Sunteți pe pagina 1din 8

Capitolul 14

Abiliti de Control in Copilrie - Obiective Fundamentale

Atunci cand copilul poate sa mearga singur, mainile sunt libere pentru a fi folosite intr-o
noua aptitudine fundamentala-control al obiectului

Aruncarea
Una dintre cele mai complexe micri fundamentale
Poate fi impartita in 3 faze
Faza pregtitoare
Toate miscrile directionate in afara liniei de proiecie destinate aruncrii
Faza de execuie
Toate miscrile efectuate n direcia aruncarii
Revenire
Toate micrile ce urmeaza eliberrii obiectului
Etapele nvrii aruncrii

Monica Wild (1938)

Patru etape de dezvoltare de a arunca

Tendine
Micarea progreseaz de la un plan antero-posterior la un plan orizontal
Baza de sprijin se modific de la una staionara la o poziie de deplasare

Langendorfer (1980)

Roberton (1978) prezint dovezi longitudinale pentru etapele dezvoltarii n cadrul


humerusului, antebraului, i componente ale trunchiului pentru aruncarea de peste umar

"Dezvoltarea unei piese componente pot proceda la rate diferite la aceeai persoan sau
la rate diferite n diferite persoane."

Seefeldt, Reuschlein, si Vogel (1972)

Noteaz diferene mari ntre femei i brbai n dezvoltarea aruncarii

Noteaz vrsta la care 60% din biei prezint un model de aruncare de Etapa 5

Noteaz decalajul n dezvoltare pentru fete

Miscarea de aruncare e postero-anterioara ca directie

Picioarele nu se misca

Putina rotatie de trunchi

Rotatie mai mare a trunchiului

Executorul poate sa paseasca inainte

Bratul e adus inainte in plan transversal

Notati actiunea ipsilaterala a bratului si a piciorului

Mingea este plasat n poziia pentru aruncare deasupra umrului printr-o micare pe
vertical i posterioar a braului n momentul n care piciorul ipsilateral se mic nainte

Micarea este contralaterala

Puin sau deloc rotaie a oldurilor i a coloanei vertebrale n timpul wind-upului

Pasirea inainte ofer o baz larg de sprijin

Modelul matur al miscarii

Vrsta la care 60% din biei i fete, sunt capabili de a executa la un anumit nivel de
dezvoltare
Tendine De Dezvoltarea Performanei Pentru Aruncare

Tehnici de studiu pentru performan

Aruncare pentru distanta

Aruncare pentru precizie

Msurarea vitezei de aruncare

Imbuntire anual, indiferent de tehnica de studiu


Bieii i brbaii au performante mai bune ca fetele i femeile la toate vrstele
Factorii Care Influeneaz Performana Aruncrii

Instruirea

Cunotine

Cunotine
Indicii de Instruire
Marimea mingii
Unghi de eliberare a mingii
Instruirea

Instruirea faciliteaza dezvoltarea sau mbuntirea este datorit perfecionarii


aptitudinii fundamentale de la an la an?

Instruirea afecteaz n mod semnificativ schimbri n tehnica de aruncare, dar nu in mai


mari viteze ale mingii in orizontala

Un program de instruirea miscarii in diapazon mai amplu" poate crete componenta


lungimii pasului al Aruncrii

Un program de instruire menit s mbunteasc modelul de aruncat poate fi eficace n


imbunatatirea miscarii picioarelor, rotaiei pelviene si a coloanei vertebrale, dar nu miscarea
braului, distanta de aruncare, sau a vitezei de minge

Aruncatorii neindemanatici posed cunotine semnificativ mai puin declarative dect


arunctoarii mai talentai

Cunoaterea de a arunca influeneaz performanele

Indicii de instruire

Identificarea indiciilor decisive faciliteaz aruncarea de performan

Indicii decisive

"Ia un pas lung spre int cu piciorul opus al bratului de aruncare"

Aduce bratul n jos, apoi ntinde-l mult inapoi pentru a face un" L "cu el"

"Uita-te la int i eliberarea mingea cand vezi degetele"

Marimea mingii

Cnd diametrul mingii este marit, este atins un punct de tranziie n care executorul
recurge la un model de aruncat mai putin matur n componentele de backswing i antebra

Pe msur ce crete diametrul, exist o tranziie de la apucarea mingii cu o mn la


apucarea mingii cu dou

Dimensiunea mingii i limea minii sunt importante n aruncarea de performan

Unghi de eliberarea mingii

La cei care folosesc un mod de aruncat dominat de mana", mingea este eliberat prea
devreme, cea ce duce la o traiectorie ascendent (490)

Poate fi legat de apucare insuficienta, greutatea mingii, i dimensiunea mingii

Un unghi de model matur al aruncarii la lansare este de 150

Explicatii pentru Diferenele de Gen n Aruncare


Cele mai mari diferene dintre femei i brbai in toate competene fundamentale se gsesc la
aruncare

Succesul n aruncarea la distan a bieilor este asociata cu :

Ereditate

Masa muscular a bratului

Factori socio-culturali

Male adult in the home/Aduli de sex masculin n casa

Succesul n aruncarea la distan pentru fete este asociat cu:

Greutate mai mare, mai multa grasime corporala, diametru mare al articulatiei, i o mai
mare masa a bratului si a piciorului n comparaie cu mai mici i mai slabi membre de sex
feminin

Cele mai bune predictori pentru dezvoltarea aruncarii la fete sunt :


Participarea n sport
Prezena unui frate mai mare n gospodrie
Cele mai bune predictori pentru dezvoltarea aruncarii la baieti sunt
Implicarea tatalui in sport
Abilitatea tatalui de a se joca cu fiul

Prinderea
Aciunea de a aduce un obiect din aer sub control prin utilizarea minilor i braelor

Aspecte de Dezvoltare: Prinderii cu Dou Mini


Prima ncercare de a opri un obiect de rulare este de a se aseza pe podea cu picioarele
departate

Picioarele prind mingea

Mainile prind mingea

Prima ncercare la un obiect din aer este pasiva

Se arunc mingea, astfel nct copilul poate folosi braele ntinse i corpul pentru a prinde

Secvene de dezvoltare pentru doua maini


Aspecte de Dezvoltare: Prinderii cu Dou Mini
Acest copil de 6 ani afiseaza teama ca reacie la o minge aruncata
Seefeldt speculeaz c teama de un proiectil este nvata din eecurile anterioare
Secvene de Dezvoltare Pentru Aruncarea cu Doua Maini
Bratele sunt direct n fa cu coatele extinse; palmele ndreptate n sus i interior
Braele i minile ncearca sa asigure mingea inndu-o pe piept
Secvene de Dezvoltare Pentru Aruncarea cu Doua Maini
Coatele sunt uor flexate

Bratele nconjura mingea apasandu-o pe piept

Aciunea bratelor e iniiat nainte de a lua legatura cu mingea


Secvene de Dezvoltare Pentru Aruncarea cu Doua Maini
Substage 1:Copilul foloseste pieptul ca primul punct de contact

Substage 2: copilul incearca sa prinda mingea cu mainile


Secvene de Dezvoltare Pentru Aruncarea cu Doua Maini

Copilul se pregtete s primeasc mingea flectandu-si coatele i punandu-si braele nfata


planului frontal

Mingea este prinsa numai cu minile


Secvene de Dezvoltare Pentru Aruncarea cu Doua Maini

Muli copii ntmpin dificulti atunci cnd acestea sunt solicitate s se ndrepte spre
obiectul
Aspecte de Dezvoltare: Prinderea cu o Mana

Putine dovezi tiinifice exist cu privire la capacitatea unui copil de a prinde cu o singur

mn

Biei de obicei fetele

Ball location is a factor


Young children can orient hands in all directions for a catch, but lack experience in finger

closure

One-handed catching is less successful than two-handed


Factori Care Influenteaza
Performana Prinderii
Marimea mingii

Mingea si culoarea fundalului

Viteza mingii

Unghiul traiectoriei

Viziunea si timpul vizionarii

Instrucie

Cunostinte si experienta

Prinderea in deplasare

Prinderea cu manusa

Marimea mingii

Evaluare orientata spre produs: Mingile mai mari maresc Performana prinderii a copiilor

mici

Evaluare orientata spre proces: Mingile mai mici sunt mai usoare de prins (Isaacs, 1980)
Prindere mai matura

Mingea si culoarea fundalului

Mingi albastre si galbene sunt prinse mai des ca cele albe

Mingile albastre pe fundal alb se prind cu succes cel mai des

Pentru ambele fete si baieti, folosind minge de culoare preferata rezulta in mai multe
prinderi reusite

Viteza mingii

Importanta in estimarea directiei obiectului

Performana prinderii scade in timp ce viteza mingii creste (27 km/h la 36 km/h)

Unghiul traiectoriei

Unghiul de proiectie nu afecteaza semnificativ capacitatea unui copil de a prinde

In medie, un unghi a proiectiei de 44 0 obtine prinderi reusite

34

Copii mai putin indemanatici prind mai bine mingea cand ea e proiectata la un unghi de
0

Viziunea si timpul vizionarii

O minge care se misca mai lent prin spatiu e de preferat cand lucrezi cu persoane
neexperimentate

Minge de plaja

Minge de plastic

Minge de burete

Instructie

Doar un singur studiu a examinat instruciuni de prins pe o singur mn

Copil de 8 ani, instruit peste 7 zile


Abilitatea de a prinde a fost imbunatatita pana la nivelul unui copil de 10 ani

Cunostinte si experienta
Cunostiintele de a prinde pot sa influenteze Performana

Cunostiintele procedurale sunt mai multe pentru copii sanatosi; mai multe pentru persoane
cu dizabilitati ambulatorii si mai putine pentru persoane cu dizabilitati non-ambulatorii

Cunostiintele declarative nu difera in mod semnificativ printre diferitele grupuri

Cunostinte si experienta

Prinderea in deplasare

cunotiinele declarative i procedurale nu se dezvolt n acelai ritm i c experien


de prindere poate ncuraja dobndirea cunotiinelor procedurale, chiar dac un deficit de
cunotine declarative poate este evident.

Avnd n vedere c este mai uor pentru a prinde o minge ndreptata spre copil, profesori /
antrenori ar trebui s utilizeze pruden atunci cnd imperecheaza copii lipsiti de experien cu
copii cu experien

Prinderea cu manusa
O mnu poate schimba natura erorilor de obicei observate n prindera cu mana goala

Prinderea cu manusa este mai uorara cand mingea se mic spre o int mai mare i este
prinsa pe o suprafa mai mare

Forta mainii e importanta

Pentru a strange manusa


Lovirea

O micare fundamental n care o parte desemnata a corpului sau o unealt e folosita


pentru proiectarea unui obiect

Mainile pentru mingea de volei

Mingea de baseball

Racheta de tenis
Aspecte de Dezvoltare al Lovirii cu Una si Doua Mini

Modelele iniiale n lovirea sunt similare cu cele observate la aruncarea


Persoana neexperimentata
Nu face mai multi sau macar un pas cu piciorul homolateral
Miscare de sus-jos in timpil lovirii
Putin avant (backswing)
Fara rotatie de trunchi sau sold
Brat rigid; indoaie putin incheietura

Persoana experimentata
Pas ianinte cu piciorul opus
Avant (backswing) deplin
Miscarea lovirii e orizontala
Rotatie din trunchi si sold
Indoirea incheieturii coordonata
Miscarea e postero-anterioara in directie

Coatele sunt total flexate

Picioarele raman pe loc

Picioarele sunt pe loc sau unu poate sa primeasca greutatea corpului

Rotatie unitara de sold si trunchi

Bata se deplaseaza in plan transversal

Mutarea greutatii pe piciorul din fata dupa un model ipsilateral

E micsorata rotatia si derotatia a trunchiului

Bata e balansata intr-un plan oblic-vertical

Modelul matur de lovire


Driblingul cu Mingea pe Loc

La niveluri avansate, o persoana dribleaza o minge unde mana o foloseste pentru a


impinge mingea repetat in jos

Executanti neexperimentati folosesc una sau doua maini pentru a lovi mingea
Lovirea este unu din etapele de dezvoltare a driblului

Cel neexperimentat loveste mingea pentru a o dribla

Cel experimentat (matur) extinde mana complet

Retractureaza mana cand face contact

Mana ramane in contact cu mingea

Lovitura cu Piciorul
O alta forma de a lovi
Piciorul e folosit pentru a da un impuls la minge
Lovirea de pe loc implica lovirea mingii cu piciorul de pe pamant sau de pe un suport

Executantul de obicei se afla in apropierea mingii

Coapsa piciorului care va lovi se misca inainte

Extensia genunchiului apare dupa contact


Hiperextensie soldului si flexie genunchiului
Piciorul lovirii se deplaseaza inainte cu genunchiul flexat

Apare opozitie intre picior si mana in timpul lovirii


Forta lovirii de obicei nu e suficienta pentrua a muta corpul inainte
Un sau mai multi pasi facuti la abordarea mingii
Piciorul care loveste ramane aproape de pamant in timp ce se apropie de minge
Genunchiul incepe se se extinda inainte de contactul
Opozitie mana-picior
Modelul matur de lovirura cu piciorul
Lovirea din Voleu

Lovitura din voleu (Punting) implica lovirea unei mingi din aer cu piciorul

Mingea poate fi tinuta de ambii maini in timp ce piciorul se ridica inainte si in sus ca sa
propulseze mingea

MIngea poate fi aruncata in sus; poate fi sarita din pamant(bounced)

Flexie soldului si a genunchiului din startul stationar

Start stationar

Mingea tinuta in ambii maini si lasata sau aruncata inainte

Piciorul care executa e flexat

Forta lovirii e orientata mai in sus

Forward motion

Mingea e lasata in directie ianinte si in jos

Genunchiul e flexat la 90 0

O urmarire a actiunii o sa mute executorul inainte

Abordare rapida cu o subtila saritura la sfarsit

Minegea face contact la sau sub nivelul genunchiului

Inertia piciorului balansat detaseaza executorul din pamant