa sticlei brute se realizeaza in prezenta de
afinanti, dupa care urmeaza o perioada e liniste conditionare in vederea prelucrarii in etpa
urmatoare.
Daca nu se respecta dozajul materiilor prime , temperature si viteza de topire in sticla pot sa
apara o serie de defecte : - graunti de material netopit
-bule incluse de gaze
- ate, dungi, valuri.
De asemenea in sticla pot exista tensiuni interne provocate de racirea brusca a mesei
topite.Topirea se realizeaza in cuptoare cu creuzet, cu functionare discontinua, pentru sticla
speciala de calitate superioara sau in cuptoare cu vana cu functionare continua, pentru sticla
obisnuita.
3. Fasonare pastei de sticla reprezinta procesul de obtinere a produselor din topitura de sticla,
utilizand diverse procedee, cum ar fi :
- tragerea pentru foi (geamuri ) , baghete, fire etc
- turnarea pentru lentile dale etc
-suflarea pentru becuri, vase de laborator etc
-centrifugarea pentru fibre de sticla, produse din sticla cava.
4. Tratarea si finisarea se aplica produselor de sticla obtinute in etapa anterioara. Tratarea are ca
scop eliminarea tensiunilor interne existente in sticla solida, aparute la racire si care pot duce la
sspargerea acesteia. Pentru reducerea tensiunilor interne se aplica diverse tratamente termicecum
ar fi :
- recoacerea racirea produselor fierbinti imediat dupa fasonarea cu viteza mica, astfel incat
tensiunea acumulata sa nu depaseasca o valoare critica;
- calirea incalzirea sticlei urmata de racire in aer pentru geamuri, sau in baie de ulei pentru
sticle cave.
Prin tratamente termice creste rezistenta mecanica a produselor din sticla. Finisarea se realizeaza
cu scopul de a modifica forma si aspectul prin curbare la cald, taiere , slefuire, gravare, colorare,
decorare etc.

Capitolul II
Descrierea generala a profilului unitatii
Proiectul privind Tratarea si Valorificarea Deseurilor din sticla are in vizor un studiu de caz de
la S.C STIROM S.A Bucuresti.
- STIROM S.A. este amplasata in partea estic a municipiul Bucureti, n zonaindustrial de est
la aproximativ 2 km sud de autostrada Bucureti - Constana (Autostrada Soarelui).
Adresa sediu social : mun. Bucureti, sector 3, B-dul Theodor Pallady, nr. 45
Tel: 021 - 2018 500
Fax: 021 - 345 1023
E-mail: office@stirom.ro
Amplasamentul instalatiei/activitatii: Bucureti, sector 3, B-dul Theodor Pallady, nr. 45.
Ca urmare a cererii adresate de STIROM S.A. cu sediul n mun. Bucureti, sector 3, B-dul
Theodor Pallady, nr. 45 nregistrat la A.R.P.M. Bucuresti cu nr. 3749 din 02.07.2008, a
completarilor ulterioare si a cererii de revizuire nregistrat la A.P.M. Bucuresti cu nr. 19066 din
05.11.2013, n urma analizrii documentelor transmise, a verificarii in teren si parcurgerii
etapelor procedurale, in baza n baza Hotrrii Guvernului nr. 1000/2012 privind reorganizarea i
funcionarea Ageniei Naionale pentru Protecia Mediului i a instituiilor publice aflate n
subordinea acesteia, cu modificarile si completarile ulterioare, a Ordonantei de Urgenta a
Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului, aprobata de Legea nr. 265/2006, cu
modificarile si completrile ulterioare, a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 152/2005
aprobata si modificata prin Legea nr. 84/2006 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii,
al Ordinului M.A.P.A.M. nr. 818/2003 privind procedura de emitere a autorizatiei integrate de
mediu modificat prin Ordinul M.M.G.A. nr. 1158/2005, se emite prezenta autorizatie integrata de
mediu, revizuita.
Activitatea este cuprins n Anexa I a OUG 152/2005 aprobat prin Legea nr. 84/2006, cu
modificarile si completarile ulterioare :3.3. Instalaii pentru fabricarea sticlei, inclusiv a fibrelor
de sticl, cu o capacitate de topire mai mare de 20 t/zi, desfurat n Bucureti, sector 3, B-dul
Theodor Pallady, nr. 45. Profilul de activitate al societii STIROM S.A. este producerea i
comercializarea articolelor de sticlrie de ambalaje din sticl (butelii, flacoane) i
comercializarea articolelor de sticlrie de menaj.

Descrierea tehnologiilor existente in unitatea respectiva


Procesul tehnologic cuprinde:
- Prepararea amestecului;
- Transportul amestecului la cuptoare;
- Topirea n cuptoare a materiilor prime folosind gazul natural;
- Fasonarea automat a topiturii de sticl;
- Transportarea produselor fasonate la cuptorul de recoacere;
- Recoacerea produselor n cuptoare pentru eliminarea tensiunilor interne;
- Sortarea i controlul produselor din punct de vedere al caracterisicilor fizice si
geometrice;
- Ambalarea produselor n palei; Transportul i nfolierea paleilor;
- Depozitarea paleilor n magazia de produse finite.
Prepararea amestecului consta in dozarea materiilor prime i a cioburilor,transportul
materiilor prime dozate i amestecarea acestora. Pentru dozarea materiilor prime se folosesc
dozatoare vibratoare i dozatoare cu nec. Dozatoarele se afl la baza buncrelor materiilor
prime.
Amestecarea materiilor prime dozate se face cu 4 amestectoare de tip TEKA.
Transportul amestecului n cuptoare:
Amestecul de materii prime preparat la departamentul Amestec este adus n arje de dou
benzi transportoare magistrale, una pentru amestec sticl colorat i una pentru amestec sticl
alb ctre cuptoarele de topit sticl. Amestecul de materii prime este introdus n buncrul de
alimentare a cuptoarelor de topire cu ajutorul unui elevator i a unor benzi scurte. Odat cu
amestecul de materii prime se introduc n buncrul de alimentare cioburi sfrmate i deferizate.
Cioburile cntrite de dozatorul gravimetric sunt introduse la baza elevatorului.

Topirea n cuptoare a materiilor prime folosind gazul natural:


Elaborarea topiturii de sticl necesar fasonrii acestor produse se face n cuptoare tip van
nclzite cu gaz metan i prevzute cu camere regeneratoare.
Ambele cuptoare au i nclzire electric boostingpentru accelerarea procesului de topire
cnd este necesar ( cantitate mai mare de sticl).
Fiecare cuptor este prevzut cu instalaii de alimentare (feedere) a mainilor automate de
prelucrarea topiturii de sticl (de tip I.S. 6E).
Cuptorul van este alctuit din 2 bazine: unul de topire i altul de lucru, legate ntre
ele printr-un canal de trecere i desprite printr-un zid despritor. Bazinele sunt acoperite cu
bolt, care, mpreun cu zidurile inelare limiteaz spaiul flcrii pentru fiecare bazin.
n zona de afnare a pastei de sticl se afl un baraj construit din blocuri refractare electrotopite aezate pe limea cuptorului. Acesta are un rol important n procesul de omogenizare i
afnare al sticlei.
Cuptoarele frontale au naintea barajului un prag vatr n care sunt amplasate 10 evi de
barbotare (buillonere) prin care se sufl aer n topitura de sticl. Aerul barbotat are un rol
important n procesul de omogenizare al pastei de sticl.
Canalul de trecere este amplasat sub nivelul sticlei i este construit din blocuri
refractare electro-topite. El realizeaz legtura dintre bazinul de topire i bazinul de lucru.
Elaborarea pastei de sticl din amestecul de materii prime i cioburi cuprinde urmtoarele
faze:
-formarea sticlei
-limpezirea (afnarea)
-omogenizarea chimic i condiionarea termic.
Capacitate de topire maxima proiectata a celor 2 cuptoare de topire sticla,
detinute de STIROM S.A. este de 350 t/zi.
Amestecul de materii prime se topete la o temperatur de 1150-1200C, iar descompunerea
afnatului i afnarea sticlei are loc la o temperatur de1440-1460C.

Condiionarea termic este ultima faz a procesului de elaborare a pastei de sticl i const
din rcirea ei de la temperatura de afnare (peste 1450C) la temperatura de prelucrare (11501170C) cnd vscozitatea sticlei este corespunztoare pentru fasonare. Aceast faz ncepe
nainte de canalul de trecere i continu n bazinul de lucru i n canalele de alimentare (feedere).
Feederele de capacitate mare prezint suplimentar o pereche de agitatoare mecanice ce au
rolul de a omogeniza chimic i termic pasta de sticl.
n funcie de lungimea feederului i tipul de produse care se fasoneaz la respectiva linie de
fabricaie, feederele au o zon de egalizare i o zon de rcire, dou zone de rcire sau trei zone
de rcire.
Fasonarea articolelor de sticlrie se realizeaz pe maini automate IS prin
procedeul presat-suflat sau suflat-suflat. Mainile pot lucra cu simpl, dubl sau tripl pictur n
procedeul suflat-suflat sau n regim de simpl sau dubl pictur n procedeul presatsuflat. Acionarea mainilor este realizat pneumatic i electromecanic sau electronic.
Transportarea produselor fasonate la cuptorul de recoacere :
De pe banda conveior a mainii, produsele sunt preluate de ctre banda staker. Acionarea
se face cu convertizoare de frecven. Produsele sunt introduse n cuptorul de recoacere cu
ajutorul stakerului.
Recoacerea se realizeaz n cuptoare tip tunel cu nclzire direct. Limea activ a
benzii de transport variaz.
Cuptoare de recoacere:
-Cuptorul de topire nr. 2 are 3 cuptoare de recoacere;
-Cuptorul de topire nr. 3 are 4 cuptoare de recoacere;
Capacitatea de recoacere este de pn la 350 t/zi.
Cuptorul este prevzut cu recircularea gazelor arse individual pe fiecare tronson.
Recircularea se face n tronsoane de ctre un ventilator acionat de un motor electric, amplasat
deasupra cuptorului de recoacere.
Tratamentul superficial se face n dou etape:
-la capul cald cu soluie care conine compui ai staniului;

-la capul rece cu soluie apoas de polietilen.


Instalaia de tratare la cald se afl poziionat pe banda conveior, ntre maina de fasonat
IS i cuptorul de recoacere, iar cea de tratare la rece este situat la ieirea din cuptorul de
recoacere.
Din cuptorul de recoacere produsele sunt preluate de ctre un sistem de benzisortareambalare: Sortarea produselor:
Mainile de sortat sunt de tipul:
-maina INEX care verific nlime, verticalitate, diametru corp, incluziuni.
-maina CIM care verific fisuri, diametru interior i exterior la gur, gur incomplet.
-maina Veritas IC care verific nlime, verticalitate, diametru corp, strmbe din gt,
incluziuni, leagn de maimu, defecte transparente
-maina Veritas IB care verific orice defect al suprafeei de gur, dopuri i diametru
interior, leagn de maimu, defecte la fundul buteliei,
-maina Veritas IM care verific fisuri, diametru interior i exterior la gur, gur incomplet,
planeitate, grosime perei.
Ambalarea produselor la capul Rece se realizeaza cu doua tipuri de greifer : Emetti si
Icebell.
Greifrul de paletizare preia produsele de pe transportorul cu band combinat II i le
aeaz pe palet n vederea nfolierii.
Transportul i nfolierea paleilor
Paleii sunt transportai cu ajutorul unei instalaii pentru transportul interfazic al
produselor paletizate.
Instalatia de transport cuprinde :
-un conveior pentru fiecare linie de ambalare;
-un carucior robot automatizat;

-un conveior prin care paletii sunt trimii la masina de infoliat. Instalaia de nfoliat se compune
din :
-benzi transport;
-supori ghidare ram nclzire;
-ram nclzire ce se ridic i coboar automat;
-sistem de antrenare ram;
-instalaie de automatizare amplasat n pupitru;
-dou ventilatoare pentru aranjat folia.
Produsele din sticl de menaj se pot ambala n cutii de protecie, n cutii de prezentare i
transport i prin nfoliere i cutii de transport.
Ambalajele utilizate sunt:
-ambalaje de material plastic (folie, separatoare de plastic PP);
-ambalaje de hartie si carton (carton, separatoare de carton);
-ambalaje de lemn.
Depozitarea paleilor n magazia de produse finite produsele ambalate pe palei sunt
preluate de la maina de nfoliat de ctre motostivuitoriti care le duc n depozitul de produse
finite.

Factori care influenteaza semnificativ performantele proceselor


tehnologice
Alimentarea cu ap:
Se realizeaz din urmtoarele surse :
- din reeaua de ap potabil oraseneasca, prin intermediul unui branament
Dn 100 mm (utilizat in caz de necesitate)

-subteran, prin intermediul a 4 foraje existente in incinta unitatii, cu H1,3,4=80m si


H2=85m.
Obs.: In incinta unitatii a mai existat un foraj de alimentare cu apa F4=80m, care a fost casat in
anul 2008 (Proces verbal privind inchiderea forajului nr. 4, din 17.06.2008).
Volumele de ap potabil autorizate:
Qzi max.= 564,70 mc/zi; Qzilnic med.= 516,84 mc/zi; Qmed. anual = 188 647 mc/zi.
nmagazinarea apei potabile se face ntr-un rezervor din beton armat, semingropat cu
V1=50mc, un rezervor metalic cu V2=10mc i un alt rezervor metalic cu V3=40mc.
Alimentarea cu ap tehnologic se realizeaz din reeaua de ap industrial oreneasc
(sursa: Lacul Cernica Pantelimon II) prin doua branamente cu Dn 200 mm, fiecare pozat n
bd.Theodor Pallady.
Volumele de ap tehnologic autorizate:
Qzi max.= 2087 mc/zi Qzilnic med.= 1966 mc/zi Qmed. anual = 717 590 mc/zi.
nmagazinarea apei tehnologice se face n doua rezervoare din beton armat, subterane, cu
V4 = V5=150 mc i un rezervor cu V6=70 mc, montat n turnul de amestec.
Unitatea deine o staie de tratare a apei NALCO, amplasat n interiorul staiei de pompare i o
staie de dedurizare pentru apa de adaos.
Debitul de ap tehnologic recirculat este de 7725 mc/zi.
Apa dedurizat cald returnat din procesul tehnologic este acumulat ntr-unrezervor din
beton armat, subteran cu V=50 mc, de unde este trimis la un turn de rcire central, cu patru
celule i apoi ajunge n alt rezervor din beton armat, subteran cu V=50 mc. De aici apa este
pompat ntr-un rezervor cu V=72,5 mc montat n turnul de amestec.
Rezerva de ap pentru stingerea unui eventual incendiu este stocat n cele 2 rezervoare
cu ap industrial de 150 mc, fiecare (Vi=236 mc).
Necesarul total de ap :
-Q zilnic max. = 10376,70 mc
-Q zilnic mediu = 10207,84 mc
Cerina total de ap :
-Q zilnic max. = 2651,70 mc
-Q zilnic mediu = 2482,84 mc
Debitul zilnic mediu recirculat : 7725 mc/zi.

Compararea cu limitele existente :


Sursa valorii limit
BAT
STIROM

Valoarea limit
10 mc/tona de sticla topit
8 mc/tona

Performan
0,3 mc/tona de sticl topit
4,75 mc/tona

Evacuarea apelor uzate :


Evacuarea apelor uzate i pluviale se face n reteaua de canalizare oreneasc, prin intermediul
a dou racorduri ovoide (R1 si R2) : 90/135, respectiv 70/105, amplasate n Bd. Th. Pallady
nr. 43-45.
Categoria apei evacuate
Uzate
Pluviale

Receptori ape uzate


Canalizare oreneasc
Canalizare oreneasc

Volume evacuate
med. Zilnic
(mc)
1987,47
-

Anual
(mc/an)
725426

UTILIZAREA EFICIENT A ENERGIEI


Instalaiile i echipamentele folosite la producie n procesele tehnologice folosesc energie
electric i gaze naturale.
Energia necesar pentru topirea sticlei totalizeaz mai mult de 75% din totalul energiei
necesare pentru fabricarea ambalajelor de sticl.
Alt energie specific este utilizat pentru procesul de formare (aerul comprimat i formarea
aerului de rcire), nclzirea fabricii i servicii generale.
Societatea este alimentat cu energie electric de S.C. Energy Holding S.R.L. i a
consumat n cursul anului 2012 o cantitate de 52069 MWh. Societatea deine 10 posturi TRAFO.
Consumul specific de energie electric la STIROM S.A. este de 1,4 GJ/tona de sticl topit iar
consumul specific de energie electric conform BAT este cuprins ntre 0,6 i 1,5 GJ/tona.

GAZE NATURALE
Alimentarea cu gaze naturale se face de ctre S.C. GDF SUEZ Energy Romania S.A. STIROM
S.A. are n dotare o central termic proprie dotat cu trei cazane identice din oel tip SK725
1320kw tip Buderus (putere nominal total de 3,96 MW), combustibilul utilizat fiind gazul
metan. Aceasta asigur agentul termic i apa cald

menajer pentru cldirile administrative.


Consum specific
Consum specific BAT
Activitate

Stirom S.A.
(Gj/tona de sticl topit)
(Gj/tona de sticl topit)

Topire sticl
7,23

4 14

Bilanturi de materii prime,materiale,utilitati,consumuri specifice din industrie


Principalele materii prime si materiale auxiliare utilizate n procesele tehnologice sunt redate in
tabelul de mai jos:
Tabel nr. 1- Principalele materii prime folosite anual:
Denumire
Mod de
Furnizor
materie prim
depozitare
Buncre betonate,
Nisip
Vleni, Bulgaria
acoperite
Govora, Ocna
Buncre betonate,
Sod calcinat
Mure, Bulgaria
acoperite
Buncre betonate,
Calcar
Vacu
acoperite
Buncre betonate,
Dolomit
Vacu
acoperite
Cominex Cluj,
Buncre betonate,
Feldspat
Bulgaria
acoperite

Mod de

Cantitate

ambalare

(t/an)

Vrac

64.215

Vrac

19.663

Vrac

9.594

Vrac

11.991

Vrac

7.394

Materiile prime de completare (auxiliare) folosite anual:

Denumire

Mod de

Mod de

Canitate

Furnizor
materie auxiliar

Alabastru

depozitare
Depozit
mprejmuit

t/an
betonat,
cu

ambalare
Sac mare
(bigbax) din

srm,

polipropilen
de 1000 kg

Cominex Cluj

744,41
gard de
acoperit
Depozit

betonat,
Saci

Mangal (praf de

mprejmuit

cu

Rm Vlcea
carbune)

polipropilen
gard

de

8,4

srm,
de 30 kg

acoperit
Depozit
mprejmuit
Oxid de cobalt

srm,

de 25-50 kg
max 20 kg
Saci plasic in
cutie metalic

0,085

betonat,
cu

Import

0,085
gard de
acoperit
Buncre

Minereu de crom

Saci plasic n
cutie metalic

Import
gard de
acoperit
Depozit
mprejmuit

Selenit de Na

betonat,
cu

srm,

betonate,

Italia

117,10
acoperite
Buncre

Grafit

Cioburi

betonate,

bigbax de
1000 kg
Saci de plasic

Rm. Vlcea

16,12
acoperite
Buncre

Oxid de fier

de 25-50 kg
max 20 kg
Saci de plasic
de 25 kg sau

betonate,

de 25-50 kg
Saci de plasic

Rm. Vlcea
TC ROM,
rezultate din
propriile proc.

6,34
acoperite
Platforma
amenajata,
betonata

de 25-50 kg
special
Vrac

25142,64

Materiile prime se stochez n buncre i depozite n urmatoarele spatii:


-turnul de amestec (S = 2979 m2);
-depozitul nisip (S = 3783 m2);
-opronul de materii prime (S = 3186 m2);
-opronul de grafit (S = 60 m2).
n cadrul activitilor desfurate pe amplasament sunt folosite ca materie prim deeurile
din producie (rebuturi de sticl). Folosirea ca materie prim a deeurilor de sticl rezultate n
urma procesului de topire implic utilizarea unei cantiti mai mici de materie prim (nisip).
STIROM S.A. folosete i cioburi de sticl de la consumatori, gata procesate pentru introducerea
direct n reeta de fabricaie, prin preluare de la o firm autorizat n acest sens.
Alte materiale auxiliare precum motorina i uleiurile necesare la mijloacele de transport
sau la diferite utilaje din procesul tehnologic sunt depozitate n rezervoare i butoaie metalice cu
capaciti de 200 l, amplasate n spaii nchise special amenajate.

Inventarul deseurilor rezultate


Nici o emisie n aer nu trebuie s depeasc valorile limit de emisie, stabilite conform
Ordinului nr. 462/1993 al M.A.P.P.M, Ordinului nr. 756/1997 al M.A.P.P.M.
(70 % din valorile limit de emisie prevzute n Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M), i pe baza
concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT):
Emisii gazoase : Pulberi, CO , NOx , Sox, Clorura de hidrogen HCL, Fluorura de
hidrage HF etc
Apa uzata :
Indicatorii de calitate a apelor uzate evacuate in reeaua de canalizare oraseneasca prin
racordurile R1 si R2 se vor incadra n limitele prevazute de Normativul privind condiiile de
evacuare a apelor uzate n reelele de canalizare ale localitilor i direct

n staiile de epurare, NTPA - 002/2002 Anexa nr.2 din H.G.R. nr.188/2002 pentru aprobarea
unor norme privind condiiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate, modificat i
completat de H.G. 352/2005:

Valori max. admise

Val. de alert

Indicator
(mg/dmc)
0C

Temperatura
pH
materii n suspensie
consum
chimic de

(mg/dmc)
40

6,5 8,5

350

245,5

500

350

300

210

30

21

25

17,5

500
600
30
1
25
5
0,5

350
420
21
0,7
17,5
3,5
0,35

oxigen

(CCO-Cr)
consum biochimic de oxigen la
5 zile (CBO5)
substane
extractibile
solventi organici
detergeni
biodegradabili
cloruri
sulfati
azot amoniacal
azotiti
azotati
fosfor total
zinc
Deseuri solide :

cu

sintetici

pulbere sablare
ambalaje contaminate cu substante periculoase
baterii uzate cu acid si plumb
deseuri de echipamente electrice si electronice cu continut de substante periculoase
pulbere metalizare
deseuri din sursa de lumina
materiale cu continut de azbest
fier vechi
tabla
fier inox
fonta
aluminiu
ambalaje de hartie si carton
span bronz si span alama
bronz si alama
ambalaje de material plastic
caramizi refractare

Capitolul III : Metodele de valorificare a deseurilor


Colectarea, transportul i depozitarea deeurilor
Principalele obiective ale gestiunii deeurilor solide sunt:
protejarea sntii publicului;
protejarea mediului;
meninerea cureniei publice pentru ca aceste locuri s fie acceptabile din punct de
vedere estetic;
conservarea resurselor naturale prin intermediul politicilor de reducere a deeurilor i prin
reciclare.
Toate aceste obiective se realizeaz prin intermediul unei colectri i tratri n condiii de
siguran, unei eliminri i depozitri corespunztoare. Reamintim c gospodrirea integrat a
deeurilor este vital pentru comunitate, din urmtoarele motive:
Capacitatea depozitelor scade continuu. Amplasarea i construirea de noi depozite
este un proces dificil i scump.

Multe materiale din deeuri sunt surse naturale rare, ceea ce impune recuperarea lor,
miorndu-se impactul asupra mediului i crescnd calitatea vieii.
Materialele care se gsesc n volumul de deeuri pot fi o oportunitate de a ncepe o
activitate de afaceri.
Un sistem care nu se bazeaz pe o singur alternativ este mai flexibil la schimbrile
economice, tehnologice i legislative.
Investitorii sau creditorii favorizeaz capital unor proiecte care sunt pri ale unei
strategii elaborate cu grij.
Autoritile locale sunt ntr-o poziie avantajoas n evaluarea meritelor unor
propuneri pentru o nou facilitate, cnd au ansa examinrii atente a ntregului sistem.
Elementele componente ale sistemului de Gospodrire Integrat a Deeurilor (GID) sunt:
minimalizare deeuri reciclare compostare incinerare (energie i reducere de volum)
depozitare controlat.
Procesul de proiectare a sistemului GID permite identificarea oportunitilor i selectarea de
opiuni care deservesc cel mai corespunztor interesele i nevoile pe termen lung ale
comunitilor.

Punctul de plecare al acestei politici este minimalizarea deeurilor, iar scopul acestei aciuni este:
-

scderea costurilor de colectare, transport, depozitare;


conservarea i recuperarea resurselor naturale;
eliminarea materialelor periculoase din volumul de deeuri.

Dintre principalele ci de minimalizare pot fi amintite:


a. reducerea resurselor folosite la producerea fiecrui produs finit;
Tehnologiile mbuntite au permis ca unele produse s fie de mrimi reduse, n timp ce
capabilitatea i performanele lor au rmas la fel sau au crescut. Exemple ar fi echipamentele
electronice, materiale noi de construcii, noi tipuri de textile, automobile mici din materiale
uoare.
b. reducerea ambalajelor (n SUA 1/3 din volumul deeurilor sunt ambalaje) i
prelungirea vieii produsului;
Reproiectarea produselor i schimbri n obiceiurile de cumprare, reducnd astfel
volumul de deeuri produse.
c. refolosirea i repararea produselor;
d. diversificarea consumului (selectarea i folosirea cu grij a produselor);
e. compostare n grdini (se elimin costuri semnificative de colectare, procesare i
depozitare.

n privina organizrii i dezvoltrii sistemului de colectare, preselectarea materialelor


refolosibile (MR) direct de la populaie, fr a mai fi amestecate cu deeurile urbane, este cea
mai avantajoas metod, ce merit a fi organizat corespunztor.
Avantajele acestui sistem sunt:
- cheltuieli mici pentru colectare;
- aprovizionarea continu i echilibrat a punctelor de selectare;
- costul trierii MR este relativ sczut, comparativ cu cele realizate la incinerarea reziduurilor
menajere.
Criterii de amenajare i exploatare a rampelor de gunoi oreneti/comunale
Depozitarea se face n cea mai mare parte printr-o descrcare direct n gropile respective, cu
sau fr acoperire cu materiale inerte. n zona depozitelor de gunoaie deschise, aerul este
viciat de un miros urt, iar n gunoaiele neacoperite se nmulesc rapid mutele. Sunt destul
de frecvente i cazurile de aprindere i ardere a gunoaielor.
Fumul i cenua degajate, praful de suprafa i materialele mai uoare care sunt ridicate
i purtate de vnt, polueaz mediul nconjurtor pe ntinderi apreciabile. De multe ori, n
gunoaiele depuse n straturi groase, substanele organice se descompun foarte greu i lent. Pe
de alt parte, produsele de descompunere dizolvabile n apele de precipitaii, prin scurgerea
lor n sol polueaz i contamineaz apele freatice, fenomen care, mai ales n cazul gropilor
adnci, poate s se extind pe suprafee mari.
Datorit acestor prejudicii, astfel de locuri de depozitare pot fi acceptate din punct de vedere
igienic numai la distane relativ mari (500 1000 m) fa de surse de ap. Ca urmare, se
impune ca asemenea locuri de depozitare a gunoaielor, din punct de vedere sanitar, s fie
realizate dup studierea detaliat, la faa locului, a situaiei i condiiilor concrete existente i
s fie amplasate astfel nct s se asigure fa de sursele de ap o fie de protecie de cel
puin 500-1000 m. n multe ri, depozitarea deschis a gunoaielor este reglementat prin
prescripii foarte severe. Ea este condiionat de acoperirea succesiv a straturilor de gunoaie
cu alte materiale (zgur, moloz, cenu) inerte sau pmnt.
Conform prescripiilor n vigoare, locurile de depozitare trebuie s fie amplasate fa de
cursurile de ap de suprafa, lacuri, instalaiile de alimentare cu ap, la o distan de cel
puin 150 m. Nivelul interior al gunoaielor depozitate trebuie s fie deasupra nivelului cel
mai ridicat al apelor freatice. Acest procedeu reduce aciunile negative ale depozitrii
deschise, ns are un dezavantaj foarte mare, ntruct nu poate fi aplicat dect n afara
perimetrului localitilor, ct i faptul c necesit o suprafa de teren destul de mare.
Terenurile umplute pot fi folosite n agricultur sau n alte scopuri.

Stabilirea amplasamentelor pentru aceste depozite de gunoaie ct i exploatarea lor sunt


reglementate de prescripii sanitare foarte severe, dintre care menionm:
gunoaiele pot fi depuse n terenuri de depozitare numai n straturi cu grosimea de cel mult
1,8 m (6 picioare);
dup o grosime de 20-22 cm (9 oli), straturile trebuie s fie acoperite cu pmnt sau alte
materiale corespunztoare; stratul proaspt depus nu poate sta neacoperit mai mult de 24
de ore;
mprtierea materiilor uoare de ctre vnt trebuie mpiedicat prin garduri din plas de
srm;
materiile care se descompun uor sau cele putrescibile (pete, alte resturi animaliere)
trebuie s fie separate i ngropate ntr-un loc special stabilit n incinta depozitului, la o
adncime de cel puin 60 cm (2 picioare);
trebuie prevenit apariia incendiilor, n care scop se vor asigura instalaiile de stins
corespunztoare.
n general, att la proiectarea i amenajarea, ct i la exploatarea acestor spaii de depozitare
a gunoaielor, trebuie avute n vedere cteva considerente strict necesare n cazul unei
protecii eficiente a mediului nconjurtor.
Astfel, stabilirea amplasamentului pentru depozitarea gunoaielor trebuie fcut cu acordul
organelor sanitare, ageniilor de protecie a mediului, a oficiului pentru ape i a altor organe de
specialitate. Depozitele de gunoaie trebuie s fie realizate pe ct posibil pe baz regional. Pentru
localitile cu numrul de locuitori sub 20.000, nu este permis realizarea de depozite de
gunoaie. n prealabil, trebuie analizate posibilitile de micorare a volumelor (concasare etc.).
Fa de localitile cele mai apropiate, trebuie asigurat o fie de protecie de cel puin 200 m.
La alegerea amplasamentului trebuie avut n vedere c nivelul apelor freatice s fie pe ct se
poate mai adnc, iar deasupra lor s fie un strat impermeabil de protecie natural. n gropile de
extracie a balastului, ct i n anuri care au legturi cu ape de suprafa sau cu ape freatice,
depozitarea gunoaielor este interzis. Trebuie evitat folosirea terenurilor mltinoase, cu nivelul
adnc al carierelor de piatr care nu izoleaz apa. La proiectarea depozitelor trebuie avut n
vedere i ncadrarea lor ca form n caracterul zonei respective. De asemenea, trebuie luat n
consideraie reeaua de drumuri existent, n sensul c vehiculele de transport al gunoaielor s
aib acces la depozit i pe timp nefavorabil.
O atenie special se acord pregtirii terenului depozitului i depozitrii gunoaielor. Terenul
depozitului trebuie realizat astfel nct s nu fie posibil poluarea, respectiv contaminarea apelor
freatice i a apelor de suprafa. n acest scop, suprafaa terenului trebuie s fie izolat. La acest
lucru se poate renuna numai n acele cazuri cnd apele subterane sunt la adncimi mari i
deasupra lor exist un strat protector impermeabil natural (argil), ns i n acest caz suprafaa
fundului depozitului trebuie s fie compactat, n prealabil.

n cazul n care nu exist un strat impermeabil natural, realizarea lui este obligatorie. Se
recomand folosirea n acest scop a gunoaielor menajere ciuruite (avnd mrimea granulelor mai
mic de 50 mm). Stratul de impermeabilizare pe fundul depozitului trebuie s fie depus subire
(0,5 1,0 m) i compactat corespunztor. Din experienele efectuate a rezultat c acest strat din
gunoaie menajere are capacitatea de rezisten fa de infiltraii aproximativ similar cu a celui
realizat din compost.
n cazul nivelurilor ridicate ale apelor freatice, i n special acolo unde diferena ntre cota
nivelului fundului depozitului i a nivelului apelor freatice este de 1,0 m, trebuie realizat o
izolare de impermeabilizare prin alte metode cum ar fi, de exemplu, cptueala cu un strat de
argil cu grosimea compact de cel puin 30 cm; compactarea solului cu mortar de ciment, cu
ml de carbid cu coninut de ap mai mic de 60% etc.. n cazuri speciale trebuie utilizate folii de
material plastic sudabile.
Gunoaiele trebuie s fie ntinse pe ntreaga suprafa, pe ct posibil orizontal, n strat subire
i compact. Din acest punct de vedere, concasarea gunoaielor este foarte avantajoas. Vehiculele
care sosesc n depozit sunt dirijate spre locul de descrcare de ctre personalul de supraveghere.
Nu este permis descrcarea vehiculelor la marginea depozitului, ci la o distan anumit spre
interior. mprtierea gunoaielor descrcate n grmezi se face cu vehicule pe enile echipate cu
lame de buldozer.
Dup terminarea umplerii depozitului, suprafeele trebuie acoperite cu materiale adecvate
pentru utilizarea ulterioar a terenurilor respective. Depozitul trebuie s fie mprejmuit cu un
gard corespunztor pentru a mpiedica accesul persoanelor strine. Trebuie s fie asigurate
instalaii sanitare (igienice) i mijloacele de protecie necesare personalului muncitor. Apele
reziduale evacuate prin conducte sau anuri trebuie dirijate spre cursurile de ap cele mai
apropiate.

Metodele de tratare a deseurilor


n Romnia, foarte putine dintre fabricile de sticla mai folosesc n productie deseuri din
sticla. Producatorii sustin ca este mult mai scump sa recicleze dect sa produca sticla din materie
prima. Si totusi, este bine cunoscut faptul ca cioburile de sticla sunt un ingredient important n
fabricarea sticlei, deoarece ajuta la scaderea punctului de topire si astfel se economiseste att
energie ct si materie prima. Mai mult dect att, poluarea aerului si a apei este mai mica n cazul
reciclarii sticlei. n tarile din vest, care nu lucreaza n nici un caz n pierdere, reciclarea sticlei se
face cu multa seriozitate.
Sticla nu este toata la fel. Ea se produce n functie de scopul pentru care urmeaza sa fie
folosita, dupa retete diverse. De aceea, pentru ca deseurile din sticla sa fie trimise direct acolo

unde este nevoie de ele, n tarile din vestul Europei, acest tip de deseuri se colecteaza separat de
catre fiecare cetatean att n functie de culoare ct si n functie de scopul pentru care a fost
folosita.
Reciclarea sticlei poate aduce beneficii semnificative crescute n ceea ce privete
reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser, n funcie de traseul de prelucrare. Reciclarea cu
circuit nchis (de ex. - reciclarea buteliilor din sticl tot n butelii de sticl) ofer beneficii
semnificativ mai mari dect utilizrile de calitate inferioar (de ex - utilizarea ca i agregate) care
ar putea produce numai beneficii marginale.

c. Aciunile pot include:

promovarea recipientelor mai uoare;

dezvoltarea unor sisteme de colectare a deeurilor de sticl de la IMM-uri sau de la


ntreprinderile din sectorul de alimentaie public;

ncurajarea iniiativelor de utilizare a produselor din sticl reutilizabile;

punerea la dispoziia publicului a informaiilor disponibile cu privire la caracterul


reutilizabil i reciclabil al sticlei.

Concluzii

Problema deeurilor reprezinto problemde nivel global, abordatatt din punct de


vedere al impactului acestora asupra mediului i sntii populaiei umane, ct i al
epuizrii resurselor
La nivel european se impune adoptarea unor metode standardde gestionare a
deeurilor n vederea minimizrii impactului asupra mediului i utilizarea durabila
resurselor, principalele metode sunt: prevenirea i minimizarea cantitilor de deeuri, reciclarea
(material sau energetic), incinerarea (cu recuperare energetic) i depozitarea (n depozite
controlate)
Cea mai promovat metodeste cea a prevenirii i minimizrii cantitilor de
deeuri generate, datorita vantajelor pe care le implic(cantiti reduse de deeuri implic
costuri reduse de gestionare, adic avantaje economice i n special reducerea polurii asociat
gestionrii deeurilor), urmat de metoda reciclrii materiale i energetice, care este privit n
special ca o metodde economisire a resurselor

Bibliografie
www.mmediu.ro
www.deseuri-online.ro
www.dddron.r./gestiunea deseurilor
www.ecologic.rec.ro
www.anpm.ro