Presiunile zilnice afecteaz capacitatea individului de concentrare la locul de

munc i n activitile desfurate.

Atunci cnd numrul solicitrilor crete i se desfoar pe o perioad lung de
timp apar probleme la nivel profesional, individul devenind astfel incapabil de a lua
decizii adecvate.
Fiind supus unui astfel de efect individul este pus n situaia de a-i pierde
controlul ajungnd n starea de epuizare.
Epuizarea fie ea stare psihic sau fizic este consecina implicrii pe o perioad
lung de timp n situaii solicitante att fizic, ct i psihic.
Tema vizeaz n principal stresul n organizaii i modul n care el coordoneaz
indivizii n activitatea lor. Accentul este pus pe modul individului de a aciona sub
presiune. Locul de munc reprezint un spaiu stresant i totodat riscant pentru individ.
n continuu suntem nevoii s ne adaptm, fie c dorim, fie c nu la diverse
situaii. ndatorirea noastr cea mai grea este s facem fa acestor situaii neateptate,
meninndu-ne att sntatea fizic, ct i cea mintal.
Factorii stresori sunt cei care ne modeleaz comportamentul i capacitatea de a
lua decizii benefice n cadrul unei organizaii.
Supunerea la aciuni stresante intense sau extreme, dar i lipsirea de stimuli pot
produce dezechilibre n organism i astfel pot s apar dificulti profunde.
Stresul ocupaional adus n polul extrem acapareaz toat energia individului i i
provoac diverite stri negative ce i pot afecta sntatea.
Adus n extrema negativ individul nu i poate desfura corespunztor
activitile la locul de munc i devine neputincios n faa solicitrilor.
Aciunile pe care acesta era capabil s le realizeze la locul de munc, n timp
devin probleme pe care nu le poate rezolva i starea de stres crete.
Individul este permanent afectat de schimbrile la care este supus. Cadena alert
a realitii, volumul din ce n ce mai vast de cunotiine cu care trebuie s intram n
contact, absena legturilor personale i constrngerea de a concura ntr-o colectivitate, se
ntipresc n activitile pe care le desfuram zilnic i pe care le considerm drept o
lupt.